P. 1
Biotehnologia mediului 2011-2012

Biotehnologia mediului 2011-2012

|Views: 93|Likes:
Published by Alexandra Gabriela

More info:

Published by: Alexandra Gabriela on May 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/23/2013

pdf

text

original

Biotehnologia mediului

Biotehnologia are ca obiect utilizarea integrat a biochimiei, microbiologiei i ingineriei pentru ob inerea de bunuri industriale, agricole, protec ia s n t ii sau protec ia mediului folosind poten ialul microorganismelor, celulelor animale sau vegetale cultivate sau unor p r i ale acestora

Obiective: 1. Eliminarea polu rii existente în mediu (ap , sol, aer), prin detec ia contaminan ilor i bioremediere.
Etapele reduceri i polu rii: - determinarea naturii compu ilor chimici poluan i - determinare concentra iei acestora - alegerea metodei de bioremediere - tratamentul i îndep rtarea poluan ilor din mediu prin metoda aleas Monitorizarea polu rii: bioindicatori, biomarkeri

Bioindicatori
Utilizarea trandafirilor ca bioindicatori pentru prezen a unor patogeni ai vi ei de vie

Utilizarea unor bacterii ca bioindicatori pentru pH-ul apei

Organismele (sau popula iile de organisme) pot oferi informa ii despre poluarea mediului sau cantitatea unor poluan i care se g sesc în mediu, prin apari ia unor modific ri fiziologice, chimice, sau comportamentale. Aceste informa ii pot fi ob inute prin studierea: Con inutului în anumite elemente sau compu i chimici Structurii celulare sau morfologiei Modific rii unor procese metabolice sau biochimice Comportamentului Structurii popula iei

Biomarkeri
Biomarkerii reprezint caracteristici fiziologice, biochimice sau moleculare care permit monitorizarea în mediu a unor organi sme care sunt afectate de prezen a poluan ilor.

Imaginea microscopic a unor celule de Arthrobacter, con inând gena gfp, în sol

2. Tratarea poluan ilor rezulta i din procese industriale, agricole sau casnice c ror prezen nu poate fi prevenit .
Bioremedierea poate fi inclus ca etap tehnologic distinct înainte ca apele sau gazel e reziduale rezultate s fie eliminate în mediu. Exemple: - epurarea bi ologic a apelor reziduale casnice i a celor provenite din anumite industrii (alimentar ) - degradarea cu mi croorganisme a hi drocarburilor care ar putea po lua mediul Xenobiotice - compu i organici care nu sunt prezen i în natur - eliminarea prin bioremediere a poluan ilor de natur gazoas : bioxid de sulf, oxizi de azot, bi oxid de carbon - biofiltre Reducerea efec tului de ser !

Reducerea sau eliminarea surselor de agen i poluan i Este de preferat s fie aplicate procese care s nu fie înso ite de formarea unor compu i cu efect poluant asupra mediului. pentru a înlocui resursele fosile de energie . Exemple de tehnologii nepoluante sau cu poluare redus Procese biocatalitice : folosirea enzimelor sau bacterii lor pentru a ob ine anumite produse chi mice: peniciline. aminoacizi.enzimele sau bacteriile sunt biodegradabile.3. Biopolimeri ob inu i cu ajutorul microorganismelor Reducerea emisiilor de CO 2 prin folosirea surselor de energie alternative.reducerea energiei necesare proc esului . spre deosebire de catalizatorii chimici. bazate pe biotehnologii. medicamente Avantaje: .folosirii unor materii prime reînnoibile . decît s fie necesar dup aceea degradarea pol uan ilor respectivi.

.

ARN i proteine Microorganisme . drojdii i membran - .Microorganisme utilizate în biotehnologii Condi ii pentru ca o struc tur s poat fi considerat form de via : s posede o membran celular care s o diferen ieze de mediul înconjur tor s fie capabil s se reproduc s fie capabil s realizeze ni te activit i biochimice cunoscute sub denumirea de metabol ism s con in ADN. Eucariote -organisme mai evoluate care au nucleu nuclear strict individualizate fungii.1 mm i nu sunt vizibile cu ochiul liber 1. arheobacterii 2. Procariote .nu au nucleu individualizat i nici membran nuclear viru i.acele organisme a c ror m rime este mai mic de 0. bacterii alge albastre.

uzual în jur de 2 m Structura celular a unei procariote .5-10 m.Bacterii Organisme unicelulare formate di ntr-o mas protoplasmatic . Forma: sfere (coci). bastona e (bacili). m rginit de o membran rigid . spirale (spirili) Dimensiuni: 0. f r a avea un nuc leu definit.

citoplasm i nucleu formeaz micelii (re ele de hife) se dezvolt prin înmugurire în mod nelimitat. iar înmul irea are loc prin sporulare Hif Conidii de Penicillium .Fungii (mucegaiuri) Organisme eucariote filamentoase Caracteristici: au aparat vegetati v (tal) bine diferen iat în membran .

Drojdii Ciuperci unicelulare. form rotund . eliptic sau alungit dimensiuni cuprinse între 4-20 m Celul de drojdie (imagine microscopic ) . care se g sesc mai ales în sol Caracteristici: se pot înmul i prin diviziune (înmugurire) i prin spori.

Alge Alge verzi Alge ro ii .

Selectarea i ameliorarea microorganismelor Etapele select rii i amelior rii microorganismelor Ø Izolarea microorganismului sau alegerea s a din colec iile de culturi Ø Testarea microorganismului prin realizarea unor culturi pure sau mixte Ø Ameliorarea microorganismului prin mutagenez sau inginerie genetic Factorii de care depinde dezvoltarea microorganismelor Factori fizici: temperatura. umiditatea. prezen a oligoelementelor i factorilor de cre tere. neutralism . radia iile electromagnetic e Factori chimici : concentra ia substan elor nutritive anorganice i organice din mediu. agitarea. lumi na. concentra ia metaboli ilor i substan elor toxice Factori biologici : organismele inferioare sau superioare existente în mediul respectiv Rela iile posibile cu alte organisme: simbioz . antagonism. aciditatea mediului. metabioz . presiunea hidrostatic .

Gena . cît i pe cea privind replicarea material ului genetic necesar asigur rii reproducerii.una sau mai multe gene ale unui organism sunt izolate i introduse într-un alt organism Acidul dezoxiribonucleic (ADN) . Mutagenez indus .macromolecul cu schelet polinucleotidic i form de dublu helix care con ine într-o form codificat informa ia necesar sintezei proteinelor i enzimelor. care se transmi t ereditar.modificarea material ului genetic (ereditar) al organismului în scopul elimin rii unor caracteristici nedorite i inducerii altora dorite Tehnica ADN recombinat .Ameliorarea microorganismelor prin mutagenez i inginerie genetic Mutan ii .folosirea de agen i mutageni fizici (radia iile ultraviolete) sau chimici (etilenimina) Ingineria genetic .un segment di n macromolecula de ADN care ac ioneaz ca unitate func ional i con ine informa ia necesar sintezei unei catene polipeptidice .indivizi care difer de popula ia speciei prin una sau mai multe caracteristici.

Structura ADN .

pentru a-i conferi acestuia o caracteristic nou 2. astfel ca acesta s produc un compus anumit pe care nu îl produce în condi ii normale. Modificarea felului în care ac ioneaz o gen existent în organismul dat. avînd ca rezultat schimbarea anumitor caracteristici ale organismului respectiv 3. Inserarea unei gene în organismul gazd .Obiectivele ingineriei genetice 1. în general o protein Organisme modificate genetic (GMO) . Inserarea unei singure gene str ine într-un alt organism.

Apa disponibilitatea apei în sistem .anaerobe facultative . Oxigenul Clasificarea microorganismelor în func ie de comportarea lor fat de oxigen: v aerobe v anaerobe Variante intermediare .Factorii care influen eaz dezvoltarea microorganismelor a.activitatea apei pH-ul s rurile con inute posibilii contaminan i prezen i b.microaerofile .

Surse de energie i nutrien i Metabolism .c. Ex: majoritatea bacteriilor i eucariotelor (fungii. animale) .totalitatea reac iilor care au loc în celule avînd ca scop generarea energiei i formarea componentelor necesare celulei .sursa de energie este tot energia solar .catabolism Tipuri de metabolism celular Fotoautotrofie .folosirea energiei solare ca surs de energe i bioxid de carbon pentru construirea celulelor Ex: plantele i algele Fotoheterotrofie .utilizarea compu ilor organici atît ca surs de carbon cît i de energie.anabolism .organismele care î i procur energia din substan e anorganice iar ca surs de carbon folosesc bioxid de carbon Ex: bacteriile nitrifiante Chemoheterotrofie . îns componentele celulei sunt construite pe seama unei surse de carbon organic Ex: bacteriile verzi nesulfuroase Chemoautotrofie . drojdii.

fermenta ia alcoolic . lizin .rezult metan ( i bioxid de carbon) .metanogenez a . cu eliberare de energi e. biostimulatori. proteine bioactive.Metabolismul microorganismelor chemoheterotrofe v Degradarea catabolic a hidra ilor de carbon cu structur mai complex la glucoz .rezult acid lactic . antibiotice. etc. care este apoi degradat la rîndul ei la bioxid de carbon i ap .fermenta ia lactic . v Energia metaboli c rezultat este înmagazinat sub form de ATP Metabolismul aerob substraturile organice sunt transformate in procese care au loc în mai multe etape într-o serie de produse cu struc tur mai complex : acid citric. acid glutamic.rezult alcool etilic i bioxid de carbon . sunt intens exoterme Metabolismul anaerob (fermenta ii) în general sunt înso ite de degajarea unui gaz (bi oxid de carbon) produc mai pu in energie decît în cele aerobe produ ii de fermenta ie ob inu i au în general cifr de oxidare mic i pot fi ob inu i pe mai multe c i metabolice: .

clorur de potasiu. grâu. potasiu fosfat monopotasic. magneziu. cobalt.Principalele componente nutritive Apa Sursa de energie (sursa de carbon): amidon (din porumb. s ruri de amoniu) sau azot organic (aminoacizi. f in din semin e de bumbac. hormoni . sulfat. mangan Factori de cre tere: vitamine. proteine) extract de porumb. carbonat de calciu . sodiu. clorur . cartofi i altele).microelemente: fier. cupru. orez. f in din germeni de porumb Compu i minerali: fosfat. melas Sursa de azot: azot anorganic (azota i. sulfat de magneziu. calciu. zinc. f in i rot de soia.

nu pot cre te decît la valori de pH cuprinse între 1 i 4 alcalifile .au optimul de temperatur între 45-60°C hipertermofile .d.0) Tipuri care prefer condi ii acide sau alcaline: acidofile .cresc la valori pH de peste 9 . e.capabile s creasc la temperaturi de 80-110°C.au temperatura optim Microorganisme capabile s tr iasc în condi ii de temperatur extreme: psichrofile .au optimul de temperatur la 15°C i pot cre te la 0°C sau chiar mai jos dac au la dispozi ie ap lichid termofile . pH-ul Valoarea optim de pH pentru cre terea microorganismelor se situeaz în domeniul neutru (in jur de 7. Temperatura Optimul de temperatur al majorit ii microorganismelor: 30 -37°C de cre tere între 15-45°C: Microorganisme mezofile .

substan e antiseptice . hale de fabrica ie .substan e dezinfectante . etc. raze X. rezervoare.Realizarea de condi ii sterile de cultivare Ø Sterilizarea termic : se face cu abur sau aer fierbinte Ø Sterilizarea cu radia ii (UV.): sterilizarea aerului din laboratoare biologice sau unele sec ii de fabrica ie Ø Sterilizarea prin filtrare: mai ales pentru aerul destinat aer rii culturilor de microorganisme aerobe Ø Sterilizarea chimic : pentru utilaje.

Dezvoltarea culturilor de microorganisme Înmul irea microorganismelor prin diviziune transversal .

Celulele sunt îns mai mature.celulele se divid i are loc o cre tere constant a popula iei celulare care se dubleaz la intervale regulate. Popula ia este format din celule tinere. Ø Faza de declin . Ø Faza sta ionar (post-log) . i . celulele sunt b trâne sporuleaz intens. dup fiecare timp de genera ie. dar foarte sensibile la factori nocivi. dar înc nu se înmul esc. Num rul diviziunilor scade mult i pe ansamblu num rul de celule r mâne constant.celulele cresc în volum i sintetizeaz proteinele i materialul genetic. mai rezistente la factori nocivi i unele încep s sporuleze. Ø Faza cre terii exponen iale (sau log) .majoritatea celulelor mor.Fazele dezvolt rii unui microorganism Ø Faza de adaptare la mediu (sau lag = întârziere în lb.datorit s r cuirii mediului în resurse nutritive cre terea este mult încetinit . englez ) .

.

Cinetica dezvolt rii microorganismelor .

693 ln ç ç X ÷= t t ÷ d è 0ø este ecua ia unei drepte cu panta egal cu 0.num rul de celule prezente dup un anumit timp t X0 .Calculul vitezei de cre tere X t = X0 × 2N Xt .num rul ini ial de celule N .num rul de dubl ri în intervalul de timp t td td .693/t d care reprezint viteza de cre tere .ln X 0 ln 2 0.timpul de dublare (timpul de genera ie) N= æX ö lnç t ÷ = ln 2 t d çX ÷ è 0ø t ln X t .693 = = t td td æ X t ö 0.

concentra ia substratului Ks .viteza maxim de cre tere în condi ii optime Cs .constant care exprim afinitatea microorganismului pentru substratul respectiv (concentra ia de substrat pentru care viteza de cre tere este jum tate din cea maxim ) .Dependen a vitezei de cre tere de concentra ia substratului nutritiv. Ecua ia Monod v = v max CS K S + CS vmax .

pe cale biologic . pîn la o form netoxic sau la un nivel de concentra ie admis de legisla ia in vigoare.Bioremedierea Defini ia bioremedierii : procesul în care de euri de natur organic sau anorganic sunt degradate în condi ii controlate. .

uzine petrochimice instala ii de gazeificare a c rbunilor. mercur .Contaminan i importan i Clase de contaminan i Solven i Pesticide Ierbicide Fungicide Insecticide Substan e petrochimice Exemple reprezentative cloroform. zone militare uzine chimice uzine de prelucrare a minereurilor Explozivi Fenoli i clorfenoli Metale grele trinitrotoluen nitrofenol. toluen compu i aromatici polinucleari Surse posibile uzine chimice cur torii chimice agricultur agricultur . tetraclorur de carbon tricloretilen DDT. uzine chimice. lindan atrazin . instala ii portuare. instala ii de producere i utilizare a gudroanelor zone miniere. tratamentul lemnului aeroporturi. uzine chimice tratamentul lemnului agricultur . acid 2.4-diclorfenoxiacetic pentaclorfenol compu i organofosforici benzen. plumb. araclor. clorfenol cadmiu.

Evolu ia poluan ilor care ajung în mediu POLUANTI nevolatili volatili solubili in apa insolubili in apa se adsorb nu se adsorb nedegradabil solubili in lipide nedegradabil insolubili in lipide nereactivi reactivi Acumulare in sol Acumulare in apa Biodegradare Acumulare in lantul trofic Biodegradare Acumulare in sol Acumulare in atmosfera Degradare .

.identificarea popula iei microbiene capabile s degradeze pol uan ii respectivi.identificarea accesibilit ii poluan ilor pentru degradare . factori nutrien i. oxidarea catalizat de radia ii UV) v Bioremedi ere Controlul i optimizarea unui proces de bioremediere .asigurarea condi iilor pentru biodegradare (c ompozi ia i umiditatea solului. temperatur . pH.Eliminarea compu ilor poluan i din sol Metode tradi ionale : Ø izolarea i acoperirea stratului contaminat Ø îndep rtarea stratului contaminat i transportarea l ui într-un deponeu special Metode fizico -chimice : incinerarea v descompunerea chi mic (Ex: declorurarea catalizat de baze. concentra ii metale grele) . concentra ie de oxigen.

pot cre te pe substraturi foarte comune ca paie sau coceni de porumb i pot degrada o mare varietate de contaminan i persisten i .Nu sunt la fel de mult folosite ca cele aerobe. Pot degrada pes ticide. Rhodococcus i Mycobacterium.Exemplu Phanaerochaete chrysosporium . alcani.Microorganisme capabile s degradeze compu ii poluan i Aerobe exemple: Pseudomonas. Exemplu: microorganismele care pot degrada compu i bifenilici policlorura i care se g sesc în sedimentele unor r îuri. Anaerobe . dar exist anumite tipuri care au trezit mare interes . Fungii lignilolitice . sau hidrocarburi aromatice i de multe ori pot utiliza asemenea compu i drept singura surs de carbon i energie. Alcaligenes. Sphingomonas.

Folosire a de microo rganisme indigene 2. Bioaugmenta re . Stimulare a cre terii microorganismelor indig ene favorizarea degrad rii aerobe oxigen asigurarea unei cantit i suficiente de temperatura mai ridicat va avea efect favorabil ad ugarea unor substan e fertilizante cu con inut de azot pH-ul solului .influen eaz atît viteza de cre tere a microorganismelor cît i solubilitatea i prin aceasta accesibilitatea compusului care trebuie degradat controlul con inutului de metale grele 3.suplimentarea popula iei microbiene care exist într-o zon contaminat . Utilizarea de mic roorganisme manipulate gen etic .Strategii de bioremediere 1. cu scopul de m ri viteza de degradare 4. prin ad ugarea unui microorganism selec ionat.

Tehnici de bioremediere Tehnici in situ (adic la fa a locului) Aratul solului . concomitent cu evacuarea substan elor volatile .favorizarea p trunderii aerului sau oxigenului în sol pentru a cre te activitatea biologic .nivelul de oxigenare al solului cre te i contaminan ii vor fi dispu i în mod mai uniform Bioventila ia .

care poate fi sol sau ap .Tehnici de bioremediere .injectarea de aer sub presiune sau oxigen pur în zona contaminat .in situ Biobarbotarea .

ex situ Excavarea i îndep rtarea solului contaminat Compostarea .combinarea solului contaminat excavat cu diferite de euri agricole sau forestiere u or biodegradabile i compostare conform tehnicii cunoscute Utilizarea bioreactoarelor Variante constructive : cu agitare.Tehnici de bioremediere . vase cilindrice (tobe) rotative . cu strat fluidizat. cu strat fix. cu n mol activ.

în bioreactor Mediu de cultur (ap . prin folosirea de microorganisme exogene. nutrien i sol depoluat .Schema flux a bioremedierii solului contaminat. nutrien i) abur aer transportul solului la bioreactor dezvoltarea culturii cultur de microorganisme sol poluat excavarea solului sterilizare aer bioremedierea în bioreactor ap .

Fitoremedierea Defini ie: utilizarea plantelor pentru îndep rtarea contaminan ilor i metalelor grele din sol i ap Avantaje Poate fi utilizat pentru eliminarea anumitor compu i toxici pe care microorganismele nu le pot degrada. Este superioar estetic Solul nu trebuie excavat Dezavantaje Durata mai mare a procesului . . Prezen a contamina ilor poate reduce considerabil viteza de cre tere a plantelor Plantele care au acumulat compu ii toxici pot reprezenta un pericol pentru viet ile s lbatice i pot ajunge în lan ul trofic. Este considerat cu 50-80% mai ieftin decît alte alternative. care necesit cîteva cicluri de vegeta ie.

Exemplu: Thlaspi caerulescens poate acumula 10 -15 g Zn /kg. Condi ia ca o contaminare s fie redus la mai pu in de 50% din valoarea ini ial în 10 recolte este ca planta respectiv s aib un factor de bioconversie de cel pu in 20. Hiperacumulatori : plante care pot acumula de 50 -100 ori mai multe metale decît plantele obi nuite (aproximativ 400 de specii cunoscute).Factor de bioconversie Condi ii ca o plant s poat fi utilizat pentru fitoremedier e s tolereze poluantul respectiv s aib vitez mare de cre tere i un randament ridicat pe hectar de cultur s acumuleze compusul toxic (în general un metal) de preferin în partea care se poate recolta s aib un factor de bioconversie ridicat Defini ia factorului de bioconv ersie : concentra ia poluantului în plant raportat la cea din mediu . dar produce numai 2-5 t biomas /ha .

fiind apoi volatilizat prin frunze Fitostabilizare transformarea unor specii moleculare în altele mai pu in toxice Fixarea unor poluan i gazo i din atmosfer de c tre plante .Modalit i pentru realizarea fitoremedierii Fitoextrac ie (Fitoacumulare) îndep rtarea contaminan ilor sau metalelor din sol i stocarea lor în plante Fitodegradare preluarea de c tre plante a compu ilor organici din sol. sedimente sau ape i degradarea lor Fitovolatilizare trecerea poluantului prin corpul plantei.

Biofiltru b). Bioreactor cu strat de sol deschis .Biormedierea poluan ilor gazo i a).

Biotehnologiile ca alternative de tehnologii curate Tehnologii curate . de eurilor sau valorificarea poluan ilor ca materii prime secundare. Domenii de aplica ie ob inerea de compu i chimici (de tonaj mare i de sintez fin ) realizarea de procese industriale mai pu in poluante ob inerea de energie tratarea apelor rezi duale i bioremedierea monitorizarea mediului agricultur .acele tehnologii care permit reciclarea substan elor.

t mase plastice.70 mil. t produse chimice se ob in anual pe baz de plante 2. glicerin . butanol.3-propandiol. Ob inerea de polimeri biodegradabili de origine microbian : acid polilactic. t sunt nedegradabili i se acumuleaz în mediu . xantan.Direc ii de dezvoltare 1. 1. acid citric 3. Ob inerea de compu i chimici care sunt metaboli i ai microorganismelor: etanol. aceton . proteine. Utilizarea componentelor plantelor ca materii prime pentru produse chimice sau ca mediu nutritiv pentru cultivarea microorganismelor: hidra i de carbon. acid lactic. gr simi .Anual se produc 150 mil. polihidroxialcanoa i . din care 25 mil.

folose te materii prime regenerabile . calea de metabolizare anaerob a zaharurilor trebuie modificat pentru a se produce cantit i mari de glicerin i nu de alcol etilic Acetona i butanolul .procesul de fermenta ie poate avea loc la 60°C. cu bacterii din specia Clostridium acetobutylicum pe baz de zaharuri.prin inginerie genetic au fost create noi variet i de microorganisme care pot cre te pe reziduuri .pentru a ob ine cantit i mari de glicerin .bioetanol Glicerina . . Avantaje comparativ cu ob inerea petrochimic : .Produse chimice ob inute prin procedee biotehnologice Etanolul .au fost produse prin fermenta ie înc din anul 1914. iar solven ii produ i pot fi izola i din mediul de fermenta ie prin evaporare pe m sur ce se formeaz .produs secundar al fermenta iei alcoolice .cantitatea mare de ape reziduale care se formeaz nu mai reprezint un dezavantaj .materie prim de baz în industria chimic . . prin fermenta ie aerob .se ob ine prin fermenta ia zaharurilor cu drojdii . practic orice compus chimic putîndu-se ob ine pornindu-se de la etanol.

3-Propandiolul . dar are i utiliz ri de solvent i lubrifiant. maltoz . Acidul citric .este utilizat în industria alimentar i în industria chimic .se fabric industrial prin fermenta ie cu bacterii lactice.se ob ine din culturi de Aspergillus niger prin fermenta ie pe substraturi de glucoz sau zaharoz .ob inerea pe cale biotehnologic a 1. .este folosit ca materie prim pentru lacuri i diverse mase plastice. cu o tulpin de Escherichia coli recombinat Acidul lactic .reprezint o materie prim important pentru ob inerea unor pol imeri. zaharoz (din melas ).3-propandiolului: din glucoz . din substraturi ca glucoz .Produse chimice ob inute prin procedee biotehnologice 1.

Polimeri de origine microbian Xantanul polizaharid produs de microorganismul Xanthomonas campestris -se produce la un nivel de peste 20. care au propriet ti mai bune . trigliceride). Polihidroxialcanoa ii de diverse tipuri.se acumuleaz intracelular.pot fi produ i din resurse regenerabile ( zaharoz . produ i de un foarte mare num r de specii bacteriene (ca Bacillus megaterium) . produse secundare (melas . amidon. de aceea se utilizeaz sub form de copolimeri. ajungînd la un con inut de pîn la 90% din greutatea în substan uscat a celulei . zer.000 tone anual i este utilizat mai ales în industria alimentar . de exemplu pol ihidroxibutira ii. . acid 4-hidroxibutiric). celuloz . glicerin ) sau chimicale (acid propionic.au dezavantajul c sunt casan i i au stabilitate termic sc zut .

Procese industriale curate realizate cu ajutorul biotehnologiilor Decontaminarea unor materii prime .epurarea bi ologic a apelor reziduale i ob inerea de biogaz .hidroliza amidonului la glucoz i alte zaharuri fermentesc ibile cu a-amilaz i amiloglucozidaz .industria maselor plastice: hidroliza acrilonitrilului la acrilamid (materia prim pentru fabricarea poliacrilamidei) cu enzima nitrilaz Degradarea i reciclarea de eurilor .desulfurizarea petrolului .industria detergen ilor .desulfurizarea c rbunilor Procedee biocatalitice .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->