P. 1
Contrastul inchis-deschis

Contrastul inchis-deschis

|Views: 558|Likes:
Published by Bianca Emanuella

More info:

Published by: Bianca Emanuella on May 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/17/2014

pdf

text

original

Contrastul inchis-deschis sau valoric

:
Contrastul inchis-deschis sau clar-obscur este cel mai simplu dintre toate contrastele si, de obicei, poate fi observat in paralel si cu contraste de alt tip. Contrastul inchis deschis este un contrast valoric. De aceea putem vorbi despre acest contrast chiar si in lipsa culorii (contrastul dintre alb, griuri si negru) sau in cazul existentei unei singure culori plus alb, gri sau negru, asa cum se poate vedea si in exemplul nostru. Atunci cand vorbim despre culori pure, galbenul este cea mai deschisa culoare iar violetul cea mai inchisa. In general intre oricare doua culori se stabileste si un contrast valoric: albastrul este mai inchis decat oranjul. Culorile complementare cele mai apropiate din punct de vedere valoric sunt rosul si verdele Contrastul deschis - inchis ( clar-obscur ): Acest contrast se obtine prin juxtapunerea unor culori cu luminozitati diferite ( valori total diferite). Pentru a obtine efectul de contrast deschis - inchis este necesara alaturarea culorilor si a nonculorilor cu luminozitati egale sau apropiate de culori si nonculori de intunecime egala sau apropiata, respectand cerintele acordului cromatic. Folosind albul si negrul, cu toata gama valorica rezultata din amestecul acestora, florile luminoase cu toate seriile de griuri colorate, se poate realiza contrastul inchis - deschis sau clar - obscur. Acest contrast sugereaza si unele efecte impresive: aproape - departe, greu – usor.

bleu-verde. albastru. rosu-oranj. oranj. Trebuie sa ne antrenam privirea pentru a intelege culorile si pentru a vedea diferentele dintre ele. unde 1 nm = 0. Masuram culorile dupa caracterul in sine. oranj. Ea este intotdeauna privita in relatie cu culorile din jurul ei. Aceasta componenta a fost studiata in relatie cu efectul pe care il au culorile asupra psihicului uman. Ochiul uman este sensibil la o banda ingusta din totalitatea frecventelor luminoase (intre 360 si 780 nm. . Joseph Albers a studiat in detaliu teoria culorii. Lumina este o radiatie sub forma de unde electromagnetice care fac posibila vederea atat pentru om cat si pentru celelalte fiinte. Frecventele intermediare corespund celorlalte culori spectrale. Astfel. E imposibil sa vedem o culoare in sine si desprinsa de interactiunea cu ceea ce o inconjoara. Culoarea este inteleasa doar prin filtrul experientei. asa cum le percepem noi. rosu purpuriu Culori reci: Violet. Newton a studiat frecventele luminii.Teoriile moderne ale culorii pleaca de la observatia lui Sir Isaac Newton ca lumina alba contine toate culorile vizibile (rosu. sunt de fapt capacitatea respectivelor suprafete de a absorbi anumite unde luminoase si de a le reflecta pe celelalte. Johannes Itten si unul dintre studentii sai . In functie de componenta calorica pe care o au. galben. Radiatiile electromagnetice pot fi clasificate in functie de frecventa lor. Culoarea se schimba in mod constant. indigo. galben (cald) – violet (rece). verde Fiecare pereche de complementare se bucura de un contrast cald-rece: oranj (cald) – albastru (rece). In functie de proprietatile culorilor pot fi create scheme armonice. violet). rosu (cald) – verde (rece). Culori calde : Galben. rosu. Culorile suprafetelor. O clasificare a culorilor se face in functie de temperatura pe care o inspira ochiului uman. delimitarile nu sunt foarte clare. valoare (luminozitate) si intensitate (saturatie). Curentul Bauhaus (curent care a pornit in Germania) este principalul actor al dezvoltarii teoriei culorilor. bleu-violet. In functie de saturatia si variatiile cromatice ale culorilor. culorile se impart in calde si reci. Prin comparatie si contrastul diferitelor culori putem intelege cum interactioneaza acestea si cum sa ne servim de ele. bleu-turcoaz. Totusi. proprietatile culorilor si felul in care ochiul le percepe.000001 mm). Lumina cu o frecventa inalta (400 pe scala nanometrica) ne apare violet in timp ce lumina cu o frecventa joasa (aproximativ 700 nm) ne apare ca fiind rosie. spectrul solar. s-a observat ca albastrul da o senzatie de racoare in timp ce galbenul si oranjul una de caldura. verde.

Turcoazul. teoretic. efectul de cald sau rece variaza daca culorile contrasteaza cu tonuri mai calde sau mai reci. de exemplu un violet purpuriu va fi foarte cald in apropierea unui lila. O departajare atat de transanta poate deveni insa sursa de erori… Intr-adevar. (Un ton rece va parea mai rece pe un ton cald decat pe un ton rece. poate parea cald in apropierea unui albastru pur. Si lucrurile nu se opresc aici: intre doua nuante ale aceleiasi culori se pot stabili relatii calorice. culorile reci par a se retrage! Exemple: Paul Cézanne (1839-1906): "Mere si portocale" . culoare rece prin definitie. Un oliv (nuanta de verde) poate parea uneori mai cald decat o anumita calitate de rosu desaturat desi. cu atat mai rece cu cat fondul va fi mai cald) Putem defini caracterul culorilor reci si calde dupa alte criterii: Cald/ rece intunecat / insorit linistitor / excitant Fin / grosolan Aerian/ terestru Indepartat / apropiat Usor / greu umed / uscat Culorile calde par sa avanseze.ele pot fi mai calde sau mai reci. verdele e rece si rosul e cald.

iniţiatori fiind impresioniştii) au simţit nevoia să apropie valoric umbrade lumină – parcă spre a se îndepărta cât mai mult de clar-obscur. Pictorii care au practicat modulaţia (virarea luminii spre tonuri calde şi a umbreispre tonuri reci.Contrastul de cald-receCaracteristici: S-a spus că este contrastul cel mai “muzical”. oferind. ci şi. deoarece. nu însă în aşa măsurăîncât să anihileze identitatea culorii respective Pictorul român care a exploatat toate resursele acestui contrast . Contrastul generează o serie de senzaţii suplimentare implicite. fără îndoială. perechea roşu-albastru) -acestă îndepărtare se produce în sensul complementarelor. practic. Concluzii: prin alăturarea unei culori calde cu una rece. situaţie pe care nu oîntâlnim în lumea obiectivă. de tip polarizat.cât şi la maturitate – a fost. ceea ce i-a obligat sălumineze tonurile reci dar închise ale umbrei prin amestec cu alb. în cazulroşualbastru. roşul primeşte o tentă de oranj. se observă următoarele: -se îndepărtează termic una de alta (nu neapărat complementarele. îmbogăţind “paleta” lucrării: •însorit – umbrit •uscat – umed •aproape – departe •opac – transparent •jos – sus •mare – mic . de ex. de unde şi specificul contrastului: senzaţia de irealitate. mai ales atunci când semanifestă egalizarea valorică între tonurile calde şi cele reci. Alexandru Ciucurencu (1903-1977). iar albastrul. o lecţie în acest sens. Acest contrast stă la baza sugerării volumelor prin metoda modulaţiei..atât la tinereţe. una de verde.

iar albastrul. deoarece. practic. se observă următoarele: se îndepărtează termic una de alta (nu neapărat complementarele.cât şi la maturitate – a fost. Alexandru Ciucurencu (19031977).atât la tinereţe. în cazulroşualbastru.•agitat – calm Modalităţi de folosire a contrastului: Pictorul român care a exploatat toate resursele acestui contrast . o lecţie în acest sens. de tip polarizat. roşul primeşte o tentă de oranj. perechea roşu-albastru) acestă îndepărtare se produce în sensul complementarelor.. ci şi. una de verde. de ex. fără îndoială.Contrastul generează o serie de senzaţii suplimentare implicite. Concluzii: prin alăturarea unei culori calde cu una rece. îmbogăţind “paleta” lucrării: • însorit – umbrit • uscat – umed • aproape – departe • opac – transparent • jos – sus . oferind.

atât la tinereţe. Alexandru Ciucurencu (19031977). ci şi. fără îndoială. iar albastrul. se observă următoarele: -Se îndepărtează termic una de alta (nu neapărat complementarele. roşul primeşte o tentă de oranj. de tip polarizat.cât şi la maturitate – a fost. deoarece. oferind. una de verde. o lecţie în acest sens. -Acestă îndepărtare se produce în sensul complementarelor.• mare – mic • agitat – calm Modalităţi de folosire a contrastului: -prin juxtapunere Pictorul român care a exploatat toate resursele acestui contrast . de ex. practic. Concluzii: prin alăturarea unei culori calde cu una rece.. în cazulroşu-albastru. perechea roşu-albastru). îmbogăţind “paleta” lucrării: •insorit – umbrit •uscat – umed •aproape – departe •opac – transparent •jos – sus •mare – mic •agitat – calm Modalităţi de folosire a contrastului: -prin juxtapunere .Contrastul generează o serie de senzaţii suplimentare implicite.

rosu -rosu-violet verde-galben -verde .albastru-verde . pentru a nu se confunda cu închis-deschis. sunt – pe de o parte. de alumina umbrele. optându-se pentru 2 tonuri – unul cald.rosu-oranj .-prin metoda modulaţiei (de sugerare – în loc de redare. altul rece. în acest caz. iar pe de altă parte. ca la clar-obscur – avolumului şi/sau a spaţiului) Recomandările. De exemplu: galben-oranj -oranj .albastru -albastru-violet . cum am arătat. să nu se extindă gama fiecărei culori la mai multde 2 culori vecine din schema de mai înainte.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->