1.

Aspecte generale ale Bancii Nationale a Romaniei

Banca Naional a Romniei este banca central a Romniei. Este o instituie public independent, cu sediul central n municipiul Bucureti. Obiectivul su fundamental l reprezint asigurarea i meninerea stabilitii preurilor (conform Statutului). Banca Naional a Romniei sprijin politica economic general a statului, fr a prejudicia ndeplinirea obiectivului su fundamental. Moneda naional este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul. ncepnd cu 1 ianuarie 2007, odat cu aderarea Romniei la Uniunea European, Banca Naional a Romniei a devenit membr a Sistemului European al Bncilor Centrale (SEBC), iar Guvernatorul BNR, membru al Consiliului General al Bncii Centrale Europene (BCE). Banca Naional a Romniei are dreptul exclusiv de emisiune, fiind singura instituie autorizat s emit nsemne monetare, n baza unui program de emisiune dimensionat n funcie de nevoile reale ale circulaiei bneti. Banca central are competena exclusiv de autorizare i reglementare n domeniul bancar i este responsabil cu supravegherea prudenial a instituiilor de credit, n scopul asigurrii funcionrii i viabilitii sistemului bancar. Banca Naional a Romniei ine n evidenele sale contul curent general al Trezoreriei statului, deschis pe numele Ministerului Finanelor Publice. Prin lege, este interzis finanarea direct a instituiilor publice de ctre autoritatea monetar sau accesul privilegiat al acestora la resursele instituiilor financiare. Banca Naional a Romniei este condus de un Consiliu de administraie. Preedintele Consiliului de administraie este Guvernatorul BNR.

2. Rolul Bancii Nationale a Romaniei in proiectul SEPA ( Single Euro Payments Area )
2.1. Proiectul SEPA

SEPA reprezinta spatiul european in care cetatenii, companiile, administratiile publice si alti participanti la activitatea economica vor putea transmite si primi plati transfrontaliere in moneda euro la fel de usor, rapid si sigur cum se efectueaza in prezent platile in cadrul teritoriului national. Sepa este un proiect de consolidare si definitivare a pietei comune si presupune uniformizarea pietei platilor fara numerar la nivel european, astfel incat participantii la activitatea economica sa poata efectua atat platile domestice, cat si cele transfrontaliere in aceleasi conditii de baza, utilizand un set de instrumente standardizate, avand aceleasi drepturi si obligatii, indiferent de localizarea lor geografica in zona SEPA. Din punct de vedere geografic , SEPA cuprinde cele 27 tari membre Uniunii Europene, la care se adauga Islanda, Norvegia, Liechtenstein si Elvetia. Din aceste 31 de state, 12 state nu folosesc euro ca moneda nationala, iar printre acestea se numara: Danemarca, Suedia, Marea Britanie, Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Romania si Slovacia. Fundamentele SEPA se regasesc in obiectivul stabilit prin Agenda Lisabona in martie anul 2000, respectiv acela ca Uniunea Europeana sa devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, capabila a sustine cresterea economica sustenabila, cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu un grad sporit de coeziune speciala. Premisele SEPA au fost: - Evolutia catre o piata financiara europeana cu un grad inalt de integrare - Lansarea monedei euro in anul 1999 si in special punerea in circulatie a monedei unice in tarile din zona euro in 2002 - Lansarea programului de plati de mare valoare al bancilor centrale, cunoscut sub denumirea de TARGET, la data de 1 ianuarie 1999 SEPA este cel mai mare proiect in domeniul platilor din Europa, cele 3 instrumente principale de plata fiind: Transfer credit SEPA, Debit Direct SEPA, cadrul SEPA pentru carduri.

2.2.

Rolul BNR in proiectul SEPA

Banca Nationala a Romaniei trebuie sa se asigure ca recomandarile formulate de catre Eurosistem sunt aduse la cunostinta echipei de proiect SEPA din Romania. Banca Nationala a Romaniei trebuie sa se asigure ca elaborarea planului national de migrare tine cont de recomandarile formulate de BCE cu scopul de a armoniza planurile nationale de migrare. Banca Nationala a Romaniei comunica cu toti factorii implicati in proiect, in scopul diseminarii informatiilor relevante pentru acestia in cadrul strategiei de comunicare. Banca Nationala a Romaniei colaboreaza cu autoritatile publice, pentru a se asigura ca acestea se vor numara printre primii adoptori ai proiectului SEPA in Romania BNR asigura diseminarea de materiale informative cu referire la proiectul SEPA. La nivel national, BNR, in mod similar celorlaltor banci centrael din statele membre, este reprezentata la nivelul Comitetului National SEPA si al Comisiei SEPA, in calitate de observator, oferind consultanta si monitorizand evolutia proiectului. Asadar, BNR, prin rolul sau de catalizator si comunicator, sustine pe deplin SEPA, oferind consultanta si monitorizand evolutiile proiectului la nivel national.

3. Rolul Bancii Nationale a Romaniei in sistemul bancar

Banca Nationala a Romaniei stabileste si conduce politica monetara si de credit in cadrul politicii economice si financiare a statului cu scopul de a mentine stabilitatea monetara. Unele din operatiunile pe care le desfasoara BNR sunt operatiunile cu banci si alte institutii de credit, care, de regula, sunt: creditarea bancilor pe termen scurt, deschiderea de conturi curente pentru fiecare banca, coordonarea si supravegherea sistemului de plati, atragerea de depozite de la banci, stabilirea regimului rezervelor minime obligatorii in lei si valuta pe care bancile trebuie sa le mentina in contul deschis la BNR, colectarea de date si informatii privind incidentele de plati si riscurile de creditare, acordarea de credite societatilor bancare si institutiilor de credit. BNR actioneaza ca un imprumutator de ultima instanta pentru societatile bancare aflate temporar in dificultati de plati. Printre functiile pe care le exercita BNR, se regaseste si functia de supraveghere a sistemului bancar: BNR decide care societati pot opera ca banci si stabileste reguli de emitere a autorizatiei de functionare a bancilor, monitorizeaza activitatea bancilor comerciale, cerandu-le periodic raporturi financiare si statistice sau efectuand controale la sediul acestora. Ca urmare, supravegherea bancara este una din functiile de baza ale BNR. Conferita prin lege, BNR realizeaza supravegherea activitatii tuturor societatilor bancare, are competenta exclusiva de autorizare a functionarii bancilor si raspunde de supravegherea prudentiala a bancilor pe care le autorizeaza. Acesta functie de supraveghere bancara se realizeaza prin intermediul directiei generale de autorizare, reglementare si supraveghere prudentiala a societatilor bancare. Banca Nationala a Romaniei este autorizata sa controleze si sa verifice pe baza raporturilor primite sau prin inspectii la fata locului, registrele conturilor si alte documente ale bancii autorizate, pe care le considera necesare pentru indeplinirea atributiilor sale de supraveghere. Pentru supravegherea bancilor romanesti care functioneaza in strainatate, BNR coopereaza cu autoritatile de supraveghere bancara ale tarilor respective, acestea in baza acordului de la Basel, pe de alta parte si sucursalele sau filialele bancilor straine, care functioneaza in Romania. In echipele de control pot fi inclusi si reprezentantii autorizati din tara de origine a bancii respective. In cadrul supravegherii bancare globale exercitata de BNR se desprinde supravegherea prudentiala bancara care presupune stabilirea unor norme si indicatori de prudenta bancara si urmarirea respectarii acestora in scopul prevenirii si limitarii riscurilor bancare.

Dinu Patriciu contest rolul BNR: S renune la supravegherea sistemului bancar. S rmn cu moneda

Invitat, joi, la emisiunea Evenimentul Zilei, magnatul Dinu Patriciu, a criticat lipsa de coeren a programelor guvernrii i opoziiei, care mpiedic Romnia s ajung n primele cinci locuri din punct de vedere economic din Europa,acolo unde ar trebui s se afle. Printre soluiile propuse de liberal pentru nvigorarea iniiativei private n Romnia se afl i sprijinirea instituiilor bancare autohtone, n scopul unei accesri mai facile a finanrilor de ctre agricultori i micii ntreprinztori. V rog s mi dai voie s nu fiu de acord nici cu guvernanii nici cu opozanii, pentru c niciunii dintre ei nu au un program coerent n acest sens, a spus omul de afaceri. Trebuie s profitm de oportunitatea care ni se deschide n fa acum n criz. Noi din pcate nu o folosim, a explicat Patriciu. Industriaul a opinat c dei Romnia beneficiaz de o pozie geostrategic bun, de bogii naturale i de resurse umane este lipsit de resurse financiare: Ne-am nvat de 20 de ani ncoace s-l ateptm pe Mo Crciun, investitorul strin. Suntem naivi, capitalul e la, se adun doar acolo unde i sunt oferite condiii clare, simple, de profitabilitate i stabilitate. Noi n-am reuit n 20 de ani s-i asigurm aceste condiii.
Soluia pentru aceast caren este n viziunea lui Patriciu sprijinirea investitorului romn, care ar trebui s aib acces i la sectorul financiar-bancar, unde din cauza legislaiei i a Bncii Naionale, iniiativa romneasc nu a avut acces. De 20 de ani ncoace dei se vorbete foarte mult de acest lucru nu a fost sprijinit, cel strin da. Avem nevoie de un sector financiar-bancar extrem de bine dezvoltat i mai ales stratificat. Deocamdat avem o lege bancar prin care doar vreo patruzeci i ceva de instituii bancare strine, mai toate, s-au implementat n Romnia, cu subsidiare, fr s permitem creterea unor bnci locale, regionale, municipale, case de economii, cele pe care se bazeaz de fapt creterea marilor instituii financiare locale, a subliniat omul de afaceri. Patriciu a precizat c aceste instituii financiare locale sunt cele care pot oferi credite agricultorilor i

micilor ntreprinztori din provincie, ntruct marile bnci nu au nici un interes s ofere bani acestora atta vreme ct cea mai bun afacere pentru ele sunt creditele acordate statului. O condiie pentru realizarea acestui deziderat ar fi, a susinut Patriciu, modificarea atribuiilor Bncii Naionale Romne, care ar trebui s se ocupe doar de moned, nu i de controlul sistemului bancar Supravegherea sistemului financiar-bancar s nu aparin Bncii Naionale ci unei alte instituii, care supravegheaz toate instituiile financiare, de la asigurri i pn la bnci, iar banca Naional s rmn responsabil doar cu moneda, n aa fel nct s nu existe conflictul de interese care se nate n interiorul acestei instituii (...) Nu marile bnci vor finana vreodat agricultura. O mic fbricu nu av fi finanat dect foarte greu de o mare instituie financiar. La noi bncile i ctig traiul astzi finannd statul, pentru c e cel mai simplu. Plasezi bani muli cu dobnzi mari, nu sunt riscuri pe termen scurt i mediu, a concluzionat Patriciu. Sursa: www.b1.ro

Bibliografie
1. 2. 3. 4. www.bnr.ro www.sepa.eu www.preferatele.ro www.b1.ro

Universitatea Ovidius Facultatea de Stinte Economice Specializarea Contabilitate si Informatica de Gestiune

Rolul Bancii Nationale a Romaniei

Profesor indrumator: Diane Vancea Student: Nita Bianca

Cuprins
1. Aspecte generale ale Bancii Nationale a Romaniei 2. Rolul Bancii Nationale a Romaniei in proiectul SEPA ( Single Euro Payments Area ) 2.1. Proiectul SEPA 2.2. Rolul BNR in proiectul SEPA 3. Rolul Bancii Nationale a Romaniei in sistemul bancar