Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic si Comercial

AMENAJAREA N SCOPURI TURISTICE A ZONEI COMPELEXUL DANS FUN PLACE

Bucureti 2012

CUPRINS

Capitolul I OPTIUNEA PENTRU TIPUL DE AMENAJARE Capitolul II SELECIA ZONEI Capitolul III DETERMINAREA INDICELUI DE ATRACTIVITATE AL ZONEI Capitolul IV DETERMINAREA ARIEI DE ATRACTIE Capitolul V DETERMINAREA CAPACITATII OPTIME DE PRIMIRE SI A NECESARULUI DE CONSTRUIT Capitolul VI CONCEPTIA DE AMENAJARE A ZONEI 12 10 9 8 4 3

Capitolul I OPTIUNEA PENTRU TIPUL DE AMENAJARE

1.1. Motivatia alegerii zonei respective Orasul Bucuresti constituie cea mai mare aglomerare urbana din Romania fiind principalul centru politic, administrativ, economic si comercial al tarii, un important nod rutier, feroviar si aerian. Zona Complexului Dans Fun Place se caracterizeaza printr-un loc potential pentru familii. Aici regasim si o infrastructura gerenal bine reprezentata (canalizare, alimentatie cu energie, cu apa, cu gaze, drumuri de acces), insa cel mai mult lipsesc posibilitatile de distractie de agrement. 1.2. Tipul de amenajare Se doreste a se realiza, tinand cont de cele trei criterii care stau la baza clasificarii amenajarilor turistice, o amenajare plurivoca din punct de vedere al caracteristicilor, dimensiunilor si distributia in teritoriu a reurselor turistice, o amenajare urbana dupa natura spatiului geografic si din punct de vedere al valorii resurselor si distributia acestora in teritoriu este o amenajare simpla, punctiforma

Capitolul II SELECIA ZONEI 2.1. Localizarea zonei; Cai de acces Bucuresti se afla situat in partea centrala a Campiei Romane la o distanta aproximativ egala fata de Lacu Morii. Complexul Dans Fun Place se afla pe Strada Rosu vizavi de Bulevardul 1 Decembrie. Caile de acces Mijloace de transport: Rutiere: Masina : A1 Autostrada Bucuresti Pitesti - E81 Bulevardul Iului Maniu Metrou : Pacii

Feroviare: Gara de Nord, Basarab, Bneasa, Obor / Est, Progresul, Titan Sud i Sud. Aeriene: aeroportului Bneasa(pentru trafic intern) si aeroportul Otopeni(pentru trafic international) Relief: orasul se intinde pe un intravilan de circa 160 km2 si masoara aproximativ 22 de km intre extremitatea nordica si cea sudica si aproape 20 km intre extremitatea vestica si estica. Altitudinea minima (60 m) se inregistreaza in partea de Se, pe valea Dambovitei, in timp ce altitudinea maxima se atinge in partea apusa, in apropierea Arcului de Triumf (91 m). Printre inaltimile de pe teritoriul orasului se impune: la SE Dealul Botului Malului (75m), iar la sud Dealul Piscului (83 m), iar in zona centrala, Dealul Mitropoliei (80m). Clima: este temperat-continentala, cu medii anuale de 2,50 C in ianuarie si 22,50 in iulie. Flora: In nordul orasului ( Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, si Complexul Lebada) se afla oaze de verdeata. De asemenea in parcul Cismigiu creat in anul 1850 pot fi admirate magnolii, platani, stejari si alti arbori ocrotiti. In parcul Libertatii (creat in anul 1906) si Gradina Botanica pot fi admirate specii rare de plante si arbori.

Fauna: in Bucuresti exista o Gradina Zoologica ce adaposteste numeroase specii rare de animale. Hidrografia: Bucuretiul se afl strabatut de rul Dmbovia, si Colentina. Mai multe lacuri se ntind de-a lungul rului Colentina, n perimetrul oraului, precum Baneasa, Herstru, Floreasca, si Tei. Se mai poate vorbi si de lacurile din parcurile Cimigiu, Libertatii si Tineretului.

Rezervatiile: Exista in parcurile din Bucuresti si Graodina Botanica numeroase specii de plante si arbori ocrotiti. Protectia mediului: Exista in Bucuresti multe surse de poluare, fiind vorba atat de autoturismele personale, de mijloacele de transport in comun dar si de intreprinderile cu anumite profiluri. 2.2.2. Resurse antropice

Monumente de arta si arhitectura Bucurestiul este orasul cu cele mai multe biserici din Romania. In anul 1739 aici erau conservate 300 de biserici iar in prezent sunt 230 de biserici dintre care 74 sunt declarate monumente istorice, marea majoritate fiind in stil bizantin. Cele mai importante biserici ale capitalei sunt: Ansamblul arhitectonic Antim (sec. XVIII), Ansamblul arhitectonic al Patriarhiei Romane(sec. XVII), Radu Voda (sec. XVI), Biserica lui Bucur (sec. XVIII), Ansamblul arhitectonic Curtea Veche etc. Castele, conace, palate De asemenea trebuiesc mentionate numeroasele palate si muzee printre care: Casa Banului Ghica (sec. XIX), Palatul Cantacuzino Muzeul Enescu, Casa Lahovari, casa Melik, Palatul Regal (in prezent Muzeul de Arta al Romaniei), Palatul de Justitie, etc

Muzee Muzeul ranului Roman, Muzeul Antipa, Muzeul de Arta Populara Mina Minovici etc. Monumente Arcul de Triumf si Foisorul de Foc (monumente de arhitectura), Statuia lui Mihail Koglniceanu , "Lupoaica Romei" si Monumentul Aviatorilor( monumente de arta si istorie) etc. 2.2.3. Cadrul socio economic Populatia Bucurestiului este de aproximativ 20 011 305 locuitori, dintre care 942 803 barbati(49%) si 1 068 502 femei(51%). Bucuretiul este cel mai mare centru economic al Romniei. Acesta realizeaz anual

aproximativ 19% din Produsul Intern Brut al Romniei i mpreun cu judeul Ilfov 21%. n Bucureti se regsete cea mai mare parte dintre ramurile economice specifice Romniei excluznd agricultura. ncepnd cu domeniul serviciilor i terminnd cu construciile. ntreprinderile constructoare de maini (utilaj greu, utilaj siderurgic, petrolier, maini i utilaje agricole, locomotive, vagoane, avioane i elicoptere, autobuze). Industrie electrotehnic, electronic, mecanic fin, optic. ntreprinderi chimice, de materiale de construcie, de prelucrare a lemnului. 2.2.4. Infrastuctura In Bucuresti sunt 5 400 de strazi insumand aproximativ 200 de km; 500 in trasee de tramvaie, 900 km trasee de autobuze, 300 km trasee de troleibuze si aproximativ 70 km retea de metrou, 6 gari, 7 autogari, 2 aeroporturi. Adiional, funcioneaz i reeaua minibuzelor private. Exist i companii de taxi cu aproximativ 10.000 de taxiuri liceniate. In plus, Bucuretiul este principalul nod al reelei drumurilor naionale romne, fiind punctul de ncepere pentru dou autostrzi (A1 spre Piteti i A2 spre Cernavod, iar autostrada planificat A3 de asemenea va ncepe din Bucureti) i nou drumuri naionale (DN1 spre Oradea, DN1A spre Braov, DN2 spre Suceava, DN3 spre Clrai, DN4 spre Oltenia, DN5 spre Giurgiu, DN6 spre Timioara i Cenad, DN7 spre Ndlac i DN71 spre Sinaia). Transportul rutier n Bucureti, se concentreza, totodat, sau pornesc spre diferite coluri ale rii 8 osele naionale modernizate, cu prelungire ctre rile din N, E, S i Centrul i Vestul Europei. Reteaua comerciala este bine dezvoltata atat in interiorul orasului cat si la periferie existand numeroase centre comerciale ca Metro, Cora, Carrefour, Auchan, Real sau Plus. In zona aleasa pentru amenajare va trebui construita o retea de alimentare cu curent electric insa investitiile necesare vor fi mici deoarece exista deja in apropiere stalpi de energie electrica. 2.2.5. Echipamentul de cultura si odihna Unitatile de cazare In Bucuresti sunt multiple posibilitati de cazare in hoteluri. Dintre acestea cele mai importante sunt: De 5 stele: Hilton (272 de locuri) si Marriot; De 4 stele: Bucuresti (446 locuri), Continental (53), Crowne Plaza Flora 3 stele: Ambasador (214), Bulevard (89), Capitol (80), Minerva (83);

(164), Intercontinental (424), Sofitel (203), Lebada (127), Lido (119), Majestic (74);

2 stele: Astoria (163), Central (62), Triumf (100) O stea: Dambovita ( 41), Dunarea (80) etc. Unitatile de alimentatie

Acestea sunt foarte multe avand specific romanesc, international, frantuzesc, italienesc, grecesc, spaniol, mexican, chinezesc, arab, turcesc, indian, japonez, etc. Pot fi mentionate: boema, Bolta Rece, Capsa, Carul cu Bere, Hanul lui Manuc, Herastrau, Pescarus, Club Ellite, Mon Jardin, La Dolce Vita, Nan Jing, Sahib, Deutsche Kneipe, etc. Instalatii si echipamente de agrement Bucurestiul este un important centru turistic al Europei, al dispunand de multiple posibilitati de petrecere a timpului liber intr-un mod agreabil. Dispune de discoteci, cluburi, cazinouri, teatre, cinematografe, parcuri etc. 2.2.5. Legislatia in vigoare si protectia zonei. Zona insulitei Lacului Morii nu este protejata si nici nu convine legilor privind proprietatea terenului. Totusi, fiind amenajata printre altele si pentru picnic se supune legii picnicului.

Capitolul III DETERMINAREA INDICELUI DE ATRACTIVITATE AL ZONEI Componentele ofertei turistice I Resurse naturale - peisaj - clima - retea hidrografica - lacuri - fauna de interes piscicol - paduri - vegetatie de interes turistic - monumente ale naturii II Resurse antropice - cetati - castele, conace, palate - biserici si ansambluri manastiresti - cladiri civile urbane(primarii, teatre) - ansambluri urbane(centre istorice ale oraselor) - muzee - arhitectura industriala; amenajari ale cailor de comunicatie III Poluarea mediului IV Accesul - rutier - feroviar - aerian V Distanta fata de: - capitala judetului - alte centre emitente VI Forme de turism practicate - picnic - pescuit Pondere (qi) 0,30 0,07 0,03 0,01 0,05 0,08 0,01 0,03 0,02 0,20 0,01 0,04 0,07 0,03 0,01 0,02 0,02 0.15 0,05 0,03 0,01 0,01 0.05 0,03 0,02 0,25 0,06 0,07 Nivel calitativ (ci) 4 2 1 2 4 1 2 1 1 2 4 2 2 1 3 3 4 2 1 4 3 3 3 Indice de atractivitate (I) 0,86 0,28 0,06 0,01 0,1 0,32 0,01 0,06 0,02 0,51 0,01 0,08 0,28 0,06 0,02 0,02 0,06 0,45 0,15 0,12 0,02 0,01 0,18 0,12 0,06 0,69 0,18 0,21

- plaja - plimbari in parc - practicarea de sporturi TOTAL

0,06 0,03 0,03 1

3 2 2 -

0,18 0,06 0,06 2,84

Indicele de atractivitate de 2,84 este cuprins intre [1;4], si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca in zona aleasa se poate realiza o amenajarec in conditii optime. Resursele naturale detin ponderea cea mai mare pentru ca ele sunt cele mai importante elemente care justifica deplasarea turistilor catre acasta zona. Prin implantarea diferitelor obictive se incearca retinerea acestora cat mai mult timp in zona vizitata.

Capitolul IV DETERMINAREA ARIEI DE ATRACTIE Piata potentiala a zonei ce urmeaza a fi amenajata va fi formata din persoanele rezidente in Bucuresti si in judetul Ilfov si alte localitati din prejma orasului, precum si turistii ce vin din orasele si comunele din apropiere ca Targoviste, Pitesti, Urziceni, Mogosoaia, Ploiesti etc., dar si din alte parti ale tarii, Bucurestiul fiind capitala Romniei i, n acelai timp, cel mai mare ora, centru industrial i comercial al rii si al aselea ora ca populaie din Uniunea European. De asemenea piata potentiala a zonei poate fi formata si din turistii romani si straini ce vor veni aici prin programe turistice concepute si organizate de diferite agentii de turism sau pe cont propriu.

Capitolul V DETERMINAREA CAPACITATII OPTIME DE PRIMIRE SI A NECESARULUI DE CONSTRUIT Forme de turism practicate - picnic Suprafata zonei (S) (ha) 1,8 Coeficientul de corectie (k) 1,25 Suprafata normala pentru consum turistic (N) 1/50pers/ha Capacitatea optima de primire (C0)

- pescuit

0,2

1,25

10 m liniari/ pers. 2 m2 nisip + 8 m2 teren pentru un loc de cazare 1/100pers./ha

- plaja

0,3

- plimbari parc

in

0,1

0,5

- practicarea de sporturi Total

1,6

1,25

1/150pers/ha

1,8 * 1,25 = 116 1 50 0,2 * 1.25 =3 1 10 0,3 * 1 =3 1 10 0,1 * 0,5 =5 1 100 1,6 * 1,25 = 333 1 150
460

Capitolul VI CONCEPTIA DE AMENAJARE A ZONEI Vom construi n primul rnd un restaurant de 4 stele. Acesta va avea 2 separeuri mari, ce vor ncapea 200 de persoane i o teras pentru 100 persoane. ncperea restaurantului va predomina alb, maro i verde; albul va fi dat perei, verdele va da culoarea feelor de mas i tapieria scaunelor, iar maroul var proveni de la lemnul natural din interiorul restaurantului alturi de parchete, mochete, covoare ce vor fi combinaii de verde cu maro. Va exista un hol pentru primirea clieniilor, unde vor fi ntampinai. Holul va fi mpodobit cu tabloruri, vaze cu flori, cri de vizit. Tot aicea vor fi instalate dou mese de hol cu scaune bine amenajate. Separeuriile sunt dotate cu mese de lemn si scaunele de asemenea, tablourii si alte ornamente care fac un ambient placut. Terasa va avea scaunele si mesele din plastic alb, scaunele vor fi acoperite cu perne, acestea printate cu imaginii de natura. Urmatoarea constructie va fi doua terenuri de tenis pe zgura si doua terenuri fotbal pe iarba dotate cu nocturna si dotate cu toate nevoile unor asemenea constructii ( fileuri, mingi tenis/fotbal, porti, banci pentru odihna etc). Langa terenuri se va construi vestiar spatiuase cu dusuri separate intre cele de tenis si fotbal. Langa restaurant se va amenaja un spatiu verde de 300 m2, pentru picnicuri, gratar, locuri de joaca pentru copii. Ultima amenajare va fi parcarea, aceasta fiind supravegheat de doi agenti de paza.