Sunteți pe pagina 1din 19

Municipiul Pitesti

1) Localizare Municipiul Piteti este situat n partea central-sudic a Romniei, ntre Carpaii Meridionali i Dunre, n nord-vestul regiunii Muntenia, la confluenta rului Arge cu rul Doamnei. Aezarea municipiului Piteti, se afl in zona de contact dintre Podiul Getic (Piemontul Cotmeana, Dealurile Argesului si Piemontul Candesti) si Campia Romana (partea nordica a Campiei Teleormanului).

Din punct de vedere al coordonatelor geografice acesta se afla n punctul de intresecie al paralelei de 45o5130 latitudine nordic, cu meridianul de 24o5230 longitudine estic, la distant relativ egal fat de Polul Nord si de Ecuator.

2. tipuri de date Pentru prezentul proiect s-au folosit diferite tipuri de date, materialele folosite drept baza de lucru fiind diverse. In etapa pregatitoare s-a avut in vedere asimilarea si ordonarea informatiilor ( realizandu-se fondul biblografic aferent zonei analizate), de pe materialele cartografice cat si pe cele obtinute de la oficiile de specialitate din cadrul orasului Pitesti. Pentru implinirea obiectiva a acestei teme, a fost necesara obtinerea urmatoarelor materiale specifice: Harta topografica 1:25000 Ortofotoplanul orasului 1:5000 imagine ortorectificata cu proiectie ortografica, careia i-a fost diminuata deplasarea radiala (obtinut de la OCPI Pitesti) PUG-ul orasului Pitesti (obtinut de la primaria Pitesti)

Planul local de dezvoltare durabila a municipiului Pitesti (Obtinut de la Biblioteca Judeteana Dinicu Golescu - Pitesti) Demersul bibliographic ce a implicat consultarea de material diverse (lucrari de specialitate, tutoriale, articole)

3.Metode si tehnici de lucru si etape A) Etapele realizarii acestui poiect sunt in numar de trei si anume: etapa pregatitoare, etapa de teren si etapa de laborator. -Etapa pregatitoare a constat in acumularea tuturor materialelor si informatiilor necesare desfasurarii studiului prezent. -Etapa de teren, a presupus validarea sau nevalidarea dupa caz a existentei cladirilor ce figureaza pe ortofotoplan, a strailor, a spatiilor comerciale, a lacaselor de cult, a hotelorilor dar si a multur alte institutii care s-au vectorizat pentru proiect. -Etapa de laborator, a constat in realizarea propiul zisa a acestei teme, cu ajutorul programelor de specialitate si a informatiilor culese.

B) Metodele si tehnicile de lucru la care am apelat sunt diverse. Pentru inceput m-am folosit de programul Global Mapper 11 pentru a-mi decupa o portiune din ortofotoplanul cu scara 1:5000. Am ales a analiza zona centrala a municipiului, ce s-a dovedit a fi propice analizei mele. De asemenea am decupat acelasi areal si din harta topografica la scara 1:25000, pentru a putea face o comparatie intre cele doua documente. Pasul doi a fost reprezentat de vectorizarea in amanunt a tuturor obiectelor / cladirilor / strazilor s.a. de pe ortofotoplan. Pentru aceasta m-am folosit de programul Quantum Gis. In urma vectorizarilor, au rezultat 20 de straturi (layere), fiecare avand o configuatie propie de punct, linie sau poligon. Fiecare layer, are tabela sa de atribute, care contine informatii referitoare la stratul respectiv. Un alt program folosit a fost Corel Draw, pentru a realiza mici amanunte. In partea a treia m-am folosit de program ArcMap, cu ajutorul caruia am realizat hartile prezentate mai jos. Aici, am incarcat layrele realizate in QGis si cu ajutorul lor am

realizat harti pe diverse teme. Spre final, am atasat legenda, titlul si scara fiecarei harti in parte.

4. rezultate obtinute In urma efectuarii etapei precedente din programele folosite, au rezultat layere, fiecare avand tabelul sau de atribute. Imaginea de mai jos reprezinta un print screen, al tuturor layerelor realizate in programul QGis.

Inainte de a afisa restul hartilor este esentiala pozitionarea arealului studiat, din punct de vedere al utilizarii Pitestiului. Astfel se evidentiaza, zona urbana construita a orasului, care cuprinde si arealul studiat. Se observa ca zona studiata, se afla in partea centrala a resedintei judetului Arges, zona urbana, care de altfel se intinde pe o mare suprafata a orasului. Prin aceasta hara, se observa rolul functional al arealului. Aici, in zona urbana, se gasesc cele mai importante institutii de cultura, invatamant si cult cea mai veche biserica

din oras ctitorita in anul 1666 si anume biserica Sf. Gheorghe, dar si biblioteca judeteana Dinicu Golescu s.a.

O alta harta rezultata in urma vectorizarii o reprezinta Harta cailor de comunicatie, a parcarilor auto si zonelor pietonale. Pe acesta harta am dorit sa evidentiez caile de comunicatie si anume bulevardul principal I. C. Bratianu si strazile aferente acetuia: strada Minculescu, strada Gheorghe Sincai si strada Victoriei. Zona pietonala este reprezentata de Piata Vasile Milea dar si restul zonelor din arealul luat in calcul. Parcarile sunt evidentiate dupa criteriul: cu taxa/fara taxa.

Imaginea de mai sus, reprezinta tabele de attribute pentru layerele Bulevard si Strazi. In imaginea de mai jos se vor observa toate acestea evidentiate dupa diverse criteri.

Zona studiata este strabatuta de bulevardul principal al municipiului si anume bulevardul I. C. Bratianu reprezentat pe harta cu culoarea negru si alte noua strazi atat principale cat si secundare, evidentiate pe harta cu culorile maron inchis si maron deschis. Parcariile cu taxa, le-am reprezentat cu albastru , iar cele fara taxa cu un albastru mai deschis, iar zona pietonala ce se regaseste pe harta este evidentiata cu culoarea galben.

O alta harta realizata in programul ArcMap este reprezentata de Harta locuintelor, rezultata in urma vectorizarii cladiriilor in QGis.

Pe aceasta harta sunt reprezentata cladirile destinate locuirii cetatenilor si anume blocu si casele locuite de pitesteni. Casele sunt evidentiate in functie de numarul de etaje, de la un etaj la patru etaje, iar blocurile sunt clasificate in functie de inaltimea lor, tinand cond de faptul ca un singur etaj are aproximativ 2,50 .

In imaginea de mai jos, se gasesc tabelele de atribute ale celor doua layere: Blocuri si Case.

De pe ortofotoplan in aceasta zona, s-au putut vectoriza 56 de case, fiecare avand de la un singur etaj, pana la 4 etaje. Se poate observa ca predomina casele cu un etaj si casele cu doua etaje. Inaltimea caselor variaza intre 8 si 16 metri fiecare, iar din punct de vedere al suprafetei, aceasta variaza intre 111 metri si 543 metri. Blocurile sunt in numar de 32, numarul maxim de etaje fiind de noua. Acestea sunt evidentiate in functie de inaltime (metri). Numarul majoritar, il detin cele de 4 si de 8 etaje. Mai exact au fost gasite 12 blocuri a cate 4 etaje fiecare, 10 blocuri a cate 8 etaje fiecare, 5 blocuri a cate 5 etaje fiecare si nu in ultimul rand 4 blocuri a cate 9 etaje fiecare. De asemenea stratul Blocuri, mai are un alt atribut si anume existent sau inexistenta unui lift. Dupa cum se poate observa in imaginea de mai sus, blocurile cu 4 si 5 etaje nu detin lift, insa blocurile cu 8 si 9 etaje, detin macar cate un lift fiecare. Pe baza layerului Spatii verzi, am putut realiza Harta spatiilor verzi, care evidentiaza, micile areale cu verdeata ale zonei studiate.

Acestea sunt reprezentate in imaginea de mai jos, atingand cifra de 46 de spatii verzi. Un alt strat l-am denumit Copaci si asta deoarece am intalnit pe teren cate un singur copac rasfirat, pe care am incercat sa-l reprezint pe ortofotoplan cat mai exact.

O alta harta realizata in ArcGis, este Harta spatiului construit, efectuata pe baza layerelor vectorizate in QGis. In aceasta harta am atasat layerele ce cuprind spatiul construit (blocuri, case, institutii, unitati de invatamant, lacase de cult, spatii comerciale, dar si spatii destinate cazarii, ultimele in numar de trei printer care, mai vechi fiind :Hotel Muntenia, Hotel Argesu. Pentru realizarea acestei harti, a fost necesara o prima validare in teren, pentru a verifica daca acestea mai exista sau nu. Marea majoritate a cladirilor

vectorizate pe ortofotoplan, s-au regasit si in teren, o singura casa a facut exceptie, aceasta fiind demolata in luna martie a anului 2011.

In imaginea de mai jos, am atasat tabelele de aribute pentru cateva layere de care m-am folosit pentr a realize harta de mai sus. Tabelele de atribute, m-au ajutat sa evidentiez diferit spatial construit, aplicand straturiilor diferite criteria de reprezentare, pentru o mai usoara recunoastere a spatiului. De exemplu tabela de atribute a layereului Spatii comerciale, cuprinde patru coloane si anume: id, Spatii comerciale, Nr. de etaje si Suprafata.

Nu am atasat insa, tabelele de atribute pentru layerele Blocuri si Case, acestea regasindu-se intr-o imagine de mai sus, in cadrul hartii locuintelor.

O ultima harta realizata in cadrul acestui proiect, este Harta elementelor comune ale orasului Pitesti: ortofotoplan-harta topografica. Prin intermediul acestei harti, am dorit sa evidentiez elementele commune reprezentate de cladiri si strazi, dintre ortofotoplanul la scara 1:5000 si harta topografica la scara 1:25000. De mentionat este faptul ca harta topografica a fost realizata in jurul anului 1982, in timp ce ortofotoplanul a fost realizat in jurul anului 2000. Inca de la inceput, am constientizat ca pe harta topografica, nu o sa regasesc multe dintre elementele vectorizate pe ortofotoplan, lucru normal de altfel. Am vectorizat, insa si pe harta topografica, elementele care se regasesc si pe ortofotoplan, pentru a se observa mai usor aceste elemente commune.

Dupa cum se va vedea in imaginea de mai jos, pe harta topografica se gasesc cateva strazi commune, cateva institute, biserica Sf. Gheorghe, dar si actualul boulevard I. C. Bratianu, care insa nu era denumit astfel si nu avea aceiasi configuratie, find modificat intre timp.

In imaginea de mai jos sunt reprezentate tabelele de atribute ale layerelor pentru harta topografica.

In urmatoarea harta se va putea observa cu usurinta aspectele comune celor doua documente.

Pe reprezentarile din harta de mai sus, se gasesc urmatoarele elemete comune: straziile Grivitei, Republicii, Pasajului, Egalitatii, Turda (evidentiate dupa criteriul: principala/secundara); cladirile: Casa Sindicatelor, Biserica Sf. Gheorghe, Magazinul Fortuna si alte cateva magazine. Un aspect intresant este reprezentat de faptul ca pe harta topografica exista o biserica everiasca, care insa nu se regaseste si pe ortofotoplanul realizat in jurul anului 2000.

5) validarea rezultatelor Inainte de a trage o concluzie este vitala validarea rezultatelor obtinute, atat in teren cat si prin alte modalitati sau surse. Personal am realizat aceasta validare atat in teren, cat si prin

compararea cu informatii din surse independente de imaginile utilizate. Pentru inceput am atasat o imagine de pe site-ul www.mapsGoogle.com, in care se pot identifica diverse cladiri, pe care le-am evidentiat, pentru a se observa cu mai multe usurinta.

In imaginea de mai sus, se regasesc Colegiul Economic Maria Teiuleanu, Prefectura, lantul de magazine Fortuna, Hotelul Muntenia dar si Hotelul Alcadibo. Este mentionat si bulevardul I. C. Bratianu existent sip e ortofotoplan, alaturi de straziile Brancoveanu, Victorie, Grivitei si multe altele. Insa exista si elemente pe care nu le-am putut identifica, cum ar fi cladirea Postei, Casa Sindicatelor, Biserica Sf. Gheorghe si de asemenea Cercul Militar. De altfel m-am ajutat si de Google Earth, de unde am preluat imaginea de mai jos. In cadrul acesteia, se observa existent hotelurilor Muntenia si Argesul, a lantului de magazine Fortuna, a Casei Sindicatelor dar si a Prefecturii. Se poate observa si zona pietonala, insa nu apar detalii cum ar fi numele straziilor, hotelurilor, liceelor s.a

In etapa de teren, am efectuat cateva poze, care sa dovedeasca existenta in teren a elementelor vectorizate pe ortofotoplan.

Biserica Sf. Gheorghe

Hotel Muntenia

Liceul Econmic Maria Teiuleanu

O alta sursa, de care m-am ajutat de identific elemetele vectorizate a fost www.openstreetmap.org . Imaginea de mai jos are incadrate cateva dintre aceste obiective, pentru a se evidentia mult mai usor fata de celelate component.. Apare mentionat bulevardul ce parcurge arealul studiat si anume bulevardul I. C. Bratianu, dar si alte strazi aferente acestuia cum ar fi str, Eroilor, str. Rahovei, str. Florariei s.a ce sunt figurate si pe ortofotoplanul vectorizat in QGis. Se observa si parcarile din zona centrala, Piata Vasile Milea,parcari taxabile, insa apar si detalii cum ar fi OCPI Arges, Muzeul Judetean Arges, Planetarium, Curtea de Apel si Universitatea din Pitesti.

Pentru o mai usoara pozitionare si recunoastere a acestor obiective, am atasat pe ortofotplanul arealului studiat (decupat in Global Mapper), imagini mici realizate in teren, in timpul celei de-a doua etapa si anume etape de teren.

Prin intermediul acestor fotografii, am validat existent unor obiective, obiective ce le-am incadrat in diferite straturi de vectorizare in programul QGis.

6. discutii surse de erori In arealul studiat, nu am gasit surse de erori, ortofotoplanul, neavand neclaritati, singul lucru care pote fi remarcat este lipsa unei biserici, care apare insa pe harta topografica. De precizat ca ortofotoplanul, este ortorectificat, in acest mod inlocuindu-se proiectia central cu proiectia ortografica, astfel diminuandu-se deplasarea radial.

7. concluzii In urma parcurgerii proiectului, am observat ca in arealul studiat, ca de altfel, in intreg orasul Pitesti, predomina constructiile, parcariile auto, dar si spatiile verzi ce ocupa un loc important. Fiind un oras mare si dezvoltat, atat din punct de vedere teritorial cat si al populatiei, acesta beneficiaza de diverse instituti de invatamant, de cult s.a, fapt dovedit si in arealul studiat. In zona cercetata se gaseste cea mai veche biserica din municipiu si anume biserica Sf. Gheorghe. Zona centrala Piata Vasile Milea este bogat ornamentata, detind magazine, un moll, Primaria, Prefectura si alte institutii. Capacitatea de detectare a obiectelor, mi-a permis sa sesizez cu usurinta prezenta obiectelor dar si caracteristicile acestora, cu ochiul liber, fara instrumente optice, de unde rezulta ca imaginea beneficiaza de o rezolutie spatiala si spectrala buna. Fiind o imagine ortorectificata, deformariile au fost controlate si corectate in masura posibilitatiilor.

Bibliografie

Badut M. (2004) GIS Sisteme Informatice Geografice fundamente practice, Ed. Albastra. Bogdan M. (2007) Intruducere in procesarea digitala a imaginilor vol , Ed. Universitatii din Bucuresti Bogdan M.(2009) Teledetectie - vol II - Notiuni si principii fundamentale, Ed. Universitatii din Bucuresti Osaci-Costeche G. (2005) Topografie-Cartografie editia II-a revazuta, Ed. Fundatia Romania de Maine OCPI-Pitesti Surse electronice www.geo-spatial.org www.opengis.unibuc.ro www.openstreetmap.org . www.mapsGoogle.com,