Sunteți pe pagina 1din 17

martie - aprilie 2006

anul XXXI
E D I ł I E DE POST
vrând-nevrând, peste colb. Pentru el
PAROHIA (sau ea), preotul este un accesoriu al
editorial

propriilor lui (sau ei) drepturi şi


FĂRĂ opinii. El, preotul, nu ar avea
PĂSTOR dreptul să vadă mai mult decât el
(sau ea). Asta însemnând că
preot Doru Costache aristocraŃia spiritului nu ar mai avea
loc în lumea dominată de categoria
Multe sunt ispitele adresate minŃii opiniei publice… Mai mult, asta ar
creştine în lumea modernă… Una însemna că pentru el (sau ea)
dintre ele constă în ceea ce Karl parohia creştină nu reprezintă mai
Popper numea mitul opiniei publice. mult decât o societate ca oricare
Şi, într-adevăr, credinciosul, lăsând alta, din lumea seculară, în care nici

Răstignirea Domnului
deoparte gândul care era în Hristos, o provocare de ordin spiritual şi nici
preferă să le cugete pe cele ale un gând de progres duhovnicesc nu
lumii; mai mult, confundând mai au loc.
planurile, consideră că cele ale El (sau ea) crede că atunci când
Duhului pot fi propuse, judecate şi preotul e aspru, e nedrept. El (sau
promovate prin cele ale trupului, ea) crede că atunci când păstorul
sau în categoriile înŃelepciunii mustră, o face pentru a leza
acestui veac. demnitatea şi drepturile lui (sau ei). Marcu şi Evrei:
El (sau ea) consideră că are dreptul El (sau ea) nu poate vedea iubirea
să-şi spună opinia, că are o dreptate dincolo de mustrare. lecturi de post
de apărat, chiar şi atunci când încă Şi, atunci, păstorul ce să facă? El
nu a ridicat ochii din Ńărână, chiar şi pentru ce a mai fost trimis acolo?
preot Doru Costache
atunci când încă nu are decât o Doar să zică ,săru’ mâna, iubite
imagine egocentrică, mai mult credincios (iubită credincioasă), să E destul de dificil, în cele mai
trupească, a realităŃii… fie precum pofteşte mintea ta multe situaŃii, să pricepem de ce
El (sau ea) crede că totul e ceea ce centrată pe sine”? într-o anumită perioadă a anului
se vede. Sau tot ceea ce se aude. Ar putea face şi asta, dacă interesul bisericesc se citesc anumite texte
Sau tot ceea ce el (sau ea) poate lui ar fi altul decât sănătatea nou-testamentare – şi de ce nu
judeca despre lucruri. spirituală a parohiei. Dar păstorul altele. Anul acesta, meditaŃia mea
În schimb, pentru el (sau ea) ştie că în domeniul spiritului nu au asupra textelor citite în cadrul
preotul nu are niciodată dreptate, ce căuta nici mitul opiniei publice, liturghiei, de-a lungul postului
chiar dacă ochii lui s-au ridicat, nici cetăŃeneasca aflare-n treabă. mare, s-a concentrat în efortul de
identificare a raŃiunilor pentru care
Din cuvântul PreasfinŃitului Petroniu Sălăjanul, auzim acum cuvânt din
Evanghelia după Marcu şi
(biserica Sfânta Maria, Sydney, 12 februarie 2006)
Epistola către evrei.
pag. 4

…nu întotdeauna sunt toŃi oamenii de acord şi Am pornit de la constatarea că


postul, invitându-ne la ceva
este greu să mulŃumeşti pe cineva… restrângere existenŃială, la o
(transcriere de pe înregistrarea filmată: prof. Julius Nicolae Florescu) simplificare – pustiire, dacă vreŃi –
 pag. 3
pag. 2

„libertatea” de a nu posti. Cum o zis: păi daca-i aşa, în afară de


Post şi tradiŃie îngăduinŃă atrage pe alta, nu peste mâncarea „de dulce”, ar mai trebui să
Alexandru Roşu mult timp m-am trezit în afara renunŃ şi la cartofii prăjiŃi, şi la
tradiŃiei. Adică m-am trezit lipsit de jocurile de calculator, şi încă...
Am să vă povestesc despre cum am una din coordonatele identităŃii mele Aşadar o mai corectă înŃelegere a
ajuns eu să revalorizez postul. Postul creştine. Spre exemplu, un post pe postirii m-a dus de la refuzul postului
este o coordonată a tradiŃiei, o care nu-l mai Ńineam, pentru a fi ca exerciŃiu de libertate la o asumare
chestiune ce Ńine de identitatea consecvent în încăpăŃânarea mea, mă a postului ca mod de întărire a
creştină. Unul dintre agenŃii făcea să pierd din bucuriile şi libertăŃii.
importanŃi ai tradiŃiei este familia, aşa înŃelesurile tainice ale praznicului pe Revenind la tradiŃie, nu pot să nu
că e lesne de înŃeles că am luat care îl preceda. remarc frumuseŃea şi eficienŃa cu care
contact cu postul în familie. Şi-aşa Mai târziu, un părinte mi-a prezentat ea lucrează. Când copilul repetă după
cum creştem sub umbrela tradiŃiei postul ca pe o provocare. Întrucât bunica rugăciunea, el nu ştie ce face.
fără să pricepem prea multe din câte întemeierea istorică a postului, Poate însă cândva îşi va pune
ne spune ea – aceasta pentru că nu ne deopotrivă şi situarea în tradiŃia întrebările corecte şi va afla de ce se
punem întrebările –, posteam fără să creştină pe care acesta o mijlocea, nu roagă şi, mai ales, de ce se roagă aşa,
ştiu de ce, pentru că aşa mi se spunea mă motivau, acel părinte mi-a spus: ia însă meritul faptului că în tot acest
să fac. Mai târziu, scăpat de sub tutela postul ca pe o provocare, postul e un timp el s-a rugat aparŃine tradiŃiei. În
familiei, am început să am îndoieli în timp în care îŃi dovedeşti că eşti liber fond, chiar faptul de a repeta acele
privinŃa unui atare act, săvârşit mai de toate lucrurile care te stăpânesc. cuvinte ale rugăciunii, adică
mult inconştient, din obişnuinŃă. Dintr-o dată am înŃeles că postul nu rugăciunea însăşi, îl întăreşte în chip
Pentru a mă elibera din puterea înseamnă numai abŃinerea de la tainic pe copil. TradiŃia e zidită de şi
rutinei, pentru a învăŃa să fac lucruri anumite alimente – un lucru pe care-l pe generaŃiile părinŃilor şi înaintaşilor
din convingere, spre a le da astfel ştiam dar nu-l aplicam – ci cu mult noştri, cei care ne-au şoptit pentru
valoare, aşadar ca să ajung la mai mult, o luptă cu toate soiurile de întâia oară cuvintele rugăciunii…
adevărata libertate, mi-am acordat dependenŃă care ne leagă. Şi mi-am

impus. oricum trebuia să ne


MărŃişor Cu două zile în urmă adaptăm materialelor la
PICTURA NAIVĂ
Alina Victoria Paraschiv (parodie)
vizitasem un târg similar, îndemână. Lucram în taină,
organizat însă în ambientul apoi ascundeam cu grijă Trei ciobani,
Bucureşti. Mâine, 1 oferit de clădirea Muzeului “capodoperele” până la un deal şi-o vale,
Martie. Ninge viscolit. În łăranului Român. momentul darului… soare galben – un
PiaŃa UniversităŃii, pe M-am întrebat: a devenit Ce pot să spun despre dovleac,
lângă zidul facultăŃii de mărŃişorul doar o marfă? lumina care se năştea pe turma s-a oprit la umbră
Geografie, trotuarul este A devenit lumea în care chipul mamei sau al pe-o costişă, sub
ocupat aproape în trăim o imensă tarabă la bunicii când le primeau… copac.
întregime de vânzătorii de care trebuie să participăm, de bucuria noastră Jos, spre dreapta,
mărŃişoare. fie de-o parte fie de comună… dragostea cu un gard de leŃuri,
Pe o potecă foarte îngustă cealaltă? care şi în care lucrasem ne cinci găini şi un cocoş,
între tarabe, înaintez în Cumpărăm pentru că inunda în cascade. iar pe banca de la
ritm de melc într-o poartă
dorim să dăruim. Creatorii Îmi doresc să redevin
îmbulzeală unde n-ai loc să stau o babă şi un moş.
dăruiesc, vânzătorii copilul de altădată, creativ
arunci un ac. Un căŃel lungit la soare
dăruiesc şi ei. de dragul de a dărui. doarme, parcă-i leşinat,
Fuioare de fulgi răsucite de În spatele dorinŃei de a La un asemenea gând nu cei trei nori din partea
vânt Ńi se năpustesc dărui stă iubirea. am ajuns însă în faŃa stângă
frenetic în ochi, iar câte un Anul acesta aş fi vrut totuşi tarabelor, ci în biserică. vin cu ploaie pe-nserat.
stâlp de cort mobil îŃi să nu cumpăr. Aici am reînvăŃat că La fântâna prăpădită,
răsare brusc în faŃă, Imagini din copilărie mi-au iubirea este dincolo de unde vitele se-adapă
împingându-te în slalomul revenit foarte pregnant în anotimpuri şi cutume. stă o capră costelivă
tău printre rândurile de minte. Împreună cu fratele Am uitat vechea cu botul băgat în apă!
tarabe. meu, obişnuiam să semnificaŃie al Mai spre dreapta
Prins în curent, năucit, confecŃionez mamei şi mărŃişorului, poate mai o semnătură,
încerci să desluşeşti bunicii mărŃişoare şi puŃin universală? parcă scrie, “I. Marin”,
mărŃişoarele miniaturale. felicitări. Nu ne încăpeam Îi putem inventa una nouă, pusă pe câmpia verde
Din când în când, te lângă-o tufă de pelin!
în piele de atâta bucurie… în Hristos, de vreme ce e
loveşte cotul grăbit a celui Ne sfătuiam îndelung simbolul dragostei faŃă de
ce vrea să se sustragă asupra modelelor, deşi cineva.
George Roca
spectacolului mai mult

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |


pag. 3

Marcu... pag. 1 sâmbătă” (Marcu 2:27). El duce harului, pentru ca milă să primim
umanitatea până la destinaŃia şi har să aflăm, spre ajutor, la
a vieŃii, prin introducerea unor finală, trecând-o prin moarte şi vremea potrivită” (Evrei 4:16).
limitări în plan alimentar şi înviere, înălŃând-o şi preaslăvind-o LecŃia acestor texte în post:
modificări în plan (cf. Marcu 16:19). În urmare, cei pentru a-Ńi realiza nobleŃea, e
comportamental, poate constitui el care cred în el şi primesc botezul necesar mai întâi să-Ńi recunoşti
însuşi o armă cu două tăişuri. Şi lui, renăscând spiritual, se pot nimicnicia. Oaza paradisiacă nu
este aşa, pentru că pe de o parte ridica peste păcat şi moarte, peste poate fi aflată atâta vreme cât
această simplificare, în măsura în adversităŃi şi suferinŃe, biruindu-şi privirea îŃi rămâne orbită de
care o asumăm personal, ne propria natură; mai mult, pot fantasmele pustiului…
permite să ne vedem aşa cum deveni, asemenea Domnului lor, Recunoaşte, aşadar, pustiul, şi vei
suntem, după ce am stat ascunşi dătători de viaŃă (cf. Marcu 16:17- înŃelege că fata morgana nu este
aproape un an îndărătul ocupaŃiilor 18). S-ar zice că Evanghelia a doua încă oaza… Există speranŃe însă,
noastre periferice, al ambiŃiilor reprezintă cu deplină forŃă, pe tot parcursul acestui drum: dacă
noastre deşarte; pe de altă parte, realmente, o veste bună (termenul îŃi vei înfrânge orgoliul, vei afla că
luată literal, această simplificare evanghelie însemnând, la origine, Cel Biruitor era mereu cu tine,
poate conduce spre deznădejde. în greceşte, exact acest lucru). trăindu-te, şi permiŃându-Ńi să
Nu este deloc întâmplător, Vestea bună a restituirii nobleŃei trăieşti…
aşadar, faptul că părinŃii Bisericii noastre prin Hristos Iisus, Domnul
au rânduit exact pentru perioada nostru.
postului spre citire texte de natură Într-o manieră cu totul fericită, (Clarificare) De Post
să inspire speranŃă, optimism. acest mesaj este dublat, în lectura
În simbolica eclesială, liturgică a textelor, de fragmente Personajul negativ din predicile mele
evanghelistul Marcu este înfăŃişat din Epistola către evrei, care sunt întotdeauna eu însumi.
împreună cu un leu, care sugerează vorbesc despre Hristos ca arhiereu Pentru că duhovnicul meu este departe
regalitatea. Şi într-adevăr, în sau mare preot. E vorba despre şi nu mă pot spovedi atât de des, pe
această a doua versiune a descoperirea feŃei interioare a cât era posibil în Ńară, sunt obligat să
mă spovedesc în public, în faŃa
Evangheliei, avem pictat chipul regalităŃii lui Iisus. Ales ca mare
credincioşilor mei. Predicile mele sunt
unui Hristos eroic, făcător de preot nu de oameni, ci de cel mai adesea spovedaniile mele.
minuni, concis şi sobru în cuvântul Dumnezeu (cf. Evrei 4:5-6), el, cel Pe tine nu te vor viza predicile mele
său, exprimând suveranitate… nevinovat, nu aduce jertfe pentru decât din momentul în care, învăŃând
“Începutul Evangheliei lui Iisus sine, ci pentru noi. Mai mult, el smerenia, vei accepta că nu ai nici o
Hristos, Fiul lui este cel care se jertfeşte pe sine dreptate de apărat, ci numai un drum
Dumnezeu” (Marcu 1:1). El este pentru noi (cf. Evrei 7:26-27). înainte de străbătut. [D.C.]
nu doar unul dintre noi, Fiul Restituirea demnităŃii noastre
Omului (cf. Marcu 2:28); el este regale nu a realizat-o Arhiereul
Fiul lui Dumnezeu. Precum în nostru fără lacrimi şi durere, “în
Evanghelia a patra, faptele lui sunt zilele trupului său” (Evrei 5:7)… Chemare
faptele Cuvântului lui Dumnezeu Pătimindu-le, fără să păcătuiască,
în trup, opera lui în şi prin corpul pe toate cele omeneşti, De atâtea ori m-ai chemat!
uman. Nu este deloc la întâmplare experimentând biruitor, fără pată Sufletul meu alerga, alerga
că, în versiunea lui Marcu, Hristos (cf. Evrei 4:15), slăbiciunile Trupul mi-a rămas stingher,
înfăptuieşte miracole simplu şi fără noastre, Hristos a fost nu doar Încurcat în algele
echivoc. El este puternic în cuvânt victorios: el este cel ne poate adâncului
(cf. Marcu 1:22) şi în faptă (cf. susŃine în eforturile noastre.
Marcu 2:12). Mai mult însă, el este Cunoscând slăbiciunile noastre, De atâtea ori m-ai strigat!
cel venit pentru a restitui omului trăind ispitele pe care noi le Glasul meu s-a pierdut în
demnitatea pierdută. Scufundat în experimentăm (cf. Evrei 2:17-18; foşnetul ierbii
păcat şi moarte, robit legilor şi 4:15 etc.), el este mai întâi cel care Oasele mi se frâng
obişnuinŃelor, chipul originar al descoperă condiŃia noastră umilă, în porŃile strâmte
omului se retrage în fundal, înfrângerea noastră. Apoi, el este ÎmbrăŃişez cu dor tăcerea...
evanescent. Fiul lui Dumnezeu şi cel în care aflăm soluŃia căderilor Singurul răspuns
Fiul Omului, trăind regal, noastre, tocmai pentru că el le-a al chemării Tale.
descoperă, revelează adevărata trăit pe cele ale noastre fără să
Sorina Sandu
umanitate: “sâmbăta a fost făcută cadă precum noi. “Să ne apropiem,
pentru om, nu omul pentru aşadar, cu încredere de tronul

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |


pag. 4

Din cuvântul
PreasfinŃitului Petroniu Sălăjanul
(biserica Sfânta Maria, Sydney, 12 februarie 2006)

… Ne bucurăm că, departe de mulŃumire, înŃelegând că aici, atât De aceea, în această lume
Ńară, credincioşii, care din diverse de departe de Ńară, de tradiŃii, nu multiculturală, multietnică,
motive au ajuns peste ocean, îl este uşor de loc să păstrezi flacăra păstrând flacăra sau stindardul
caută pe Dumnezeu, înfiinŃează mereu aprinsă şi stindardul credinŃei, este foarte bine sa fim
parohii, au preot, continuându-şi credinŃei printre credincioşi. Unii mereu uniŃi…
viata bisericească într-un mod vorbesc româneşte, alŃii şi-au
normal. Nu este uşor pentru un pierdut limba. Însă este un câştig (transcriere de pe înregistrarea filmată:
preot, pentru că aici există dacă vin în continuare la biserică. prof. Julius Nicolae Florescu)
oameni din diverse locuri ale
Ńării, fiecare cu o altă mentalitate.
Altfel se cântă bunăoară în
Transilvania, altfel în Banat sau
în łara Românească, sunt alte
tradiŃii, de aceea preotul trebuie
să trateze cu multă înŃelegere pe
fiecare credincios. Apoi sunt unii
credincioşi care au venit de zeci
de ani, există şi persoane care s-
au născut aici, şi în aceasta
multitudine de mentalităŃi este
foarte greu să se păstreze o
unitate perfectă…

…am venit sa apreciez munca


dumneavoastră, să aducem din
partea Preafericitului cuvânt de
apreciere, de binecuvântare, de

Pentru slava lui parohiale şi Şcolii de duminică


Dumnezeu două dicŃionare (englez-român, Dragostea lui Dumnezeu
român-englez) faŃă de cel mai mare
► Familiile Mihai şi Maria Zetea, ►Familia Prof. Mircea Costache păcătos e mai mare decât
Mihai şi Maria Costache, au donat şi Prof. Dr. Brânduşa Costache dragostea celui mai mare
vinul cultic necesar sfintelor slujbe (Bucureşti) a donat bibliotecii sfânt faŃă de Dumnezeu
pentru anul 2006 parohiale volumele: Kurt W.
►Dna. Dumitra Popescu (Tanti Treptow (ed.), A History of Părintele Arsenie Boca
Mica) şi familiile Costea şi Romania (Iaşi: The Center for
Kalafatis au donat prescurile Romanian Studies, 1997); Diana
pentru sfânta liturghie Fotescu (ed.), Americans and
►Familia Maximilian şi Vasiliki Queen Mary of Romania (Iaşi, Ştii unde poŃi căpăta
(Coca) Schweiger a donat noi Oxford, Portland: The Center for definiŃia omului? – te întreb.
aranjamente de flori artificiale Romanian Studies, 1998); Glenn În templu. În biserică. Acolo
pentru sfântul altar şi E. Torrey, Romania and World eşti comparat cu
ancadramentele ferestrelor War I: A Collection of Studies Dumnezeu, fiindcă exprimi
►Dl. LaurenŃiu Fulga a donat (Iaşi, Oxford, Portland: The chipul şi asemănarea Lui.
bibliotecii parohiale un nou set de Center for Romanian Studies,
reviste româneşti de cultură 1998) Petre łuŃea
►Dl. Ioan DiŃu a donat bibliotecii
ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |
pag. 5

Noi suntem copiii lui şi el ştie că este, în asemenea momente, să te


CINEVA, ACOLO permanent evoluăm şi ne dezvoltăm rogi Domnului.
SUS, NE IUBEŞTE făcând greşeli şi experimentând. Cuvintele deŃin puterea vieŃii şi a
Dacă realmente ştim asta, vom morŃii. Cuvintele de încurajare
(parabolă de post) înceta să mai aruncăm vina pe alŃii adresate cuiva într-un moment de
M. ConstanŃa pentru greşelile noastre. Să ne iertăm deznădejde îl pot ajuta să treacă mult
pe noi înşine, pentru a face pasul mai uşor obstacolele. Treptat, am
Fără a imprima o notă prea personală spre a-i ierta pe ceilalŃi. Mântuitorul ajuns să văd că oamenii sunt extrem
celor ce urmează, mi-am amintit un nostru Iisus Hristos a spus: „Cel ce de fragili, unii deprimaŃi sufleteşte,
aforism: ,,dacă vei reuşi să nu suferi este fără de greşeală, sa arunce şi asta pentru că le lipseşte
din pricina răutăŃii oamenilor, ea se primul cu piatra”. Nimeni nu a spus sinceritatea, priceperea de a-şi
va sparge de indiferenŃa ta şi se va mai limpede acest lucru până acum. organiza viaŃa încât să nu sufere atât
risipi”. M-am gândit de multe ori cu Să tragem învăŃăminte şi să ne de mult – din motive imaginare sau
ce am greşit… Noi, în general, avem corectăm. Să lucrăm la insignifiante...
un fel de bun simŃ, care ar putea îmbunătăŃirea propriei noastre Dezvoltarea noastră sănătoasă Ńine
semăna şi cu laşitatea. De foarte persoane. Odată însuşite aceste de rezolvarea problemelor vieŃii cu
multe ori spunem poate, nu ştiu, vom lucruri, vom înlătura acea rea eforturi proprii. Puterea noastră
mai vedea, în loc să spunem deprindere a multora dintre noi de a spirituală este strâns legată de relaŃia
categoric NU. bârfi... dintre cerere şi ofertă. Dacă nu-i
Trecem prin anumite încercări în De fapt, ceea ce bârfim noi sunt oferim lui Dumnezeu ceea ce el ne
viaŃa noastră, care sunt menite să greşelile altora, de multe ori ale unor cere la capacitatea noastră, atunci
scoată la iveală temerile şi defectele oameni pe care nu-i cunoaştem. Iar noi vom fi păgubiŃi în viaŃa
noastre care trebuie corectate. A bârfindu-i nu facem altceva decât să spirituală. Dumnezeu cere de la noi
greşi este, moral vorbind, un păcat, demonstrăm cât de „buni” suntem să avem o atitudine corectă faŃă de
dar păcat este mai ales când nu noi, prin comparaŃie, noi cei care „nu aproapele nostru. Încrederea,
învăŃăm nimic din greşeala pe care am face niciodată astfel de greşeli”... bunătatea, adevărul, optimismul –
am făcut-o. Cu alte cuvinte, analizăm cu toate acestea trebuie învăŃate pornind
Dumnezeu ne iubeşte infinit mai satisfacŃie paiul din ochiul altuia... de la noi înşine. La fel şi iertarea. Nu
mult decât puterea noastră de În viaŃa fiecăruia au venit sau vor este uşor, dar efortul merită.
percepere sau simŃire. El veni momente grele, de cumpănă, de Cheia unei vieŃi fericite:
nu contorizează fiecare greşeală pe viaŃă şi de moarte... În asemenea Construieşte-Ńi viaŃa cu Hristos;
care o facem, pentru ca la judecata momente, banii şi poziŃia socială nu restul va veni de la sine…
de apoi să ne-o reproşeze... pot ajuta la nimic. Singura cale
în biserică
Milă vreau, nu jertfă! Bisericii ori a propriile păcate mai
duhovnicului. La rândul degrabă decât pe ale
Despre acribia şi economia său, îngăduinŃa, economia celorlalŃi. Cineva care îşi
unei prietene ispitite (în greacă), se aplică în cunoaşte propriile păcate
să se judece cazurile în care păcatul va fi mai îngăduitor cu
apare din neputinŃe slăbiciunile altora, dacă el
prea neîngăduitor interioare ori din însuşi (ori ea însăşi) nu
pe sine… circumstanŃe exterioare, experimentează
independente de voinŃa deşertăciunea unei
preot Doru Costache celor aflaŃi în păcat. conştiinŃe ipocrite… De
O atitudine consistentă aceea spune Domnul că el
Întotdeauna este dificil Rigoarea şi îngăduinŃa cu condiŃia umană, a aşteaptă să vadă mila,
să rămânem consecvenŃi în sunt două principii omului păcătos mai îngăduinŃa noastră faŃă de
privinŃa rigorii şi a fundamentale pentru degrabă, ar fi să aplicăm semeni, nu jertfele
îngăduinŃei… Cel mai administrarea canoanelor, a economia, îngăduinŃa, ori fariseilor ori pretenŃiile
adesea, aplicăm rigoarea în îndrumărilor bisericeşti, fie de câte ori ne aflăm în dreptăŃii noastre (cf. Matei
judecarea celorlalŃi şi ele provenind de le sinoade poziŃia de a judeca pe 9:9-13).
îngăduinŃa în cazul nostru. ori de la diverşi sfinŃi altcineva. Spun că ar fi o Pentru cei tentaŃi să se
Noi întotdeauna avem părinŃi. Rigoarea, acribia atitudine consistentă cu judece prea aspru pe ei
justificări, circumstanŃe (în greacă), se impune propria noastră condiŃie, înşişi: bun lucru fac, însă
atenuante; ceilalŃi – atunci când cei aflaŃi în gândindu-mă la invitaŃia pe nu trebuie să
niciodată. păcat continuă în mod voit, care o primim, prin deznădăjduiască! Domnul
Dincolo de această lipsă deliberat pe calea aceasta, rugăciunea specifică este îndelung-răbdător şi
de consecvenŃă, ceva tot în pofida repetatelor postului mare (a sfântului mult-milostiv.
aduce însă a adevăr. atenŃionări din partea Efrem Sirul), de a ne vedea

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |


pag. 6

ExerciŃiu de bucurare Duminica Lăsatului sec de brânză


dr. Maria Vavila Diamandi
(a Izgonirii lui Adam din Rai)
Merg pe stradă şi văd în jur multa Romani 13,11-14; 14,1-4; Matei 6, 14-21
mizerie.... Dar văd… AlŃi oameni
introduc în anvergura pozitivă a
se nasc orbi sau contractează la un Din nou despre postului. Cu ce umplem “spaŃiul”
moment dat o boală care le ia
vederea. Ce bucurie că văd! Ce
cum postim gol lăsat de lipsa unui stil pătimaş al
bucurie că Dumnezeu a avut grijă Alina Victoria Paraschiv dependenŃelor materiale şi ideatice?
să pot vedea… Daca n-aş fi văzut, IertaŃi oamenilor greşelile lor
n-aş fi ştiut niciodată cum arată o Postul Mare poate fi începutul (Matei 6, 14). FiŃi prietenul
frunză galbenă toamna… Ce trecerii unui nou prag de conştiinŃă. credincios al Samarineanului
îngrozitor ar fi fost… Şi ce [E]ste chiar ceasul să vă treziŃi din milostiv, îngrijind de cel rănit.
somn (Romani 13,11), atenŃionează DăruiŃi. DăruiŃi ceea ce sunteŃi.
privilegiu că mă pot bucura de aşa
Apostolul, referindu-se la somnul Rana din sufletul celuilalt se va
ceva…
morŃii sufleteşti, la somnul vindeca din untdelemnul dragostei
Merg pe stradă şi aud mult
ignoranŃei, al incapacităŃii de a frăŃeşti.
zgomot. Dar aud! Ce bine că aud!
sesiza frumuseŃea zilei veşnice a PostiŃi bucuroşi. Norma vieŃii să
Ar fi putut să fie altfel. Şi totuşi,
Raiului. fie bucuria. Aceasta este ziua pe
prin slava lui Dumnezeu, urechile
Să renunŃăm la noaptea acestei care a f[cut-o Domnul, să ne
îmi sunt bune. Şi până acum
conştiinŃe adormite sau somnolente bucurăm şi să ne veselim întru ea
Dumnezeu m-a păzit şi n-a dat
şi să trăim ca cei angajaŃi în (Psalmul 117,24). Aceasta poate
peste mine nici o boală care să mă
cunoaşterea VieŃii. Căci ce este deveni fiecare zi. Dacă Domnul –
surzească…
îmbrăcarea în Hristos, botezul bucuria noastră cea desăvârşită –
Merg pe stradă… În primul rând,
nostru, decât o afundare în este cu noi, ce s-au cine ne-o poate
merg! Unii oameni nu se pot ridica
cunoaşterea vieŃii Lui? Întru aceasta răpi? Să ne statornicim sufletul în
din pat, iar alŃii, de când s-au
vor cunoaşte toŃi că sunteŃi ucenicii această stare.
născut, n-au putut face vreun pas. Mei, dacă veŃi avea dragoste unii Smerenie. Să nu facem din
Cât trebuie că mă iubeşte faŃă de alŃii (Ioan 13,35). postirea noastră un motiv de fală. Să
Dumnezeu, din moment ce mi-a Prin glasul Apostolului ne sunt avem chip vesel şi binevoitor către
dăruit aşa nişte lucruri de preŃ… propuse criteriile acestei vieŃi. fraŃii noştri şi inimă lăcrimândă
Merg pe stradă, în anul 2006… Ce Cum anume ne raportăm la pentru păcatele noastre în faŃa
frumos că sunt în anul acesta… nevoile trupului: […] grija de trup Tatălui.
Daca m-aş fi născut într-o vreme în să nu o faceŃi spre pofte (Romani Mă veŃi întreba: dar cum vom
care fără prea multe vorbe Ńi se tăia 13,14). Cum anume cugetăm faŃă de putea acestea? E greu!
capul? aproapele: Nu judecaŃi gândurile, nu Sunt oare însă mai uşoare durerile
Sau în alt loc aş fi putut să trăiesc, dispreŃuiŃi, nu osândiŃi (Romani şi moartea provocate de patimi?
şi aş fi fost mult mai în primejdie… 14,1-3). Să nu ne evaluăm semenii; AscultaŃi-vă duhovnicul, rugaŃi-vă
Şi cum de Dumnezeu S-a gândit măsurătorile noastre nu se vor fierbinte, ceea ce nu e cu putinŃă la
ca eu să fiu eu… Adică să fiu potrivi cu ale Adevărului. oameni, e cu putinŃă la Dumnezeu.
persoana aceasta care are atât de Şi dacă prin Apostol primim PuneŃi-vă toată nădejdea în El.
multe lucruri: un acoperiş deasupra despre ceea ce să nu trebuie să LuaŃi jugul meu că e odihnitor
capului (alŃii trăiesc pe stradă)… un facem, cuvintele Lui Hristos ne (Matei 11,29-30).
pat în care să dorm (alŃii dorm sub
cerul liber)… în fiecare zi am de “toată dreptatea noastră este înaintea Ta precum o cârpă
mâncare (alŃii n-au ce mânca zile lepădată” (rugăciune din slujba tainei sfântului maslu)
de-a rândul)… apă caldă (există
desăvârşirea care ne este Apocalipsa fiecărui
oameni care au doar apa de la
fântână)… apă (există Ńări în care
Aforisme face părtaşi la iubire, om în parte, dezvăluirea
apa e foarte scumpă)…
Sorina Sandu fiinŃe purtătoare de Adevărului.
Şi nu doar că merg pe stradă… ◘ Ar trebui să intrăm în lumină.
viaŃă ca într-un atelier de ◘ Secretul poeziei? A şti
Exist. Şi mai mult decât atât: exist ◘ Fără dimensiunea să închizi paroxismul în
ca om. Dacă Dumnezeu ar fi vise, conştienŃi că
realitatea începe abia soteriologică a existenŃei, cuvânt, a reuşi să faci
hotărât pentru mine să fiu altă rămânem la stadiul durerea lizibilă.
fiinŃă, poate un animal sau o plantă, după moarte.
nefericit de embrioni, ◘ Creatorul ne trimite în
n-aş fi putut fi om, n-aş fi cunoscut ◘ Nu perfecŃiunea care rătăcind prin lume cu o
faptul de a fi om… Ce minunăŃie! ne transformă în lume prin poarta de carne
curiozitate dementă. a unui trup, însă ne
… Şi ce onoare îmi face maşinării eficiente trebuie
Dumnezeu. să o căutam, ci ◘ Moartea este mai mult cheamă la El prin poarta
decât o mare trecere; inefabilă a morŃii.
ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |
pag. 7

sfinŃi români

Sfântul martir Sava de la Buzău (334-372)


pr. Nicolae Cristian Câdă, Bucureşti

„Sava de la Buzău” este titlul Cei care credeau în Hristos erau hotărât înscrierea sfântului martir
articolului din DicŃionarul obligaŃi fie să participe la serbările Sava de la Buzău în calendarul
SfinŃilor, editat la Oxford, în care rituale păgâne, mâncând din carnea tuturor eparhiilor din cuprinsul
sunt prezentate amănunte despre jertfită idolilor, fie să se dezică de Patriarhiei, în ziua de 12 aprilie.
acest martir. Sfântul Sava a trăit în credinŃa creştină în templele
părŃile muntoase ale Buzăului, la păgâne.
jumătatea secolului al IV-lea, Sava şi duhovnicul său, Sansala,
perioadă în care aceste teritorii din au fost arestaŃi în a treia noapte
stânga Dunării se aflau sub după sărbătorirea Paştilor, în
ocupaŃia goŃilor. Daco-romanii ultimul an al persecuŃiei. Au fost
erau autohtoni în această zonă forŃaŃi să lepede credinŃa în Cel a
ocupată de migratorii germanici, cărui înviere o celebraseră, însă au
aşa încât originea exactă a refuzat. De aceea, au fost torturaŃi
martirului nu este cunoscută. de păgâni pentru ca fiind copleşiŃi
Conform actului său martiric, Sava de durere şi înfricoşaŃi de
era „got de neam”, însă sunt şi ameninŃarea morŃii să renunŃe la
ipoteze privind originea sa daco- mărturia lor. SuferinŃa fizică a fost
romană ori capadociană. De însă depăşită de cei doi creştini cu
asemenea, corespondenŃa dintre ajutorul Domnului vieŃii şi al
sfântul Vasile cel Mare, pe de o morŃii, astfel încât drumul spre
parte, iar pe de alta, Betranion, moarte a devenit prilej de
episcopul Tomisului, şi Junius binecuvântare şi mulŃumire
Soranus, guvernatorul SciŃiei Mici îndreptate către Dumnezeu, „în
(Dobrogea), atestă originea sa bucuria Duhului Sfânt”. În cele din Pe drumul către Dumnezeu
străromână. Certă este identitatea urmă, Sava a fost înecat în râul
sa eclesială, relevată de legătura sa Museos (Buzău), aruncat spre Pe drumul către Dumnezeu,
spirituală cu Sansala, părintele adânc cu o greutate mare de lemn Un pelerin pornii şi eu!
duhovnicesc al unei comunităŃii legată de gât. Crucea/jertfa Eu mi-am ales prin oameni drum…
O, Doamne, numai inime
creştine din zona Buzăului, şi Mântuitorului şi botezul în Hristos
de scrum!
implicarea în viaŃa liturgică prin sunt semnificate de condiŃiile în
intonarea psalmilor. care martirul îşi dă viaŃa pentru Şi-atunci mi-am zis c-ar fi mai bine
Chiar dacă, în secolul al IV-lea, Domnul său, acesta împărtăşindu-i Pornirea s-o încep de la iubire,
răspândirea evangheliei lui Hristos izbăvirea şi viaŃa veşnică: Căci, tot de la gâlcevile satanei,
Nu-i drum ce-ar da
la nord de Dunăre era un fenomen „săvârşindu-se astfel prin lemn şi
un spirit dramei,
de anvergură, viaŃa eclesială din prin apă, a păstrat curat semnul
teritoriile daco-romanilor se mântuirii”. Acestei drame omeneşti,
desfăşura încă sub presiunea Trupul său sfinŃit a fost îngropat Purtată azi pe scena planetei
persecuŃiilor anticreştine, care de creştini, ajungând în cele din pământeşti.
Şi’ndat’ ce-am inspirat
amplificau efectele nefaste ale urmă în Capadocia. În jurul
scânteile iubirii,
ocupaŃiei goŃilor. Locuitorii din transportării relicvelor sfântului în Mi s-a deschis din mine
aceste teritorii sufereau din cauza Cezareea Capadociei s-a petrecut legea întregirii:
barbariei invadatorilor, a luptei schimbul de scrisori amintit mai
pentru putere purtată între liderii sus, epistola care a însoŃit trupul E legea sfintelor iubiri,
e Dumnezeu,
triburilor migratoare germanice şi, sfântului fiind semnată de
Spre care, pelerin, pornit-am eu.
nu în ultimul rând, a persecuŃiilor episcopul Betranion şi conŃinând Eu mi-am ales prin oameni drum,
pornite de aceştia împotriva istorisirea martiriului fericitului Dar am găsit iubirea
creştinilor. Sava. a fi drumul cel bun!
Între anii 369-372, regele got Începând cu anul 1990,
Atanaric a dezlănŃuit o cumplită sărbătorirea sa a fost generalizată Ioan Miclău
prigoană împotriva creştinilor din în Biserica Ortodoxă Română, 10 februarie 2006
regiunile aflate sub ocupaŃia sa. motiv pentru care Sfântul Sinod a Wollongong
ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |
pag. 8

PărinŃii Bisericii

Cuviosul Ioan Scărarul şi „Scara Raiului” (30 martie)


- o telegrafică prezentare -
Ion Nedelcu, FranŃa

alcătuiască cartea, o scară aminteşte că sunt mulŃi care se


rezemată de porŃile cerului, scara străduiesc în împlinirea virtuŃilor,
văzută în vis de patriarhul Iacov dar folosesc o atitudine de silă şi
(Facere 28, 10-22). osteneală. Asemănător, Nicolae
Steinhardt afirmă în Jurnalul
“Treptele”abordate în Scara Fericirii că pe chipurile celor ce
Raiului constituie un tot unitar, lucrează virtuŃile trebuie să se vadă
căci fiecare treaptă odată trecută bucuria învierii, nu tristeŃea morŃii,
nu însemnă că e uitată, ci se va este un fel de post cu faŃa spălată,
lucra continuu la ea, până în ceasul nu smolită, după cum afirmă însuşi
morŃii, căci omul cât timp trăieşte Iisus Hristos în Predica de pe
este într-o continuă provocare munte (Matei, cap. 6).
(suspans – aş putea spune). De
aceea atenŃia (trezvia) la toate Un alt element esenŃial în urcuşul
mişcările sufletului şi trupului duhovnicesc este pocăinŃa, pe care
fiinŃei umane trebuie Scărarul o comentează, articulând-
Sfântul Ioan Scărarul s-a născut tridimensional direcŃionată: la o mereu cu smerenia. Ba, mai
înainte de 579 şi a murit prin jurul treapta pe care ne aflăm, la cea mult, el o pune în capul tuturor
anului 649, fiind contemporan cu care a rămas în urmă şi la cea care virtuŃilor, în antiteză cu mândria,
Sf. Maxim Mărturisitorul (Dumitru urmează. Însă, tot acest proces de căci trebuie văzut dacă nu cumva
Stăniloae, Filocalia 9). Sfântul revenire la o stare normală de viaŃă cineva doar prin smerenie se poate
Daniil din Raith, cel care îi va duhovnicească, de urcuş mântuit, în contrapartidă cu
scrie viaŃa, va spune ca Ioan a duhovnicesc, se va face – după situaŃia în care “cineva” doar prin
intrat în mânăstirea din Sinai pe la cum ne arată sfântul – printr-o mândrie a căzut din cer (Cuvântul
vârsta de 16 ani („aducându-se reîntoarcere prin aceeaşi 22, 12). Mustrarea conştiinŃei nu
jertfă bine plăcută şi primită lui “poartă” (Cuvântul I, 22) prin care are nimic de-a face cu smerenia,
Hristos”). Până să-l cheme am ieşit. BineînŃeles, sfântul aceasta fiind, mai degrabă, vecină
“Scărarul”, a mai purtat numele de vorbeşte despre biruirea porŃii cu deznădejdea celor ce încă mai
“Scolasticul”, datorită alesei sale păcatului – după cum arată şi experimentează păcatul (Cuvântul
educaŃii sau “Sinaitul”, dar opera părintele Dumitru Stăniloae în IV, 9). Mai mult, compară
sa, Scara Raiului va fi atât de notele de subsol la textul Scării –, deznădejdea cu un fel de
cunoscută încât numelui său i va fi căci dacă cineva a ieşit din viaŃa sinucidere (“junghiere de sine”
asociat apelativul de „Scărarul”. virtuoasă printr-un păcat, el tot 22), căci cel copleşit de
prin acela va intra, dar nu deznădejde renunŃă a se mai ridica
Scara Raiului va fi scrisă către repetându-l, ci biruindu-l. Este din obişnuinŃa păcatului.
sfârşitul vieŃii sale, moment în care vorba despre un fel de psihoterapie
activa şi ca egumen al mânăstirii duhovnicească pe care astăzi o Alături de smerenie, un lucru ce
din Sinai. Motivul scrierii acestei aplică cu succes duhovnicii, dar şi trebuie adăugat în urcuşul scării
opere este, de fapt, un răspuns la unii psihoterapeuŃi care nu este stăruinŃa în rugăciune
rugămintea egumenului mânăstirii neglijează taina fiinŃei umane. (Cuvântul V, 11). Ea este un fel de
din Raith, ce dorea o carte care să-i elan duhovnicesc, iar sfântul o
ajute pe monahi în urcuşul lor Scărarul postulează necesitatea descrie în subtilităŃile pe carele
duhovnicesc (“…să aşterni […] pe existenŃei unei anumite stări întâlnim în lupta care are loc în
hârtie, după o bună rânduială, sufleteşti şi mintale cu care trebuie acest context cu “dracul
datoriile vieŃii călugăreşti, spre “să lucrăm” urcuşul nostru pe întristării”, care încearcă să ne
mântuirea celor ce au ales această scara virtuŃilor (Cuvântul I, 29). O oprească din demersul nostru
îngerească vieŃuire”). Tot astfel de atitudine pentru sfânt dialogal. Este vorba aici despre o
egumenul mânăstirii din Raith va însemnă, de fapt, manifestarea caracteristică necesară a
impune şi “structura”, după care să dragostei de Dumnezeu. El  pag. 9

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |


pag. 9

Sfântul Ioan…  pag. 8 Alexandriei, pe care-l cunoscuse


printr-o împrejurare favorabilă,
rugăciunii, adică perseverenŃa, Nectarie a urmat cursurile
soră bună cu răbdarea, care de FacultăŃii de teologie din Atena.
cele mai multe ori este cheia După studii, Nectarie a mers la
tuturor problemelor în viaŃa Alexadria pentru a sluji, aşa cum
noastră, fie ele chiar de alt ordin făgăduise patriarhului, sub
decât spiritual (după cum observă oblăduirea acestuia. Datorită
teoreticienii psihologiei aplicate hărniciei şi abnegaŃiei de care a
de astăzi). Este vorba de a nu dat dovadă, Nectarie a avansat
renunŃa cu orice preŃ la ceea ce Ńi- fulgerător pe scara demnităŃilor
ai propus să faci, adică să te rogi, bisericeşti, la Alexandria, astel
să mergi spre mântuire. Cuvintele încât la 15 ianuarie 1889 era deja
sfântului aici nu sunt decât o Sfântul Nectarie hirotonit mitropolit onorific de
Pentapole. Căzut pradă unor
parafrazare a cuvintelor
Mântuitorului care arată că din Eghina intrigi, în anul imediat următor,
împărăŃia cerurilor se ia prin Alexandru Roşu mitropolitul Nectarie a pierdut
străduinŃă şi cei ce se silesc pun funcŃia ocupată. Smerit şi discret,
mâna pe ea (Matei 11, 12). Nectarie şi-a acceptat soarta şi a
Fiind un sfânt al timpurilor revenit în Grecia. Mitropolitul
Pentru aprofundare puteŃi găsi moderne şi pentru că este foarte fără de scaun (până la moarte a
întregul volum al Scării Raiului cinstit, detaliile despre viaŃa păstrat acelaşi statut de „arhiereu
în Filocalia românească, volumul acestui sfânt abundă. Pe numele rezident” sau „arhiereu în
IX (oricare dintre ediŃii). O de botez Anastasie Kefalas, cel ce trecere”) trăia foarte modest, aşa
versiune digitală pentru avea a fi cunoscut ca Sfântul că a acceptat cu bucurie postul de
download o puteŃi găsi la Nectarie din Eghina, s-a născut la predicator în mitropolia Eubeei,
http://www.rom- 1 octombrie 1846, în oraşul care i s-a oferit în 1891. Această
art.com/downloads-cat-32.html grecesc Selibria, aflat în nordul postură l-a pus în legătură cu
provinciei Tracia, din părinŃi credincioşii, iar blândeŃea şi
greci ortodocşi. SituaŃia materială profunzimea cuvântului său l-au
precară a familiei nu i-a permis să făcut să fie foarte apreciat de
urmeze studii superioare. La aceştia.
vârsta de 14 ani, a plecat la Timp de 14 ani, până în 1908,
Constantinopol să-şi caute de ierarhul Nectarie a ocupat funcŃia
lucru şi a muncit ca ucenic pe de director al Seminarului
lângă un negustor de tutun. Spre teologic Rizarios din Atena. În
vârsta de 20 de ani a ajuns această perioadă, părintele
învăŃător într-o şcoala din Nectarie a tipărit un număr
Constantinopol, apoi, timp de însemnat de cărŃi, majoritatea
şapte ani, a îndeplinit aceeaşi manuale pentru elevii săi, şi a
slujbă într-un sat din insula devenit cunoscut ca părinte
Chios, ducând o viaŃă retrasă şi duhovnicesc. Câteva tinere i-au
de rugăciune. În 1876, după trei cerut îndrumare spirituală şi
ani de noviciat, a fost tuns întru astfel a luat fiinŃă nucleul
monahism în sânul obştii mănăstirii de la Eghina. Părintele
mănăstirii Néa Moni din Chios, Nectarie le-a căutat un loc
primind numele Lazăr. Când, potrivit pentru o mănăstire şi s-a
Suveran faŃă de natură, peste un an, a fost hirotonit oprit asupra insulei Eghina, o
supus DivinităŃii, nemuritor şi diacon, i s-a schimbat încă o dată insulă secetoasă aflată la o
liber prin depăşirea numele, în Nectarie. distanŃă de 17 mile nautice de
extramundană a condiŃiei Dornic de studiu şi primind portul Pireu al Atenei. După ce o
sale – acesta este omul ajutor material, Nectarie a urmat vreme a călăuzit obştea prin
creştin. cursurile seminarului de la Atena. scrisori, în 1908 părintele
Apoi, începând cu 1882, cu Nectarie s-a mutat definitiv la
Petre łuŃea sprijinul patriarhului Sofronie al  pag. 10

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |


pag. 10

Sfântul Nectarie... pag. 9 devenită „oficiosul” minunilor


Sfântului, întrucât aici apar
Eghina. Aici a muncit laolată cu acestea publicate însoŃite de
zidarii ce construiau biserica elemente care permit contactarea
mănăstirii şi a locuit într-o colibă „beneficiarilor”, a prezentat de-a
sărăcăcioasă, în afara porŃilor lugul vremii mai mult de 2000 de
mănăstirii. Personalitate minuni. Există chiar relatări
duhovnicească deja consacrată, documentabile ştiinŃific.
faima lui Nectarie a crescut odată Din anul 2002, părŃi ale
cu minunile pe care le săvârşea moştelor Sfântului Nectarie se
pe insulă: vindecări, rugăciuni află şi la Bucureşti, fiind păstrate
prompt aducătoare de ploaie, în biserica Radu-Vodă a
izbăvirea culturilor de dăunători, Seminarului Teologic. În
şi altele. România circulă mai multe cărŃi
În 1920, părintele Nectarie a despre viaŃa, scrierile şi minunile
căzut grav bolnav. S-a împotrivit sfântului (unele săvârşite chiar în
RUGĂCIUNEA
o vreme, însă apoi, la 20 Bucureşti). Sunt cunoscute de
reptembrie 1920, a fost nevoit să asemenea şi două acatiste SFÂNTULUI EFREM SIRUL
cedeze rugăminŃilor măicuŃelor, închinate sfântului, considerat a fi
care l-au dus la spitalul Areteio mare ajutător celor bolnavi. Doamne şi Stăpânul vieŃii
din Atena. Aici medicul de gardă Până nu de mult îi consideram mele, duhul trândăviei, al grijii
a crezut iniŃial că e o glumă când pe sfinŃi a fi oameni tainici şi de multe, al iubirii de
i s-a spus că bătrânelul slab, intangibili, aşa că trebuie să stăpânire şi al grăirii în deşert,
încovoiat de durere, şi sărăcăcios recunosc că am privit cu emoŃie nu mi-l da mie.
îmbrăcat era mitropolit. A fost şi nesaŃ fotografia sfântului
Iar duhul curăŃiei, al gândului
internat şi dus într-un salon de Nectarie. Mi-a părut aproape
smerit, al răbdării şi al
clasa a III-a rezervat bolnavilor tangibil, şi am conştietizat că
dragostei, dăruieşte-l mie,
incurabili. Aici a murit, epuizat acest om a fost o persoană reală, slugii Tale.
de febră, măcinat de cancer, dar nu o poveste. Apoi mi-am adus
rugându-se continuu, două luni aminte de greutăŃile prin care a Aşa, Doamne Împărate,
mai târziu, în noaptea de 8 spre 9 trecut: sărăcie, prigoniri din dăruieşte-mi ca să-mi văd
noiembrie 1920. După trei zile de partea superiorilor, şi câte altele, greşelile mele şi să nu
priveghere, a fost înmormântat în şi am căutat semnele loviturilor osândesc pe fratele meu, că
incinta mănăstirii „Sfânta pe chipul lui şi nu le-am aflat. binecuvântat eşti în vecii
Treime” din Eghina, la Fotografia lui radiază blândeŃe şi vecilor. Amin.
procesiune participând un număr pace. Să mă mai mir când aud de
impresionant de oameni. minuni? Dumnezeule, milostiv fii mie
În 1953, osemintele i-au fost păcătosului.
recunoscute ca moaşte. Printr-un
act emis la 20 aprilie 1961 de Dumnezeule, curaŃeşte-mă
către Patriarhia Ecumenică pe mine, păcătosul.
„Mitropolitul fost de Pentapolis
Nectarie Kefalas” era trecut în Cel ce m-ai zidit,
Dumnezeule,
rândul sfinŃilor, ziua de pomenire
mântuieşte-mă.
fiind fixată a fi 9 noiembrie, data
trecerii sale la Domnul. Sfântul Fără de număr am greşit,
Nectarie este cunoscut ca Doamne, iartă-mă.
taumaturg, adică vindecător (aşa
îl găsim numit şi în calendarul
nostru bisericesc), fiind probabil
cel mare taumaturg al timpurilor Cât asculŃi de Dumnezeu,
moderne. În 1968, i se atribuiau atât ascultă şi Dumnezeu
deja nu mai puŃin de 600 de de tine
vindecări miraculoase. Revista
grecească Aghia Marina, Părintele Arsenie Boca

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |


pag. 11

Balaurul şi Psalmul
Alexandru Mihăilă

Primele capitole din Facere nu oare nu-Ńi este faŃa senină?” (4:6- mare (v. 27). În Psalmul 148 (în
sunt singurele despre creaŃia lumii 7). cadrul Laudelor de la Utrenie)
şi a omului. Pe lângă acestea sunt Nici din starea animalelor nu apare chiar un cor de balauri, care
multe alte texte, cu stiluri şi transpare nimic negativ. Desigur, sunt îndemnaŃi să cânte lui
accente diferite. Mă voi opri puŃin nu mai funcŃionează Dumnezeu: „LăudaŃi-L pe Domnul
asupra Psalmului 103, vegetarianismul universal de la […] balaurii şi toate
binecunoscut din slujba Vecerniei, început (Facere 1:30), dar uciderea adâncurile” (v. 7). Şi aceasta cu
acesta oferind un comentariu pentru hrană poate fi – atenŃie! – atât mai mult cu cât alte texte Îl
poetic al Facerii 1-3; acestea sunt, asociată cu binecuvântarea divină prezintă pe Dumnezeu chiar
aşadar, texte care nu trebuie citite (cf. în cazul omului deja Facere războindu-Se la creaŃie cu un
izolat. ImportanŃa Psalmului 9:3 ş.u.). Leii carnivori se află balaur (cf. Iov 26:13 în contextul
transpare atât din ceea ce spune, totuşi în preajma lui Dumnezeu, creaŃional; la fel în Psalmul 73:14-
cât şi din ceea ce trece sub tăcere. Căruia Îi cer mâncarea: „puii leilor 15).
Omul în Facere a fost dintru strigă spre a apuca şi a cere de la Răspunsul la aceste texte, atât de
început creat „să lucreze şi să Dumnezeu mâncarea lor” (v. 22). contradictorii în aparenŃă, nu poate
păzească” raiul (2:15), cu alte Ce-ar însemna toate acestea? Că veni, aşa cum am observat, decât
cuvinte munca apare ca o stare Dumnezeu ajunge la compromis din perspectiva Duhului lui
privilegiată a celui lăsat stăpân al cu făptura neputincioasă? Se Dumnezeu, Care lucrează
lumii. După depărtarea de coboară ştacheta? Se fac concesii permanent, de la creaŃie, fără să se
Dumnezeu (căderea în păcat), păcatului? Cred că nu. În fond, lase intimidat de păcat, nici chiar
aceeaşi muncă devine de acum Psalmul se încheie brutal şi foarte de cel satanic.
trudă, „în sudoarea feŃei”, o clar: „Piară păcătoşii de pe pământ Creatura se mişcă (există) în
încleştare a forŃei omului (de bună şi cei fără de lege, ca să nu mai baza Duhului. Cu alte cuvinte,
seamă un stăpân privat de fie” (v. 36). Dar explicaŃia o găsim existenŃa în sine este una harică,
autoritate) cu pământul blestemat în concluzia din v. 31: „Trimite- deci bună, prin participare la
(3:17-19). vei Duhul Tău […] şi vei înnoi Dumnezeu, Care este originea
Şi Psalmul 103 vorbeşte de faŃa pământului”. Este acelaşi Duh, existenŃei. În acest sens, Sf. Ioan
munca omului, dar fără nici o care veghea faŃa apelor când Damaschin spunea că şi diavolul e
umbră. Dumnezeu scoate verdeaŃa pământul încă nu era întocmit (cf. bun, ca fiinŃă, căci primeşte
„spre slujba oamenilor, ca să Facere 1:2). Este Duhul, garant al existenŃa de la Dumnezeu, iar
scoată pâine din pământ”, iar harului, pentru care păcătosul se darul lui Dumnezeu este
„pâinea inima omului o roagă ca Dumnezeu să nu-L întotdeauna bun. Păcatul
întăreşte” (v. 15-17). Munca nu e retragă: „nu lua de la mine Duhul perverteşte, dar păcătosul, ca
un efect al căderii, ci un „sport” Tău cel sfânt” (Psalmul 50:12). fiinŃă, rămâne dependent de
sau un antrenament zilnic: „ieşi-va Omul, făptura se izolează prin Creator.
omul la lucrul său şi la lucrarea sa păcat, dar Duhul nu pleacă. Cred Prin Duhul proniator, omul, deşi
până seara” (v. 24). Vinul, care, că acesta este adevărul covârşitor blestemat cu trudă, se poate
potrivit Facerii, l-a făcut pe pe care îl anunŃă Psalmul. întoarce la munca duhovnicească a
descoperitorul său să cadă în ispita Mai mult, Psalmul 103 vorbeşte raiului; animalele, deşi carnivore,
beŃiei şi să-şi blesteme copilul şi de balaurul, adică şarpele care i- participă prin rugăciuni la
neobrăzat (9:20-27), devine în a ispitit pe primii oameni (cf. Sf. mişcarea făpturii spre Ziditor; iar
Psalm un bun prilej de bucurie: Chiril, Expuneri despre Psalmi). diavolul, chiar diavolul, nu poate
„vinul veseleşte inima omului” (v. Pe el, „balaurul cel mare, şarpele decât să se joace în mare (=
16). FaŃa omului este acum de demult, care se cheamă diavol tumultul vieŃii oamenilor – cf. Sf.
veselită de untdelemn (v. 17), şi satana, cel ce înşeală pe toată Chiril). El nu se transformă în
nemaipăstrând crisparea lui Cain, lumea” (Apocalipsa 12:9), cel care inofensiv, dar acŃiunea sa, care se
pe care însuşi Creatorul o va purta război la sfârşitul lumii cu doreşte distrugătoare, rămâne o
comentează în Facere: „Pentru ce oastea îngerilor (vezi Apocalipsa simplă joacă, o bălăceală, atunci
te-ai întristat şi pentru ce s-a 12), Psalmul 103 îl prezintă ca când omul conştientizează
posomorât faŃa ta? Când faci bine, zidit de Dumnezeu şi jucându-se în pronierea Duhului.

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |


pag. 12

Un Testament Spiritual:
părintele Ivan Strannik / Ioan cel Străin
Două evenimente majore în plan Ecumenice. nepătrunse şi în chipuri atât de
spiritual, deşi foarte diferite, au avut VeŃi găsi mai jos textul scrisorii, deosebite, drept unelte spre slava
loc în România, în timpul regimului asupra căreia am operat câteva sfântului său Nume.
comunist, dintre care cel de-al doilea mărunte modificări în privinŃa FericiŃi cei ce nu s-au îndoit de mine,
a durat mai multă vreme. Primul a grafiei; am eliminat, de asemenea, nevrednicul vostru părinte şi stareŃ,
fost grupul de la mânăstirea Antim, împărŃirea în versete a textului care mă găsesc printre voi ca un
compus din intelectuali, clerici şi (introdusă de părintele Scrima), care, “străin trimis”.
monahi; al doilea a fost şcoala precum în cazul Sfintei Scripturi, Într-adevăr, nu pentru că eu, făptură
filosofică de la mânăstirea Păltiniş, a poate îngreuna lectura. Scrisoarea, omenească, cu însuşirile şi scăderile
lui Constantin Noica, adunând mai autobiografică, vorbeşte despre firii noastre, aş avea ceva deosebit,
ales intelectuali (printre care Gabriel conŃinutul experienŃei spirituale şi ci voia lui Dumnezeu, neasemuita
Liiceanu şi Andrei Pleşu, astăzi despre rolul duhovnicului în tradiŃia voie a lui Dumnezeu. Ea este cea
celebri oameni de cultură şi noastră bisericească. Multe dintre care m-a ales, în ciuda nevredniciei
scriitori). lucrurile menŃionate aici par a fi mele; ea e cea care călăuzeşte paşii
Mă voi referi la cel dintâi metafore goale. Vă asigur însă că mei şi odihneşte peste mine,
eveniment, răsfoind cartea părintelui este vorba de mult mai mult decât slujitorul său.
André Scrima, Timpul Rugului atât; de altfel, lectura cărŃii părintelui
Din chiar vremea tinereŃii mele,
Aprins. Aici este publicată o Scrima poate aduce nuanŃe dulcea energie a Proniei a binevoit
scrisoare care conŃine testamentul importante în acest sens. Aşadar, vă întru inima mea şi, pe calea
spiritual al părintelui Ivan Strannik, invit să luaŃi literal tot ceea ce veŃi mântuirii mele, mi-a dăruit
fundator şi îndrumător al grupului de citi mai jos, deşi este practic binecuvântarea purtătoare de har a
la Antim numit “Rugul aprins”. imposibil să înŃelegem natura Moştenirii.
Părintele Ivan (Ioan) cel Străin lucrurilor care sunt descrise. Însă Mi-a dăruit de asemenea un părinte
fusese anterior episcop în Rusia. dacă a înŃelege nu este posibil, duhovnicesc în care lucra harul, ce
Exilat de regimul sovietic, el a găsit putem avea o oarecare intuire în umplea viaŃa sa.
adăpost, ca mulŃi alŃi refugiaŃi privinŃa acestor lucruri prin Iarăşi, şi mai ales, mi-a dat, de-a
politic, în România (înainte de experienŃa noastră personală… lungul întregii mele peregrinări,
instaurarea timpurilor întunecate ale [D.C.] harul nemijlocit al duhului puterii şi
comunismului). Părintele Ioan a fost înŃelepciunii.
o persoană harismatică, fiind Slavă şi mulŃumire fie aduse Despre toate acestea v-am vorbit
realmente locuit de harul Domnului care, în această clipă prin cuvânt viu de mai multe ori şi
dumnezeiesc – un purtător şi dătător chiar, ne vădeşte bunăvoinŃa Sa. vă voi mai da fără îndoială şi alte
de har. După ce a trimis ucenicilor Pentru ca mintea şi inimile voastre amănunte. [citează Cartea
săi scrisoarea menŃionată, s-a retras să fie întărite fără de şovăială întru ÎnŃelepciunii lui Sirah 43:31]
în munŃi, fiind văzut numai rareori, unirea deplină cu Domnul, şi pentru În ciuda neputinŃei mele, pururi îi
ca o angelică apariŃie luminoasă… ca să nu se clatine credinŃa voastră în voi mulŃumi, deoarece, pe scara
Scrisoarea a fost publicată de căile dumnezeieştii Pronii, nici creşterii duhovniceşti, El mi-a
părintele Scrima, cel mai tânăr încrederea în “străinul” pe care, nu dezvăluit cu putere de atâtea ori
membru al grupului, numai acum fără de taină, l-aŃi aflat pe calea adevărul şi tăria harului său.
câŃiva ani (a doua ediŃie, Bucureşti: mântuirii sufletelor ce sunt ale Lui, Dar precum zice împăratul proroc
Humanitas, 2000). Părintele Scrima vă voi arăta vouă, cu ajutorul Solomon: [citează ÎnŃelepciunea lui
a fost, la rândul său, un distins om de Dumnezeului Celui Viu, doar Solomon 7:29]
cultură, de origine macedo-română, amintindu-vă pe scurt câteva semne Or, puterea sa lucrează prin cei slabi
care a trăit mulŃi ani în India (după şi clipe răzleŃe, atâta cât se poate şi neştiutori [citează Psalmul 8:2-3].
ce a reuşit să părăsească România strecura prin tâlcul scrisului. Şi astfel, Domnul m-a dăruit cu ceea
comunistă), unde a învăŃat vechea Mărturisesc cu tărie lucrarea Proniei ce se numeşte TradiŃia harismatică a
limbă sacră indiană. Vorbea de care s-a împlinit şi nu încetează să se Moştenirii duhovniceşti şi cu harul
asemenea limbile ebraică şi arabă. împlinească în mine. Mărturisesc de a călăuzi sufletele oamenilor spre
Fondator al unei mânăstiri în Liban. iarăşi plinătatea milelor mântuire.
Profesor universitar, militant pentru dumnezeieşti care se revarsă asupra Îndreptându-mi privirea înapoi,
ecumenism şi dialog inter-religios. noastră şi asupra acelora pe care pentru a cuprinde întinderea
Arhimandrit al Patriarhiei Domnul încă îi va alege, pe căi  pag. 13

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |


pag. 13

Un Testament... pag. 12

străbătută, eu, călătorul care de


ReflecŃie asupra identităŃii
Alina Victoria Paraschiv
şaizeci şi patru de ani umblu prin
această viaŃă, recunosc că, de la
început, Domnul s-a grăbit să verse Înaintea Marelui Post suntem cu gust de tină. Şi acesta este post.
în inima mea tânără flacăra de întâmpinaŃi în două duminici la Dar să nu ne amăgim că în acest
nebiruit a iubirii Sale. rând cu fragmente biblice al căror efort devenim, brusc, atleŃi în duh,
Binecuvântez pe Domnul pentru că conŃinut ne ivită la o necesară îmbunătăŃiŃi...
n-a întârziat să-mi umple viaŃa autoevaluare. Unde ne regăsim cu Să ne ferim de suficienŃă şi atunci
lăuntrică şi să o copleşească cu toate ale noastre – trup, suflet, când credem că lucrăm binele.
milele Sale negrăite. M-am smerit fapte, gânduri, amintiri, aşteptări, Altfel vom ajunge asemenea
întru plinătatea acestor daruri, care intenŃii, căutări, neîmpliniri – faŃă fariseului… mulŃumit că nu e
sunt mai presus de toate bunătăŃile de o tipologie umană propusă sau precum ceilalŃi oameni… Este
pământeşti, daruri pe care lumea şi infirmată prin modelele posibil chiar să alunecăm până la a
mintea omenească nu le pot
exponenŃiale ale parabolelor? deveni fraŃi ai lui Cain.
pătrunde.
Când am fost autentici în relaŃia cu Postul rămâne un traseu al
Binecuvântez pe Domnul pentru că,
din anii mei cei dintâi, m-a purtat
Domnul? Dacă am fost… Când eliberării de patimi, dar e mai mult
pe căile Lui tainice până la am fost fariseul, vameşul, fiul cel decât atât. E un drum al
izvoarele nesecate din care se mic sau cel mare al Tatălui, sau cunoaşterii împărăŃiei Tatălui, al
revarsă cu îmbelşugare harul, câte puŃin din fiecare?… reintrării în comuniune cu El.
izvoare pe care PărinŃii cei vechi le Dacă considerăm postul doar o Avem ca reper traseul existenŃial
păstrau în sihăstrii, în munŃi şi în perioadă ciclică de purificare între al fiului cel mic. El experiază
unghere ascunse ochilor lumii. perioadele unui timp în care nu ne- sensul cuvântul apostolic: toate
Da, Îl binecuvântez pe Domnul am putut menŃine curaŃi…cred că îmi sunt îngăduite, dar nu toate
care, din pragul vârstei bărbăŃiei, a vom rata la fel de ciclic adevărata îmi sunt de folos. Singurul său
făcut să se topească la un loc, în dimensiune a postului… folos este convieŃuirea cu Tatăl
încăperea inimii mele tinere, Îndemnul apostolului Pavel este care-l reprimeşte bucuros în
belşugul darurilor din care şi acum fără echivoc, în întreaga pericopă braŃele sale. După chinul din Ńara
trăiesc şi mă înnoiesc, belşug pe din 1 Corinteni 6, 12-20. îndepărtată, fiul cel mic se
care suferinŃele şi trunchiatul drum Neloialitatea în relaŃia cu reconsideră, în vederea reaşezării
al vieŃii mele nu l-au făcut totuşi să Dumnezeu, refuzul iubirii fiinŃiale în apropierea Tatălui
se piardă, ci cu grijă şi cu teamă l- Creatorului, schimbarea vocaŃiei (Luca 15, 18-19): să fie slujitorul
am păstrat şi am căutat să nu-l de fiinŃă spirituală cu altceva, Lui. Şi aceasta este o dimensiune a
împuŃinez. Dimpotrivă, cu aceasta este desfrânarea… postului. Nu doar depărtare de cele
duhovnicească îndrăzneală vorbind, nefolositoare, ci şi imprimarea
pot mărturisi în chip neînşelat că şi Suntem slabi, inconsecvenŃi,
unei tendinŃe de răspuns către
eu, smeritul şi nevrednicul, darul rămânem într-o slăbiciune sau
interpelarea de-viaŃă-făcătoare a
cel adevărat al Proniei, dincolo de alta, şi poate că dacă ne venim în
Domnului.
slăbiciunea mea, l-am împărtăşit sine reuşim să descoperim altele
multora dintre cei care cu
Să ne amintim în acest context de
noi. Uneori, plecăm pe cărări
sinceritate l-au căutat. slujitorii lui Dumnezeu, Iosif şi
nebinecuvântate, dar nu uităm
Da, El singur, Domnul s-a Moise, de experienŃa lor postitoare
calea spre casă (Biserica) şi ne
împărtăşit pe Sine întotdeauna în contextul culturilor în care au
întoarcem plini de răni şi suferinŃă.
tuturor acelor călători ai călătoriei fost conduşi de către mâna tare a
Postul ne oferă răstimpul de-a
noastre pământeşti, pe care i-a adus Domnului, dar mai ales de
alege stilul în care de fapt suntem
până la El pe căile înseşi ale vieŃii statornicia lor în relaŃia cu
vii, încercând să fiinŃăm şi dincolo
de fiecare zi, pentru potolirea setei Dumnezeul Iubirii.
de obiceiurile şi reflexele noastre
sufletelor lor.
Or, setea Duhului este fără de saŃiu
şi nimic nu o poate covârşi; iar cu Stigmat
cât harul lui se revarsă în fiinŃă, cu DE POST
Nu, rana din palma stângă
atât mai mult aceasta creşte şi se A posti nu e a nu mânca, nu-mi este un stigmat luminos;
împlineşte. ci a învăŃa cum să sunt urmele cuielor
Aşa este, cu adevărat. mănânci fără să muşti din pe care le bat
Mila lui Dumnezeu şi harul
carnea aproapelui. [D.C.] spre a nu uita că trăiesc!
Domnului nostru Iisus Hristos să fie
cu voi cu toŃi. Amin! Sorina Sandu
ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |
pag. 14

De curând am fost invitat de domnul Lucian Hetco, editorul revistei electronice AGERO
Între noi, românii... (www.agero-stuttgart.de) să fac parte din redacŃia acesteia. Am acceptat cu plăcere
deoarece corespunde cu aspiraŃiile mele. Revista este citită virtual de peste patru mii de
şi românisme persoane pe zi. Profilul acesteia este cu precădere literar. Pentru a mă acomoda cu cititorii şi
de-ale noastre colaboratorii, am cercetat arhivele publicaŃiei, unde am întâlnit mai multe lucrări care mi s-au
părut interesante. O asemenea lucrare este şi articolul domnului Voicu Marina, pe care vi-l
(fragment)* prezint alăturat. Am înŃeles, citindu-l, că este o pildă bună pentru conaŃionalii noştri români,
Voicu Marina pentru a ne respecta mai mult şi pentru a ne înŃelege mai bine. Lectură plăcută!
George Roca

Când eram student la Bucureşti, mergem la biserică, ne rugăm şi alta, care Ńinea în fiecare mână, cu
aveam un coleg din Caracas, facem pe blajinii, dacă după ce am un aer de învingător, câte un buchet
Venezuela, venit pe bursă trecut de pragul locaşului sfânt mare şi frumos:
UNESCO, că erau unşpe copii în suntem la fel ca înainte? Ne uităm - Dă-mi şi mie vreo doi, că n-am
familie. Avea o mătuşă în Suedia si chiorâş la cel mai bun decât noi, îl apucat să iau decât ce-a mai rămas.
mergea acolo, în vacanŃele de vară, pizmuim pe cel ce are şi poate mai Întinsese palma, bătătorită şi rănită
să lucreze, ca să-şi facă ceva bani. mult, ne supărăm că ni s-a dat doar de munca câmpului, cu un gest care
Cunoscând limba română, ciulea şi un deget şi nu toată mâna, purtăm sugera mai mult o ofertă din ceea
el urechea, de câte ori auzea prin ranchiună celor care ne-au greşit, ce a putut şi ea, sărmana, să adune
lume româneşte, şi încerca să intre ne ascundem adevărata faŃă, privim de pe jos, după ce haita înfometată
în vorbă cu respectivii. Mi-a zis de sus şi cu trufie la cel pe care-l s-a risipit cu prada-n gheare.
odată că e foarte trist, că românii credem mai slab... - Da’ tu ce crezi, tu muiere, că io
care trăiesc în afara graniŃelor Ńării Şi asta mi-a amintit de-o numa’ pântru mine am luat?! Nici
nu se caută şi nu sunt solidari. Eu întâmplare, care mi-a lăsat un gust nu mi-s destui!
am fost de părere că poate frica amar. Acum vreo cinci ani, mai
celor „fugiŃi” e de vină, că nu se Aproape că mi-au dat lacrimile. N-
trăia încă în satul Măcicaşu, de
ştia pe-atunci cu cine stai de vorbă am putut articula nici un cuvânt, m-
lângă Cluj, un călugăr care slujea la
şi dacă nu cumva Ńi-ar putea face am dus şi i-am pus în mâna întinsă,
biserica din sat: Părintele Bude. Se
rău, că instinctul de apărare ar încă într-un gest care mai mult
povesteau multe prin zonă despre
putea fi cel care dictează un astfel oferea decât cerea, mâŃişorii pe
el, despre puterea rugăciunilor şi
de comportament. Răspunsul lui a care-i primisem cu atâta dărnicie
slujbelor sale, şi chiar despre
venit prompt: „Nu, nu e aşa. Am eu, „străinul”... Apoi am cules de
minuni. Oameni din toată Ńara se
văzut cum se poartă şi alŃi fugiŃi din pe jos un bumbuleŃ care a scăpat ca
înghesuiau la uşa casei parohiale,
blocul comunist. Dar voi, românii, prin minune s[ nu fie strivit în
iar duminicile şi de sărbători nu
sunteŃi o naŃie ciudată. Dacă un picioare şi l-am pus în buzunarul de
mai încăpeau în biserică, cu toate
străin vă trece pragul, sunteŃi la piept, în partea stângă. Îl mai am
că era nouă şi destul de mare pentru
ospitalieri până la slugărnicie. Cu şi azi.
comunitatea aceea. Odată, de Paşti,
ai voştri însă nu ştiŃi să vă purtaŃi: am mers şi eu la o slujbă, că mă Se mai zice că marii oameni ai
vă invidiaŃi reciproc, vă bârfiŃi şi aflam „acasă”, la Cluj. S-au sfinŃit neamului nostru au trebuit să-şi
căutaŃi să vă faceŃi rău unii altora, mâŃişori, iar după terminarea părăsească Ńara ca să se poată
în loc să vă ajutaŃi”. ritualului, „străinii” au primit încă afirma. Şi că apoi tot cei care le-au
Au trecut ceva ani de atunci şi nu din biserică câte un bucheŃel. Pe dat în cap s-au mândrit mai tare că
mai ştiu cu ce sentimente am primit ceilalŃi, pe mâŃişorii cei sfinŃiŃi, sunt români ca şi cei pe care n-au
„jignirea” lui. Dar acum, trăind şi destui pentru trei sate, i-au adus fost în stare să-i înŃeleagă, să-i
eu printre străini, mi-am dat seama diacul şi curatorul afară, în faŃa susŃină şi să-i ajute; că ajunşii
câtă dreptate avea fostul meu coleg. bisericii, şi i-au pus pe o piatră vestiŃi pe plaiuri străine, ca
Am înŃeles şi de unde vine asta: de mare şi lată, ca să-şi ia oamenii Brâncuşi, Eliade, Palade, Coandă şi
la zicala cu capra vecinului. De- pentru acasă. Ce mi-a fost dat să mulŃi alŃii... sunt români de-ai
atâta lungit gâtul peste gard, uităm văd, nu voi uita niciodată: s-au noştri. Se spun multe, dar poveştile
să ne mai preocupăm de propria aruncat cu toŃii, mai ales femeile, le fac oamenii. Unele devin
noastră ciorbă. Cred că este de fapt ca nişte corbi înfometaŃi asupra legende... altele pălesc în faŃa
o stare morbidă de spirit, de care ne mâŃişorilor şi, în câteva secunde, infinităŃii timpului, care alege fără
vom putea lecui numai atunci când din două braŃe de nuiele au mai milă grâul de neghină şi spulberă
vom înŃelege cu adevărat că fiecare rămas doar câŃiva bumbi pufoşi, pleava.
are soarta lui pe lumea asta, că împrăştiaŃi şi călcaŃi în picioare. O * Acest material poate fi citit în
indiferent unde trăieşte, „ce-i al lui, femeie, care nu prea arăta întregime în revista electronică
e pus de-o parte”. Ce folos că sănătoasă, s-a apropiat timidă de o AGERO (www.agero-stuttgart.de)

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |


pag. 15

Am fost foarte surprins dar şi încântat, atunci când, duminică, 12 martie, la TVR 2
InternaŃional, la emisiunea „DĂNUł SRL”, realizatorul Dan Bitman şi invitatul
său, Cristian łopescu, au recitat două poezii semnate de mine din ciclul
„EXERCIłII DE DICłIE”. Aceste poezii, cu titlul CELE 7 MUZE şi CAPRA
NEAGRĂ au fost scrise în urmă cu câŃiva ani şi publicate pe internet la situl
www.parinti.com. Bucuria mea cea mare s-a datorat faptului că au penetrat în
România, la TVRI, şi s-au intors pe calea undelor în casa mea la Sydney! Am
simŃit atunci că nu mai sunt atât de departe de locurile unde m-am născut!

ÎNTÂI APRILIE,
CAPRA NEAGRĂ
ZIUA PĂCĂLELILOR
Capra neagră-n piatră calcă,
Cum o calcă-n patru crapă, 1 aprilie, „Ziua păcălelilor”, a fost
Crape capu’ caprii-n patru serbată pentru prima dată în FranŃa şi a
Cum a crăpat piatra-n patru! fost numită Poisson d’Avril (Ziua
Peştelui), deoarece se agăŃa un peşte
Capra neagră calcă-n clinci, în partea posterioară a celui păcălit. Se
spune cã tradiŃia a început în 1852,
Crape capu’ caprii-n cinci
datorită schimbărilor făcute odată cu POEZII PENTRU CEI MICI
Cum a călcat capra-n clinci.
introducerea calendarului Gregorian,
când începutul noului an a fost stabilit la
Capra paşte lângă casă DEGETELE
data de 1 ianuarie. Până atunci, acesta
Capu’ caprii crape-n şase! se sărbătorea la 1 aprilie. Pentru că în Ăsta merge la purcei
acea perioadă nu existau mijloace de Ăsta merge la viŃei
Capra noastră n-are lapte Ăsta taie aşchiuŃe
comunicare rapidă, mulŃi oameni din
Crăpa-i-ar coarnele-n şapte! Ăsta papă plăcintuŃe
provincie nu au avut cum sã afle despre
Ăsta zice Ńiuic,
aceastã schimbare, iar când au aflat, nu DaŃi-mi mie, că-s mai mic!
Când în piatră a călcat au vrut să Ńină cont de ea, continuând
Capul caprei a crăpat, să sărbătorească noul an tot la 1 aprilie. ALA – BALA
Povestea s-a terminat! Aceştia au fost luaŃi în derâdere de Ala-Bala, portocala
către cei de la oraş şi etichetaŃi cu Ieşi GheorgiŃă la portiŃă
epitete precum „păcăliŃi”, „proşti” sau Că te-aşteaptă Talion,
„nebuni”. România, fiind o Ńară cu Talion, fecior de domn,
ExerciŃiile de dicŃie sunt tradiŃie francofonă, a preluat imediat Cu căruŃa Raiului,
necesare pentru o rostire acest obicei simpatic, declarând ziua de Cu caii-mpăratului.
frumoasă şi clară. Dintre Cioc-boc
acestea cele mai
1 aprilie, ziua păcălelilor, sau ziua
nebunilor. În această zi, cei glumeŃi fac Treci la loc.
cunoscute sunt
încurcăturile de limbă! diferite farse membrilor de familie şi TOBA LUI NICUŞOR
prietenilor apropiaŃi, cu scopul de a se Nicuşor are o tobă,
distra sau pentru a crea ilaritate şi bună Bum, bum, bum,
- NU MUŞCA DE UNDE dispoziŃie.
MIŞTI, NU MIŞCA DE Şi o Ńine după sobă,
UNDE MUŞTI Bum, bum, bum,
Toată ziua vrei - nu vrei
- TOATĂ LUMEA ARE Bate tinicheaua ei.
NARE, NUMAI NAŞU Nicuşor are o tobă,
N-ARE NARE Bum, bum, bum,
Când mămica l-a certat
- TACTICA TICĂITULUI Nicuşor s-a supărat
ESTE TACUL, TACTICA Şi şi-a dat cu toba-n cap
TACULUI ESTE TICUL, Bum, bum, bum.
IAR TACTICA łĂCĂNI-
TULUI, TAICĂ, ESTE
TACA-TACA
PALINDROMUL
- PRIN VULTURI, VÂNTUL Este un cuvânt sau o frază care,
VIU VUIA citită din ambele sensuri, îşi
păstrează înŃelesul.
- COPILUL CUMINTE NU
MINTE CI, CU MINTE, ELE NE SEDUC CU DESENELE
CUMINTEŞTE PE CEL ANA CARĂ CANA
ISAIA POPA - IASI
CARE MINTE

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |


pag. 16

CRONICA EVENIMENTELOR
□ 29.01: sfânta liturghie a fost în ideea de a exprima poziŃia Park (Homebush)
urmată de o gustare parohiei în privinŃa motivelor vizitei. □ 24.02: după vecernie, a avut loc
□ 30.01: liturghia dedicată SfinŃilor A fost de asemenea aprobată cererea şedinŃa lunară a Comitetului
Trei Ierarhi a fost urmată de o masă Dlui. George Costea de a deveni parohial. Au fost discutate aspecte
comună membru al Comitetului parohial legate de proiectul reorganizării
□ 02.02: la sfânta liturghie, dedicată □ 11.02: preotul paroh, membrii curŃii bisericii. Au fost aprobate
Întâmpinării Domnului, a asistat şi Comitetului parohial şi un grup de cererile de a deveni membri
pr. Petru Ilie Petre (parohia credincioşi l-au întâmpinat pe înregistraŃi ai parohiei, ale
Bunavestire), care a adresat parohiei PreasfinŃitul Petroniu la aeroport. S- următorilor: Basil Gionea, Astrid
noastre invitaŃia de a participa la un au discutat diverse aspecte legate de Gionea, Cristina Daniela Bobe, Mina
picnic în Bicentennial Park (19 feb). motivele vizitei şi programul acesteia Ciucanu
Slujba a fost urmată de o masă □ 12.02: PreasfinŃitul Petroniu a □ 25.02: sâmbăta morŃilor. După
comună slujit sfânta liturghie în biserica slujbă a avut loc o masă comună
□ 05.02: după sfânta liturghie, avut noastră, împreună cu preotul paroh □ 26.02: după sfânta liturghie a avut
loc o şedinŃă specială a Comitetului Doru Costache. La slujbă a asistat şi loc o masă comună, organizată de
parohial, pentru pregătirea vizitei PS pr. Gabriel Popescu. După sfânta Dna. Emilia David cu ocazia
Petroniu Sălăjanul. Au fost aprobate liturghie, PreasfinŃia Sa a luat o aniversării zilei de naştere a fiicei
cererile de a deveni membri gustare împreună cu membrii sale, Patricia
înregistraŃi ai parohiei, venite din Comitetului parohial şi cu □ 05.03: pentru prima dată în istoria
partea Fam. Adrian şi Rodica Gherla, credincioşii care au dorit să-şi parohiei, la sfânta liturghie Crezul şi
şi a Fam. Gabriel şi Monica DiŃu. A exprime opiniile legate de activitatea Tatăl nostru au fost rostite în română
avut de asemenea loc Şcoala de preotului paroh şi a Comitetului şi engleză, ca semn de respect pentru
duminică. Dna Marika Kalafatis a parohial. Dl Carol Cruceanu, vorbitorii de engleză dintre noi.
lucrat cu copiii sub 12 ani, iar Dna vicepreşedintele Comitetului, a După sfânta liturghie, a urmat Şcoala
Vicki Petrakis cu cei peste 13 ani. prezentat o dare de seamă a de duminică, cu concursul Dnelor.
Preotul paroh a lucrat apoi cu toŃi activităŃii parohiei din iulie 2005 Marika Kalafatis şi Vicki Petrakis, şi
copiii. Mapele copiilor au fost donate încoace, punând în evidenŃă al preotului paroh. Gustarea pentru
de Dna Petrakis. Gustarea a fost progresele noastre (sub aspect copii, părinŃi şi profesori a fost
oferită prin donaŃiile părinŃilor. liturgic, social, cultural şi financiar), oferită din fondul de donaŃii pentru
□ 07.02: dimineaŃa, membrii în comparaŃie cu activitatea parohiei revista ViaŃa parohială
Comitetului parohial şi un grup de din ultimii zece ani
credincioşi s-au adunat pentru
curăŃarea bisericii, a hall-ului şi a
curŃii. A fost organizată o gustare. La
prânz, preotul paroh Doru Costache
şi Dl Carol Cruceanu,
vicepreşedintele Comitetului
parohial, au mers la primăria din
Burwood, unde au purtat discuŃii
privind posibilităŃile legale pentru □ 12.03: sfânta liturghie a sfântului
desfăşurarea proiectului parohial de Vasile cel Mare, dedicată Duminicii
reorganizare a curŃii bisericii. Seara, □ 16-17.02: preotul paroh, Doru Ortodoxiei. Seara, familia preotului
preotul paroh a participat la slujba Costache, a participat la festivităŃile paroh, o parte din Comitetul parohial
condusă de ÎPS Stylianos al dedicate împlinirii a douăzeci de ani şi un grup de credincioşi, au
Australiei, în catedrala Bunavestire, de învăŃământ teologic ortodox participat la tradiŃionala vecernie
a Arhiepiscopiei Greceşti. Slujba, la terŃiar în Australia şi ale deschiderii inter-ortodoxă, la biserica greacă St
care au asistat PS Seraphim de noului an universitar la Colegiul Nicholas din Marrickville. Slujba a
Apollonias şi membrii corpului Teologic Grec-Ortodox Sfântul fost condusă de ÎPS Arhiepiscop
legislativ din Sydney, a fost dedicată Andrei din Sydney Stylianos, Primatul Bisericii
începutului noului an judiciar □ 19.02: după sfânta liturghie a avut Ortodoxe Greceşti din Australia,
□ 10.02: şedinŃă specială a loc o masă comună organizată de asistat de PS Episcop Milutin, al
Comitetului parohial, dedicată familiile Popescu şi Gionea. Preotul Eparhiei Ortodoxe Sârbe a Australiei
analizei circumstanŃelor legate de paroh şi o parte din enoriaşi au şi Noii Zeelande, şi de PS Episcop
sosirea PreasfinŃitului Petroniu răspuns apoi invitaŃiei adresată de Seraphim de Apollonias. Au slujit
Sălăjanul. A fost elaborată o parohia Bunavestire, participând la preoŃi reprezentând Ortodoxia
scrisoare adresată PreasfinŃiei Sale, picnicul organizat în Bicentennial greacă, rusă, sârbă şi română

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |


pag. 17

□ 19.03: după sfânta liturghie, a Virusul HIV a fost contractat în Spitalul


avut loc o gustare (oferită de
AnunŃ umanitar
JudeŃean din Giurgiu! Alexandru
familia Tita, la care au contribuit şi O tânără familie din statul Victoria locuieşte în Giurgiu şi se află sub
familiile Zetea şi Kalafatis), urmată face apel pentru sprijinirea verişorului îngrijirea bunicilor (din partea mamei).
de Sfatul Bisericii. Pe lângă discuŃii lor din România, îmbolnăvit de HIV, Povestea lui este în realitate şi mai
de natură personală, s-au remarcat cum din păcate încă se mai întâmplă, încâlcită şi, din păcate, poate deveni
şi propuneri constructive privind din cauza unor tratamente şi mai tragică, întrucât boala (sau mai
dezvoltarea sub aspect cultural a necorespunzătoare în spital… bine zis bolile) avansează rapid.
parohiei Redau mai jos anunŃul primit de la DorinŃa noastră, evident, este să îl
□ 21.03: preotul paroh s-a deplasat, Manuela şi Cătălin Ştefan, rugând pe ajutăm. Nu avem din păcate putere
împreună cu Dl. Mihai Zetea, la fiecare să contribuie la mai-binele lui prea mare. Tratamentele anti-
Newcastle, pentru oficierea slujbei Alexandru. cancer sunt şi mai eficiente când
de prohodire a Dlui. Ioan Paul. Pentru orice informaŃii şi donaŃii, vă sunt dublate de rugăciune şi tratament
Comunitatea românească din rog să contactaŃi familia Ştefan: de întărire fizică a organismului.
Newcastle a fost reprezentată de 9/13 Saxtons Drive, Moe, VIC 3825 Rugămintea noastră către toŃi cei
Dl. Ing. Ionel Popescu, secretarul Telefon: [03] 5127-2378 binevoitori este să sprijinim acest
filialei Sfântul Andrei a parohiei Mobil: 0437947930 suflet crunt încercat! O simplă donaŃie
noastre Email: cstefan@optusnet.com.au de 3-4 dolari din partea fiecăruia
□ 22.03: preotul paroh şi Dl. Ec. [D.C.] poate salva o viaŃă.
Carol Cruceanu, vicepreşedintele Fie ca Dumnezeu să înmulŃească
Comitetului parohial, au avut o Alexandru Soare este verişorul soŃiei
mele şi a fost depistat la vârsta de 16 înzecit darul milostivirii
întâlnire de lucru cu noul avocat al dumneavoastră şi să reverse din
parohiei. S-au discutat chestiuni ani HIV seropozitiv. Nu are încă SIDA,
însă ieri diagnosticul a două dintre belşug harul Duhului Său cel Sfânt
legate de alinierea parohiei la noua
cele trei analize – efectuate în peste Dumneavoastră şi peste toŃi cei
legislaŃie australiană privind
laboratoare diferite – a tunat dragi!
înregistrarea organizaŃiilor, tipul de
irevocabil: cancer limfatic malign. Al Cu mulŃumiri,
înregistrare actual fiind depăşit şi
treilea diagnostic va sosi marŃi. Cătălin Ştefan
contraproductiv. De asemenea, s-au
făcut noi demersuri pentru
clarificarea chestiunii proprietăŃii Raftul cu ebook În acest context, vă prezint o
parohiei (teren, biserică, sală) bibliotecă, Biblioteca Teologică
Ion Nedelcu, FranŃa
□ 23.03: membrii Comitetului Digitală (BTD), chiar dacă nu are
parohial, cu familiile şi un grup de http://apologeticum.net un număr însemnat de lucrări (cca
credincioşi (Dnii. Ioan DiŃu şi 100 de volume), poate din cauza
Mihai Zetea), au organizat o Se pare că teologia românească a faptului că este la începutul
acŃiune de curăŃenie în biserică, intuit comoara informaŃională existenŃei sale, dar estetic vorbind,
sală şi curte. A fost montat un nou (ieftină şi rapidă) pe care o ascunde “aranjarea cărŃilor” pe domenii este
dispozitiv de siguranŃă la uşa din internetul… Este posibil de de luat în seamă, începând de la
faŃă a bisericii. A urmat o gustare, asemenea să fi intuit una dintre “apologetică creştină” şi terminând
oferită de Doamnele Elvira laturile dinamicii tradiŃiei (adică cu “teologia ortodoxă”. Eu mi-am
Lăutaru, Maria Tiron şi Denisa Tita faptul că trebuie să uziteze cât mai oprit atenŃia asupra ultimelor trei
□ 25.03: liturghia dedicată Bunei- mult de mijloacele moderne de “rafturi” ce conŃin cărŃi structurate
vestiri. După slujbă, a avut loc o răspândire a informaŃiei)? Astfel de astfel: scrieri patristice,
masă comună întrebare îmi pun atunci când spiritualitate şi teologie ortodoxă.
□ 26.03: în cadrul utreniei, a avut descopăr situri întregi cu informaŃii Printre ele puteŃi găsi Patericul
loc ritualul prezentării sfintei cruci diverse din domeniul spiritual Egiptean, câteva volume din
în mijlocul bisericii. După sfânta ortodox. Sincer, cred că le-a intuit Filocalia şi un volum (III) din
liturghie, a avut loc a doua cateheză pe amândouă, rămânându-ne doar Teologia Dogmatică Ortodoxă a
liturgică, urmată de prima întâlnire selectarea spre folosul propriu a părintelui Dumitru Stăniloae…
a grupului de iubitori ai scrierilor ceea ce întâlnim la tot pasul pe Până la următorul număr avem ce
sfinŃilor părinŃi bisericeşti autostrada „www-urilor” cu lectura, aşa că vă urez spor! ☺
□ 02.04: după sfânta liturghie, a informaŃie ortodoxă.
avut loc Şcoala de duminică. Şi de
această dată, cursurile au fost redacŃia: 64 Linthorn Ave,
susŃinute de Doamnele Marika pr. dr. Doru Costache Croydon Park, NSW 2133.
Kalafatis şi Vicki Petrakis. Paralel phone: (02) 9642 02 60
cu Şcoala de duminică a avut loc concepŃie grafică &
tehnoredactare: www.geocities.com/
şedinŃa Comitetului parohial sfmaria_sydney
Ion Nedelcu (FranŃa)

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2006 |