MOSTENIREA CULTURALA A ANTICHITATII

Elevi:Bolohoi Alexandra Chitu Andrei Dobre Cezar Licher Alexandru Onisei Bianca Pandelea Cosmin Popescu Rares Pricoapsa Stefania Rosu Andreea Vlcu Daniela

MESOPOTAMIA
ntre mileniul al iv-lea i hr i secolul al vi-lea i Hr. se poate vorbi de Mesopotamia Antica. Aceast lung perioad poate fi divizat astfel: perioada Uruk (urmeaz perioadei preistorice Ubraid): aprox. sec. 41-32 .Hr. Orasele-stat sumeriene: aprx. sec. 31-24 .Hr. imperiul akkadian: sec. 24-23 invazia guilor: sec. 22 .Hr. cea de-a treia dinastie Ur: sec. 22 - 20 .Hr. ntemeierea regatului asirian: sec 20-18 . Hr. prima dinastie babiloniana: sec. 18-17 . Hr. Asiria sub dominaia imperiului Mitanian: sec. 16-12 .Hr. era ntunecat: sec. 12-10 .Hr. imperiul neo-asirian: sec. 10-7 .Hr. imperiul neo-babilonian: sec. 7-6 i.Hr.

Istoria Mesopotamiei antice n Mesopotamia au existat unele dintre cele mai importante civilizaii din lumea antic, precum sumerienii, akkadienii, babil onienii, i asirienii. Aici au existat i unele culturi preistorice majore, precum UbaidiJemdet Nasr, precum i oraul Jarmo.Printre cei mai importani conductori mesopotamieni se numr UrNammu (regele din Ur), Sargon (a pus bazeleregatuluiAkkadian) Hammura bi(a pus bazeleregatului Babilonian) i Tiglath-Pileser I (a pus bazeleregatului Asirian).

LIMBA SI SCRIEREA PRIMA LIMB SCRIS DIN MESOPOTAMIA A FOST LIMBA SUMERIAN, O LIMB IZOLAT. MAI APOI, O LIMB SEMITIC, LIMBA AKKADIAN, A DEVENIT LIMBA DOMINANT, DEI SUMERIANA A FOST PSTRAT N SCOPURI ADMINISTRATIVE, RELIGIOASE, LITERARE I TIINIFICE.DIFERITE
VARIETI DE AKKADIAN AU FOST FOLOSITE PN LA SFRITUL PERIOADEI NEOBABILONIENE.APOI, LIMBA ARAMATICA DEJA MULT VORBIT N MESOPOTAMIA, A DEVENIT LIMBAOFICIAL A IMPERIULUI PERSAN. LIMBA AKKADIANA A FOST APOI FOARTE PUIN FOLOSIT, CA I

SUMERIANA, DOAR N TEMPLE, PENTRU CTEVA SECOLE.

Casele Casele oamenilor bogai erau foarte mari. Aveau dou sau trei etaje, cu un acoperi locuibil. Aveau o curte spaioas n jurul casei.n cas existau cteva dormitoare, o camer de oaspei, o capel, o buctrie, o baie i un mormnt sub cas. Casele oamenilor simpli erau mult mai simple, cu doar cteva camere.

Zigguratele Zigguratele erau temple uriae construite pentru venerarea zeilor.Erau construite din lut i argil i aveau trei sau patru seciuni.Erau construite foarte nalte, pentru a rmne uscate n timpul inundaiilor. Era nevoie de munca multor oameni pentru a construi un ziggurat. Trebuia spat lutul, fabricate crmizile iar aceste crmizi trebuiau transportate i mbinate. Numai zigguratul din Ur a rmas n picioare, deoarece constructorii din epocile mai trzii au nvat c arderea crmizilor le va face mai rezistente.

EGIPTUL ANTIC

MITOLOGIA EGIPTEAN ESTE UN ANSAMBLU DE CREDINE I MITURI RELIGIOASE CARE S-AU RSPNDIT PE TERITORIUL EGIPTULUI ANTIC PN LA APARIIA CRETINISMULUI I A ISLAMULUI. RSPNDII DE-A LUNGUL NILULUI, PN LA GURILE DE VRSARE ALE ACESTUIA N MAREA MEDITERAN, EGIPTENII ANTICI NU AU AVUT TIMP DE MULI ANI O IDENTITATE NAIONAL, FIECARE AEZARE AVND PROPRII ZEI I PROPRIILE PRACTICI RELIGIOASE. MARILE ORAE HELIOPOLIS, THEBA,MEMPHIS I HERMOPOLIS AVEAU FIECARE ZEUL LOR SUPREM, IAR N URMA UNOR VICTORII MILITARE, ELE I IMPUNEAU ZEII I CELORLALTE AEZRI OMENETI. CU TIMPUL NS, SE UITA C UNII ZEI AU FOST PRELUAI DIN ALT PARTE. EGIPTENII ANTICI VENERAU I UNELE ANIMALE (MITOLOGIE), CUM AR FI PSRILE (N SPECIAL IBISUL), PISICILE, LEII, TAURII I CROCODILII. ACESTE ANIMALE AVEAU PROPRIILE TEMPLE, ALTURI DE ZEII CERETI I CTONICI (SUBPMNTENI), IAR DUP MOARTE ERAU MBLSMATE I MUMIFICATE.
Un exemplu notabil este piramida turtita de la aproximativ jumtate (ca nlime) piramida are un O serie de Piramide Egiptene au fost construite unghi de nclinare mai mare (54 de grade fa de 43 i unele abandonate nainte de a fi terminate. n la baz) aceasta datorndu-se faptului c baza jurul anului 2575 .Hr., faraonul Khufu (alias. piramidei implicit tavanul camerei mortuare nu Cheops) i-a pus amprenta asupra peisajului. puteau suporta greutatea. I s-a modificat nclinarea, Pentru el a fost construit cea mai mare i mai scznd astfel i greutatea, ns i aa a fost considerat prea nesigur pentru a gzdui corpul faimoas piramid Marea Piramida. Privind faraonului. Lui Khufu i se atribuie trimiterea de grupul de piramide din Giza nu pare a fi cea mai mare, aceasta deoarece cea care pare mai expediii n Nubia pentru sclavi i alte lucruri de nalta a fost de fapt construit pe un teren mai valoare. Este improbabil ca sclavii s fi fost folosii la construcia piramidelor, numrul lor fiind mult nalt dar este cu 10 metri mai scund. prea mic; cea mai plauzibil variant fiind folosirea ranilor egipteni in perioadele revrsrilor Nilului.

n timpul inundaiilor Nilul cretea pn la nivelul deertului, acoperind n totalitate terenurile cultivabile. Astfel, dac aveau de lucru la construcia piramidelor sau altor cldiri, ranii ii puteau hrni familiile. Acest lucru ar explica i obinerea i pstrarea stabilitii rii pentru sute de ani. Construirea de piramide a continuat pentru o perioada ndelungat, cunoscndu-se 80 de piramide, nu toate ns pstrndu-se pn n prezent. Vechiul Regat a continuat cu dinastiile a V-a i a VI-a, ultimul faraon al celei din urm fiind Pepi II care se pare c a condus timp de 94 ani, mai mult dect oricare alt monarh din istorie. Acesta avea 6 ani cnd a acces la tron i 100 de ani cnd a murit. Ultimii ani din domnia lui Pepi II au fost marcai de ineficien din cauza vrstei avansate a acestuia. Vechiul Regat se ncheie odat cu moartea acestuia.

Platoul Giza

GRECIA
Bazele solide ale civilizaiei europene se pun n Grecia Oamenii Eladei au marea capacitate de a deschide drumuri noi in economie, filosofie, stiinta, arta etc. Colonizand bazinele Mediteranei si Marii Negre, ei contribuie la raspandirea civilizatiei si la interferentele etno-culturare. Inventatori ai politicii, vechii greci creeaza sistemele de conducere oligarhic si democraticpromoveaza individualismul si drepturile civice si incearca sa edifice statul, cetatea-polis-ca exponent al intereselor cetatenilor pe baze rationale.

Templul lui Apollo, construit la mijlocul secolului al VI-lea . Hr., pstreaz nc atmosfera arhaic prin coloanele robuste aezate una lng alta. Dintre acestea apte se mai afl la locul lor iniial, sfidnd cutremurele i rzboaiele distrugtoare,la ase dintre ele existnd nc capitelurile, cinci dintre ele fiind legate prin arhitrav i pe fiecare dintre ele se mai vede urma tencuielii originale. Aceste coloane aparin stilului doric.

Erechteionul ridicat ntre 421 406 . Hr. decoreaz partea nordic a Acropolei casa zeilor i centrul religios al Atenei. Grupul de sanctuare construite pe terenul denivelat, probabil c se afl pe locul fostului palat al regelui atenian Erechteion. Distrus de asaltul perilor. Acest templu a fost nchinat zeiei Atena, zeului Poseidon i lui Erechteion.

Olimpeionul, cel mai mare templu de pn atunci al grecilor, cu suprafaa de baz de 64,12 m x 27,13 m i nlimea de 20,13 m, a fost construit de fiii arhitectului Libon. Lucrrile au nceput n perioada elenistic, dar s-au finalizat abia n timpul mpratului Hadrianus, n 132 d. Hr. , ca o mare izbnd asupra trecerii implacabile a timpului

DACIA

Dacia era n antichitate ara locuit de geto-daci, care erau mprii ntr-un numr mai mare de state i ocupau un teritoriu cuprins ntre: rul Tisa(vest), rul Nistru si Marea Neagra(est), Dunare(sud) i Carpatii Padurosi (nord). n anumite pri chiar depeau aceste hotare: spre est peste Nistru, "naintnd pn spre Bug", iar spre vest, "ajunser pn la Dunrea panonic".Grecii le spuneau dacilor gei, iar romanii daci. Regatul dacic a ajuns la cea mai mare ntindere a sa n timpul regelui Burebista, avnd ca hotare: rmul Mrii Negre i Bugul - spre est, Cadrilaterul boem, Dunrea panonic i Morava - spre vest, Carpaii Pduroi - spre nord, iar Muntele Haemus (lanul Balcanilor) - spre sud. Capitala regatului era oraul Argedava.

Burebista a fost un rege al getodacilor(82 .Hr. - 44 .Hr.), ntemeietorul statului dac

Decebal (iniial purta numele Diurpaneus), a fost un rege dac care a domnit ntre anii 87-106 .

Civilizaie i cultur
Dacii erau organizai n state i aveau ceti numite dava. Din agricultur obineau: gru, vin, miere, creteau vite i cai, dar i pescuiau. mbrcmintea era fcut din ln de oaie i din cnep..

Religie
Ei credeau in nemurirea sufletelor si in zei,precum:Zalmoxis, Derzelas si Bendis.

Societate
Ei erau impartiti in doua clase sociale:aristocratia si agricultorii liberi.

Economie
Ocupaiile principale erau agricultura (n special cereale, pomi fructiferi si vita de vie ;creterea vitelor i oilor i cunoteau apicultura; caii erau folosii mai ales ca animale de povar, dar caii crescui de daci aveau i faima de a fi foarte buni n rzboi. Ei faceau comert cu cetatile grecesti care, pe atunci, se aflau pe tarmul Marii Negre. De asemenea extrgeau aur i argint din minele din Transilvania i aveau un comer nfloritor cu exteriorul, inconstatabil i prin numrul mare de monede greceti si romane descoperite.

ROMA ANTICA
ARHITECTURA

Unul dintre simbolurile Romei este Colosseumul (70-80 d.Hr.), cel mai mare amfiteatru construit vreodat n Imperiul Roman. Avnd iniial o capacitate de 60.000 de spectatori, a fost folosit pentru lupte ntre gladiatori.

Forumurile Imperiale sunt o serie de piee monumentale construite n decursul unui secol i jumtate (ntre anii 46 .Hr. i 113) n centrul Romei de ctre mpraii romani. Dintre acestea ns nu face parte Forumul roman, vechea pia republican, care a fost construit n Secolul al VI-lea..Hr. i care a fost timp de secole centrul politic, religios i economic al oraului. n ciuda existenei a nc multor cldiri i a reconstruciei celor mai vechi i n ciuda multor monumente care l nfrumuseau, Forumul Roman nu ia mai pstrat caracterul unitar.

Panteonul este o cldire situat n Roma care a fost construit iniial ca templu pentru cele apte zeiti guvernatoare ale celor apte planete n statul religios al Romei Antice, din secolul al VII-lea fiind transformat ntr-o biseric cretin. Este cea mai bine conservat cldire roman i cea mai important cldire veche din lume cu acoperiul original intact. Dei identitatea arhitectului rmne incert, muli o atribuie lui Apolodor din Damasc.

Columna lui Traian este un monument antic din Roma construit din ordinul mpratului Traian care s-a pstrat pn n zilele noastre. Monumentul se afl n Forul lui Traian, n imediata apropiere - la nord - de Forul roman. Terminat n 113, basorelieful n form de spiral comemoreaz victoria lui Traian n campania sa de cucerire a Daciei. Columna are o nlime de aproximativ 30 de metri i conine 18 blocuri masive de marmur, fiecare cntrind 40 de tone. Iniial n vrful columnei se afla o statuie a lui Traian, ns ea a fost nlocuit n secolul XVI cu o statuie a Sfntului Petru.

Roma Antic a fost un ora-stat a crui istorie se ntinde n perioada de timp cuprins ntre 753 .Hr. i 476 d.Hr. Pe parcursul existenei sale de dousprezece secole, civilizaia roman a trecut de la monarhie la republic oligarhic i, apoi, la imperiu extins. Ea a dominat Europa de Vest i ntreaga arie n jurul Mrii Mediterane, prin cuceriri i asimilare, ns, n final, a cedat n faa invaziilor barbarilor din secolul cinci, marcnd, astfel, declinul Imperiului Roman i nceputul Evului Mediu. Civilizaia roman e, deseori, clasificat ca o parte din Antichitatea Clasic, mpreun cu Grecia antic, o civilizaie care a inspirat mult cultura Romei antice. Roma antic a adus contribuii importante n organizarea politic i administrativ, juridic, art militar, art, literatur, arhitectur, limbile Europei (limbile romanice), iar istoria sa continu s aib o influen puternic asupra lumii moderne.

China antic
CIVILIZAIA CHINEZ A APRUT N MIL. III .HR. PE VILE FLUVIILOR HUANGHE I YANGZI. N SEC. III .HR., MPRATUL ZHENG DE QIN (SHI HUANGDI) (221-210 .HR.) A NTEMNEIAT DINASTIA QIN I A UNIFICAT PRINCIPATELE NTR-UN SINGUR IMPERIU. DINASTA HAN (206 .HR. - 220 D.HR.) A DESCHIS COMERUL CU OCCIDENTUL. FIIND ATACAT DE NOMAZII DIN NORD (HUNI), IMPERIUL S-A DESTRMAT FIIND REFCUT CTEVA SECOLE MAI TRZIU.
Primul imparat

Invenii

Hartxsad: n jurul anului 100 d.Hr., un brbat pe nume Tsai Lung a ntins o foaie din past de lemn i cnep, pe care a puso la uscat i a inventat hrtia. Busola: Vechii chinezi au fost marinari foarte pricepui. Acetia au folosit busolele pentru orientarea templelor la nceput, ns n cele din urm le-au folosit pentru navigaie. Cu sute de ani naintea europenilor au consruit vase cu pnze, manevrate cu ajutorul crmelor. Acetia au ajuns n Africa pentru a face comer. Praful de pusca: se presupune c a fost descoperit de asemenea n China.

CONSTRUCTII

Marele zid chinezesc, a fost construit de ctre mpratul Shi Huagdi. Zidul a fost construit ntre anii 214 - 204 .Hr., de mii de rani sraci. Construcia exist i azi, ntinzndu-se pn la 2200 km, nct este vizibil i de pe Lun. Se spune c Meng Jiangnv s-a nscut ntr-o localitate sudic i s-a cstorit cu Wan Xiliang. Nu mai trziu dect n a treia zi dup nunt, brbatul ei a fost luat i dus n partea nordic a rii pentru construirea zidului. Zilele treceau, dar tnra soie nu primea nici o veste de la brbatul su. Se apropie iarna, cum o s-i petreac soul meu zilele geroase fr haine groase?, se gndea femeia. Astfel, Meng Jiangnv a esut o pnza de bumbac i a confecionat o hain groas pentru brbatul su. A plecat i cu chiu cu vai a ajuns la poalele zidului din nordul rii. A vzut mii i mii de brbai, mbrcai subire, crnd crmizi i pietre grele. Muli cdeau din cauza oboselii i a foamei. Tot cutnd i ntrebnd, n cele din urma Meng Jiangnv a aflat c brbatul su murise de oboseal i cadavrul su a fost ngropat chiar n zid. Auzind trista veste, a plns ce a plns timp de 3 zile i 3 nopi la poalele zidului, cnd, brusc, cu un sunet asurzitor, o poriune lung de 800 de li a zidului s-a drmat. Printre drmaturile zidului, a gsit rmiele pmnteti ale soului ei. Cu corpul nensufleit al brbatului, Meng Jiangnv a pornit pe drumul su spre cas. Pe drum i s-a fcut sete i foame. A plns tot drumul i din lacrimile sale s-a format un izvor. Fiind urmrit de soldai, Meng Jiangnv a luat o stnc a muntelui i a aruncat-o. Stnca a format un paravan, mpiedicndu-i pe soldai. Pe drum, femeia s-a ntlnit cu un meter pietrar, pe care l-a rugat s fac o groap n piatra n care a depus rmiele pmnteti ale soului, pe care a pzit-o pn i-a dat duhul. Localnicii au ngropat corpul femeii mpreun cu cel al brbatului su n grota de piatr. Au construit lng grot i un templu cu o statuie a femeii, pentru a cinsti memoria acestei perechi, iar templul a cptat denumirea templul Meng Jiangnv.

PERSIA

Imperiul persan era cuprins ntre fluviile Tigru i Indus, Marea Caspic, Golful Persic i Oceanul Indian, podiul iranian i se ntindea pe o suprafata de trei milioane de kilometri ptrai. Cultura iranian sau persan este mai veche de 3000 de ani . Limba persan indo-european a fost scris n scrierea cuneiform care se compunea din 51 de semne silabice simple, dar a fost restns doar la monumentele imperiale.

Arta persan este n cea mai mare msur de import, o art n care sunt amalgamate concepii, stiluri, motive i tehnici extrapersane - o art compozit. n ansamblul culturii persane arta deinea un rol secundar. Sub acest raport contribuia persan mai de relief este limitat la domeniul arhitecturii. Dar n aceast arhitectur lipsesc templele, mormintele monumentale n afara mormintelor regale spate n stnc. Templele lipsesc, pentru c vechii peri considerau c zeului i aparinea toat lumea nu trebuie s fie nchis n cadrul unor cldiri. Se mulumea numai cu altare de mici dimensiuni, cum ar fi altarul pe care era ntreinut permanent focul sacru, n apropierea cruia se afla altarul considerat adevrat, cel pe care se oficiau sacrificiile. Impresionante n schimb erau palatele regale. Pentru construcia lor se aduceau din alte ri materialele i mesterii, n special din Egipt, India i Grecia. Monumentul prin excelen al epocii ahemenide este Palatul lui Darius din Persepolis care era nlat pe o terasa rectangular (cladit din blocuri mari de piatr) avnd laturile de 530 m si 330 m. Arhitectura era babilonian, cu curi interioare i cu lungi coridoare n exterior unde soldaii grzii fceau de paz. Partea principala a cldirii o constituia sala tronului, al crei plafon din lemn de cedru era susinut de coloane zvelte i canelate. Dar modelul adevarat i evident al palatelor persane pare a fi fost dat de slile hipostile egiptene, n spe de cele din Teba.

ARHITECTURA

Palatul lui Dariusdin Persepolis

Sculptura Arta persan este o apoteoz a monarhiei. Basorelieful, n special, este conceput i realizat n scopul de a exalta ideea de monarhie absolut i persoana monarhului. ntlnim n basoreliefurile persane aceleai motive ca n basoreliefurile asiriene: lungi iruri de soldai din suita regelui (celebr este friza arcailor din palatul regal de la Suza, aflat azi la Louvre), de supui aducnd tributul, de prizonieri de rzboi, de lei, de animale fantastice - de obicei tauri naripai cu cap de om. Perii au introdus n sculptur un motiv nou: al zeuluiclre omornd o fiar, de pild un crocodil. Motivul acesta urma s simbolizeze lupta dintre Bine i Ru.
Friza arcailor

Literatura In literatur domeniu n care Persia islamic i va aduce marea contribuie la tezaurul culturii universale, - prima capodoper este Avesta - cartea sacr a strvechilor peri, atribuit ns lui Zoroastru, - datnd din epoca ahemenid, dar redactat sub sassanizi. Din aceast epoc dateaz numeroase povestiri, din care ns au rmas numai dou. Istoria lui Zarer (din sec. IV, dar materia povestirii este mult mai veche) i Cartea vitejiilor lui Ardasir, fiul lui Papak, este un mic roman sau povestire istoric.

INCA

Imperiul Inca a fost cel mai mare imperiu din America precolumbiana. S-a ridicat pe nalimile din Peru n jurul anului 1200; ntre 1438 i 1533 Inca a reuit prin cuceriri i asimilri s ncorporeze o mare parte din vestul Americii de Sud, avnd centrul n jurul Anzilor i a inclus mare parte din teritoriul ocupat azi de Ecuador, Peru, Bolivia, Argentina i Chile. n 1533, Atahualpa, ultimul mprat inca (numit Sapa Inca) a fost omort la ordinul cochistadorului Francisco Pizarro, marcndu-se astfel nceputul dominaiei spaniole. Poporul inca a aprut ca un trib n zona Cuzco n secolul XII. Sub conducerea lui Manco Capac, ei au format mica cetate-stat Cuzco (Quecha Qosqo) reprezentat pe hart cu rou. n 1438 sub conducerea lui Sapa Inca(n traducere numele lui nseamna zguduitorul lumii) Inca a nceput o extraordinar campanie de expansiune, la sfritul creia aproape ntreaga zon a Anzilor a ajuns sub controlul incailor. Pachacuti a reorganizat regatul din Cuzco transformndu-l n imperiu, Tahuantinsuyu cu un sistem federal ce consta dintr-o putere central cu Inca la conducerea ei i patru conduceri provinciale cu lideri puternici: Chinchasuvu (NW), Antisuvu (NE), Contisuvu (SW) i Collasuvu (SE). Machi Picchu se crede a fi fost construit tot de Pachacuti.

Pachacuti trimetea spioni n regiunile pe care le dorea n imperiul su, acetia fceau rapoarte cu privire la organizarea politic, puterea militar i avuie. El trimetea apoi liderilor acestor teritorii mesaje n care accentua beneficiie alaturrii la imperiul su, oferindu-le cadouri de lux cum ar fi textile de foarte bun calitate, i le promitea c vor fi mai bogai ca supui ai Inca. Majoritatea acceptau panic supunerea. Fii conductorilor erau adui n Cuzco i erau nvai despre sistemul administrativ inca i se ntorceau apoi s conduc teritoriile lor natale. Acest lucru permitea incailor ndoctrinarea fiilor fotilor conductori. n tradiia Inca fiul era cel ce conducea armata, astfel Tupac Inca fiul lui Pachacuti a nceput campania de cuceriri n nord n 1463 continund-o i dup moartea tatlui su n 1471. Cea mai important cucerire a sa a fost Regatul Chimor singurul rival serios pe coasta Peru. Imperiul lui Tpac se ntindea la nord pan n actualele Ecuador i Columbia. Huavna Capac, fiul lui Tpac Inca, a adugat teritorii semnificative la sud. La apogeu Tahuantinsuyu includea Peru si Bolivia, majoritatea a ceea ce este azi Ecuador, mare parte din Chile, i zone din Argentina si Columbia Tahuantinsuyu era casa unei multitudini de limbi, culturi i oameni, teritoriile imperiului nefiind uniform loiale, nici culturile locale pe deplin integrate; de exemplu Chimu au continuat s foloseasc propia moned n comer, n timp ce imperiul, ca un ntreg, avea o economie bazat pe schimb i pe taxarea prin produse de lux i munc. Partea din Chachanova ce fusese cucerit i exprima ostilitatea aproape pe fa, iar nobilii incai au refuzat s se refugieze n regatul acestora dup apariia problemelor cauzate de prezena spaniolilor.

AZTECII

Numele de azteci inseamna in limba nahuati cel ce vine din Aztlan, insa adevarata lor origine nu a fost cunoscuta nici pana astazi. Unele legende mexicane spun ca aceasta populatie ar fi venit din orasul Aztlan, de unde si numele lor. Cu toate ca multi cercetatori au incercat sa localizeze asezarea, eforturile lor au fost in zadar. Pentru unii specialisti Aztlan era numai un oras mitic, fiind tradus ca locul de origine. S-a stabilit ca aztecii ar fi ajuns in zona Mexicului de astazi, in jurul anului 1248. La acea vreme, in Mexic existau numeroase orase puternice, printre care Caulhuacan si Azcapotzalco. Urrmasii civilizatiei aztece traiesc inca in Mexicul de astazi, in apropiere de Ciudad de Mexico. Ei numara in prezent peste 1 000 000 si sunt cel mai mare grup aboriginal din Mexic. Ei inca mai vorbesc limba azteca Nahuatl. Istoria aztecilor a inceput cu implinirea unei profetii , conform careia un vultur devorand un sarpe este semnul ca aztecii vor deveni poporul cel mai important de pe pamanturile Mexicului. Aztecii au fost un trib nomad care au migrat spre teritoriul Mexicului de astazi, dar de unde au fost alungati de alte triburi, care ii numeauchichimeca oameni-caini, pentru ca acestia mancau carnea cruda si se imbracau in piei de animale. Aztecii au plecat apoi si s-au dezvoltat pe un teritoriu neutru si si-au format propria lor capitala, TenochtitlanPiatra Cactusului, care este astazi Ciudad de Mexico. Aztecii si-au construit adaposturi cu unelte primitive, din piatra, deoarece ei nu descoperisera bronzul.

Aztecii atinsesera un grad foarte inalt de specializare in inginerie, arta, arhitectura, matematica si astronomie. Conform calendarului aztec, anul avea 260 de zile si existau cicluri de cate 52 de ani. Este remarcabila indemanarea azteciilor in arta sculpturii, a prelucrarii metalului, in muzica si pictura. Agricul tura si comertul erau ramurile cele mai avansate si mai dezvoltate. Moneda la azteci era dintr-un material de bumbac, taiat dupa o marime standard, pe care o foloseau pentru cumparaturile valoroase. Pentru cumparaturile de zi cu zi ei foloseau drept moneda de schimb, boabele de cacao. Preotii constituiau o forta religioasa si politica redutabila. Armata azteciilor era numeroasa si puternica. Prizonierii de razboi erau ucisi in cadrul unor ceremonii de sacrificii umane, pentru a-i multumi pe zeii sangerosi ai aztecilor, in special pe Huitzilopochtli, zeul razboiului. Sacrificiile pot fi considerate totodata o reprezentare simbolica a luptei mitice intre Huitzilopochtli si sora sa,Coyolxauqui.

In ceea ce priveste educatia, aztecii au fost printre primele popoare care au permis accesul tuturor copiilor, indiferent de rasa, sex sau clasa sociala la educatie. Educatia copiilor incepea la varsta de 3 ani, si pana la varsta de 8 ani, metoda prin care ii faceau pe copil sa asculte era cearta, iar in cazul in care aceasta nu avea efect urma bataia. Copii studiau alaturi de parinti pana la varsta de 14 ani, acestia fiind supravegheati si de preotii locali. Incepand cu varsta de 15 ani, ei mergeau la scoala unde invatau religia si zicalele batranilor, precum si sa citeasca si sa scrie. Scrierea aztecilor era pictografica si consta in desene si semne. Insa, dupa varsta de 15 ani, fiii nobililor si ai razboinicilor de seama, erau dati fie la un colegiu sacerdotal, fie la un militar. Aztecii au fost cei dintai care au creat doua institutii specializate in pregatirea tinerilor pentru profesiunile cele mai respectate. Numai dupa ce terminau colegiul, tinerii puteau sa-si aleaga orice alta profesie.

INDIA
CIVILIZAIA INDUSULUI A APRUT N MILENIUL III .HR.,PE VALEA FLUVIULUI INDUS. AU LUAT NATERE ORAELE MOHENIO-DARO I HARAPPA. TIMP DE O MIE DE ANI TRIBURILE ARIENILOR DINSPRE NORD AU CUCERIT INDIA, FORMND PE VALEA FLUVIULUI GANGE NUMEROASE STATE. N INDIA, MANU A FOST AL DOILEA CONDUCATOR DUP HAMMURABI CARE A CREAT UN COD DE LEGI. IN SEC. III I.HR.,REGELE ASOKA (273-235 I.HR.) A UNIT INTREG TERITORIUL INDIEI, INTEMEIND DINASTIA MAURYA. DUP MOARTEA SA, IMPERIUL MAURYA S-A DESTRMAT.

Valea Indusului
In India primii oameni s-au asezat in nord, intre fluviul Indus, de la care se trage numele tarii, si Gange. Acolo s-a dezvoltat o civilizatie la fel de straveche si infloritoare ca Egiptul sau Mesopotamia. India antica acoperea teritoriile pe care se afla in prezent India ,Pakistan si Bangledesh. Mai multe civilizatii s-au dezvoltat in antichitate, fara sa reuseasca sa stapaneasca acest ansamblu care, fiind atat de vast, este desemnat adesea sub numele de Subcontinentul Indian .Cotropita cu regularitate prin frontiera ei nordica, India nu a construit aproape niciodata un imperiu unificat; numai dou dinastii Maurya si apoi Gupta, au ajuns sa domneasca aproape in intreaga tara.

Imperiul Aoka

Nordul Indiei este cucerit de regele Persiei, Darius in sec. al VI-lea iHr, apoi de regele grec, Alexandru Macedon, la inceputul sec. al IV-lea i Hr. Cativa ani mai tarziu, grecii sunt alungati la randul lor de un suveran indian, Ceandragupta Maurya. Acum se intemeiaza dinastia Maurya (prin anul 320 i Hr.), prima mare dinastie indiana. Treptat, membrii dinastiei Maurya isi intind dominatia asupra intregii Indii, cu exceptia Sudului. Cel mai renumit dintre regii Maurya este Aoka, rege care urca pe tron in anul 269 i Hr. El se converteste la budism, religie fondata in India in sec. al V-lea i Hr., Incurajat de pasiunea ei. Contribuie la dezvoltarea tarii, porunceste sa se construiasca drumuri si spitale. Domnia sa este mult mai bine cunoscuta decat a celorlalti regi, intrucat el a pus sa se graveze textul hotararilor sale (edicte) pe stanci ori pe stalpi mari de piatra care au fost descoperiti in intreaga Indie.

Regatele rzboinice Dupa moartea lui Aoka in anul 232 i Hr., urmasii sai nu au putut impiedica impartirea imperiului sau. Dinastia Maurya se rastoarna prinanul 185 i Hr. India va ramane divizata in mai multe regate timp de aproape 5 veacuri. Nordul tarii este cotropit in mai multe randuri, intai de sciti, apoi de nomazii Kusani veniti din Asia Centrala. Abia in sec. al IV-lea d Hr., un nou rege din N Indiei, Candragupta I, intemeiaza dinastia Gupta. Aceasta unifica India pana la navalirea hunilor, popor venit din Asia Centrala in scopul urmator.

tiina i moartea Indienii credeau c dup moarte sufletul omului renate ntr-un alt trup. Aceasta se numete rencarnare sau samsara . Indienii studiau astronomia, matematica, geometria, tiina i medicina.