Sunteți pe pagina 1din 16
anul XXX mai - iunie 2005
anul XXX
mai - iunie 2005

H R I S T O S

A

Î N V I A T!

Ruga i-v pentru Claudiu Alexandru!
Ruga i-v pentru Claudiu Alexandru!

editorial

REFLEC II COMUNITARE

Prof. Lauren iu P unescu University of Sydney

Rândurile de mai jos vin ca o continuare pentru dou articole ap rute deja în Via a Parohial . De fapt, este mai mult o continuare cronologic , r spunzând apelului declan at implicit, cel pu in în citirea mea, de cele dou articole precedente: dialogul comunitar. Expunerea mea este aleatoare, pe alocuri imprecis , dar sper ca cititorul interesat s poat g si câteva p reri sincere i constructive.

Nu vreau s insist asupra pove tii cu “capra vecinului” (nu comentez veridicitatea ei!). Nu vreau s v d numai batiste curate, pâine cu sare Trebuie s în elegem c suntem a a cum suntem i c , în cele din urm , numai noi putem contribui la imaginea noastr . Comunitatea nu poate avea numai buni sau numai frumo i, ori numai de tep i Eterogenul este specific. Lucrurile se întâmpl pentru c se pot întâmpla.

Incapacitatea ne disper i ne disperseaz , ne face vulnerabili – de la plecarea urechii la intrigile atât de

familiare

i pân la r ut i

exacerbate.

Cuget 1: S facem misiunea intrigantului (s nu zic altfel) mai complicat ; s nu mai ced m naiv unor presiuni tupeiste! Desigur c -i în eleg pe cei nou veni i i mai preg ti i, în atitudinea lor de a sta departe de tulbur ri, dar nu-i aprob. Cred eu c tocmai aici

este încercarea. Aici se arat dac sunt într-adev r preg ti i! În eleg c unii sunt angrena i în activit i intense, deseori creatoare, care-i istovesc fizic i psihic, dar ace tia – fie vorba între noi –, pe lâng faptul c ne fac cinste pe termen lung, sunt pu ini la num r. Restul, s recunoa tem, suntem doar compatibili cu ceilal i, i zic eu c putem rupe pu in timp pentru cre terea noastr . Nu trebuie s avem numai fotbal, ori numai baluri; putem avea i cenacluri sau alte forme de exprimare, conservare; de evolu ie, în ultim instan . Gândindu-m la cei care se in departe de românii de la Sydney, îmi vine în minte o compara ie: este ca i cum “pe vremuri” am fi refuzat s mergem la Atheneul Român doar pentru c era situat prea aproape de celebrul sediu (al Securit ii) Într-un mediu ideal poate evolua oricine, dar probabil c nu este foarte interesant!

Cuget 2: S credem în str mo ii no tri i s urm m în elep ii neamului, în vederea unei bune conect ri cu viitorul. Am fost mai demult la un spectacol japonez (teatrul lor na ional). N-am în eles nimic! Le-am întrebat pe gazdele mele ce au în eles. R spunsul a venit oarecum jenat, dar ferm: nici ei nu în elegeau totul, dar veneau din respect pentru cei disp ru i, pentru tradi iile lor, manifestând în acest fel încrederea în str mo ii lor i deci continuitatea. Conectarea cu trecutul înseamn o ans pentru viitor.

pag. 3

Învierea Domnului
Învierea Domnului
Vin alegerile! Iulie 2005
Vin alegerile! Iulie 2005

preot Doru Costache

ASPECTE INTRODUCTIVE

La sfâr itul lunii iulie, are loc edin a Adun rii generale a membrilor înscri i ai parohiei noastre. Ca de obicei, vor fi prezentate Adun rii raportul preotului paroh, al secretarului Comitetului parohial i raportul financiar pentru ultimul an (2004-2005). Pentru c anul trecut nu a avut loc edin a Adun rii generale, edin a din acest an va avea ca obiect i prezentarea pe scurt a rapoartelor pentru anul 2003-2004. Anul acesta expir mandatul de doi ani al Comitetului parohial i al cenzorilor; trebuie s organiz m alegeri. Inten ia mea este ca, la fiecare doi ani, o parte dintre membrii vechiului Comitet parohial s fac loc

pag. 2
pag. 2
CRONICA EVENIMENTELOR

CRONICA EVENIMENTELOR

28.03: slujba sfântului maslu i masa comun organizate de filiala Sfântul Apostol Andrei din Newcastle. Familia preotului Costache, familia Zetea (Sydney) i membrii comunit ii române ti din Newcastle au fost g zdui i cu generozitate de p rintele Nicholas Scordilis i de comunitatea greac 06.04: edin a Comitetului parohial. Au fost discutate cele necesare pentru buna organizare a sfintelor s rb tori de Pa ti i a fost stabilit programul liturgic al bisericii 10.04: dup sfânta liturghie, credincio ii au luat împreun o gustare în Henley Park, Enfield. Picnicul a fost înso it de fotbal i alte jocuri 23-24.04: Sâmb ta lui Laz r i Intrarea Domnului în Ierusalim 26.04: familia preotului Costache a participat la sesiunea omagial dedicat semn rii tratatului de aderare a României la Uniunea European . Ceremonia a avut loc la House of Parliament, cu participarea corpului diplomatic românesc acreditat în Australia, a oficialit ilor australiene, a unor diploma i din rile europene i a reprezentan ilor comunit ilor române ti din New South Wales i Victoria 27-29.04: deniile din S pt mâna Sfintelor Patimi

27-29.04: deniile din S pt mâna Sfintelor Patimi 30.04-01.05: noaptea Sfintelor Pa ti. Sfânta liturghie
27-29.04: deniile din S pt mâna Sfintelor Patimi 30.04-01.05: noaptea Sfintelor Pa ti. Sfânta liturghie

30.04-01.05: noaptea Sfintelor Pa ti. Sfânta liturghie a fost urmat de o modest gustare, la hall, spre a marca s rb toarea. Biserica a fost vizitat de membrii Consulatului general al României la Sydney, care au oferit

parohiei – spre decorarea hall-ului – o hart a României

– spre decorarea hall -ului – o hart a României 01.05: slujba numit A Doua Înviere
– spre decorarea hall -ului – o hart a României 01.05: slujba numit A Doua Înviere

01.05: slujba numit A Doua Înviere a fost s vâr it la filiala Sfântul Apostol Andrei din Newcastle, fiind urmat de o mas comun . Comunitatea greac a oferit i de aceast dat gratuit biserica i hall-ul spre utilizare 02.05: a doua zi de Pa ti. Sfânta liturghie a fost urmat de o mas comun

ti. Sfânta liturghie a fost urmat de o mas comun 06.05: p rintele Doru Costache a

06.05: p rintele Doru Costache a participat la liturghia panortodox oficiat , sub auspiciile Standing Conference of the Canonical Orthodox Churches of Australia, de c tre ÎPS Arhiepiscop Stylianos, primatul Bisericii Ortodoxe Grece ti din Australia, i de PS Episcop Seraphim de Apollonias, la biserica Sfin ii Constantin i Elena, Newtown. Sfânta liturghie a fost urmat de o mas comun 08.05: duminica sfântului Toma. Dup sfânta liturghie, credincio ii au participat la un picnic în Henley Park, Enfield. Picnicul a fost înso it de fotbal i alte

jocuri. Întâlnirea a fost dedicat Zilei Mamelor, familiei Zetea (39 ani de c s torie) i Dlui. Toma Eracovici, membru al Comitetului parohial 14.05: a fost oficiat botezul lui Daniel tefan, cel de-al treilea nepot al familiei

lui Daniel tefan, cel de-al treilea nepot al familiei Mihai i Maria Zetea 17.05: s-a mutat

Mihai i Maria Zetea 17.05: s-a mutat la Domnul, vegheat de întreaga familie i asistat spiritual, una dintre primele membre ale bisericii noastre, Dna. Elena Siokos. Dumnezeu s -i d ruiasc odihn ! Slujba de prohodire a avut loc, vineri, 20 mai, în biserica noastr , în prezen a familiei, a prietenilor i a credincio ilor parohiei. Înmormântarea (la cimitirul Rookwood) a fost urmat de o mas de pomenire, organizat de c tre familia Siokos în hall-ul bisericii noastre 21.05: sfin ii Constantin i mama sa Elena. Credincio ii participan i la sfânta liturghie i-au felicitat pe purt torii numelor sfin ilor, printre care pe Dl. Costin Hu anu, secretarul Comitetului parohial 22.05: sfânta liturghie a fost urmat de edin a Comitetului parohial. Au fost discutate chestiuni legate de organizarea edin ei anuale a Adun rii generale i au fost aprobate 10 cereri de înscriere a noi membri (Julius Nicolae Florescu, Tasica Florescu, Ioana Guda , Marika Kalafatis, Ana M nescu, Ileana P unescu, Lauren iu P unescu, Cornelia St nescu, Denisa Ti , Drago Ti ). Dup amiaz , au avut loc obi nuitul picnic i jocul de fotbal în Henley Park. Picnicul a fost dedicat familiei Toma i Elisabeta Maria Eracovici, care a împlinit 45 de ani de c snicie, i tuturor celor care, într-un fel sau altul, poart numele sfin ilor Constantin i Elena. Au contribuit urm toarele familii: Costache (cârn ciori, pâine, sosuri, sucuri, cafea), Eracovici (mititei i tort), Gheorghi oiu (cârn ciori), Hu anu (tort), P unescu (bere), Strungaru (sucuri, unt, chips, tomato sauce), Zetea (pâine i bere)

pag. 3
pag. 3

Reflec ii comunitare

pag. 1

PENTRU SLAVA LUI DUMNEZEU

Spre completarea stocului de lumân ri, pe lâng alocarea unei sume din fondul parohiei, au fost primite urm toarele dona ii (în ordinea alfabetic ):

Traian Andrei, $50; Doru Costache, $100; Gheorghe Costea, $100; Marin Cruceanu, $35; Petre Curu , $50; Ioan Di u, $30; Elena Elin, $50; Toma Eracovici, $70; Dorin Gheoghiu, $20; Ioana Gudas, $20; Octav Hrincu, $50; Costin Hu anu, $60; Iulian I fan, $30; Stavru Kalafatis, $30; Mircea L utaru, $35; Ana M nescu, $50; Vasile Nistor, $20; Alexandrina P unescu, $35; Ilie Popa, $30; Dumitra Popescu, $30; Ioana Radu, $30; George Strungaru, $50; Vasile Theodorescu, $35; Maria Tiron, $50; Mihai Zetea, $100. La ace tia s-au ad ugat cei $126 rezulta i din dona iile pentru revista Via a parohial . În s pt mâna sfintelor patimi i în s pt mâna luminat , biserica a fost decorat generos de c tre familiile Bunescu (flori naturale) i Schweiger (flori artificiale). Coroana de flori cu care a fost împodobit sfânta cruce, în Joia Mare, a fost cump rat cu ajutorul dona iei Dlui. Valentine Loumbos ($100). Pentru procesiunea din Vinerea Mare, familia Costea a donat bisericii ase lumân ri mari (de botez), familia Strungaru a achizi ionat suli ele pentru cele trei steaguri biserice ti (prapuri), iar familia Zetea a donat crucea de lemn. Familia Eracovici a aprovizionat sfântul altar cu o cantitate însemnat de lumân ri pentru uzul liturgic. Tanti Mica i familia Kalafatis au donat bisericii prescurile necesare anaforei i sfin irii pa telui. Familia L utaru a donat o cantitate însemnat de c rbune, t mâie i fitiluri pentru candele. Lista donatorilor pentru achizi ionarea mobilierului nou pentru buc t rie va fi publicat atunci când lucrarea va fi încheiat .

Am realizat pe loc: aici este buba noastr ! Neîncrederea noastr patologic , paralizant , în cei dinainte i în cei de lâng noi.

Cuget 3: S ne implic m sincer, cu r bdare. În ultim analiz , s ar t m c exist m i nu doar s pretindem a exista. Se vehiculeaz în comunitate o serie de a a-zise solu ii

imediate

Trebuie s mergem înainte a a cum putem, dup posibilit ile noastre, cu smerenie i bun sim , cu Dumnezeu. Realiz rile nu vin peste noapte. Cei ce pretind c au solu ia nu numai c se în eal pe ei în i i; mai grav, ei afecteaz sensibilitatea comunitar , i a a destul de erodat . Când lucrezi cu oameni nepl ti i, voluntari, care nu pot fi r spunz tori legal, trebuie s procedezi cu menajamente i delicate e. Acest voluntariat implic desigur un anumit tip de responsabilitate moral . Aici trebuie umblat i modelat. În viitor, aripile coordonatoare ale României se vor extinde din ce în ce mai mult i asupra Australiei. Este important, în opinia mea, ca factorii de referin s r mân totu i locali. Altfel exist pericolul ca imaginea austral s capete o tent balcanic . În alt ordine de idei, cred c trebuie ignorat apari ia unor grup ri mai mult sau mai pu in individualizate (efemere de altfel). Ele scot în eviden anumite caracteristici importante (pl cute sau nepl cute) ale vie ii comunitare. “Colectivizarea” vine în contradic ie cu sensibilitatea emigrantului român. Echilibrul între local i global va determina prosperitatea noastr comunitar .

P rerea mea este c a a ceva nu-i posibil.

Cuget 4: S gândim i ca neam, nu numai ca indivizi. Închei cu relatarea a
Cuget 4: S gândim i ca neam, nu numai ca indivizi.
Închei cu relatarea a dou întâmpl ri care m-au afectat
considerabil.
Prima. O feti , premiat de Unirea pentru rezultate
formidabile la HECS, a dat un interviu la radio SBS.
Întrebat , la sfâr it de interviu, ce vrea s transmit
ascult torilor, a rostit imperativ despre ara-mam :
P stra i-o i îngriji i-o ca pe o floare!
Noi, românii din Australia, putem face a a ceva? Cum?
Crescând aici, ca i aiurea. Copilul tia; aceasta este
calea de urmat, în felul acesta r spunzând implicit
chem rii copilei.
Ce intui ie formidabil !
Dona iile cumulate de la întâlnirile de fotbal din 10
aprilie i 8 mai 2005 (în ordine alfabetic ):
S pre uim ceea ce ne adun , s cre tem împreun în
aceast ar , atât de generoas cu noi, Australia.
A doua. În ultimele s pt mâni, am fost lovit de o
încercare îngrozitoare. Am fost încurajat i abordat de o
mul ime de români (pe unii nici nu-i cunosc). Mul i se
roag pentru vindecarea nepotului meu, accidentat grav,
la numai 23 de ani…
A a-i românul!
Privind mul imea de copii din jurul nostru, îmi revine în
minte ideea de coal româneasc …
La urma urmelor, nu suntem decât ceea ce vom deveni!
“Pot totul în Hristos care m înt re te”
Filipeni 4,13
Mircea Alexandru - $10, Nicolae Alm jan - $50,
Tiberiu Boroboc - $20, Ron Chant - $10, Doru
Costache - $20, George Costea - $10, Carol Cruceanu -
$10, Elisabeta Eracovici - $50, Emil Eracovici - $70,
Dorin Gheoghiu - $20, M rg rint Ghind - $10,
Veronica Hrincu - $10, Costin Hu anu - $20, Mircea
L utaru - $20, Hora iu Mure anu - $10, Iosif Neag -
$10, Lauren iu P unescu - $60, Viorel Predo anu - $20,
George Strungaru - $20, Sebastian T nase - $20,
Denisa Tita - $50, Mihai Zetea - $10.
Din totalul de $530, s-a sc zut suma de $107.50,
reprezentând închirierea terenului de fotbal pe data de
10 aprilie. Pe 8 mai nu au existat cheltuieli de
organizare. Suma de $422.50 s-a predat casierei
bisericii, pentru depunere în fondul parohiei Sfânta
Maria.

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

pag. 4
pag. 4

Vin alegerile! pag. 1

altor membri ai Adun rii generale, astfel încât, în timp, cei mai mul i dintre membrii înregistra i ai parohiei noastre s poat cunoa te dificult ile i bucuriile inerente responsabilit ii de a lucra în numele i în favoarea celorlal i membri ai parohiei.

STRUCTURA I FUNC IILE COMITETULUI PAROHIAL

Sunt necesare câteva preciz ri, înainte de a discuta despre func iile din cadrul Comitetului. Prima: nu exist nici o remunera ie b neasc sau de alt natur pentru activitatea membrilor Comitetului parohial i nici pentru aceea a cenzorilor. A doua: a fi membru al Comitetului implic asumarea unor responsabilit i, f r ca aceasta s însemne c membrii Comitetului devin servitorii celorlal i ori st pânii celorlal i. A treia: este necesar ca din num rul de nou membri ale i (func ia de pre edinte revine din oficiu preotului paroh), o parte s alc tuiasc Biroul Comitetului i epitropia, iar cealalt parte s fie alocat Comitetului de doamne. În privin a celei de-a treia preciz ri, trebuie observat c aceast departajare este cerut i de Regulamentul de organizare i func ionare al Patriarhiei Române (sub a c rei jurisdic ie canonic se afl parohia noastr ), i de necesit i de ordin practic, privind organizarea mai eficient a activit ilor parohiale. În principiu, ideea este ca, pe lâng Biroul Comitetului (alc tuit din pre edinte, vicepre edinte, secretar i casier/ trezorier) i cei doi epitropi, s fie alocat un num r de patru locuri pentru Comitetul de doamne. Este posibil ca pozi ia de casier/trezorier s fie ocupat de o doamn , cum a fost cazul i pân acum. În aceast situa ie, din cei zece membri ai Comitetului, incluzându-l pe pre edinte, cinci pozi ii ar fi alocate b rba ilor i cinci femeilor. Pozi iile din Comitetul parohial pentru care se organizeaz alegeri sunt a adar: vicepre edinte, secretar, casier/ trezorier, epitrop 1, epitrop 2, i patru locuri pentru Comitetul de doamne. Responsabilit ile vicepre edintelui, ale secretarului i ale casierului/ trezorierului sunt de ordin administrativ. Cei doi epitropi reprezint interesele parohiei în

privin a bunurilor imobile (biserica, sala i terenul) i imobile (inventarul de obiecte) aflate în proprietatea Sfintei Maria. Celor patru membre ale Comitetului de doamne le revine responsabilitatea de a coordona activit ile comunitare (mese comune, serb ri, tombole, vizitarea bolnavilor i a celor singuri etc.). La aceste pozi ii se adaug , f r drept de vot în Comitetul parohial îns , dou func ii de cenzor; responsabilitatea cenzorilor este verificarea periodic a actelor contabile ale parohiei.

CINE POATE CANDIDA PENTRU O FUNC IE ÎN COMITETUL PAROHIAL

Cu respectarea celor opt condi ii

de mai jos, fiecare membru înregistrat al parohiei are dreptul s candideze pentru o func ie în Comitet sau de cenzor. Persoanele interesate trebuie s î i înscrie candidatura printr-o cerere adresat preotului paroh, pân la data de 26 iunie 2005 (inclusiv). Cererea va fi înso it de un rezumat al activit ii desf urate pân acum în cadrul parohiei (va fi pus la dispozi ie un formular spre completare). Condi iile pentru depunerea candidaturii pentru o pozi ie în Comitetul parohial sunt de ordin moral i practic: (1) vechime neîntrerupt ca membru/- înregistrat/- de cel pu in doi ani; (2) prezen la sfânta liturghie cel pu in o dat la trei s pt mâni; (3) spovedanie frecvent ; (4) împ care cu membrii înregistra i ai parohiei i cu cei care se roag împreun cu noi; (5) familie bine întemeiat , f r probleme majore de ordin moral; (6) participare la activit ile comunitare; (7) disponibilitatea de a lucra voluntar, f r urm rirea unor interese personale, în beneficiul comunit ii noastre parohiale; (8) calit i organizatorice. Cererile celor care nu întrunesc cele opt condi ii nu vor fi luate în considerare. Este de dorit, dar nu obligatoriu, ca fiecare candidat s poat comunica fluent în limbile român i englez ; pentru pozi iile de vicepre edinte i secretar, aceasta e îns o condi ie obligatorie.

PROCEDURA PENTRU ALEGERI

Dup 26 iunie, lista candida ilor înscri i pentru o pozi ie în Comitetul parohial sau de cenzor, va fi adus la cuno tin a membrilor parohiei. Dac pân la data de 26 iunie nu sunt

depuse candidaturi suficiente pentru ocuparea celor nou pozi ii din Comitetul parohial i pentru cele dou func ii de cenzor, vor fi înaintate propuneri în ziua alegerilor. Eventualele propuneri vor fi f cute doar în acord cu cele opt puncte enun ate mai sus. Maniera în care vom vota (deschis/ prin ridicarea mâinii, sau prin vot secret) va fi stabilit de c tre Adunarea general , în chiar ziua alegerilor. Pentru eventualitatea în care se va opta pentru votul secret, vor fi preg tite din timp (la scurt vreme dup încheierea depunerii candidaturilor), buletinele de vot cu to i candida ii înscri i, urmând ca fiecare aleg tor s marcheze nou nume din list . Pentru eventualitatea în care se va opta pentru votul deschis, Adunarea î i va exprima votul pentru fiecare candidat în parte (secretarul Adun rii va citi pe rând numele candida ilor, în ordine alfabetic ), urmând s fie considera i ale i pentru o pozi ie în Comitet sau de cenzor acei candida i care au întrunit cele mai multe voturi. Acela i criteriu cantitativ func ioneaz i în cazul votului secret. Aleg torii vor avea grij s voteze cel pu in patru femei, pentru Comitetul de doamne. La o s pt mân dup alegeri, membri nou ale i pentru Comitetul parohial se vor întruni pentru stabilirea, prin vot, a celor nou func iuni ale Comitetului.

CINE VOTEAZ

Pentru participarea la edin i la vot, este necesar pl tirea cotiza iei anuale. Tot ca o condi ie necesar pentru participarea la edin a Adun rii generale i la vot, îi rog pe to i membrii înregistra i s trimit , pe adresa parohiei (64 Linthorn Avenue - Croydon Park - NSW 2133), adresa po tal exact i num rul de telefon (eventual i email), pentru a putea primi convocarea pentru edin . Persoanele care nu vor trimite adresa po tal exact pân la 20 iunie 2005, nu vor fi convocate pentru edin i nici nu vor putea s delege un alt membru al parohiei pentru a vota în locul lor. Persoanele care nu pot fi prezente în

pag. 5

Via a parohial | martie - aprilie 2005 |

pag. 5
pag. 5

pag. 4

ziua alegerilor au posibilitatea s voteze prin intermediul altor membri înregistra i ai Adun rii generale, cu condi ia s confirme în scris acest lucru, în fa a unui Judec tor de Pace (Justice of Peace), nominalizând i persoana delegat pentru exprimarea votului. Potrivit statutului parohiei, nici un membru al Adun rii generale nu poate vota pentru mai mult decât o persoan absent , din partea c reia a primit delega ie în acest sens. [Judec tor de Pace agreat: Dl. Carol Cruceanu, Mobil: 0410 599 250; Email: ccruceanu@bigpond.com]

OBSERVA II FINALE

La final, am de f cut un îndemn i o rug minte. Îndemnul: este important ca tot mai mul i credincio i s se implice în activit ile parohiei; a adar, nu ezita i s v depune i candidaturile. Nu considera i un afront personal dac a i pierdut alegerile anul acesta – peste doi ani va fi organizat alt vot (de altfel, v pute i aduce aportul la treburile parohiei i f r a fi membri în Comitet). Rug mintea: persoanele care nu frecventeaz biserica din alte motive decât vârsta înaintat i boala trebuie

s se decid dac r mân sau nu membri/-e ale parohiei noastre. Nu este drept ca oameni care nu particip la via a parohiei s î i exprime vreo p rere sau un vot în treburi pe care nu le cunosc. Personal, voi propune Adun rii generale excluderea dintre membrii înregistra i a tuturor celor care lipsesc de la sfânta liturghie mai mult de dou luni, f r motiv întemeiat (comunicat în scris Comitetului parohial). Desigur, aceste persoane vor fi oricând binevenite la rug ciune împreun cu noi. Pace peste poporul lui Dumnezeu!

Din Statutul bisericii Sfânta Maria - Sydney

1. a) Denumirea: Numele organiza iei va fi “Parohia Bisericii Ortodoxe Române Sf. Maria din Sydney”, New South Wales. b) Parohia a fost constituit sub autoritatea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române (cea mai înalt autoritate bisericeasc ) i este condus de un preot paroh i de un Comitet parohial ales de persoanele de credin ortodox -român care locuiesc în Sydney, cu dorin a de a ajuta i a împlini cerin ele spirituale- religioase ale celor de origine român din Statul New South

Perioada

Penticostarului

preot Doru Costache

Perioada liturgic pe care o str batem se nume te Penticostar, cuvânt de origine greceasc , însemnând 50. Altfel spus, este perioada de 50 de zile dintre învierea Domnului i coborârea Duhului Sfânt. Practic, în simbolica liturgic , este vorba despre o singur mare s rb toare. În realitate, aceast perioad liturgic se întinde pân la Duminica Tuturor Sfin ilor, în care se descoper roadele învierii Domnului i ale coborârii Duhului Sfânt. Mistic, perioada Penticostarului manifest

Wales.

c) Parohia se afl sub dependen a i

jurisdic ia canonic a Patriarhiei

Ortodoxe Române i ac ioneaz

potrivit cu înv tura de credin i în general cu canoanele Bisericii Ortodoxe.

d) De asemenea, Parohia

func ioneaz cu respectarea legilor

locale australiene i cu loialitate deplin fa de Statul australian.

Construc ia comunitar

nu este posibil f r deprinderea spiritului comuniunii. Cei care doresc s experimenteze via a ca iubire, compasiune, solidaritate, sunt invita i s citeasc Faptele sfin ilor apostoli, lectur biblic recomandat în aceast perioad .

“Dac murim acum, nu mai murim ca osândi i, ci ca unii care ne vom ridica, a teptând învierea comun tuturor, pe care la timpul potrivit o va ar ta Dumnezeu, care a lucrat i a d ruit aceasta prin întruparea Cuvântului.”

(Sfântul Atanasie cel Mare)

concentrat esen a experien ei cre tine cu Hristos cel înviat i prin aceasta esen a Bisericii, fiecare duminic revelând un alt aspect al acestei experien e. Între s rb torile învierii i în l rii Domnului, nu se st în genunchi nici în biseric , nici la rug ciunea privat . De asemenea, nu se fac metanii i nici închin ciuni pân la p mânt, fiind vreme de bucurie, nu de poc in . Simbolica acestei perioade liturgice trimite spre experien a celor 40 de zile de intens comuniune între Domnul înviat i ucenicii s i, invitând la o mai mare familiaritate cu Hristos i la o mai adânc medita ie asupra sensului vie ii cre tine. Textele

liturgice ne îndeamn s descifr m experien a noastr prezent ca similar cu cea a ucenicilor Domnului. Textele biblice recomandate spre citire în perioada dintre Sfintele Pa ti i în l area Domnului sunt Evanghelia dup Ioan i Faptele sfin ilor apostoli. Prima carte propune viziunea specific Bisericii asupra lui Hristos (nu este o lectur pentru cei angrena i în procesul convertirii, cum este cazul celorlalte versiuni ale Evangheliei), iar cea de a doua descrie structurile i via a primelor comunit i biserice ti (tem permanent pentru medita ia cre tin ).

Hot News
Hot
News
permanent pentru medita ia cre tin ). Hot News Vestea bun : parohul bisericii Sfânta Maria

Vestea bun : parohul bisericii Sfânta Maria din Sydney se nume te Doru Costache Vestea proast : Doru Costache nu are nimic de-a face cu trecutul mai mult sau mai pu in ciudat al românilor de la Sydney

cu trecutul mai mult sau mai pu in ciudat al românilor de la Sydney Via a

Via a parohial | martie - aprilie 2005 |

pag. 6
pag. 6

CREZUL – TEMA DEZBATERILOR NOASTRE CATEHETICE

 

- partea a doua -

preot dr. Doru Costache

Cel de-al doilea articol al Crezului vorbe te despre identitatea ve nic a Domnului Hristos. Fa de unele

opinii, potrivit c rora cineva care se na te din mam , cre te i moare, nu poate fi altceva decât om, Biserica

confrunta i de nici un dezacord, de vreme ce Tat l i Fiul “sunt una”, adic o unitate de fiin , via i cinste (cf. In 10,30).

Iisus Hristos. Este interesant c

confirm calitatea de Fiu ve nic a lui Iisus: el este realmente Fiul, stând cu Tat l în rela ie de na tere (desigur, nu cunoa tem con inutul acestei na teri). În acela i timp, termenul face aluzie la calitatea celor credincio i de a fi “fii ai lui Dumnezeu” (cf. Ioan 1,12-13; text citit în noaptea de Pa ti). Noi nu suntem îns fiii proprii ai Tat lui, a a cum este Iisus Hristos, ci suntem

adopta i de Dumnezeu prin faptul c

însu i Fiul a coborât la noi i ni l-a trimis pe Duhul Sfânt, Duhul înfierii, care ne îndeamn s -l numim pe Dumnezeu Tat .

m

rturise te, întemeindu-se pe

revela ia dumnezeiasc i pe propria

sa experien , faptul c Iisus Hristos este într-adev r, mai înainte de orice,

Dumnezeu.

Textul articolului (în traducerea mea) este urm torul:

[Cred] i în singurul Domn, Iisus

la

p rin ii Bisericii care au alc tuit Crezul nu pornesc la descrierea celei

de a doua persoane a Sfintei Treimi de la numele s u divin, ve nic, ci de

cel omenesc, asumat în timp.

Explica ia acestui fapt vine din aceea

c niciodat credin a noastr nu pred înv turi noi, ci se refer la

Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unicul-

persoane i fapte deja cunoscute, pe care îns încearc s le caracterizeze corect. Noi îl cunoa tem pe Fiul lui Dumnezeu mai întâi sub numele s u omenesc, Iisus Hristos. Acest nume

fost simbolic ales de pronia

N

scut, care din Tat l s-a n scut,

 

mai înainte de to i vecii. Lumin din lumin , Dumnezeu adev rat din Dumnezeu adev rat, n scut, nu creat, de aceea i fire cu Tat l, prin

care toate au fost create.

a

Din Tat l s-a n scut, mai înainte de to i vecii. Fa de cei care pretind c Fiul nu este ve nic împreun cu Tat l, Crezul m rturise te limpede c Fiul nu are alt origine decât na terea din Tat l, iar acesta este un “eveniment” petrecut înainte de timp, înainte de univers i de istorie. În realitate, rela ia dintre Fiul i Tat l nu este ceva ce s-a consumat cândva, mai înainte de timp, ci o rela ie ve nic : Tat l i acum i

dumnezeiasc . În limba ebraic , Ie ua, redat în grece te ca Iisus, înseamn “Domnul care mântuie te”. La rândul s u, termenul grecesc Hristos traduce ebraicul Ma iah, însemnând “Unsul”, “Alesul” lui Dumnezeu. Prin asocierea celor dou nume, Iisus

Singurul Domn [în traducerea popular : într-unul Domn]. Prima

afirma ie în privin a lui Iisus e c ne este Domn, St pân. Deja acest apelativ anun – indirect –

m

rturisirea deplin a faptului c el

Hristos, persoana Mântuitorului este deja m rturisit în identitatea sa

nic (Domnul) i în misiunea sa (Mântuitorul, Alesul).

Fiul lui Dumnezeu. Numele omenesc

este într-adev r Dumnezeu. Sigur c ,

din polite e ori respect, i oamenii sunt numi i “domni”, îns este evident c singurul St pân/Domn adev rat este Hristos. Multe dintre slujbele noastre con in chemarea de

ve

al

pururi îl na te pe Fiul, dup cum Fiul acum i pururi se na te din

Tat l. Afirma ia Crezului vrea doar s arate c aceast rela ie nu cade

Mântuitorului este urmat de

sub inciden a timpului, cum se întâmpl cu fiin ele create.

a

ne închina i de a ne prosterna

m

rturisirea explicit a identit ii

(“veni i s ne închin m i s c dem”) în fa a lui Hristos, “Împ ratul nostru – Dumnezeu”.

ci

sale divine. Hristos nu este doar om,

Lumin din lumin , Dumnezeu adev rat din Dumnezeu adev rat.

mai întâi de toate Dumnezeu.

Potrivit credin ei noastre în Sfânta

Provenind ve nic din Tat l, Fiul este realmente Dumnezeu, a a cum este

Aceast chemare i aceast

Treime, Iisus Hristos este numele omenesc – asumat în urma întrup rii

rturisire a calit ii domne ti a lui Hristos se afl în acord cu

m

cel din care provine. Crezul apeleaz

al celei de-a doua persoane

la o analogie pentru a exprima întrucâtva maniera în care Fiul provine din Tat l: când aprinzi o lumânare de la alt lumânare, nici lumina celei dintâi nu scade, nici lumina celei de-a doua nu este mai slab .

N scut, nu creat [în traducerea

m

rturisirea de la începutul

dumnezeie ti. Fiind Dumnezeu adev rat, el nu se confund îns ca persoan cu Tat l i cu Duhul Sfânt; numele Fiul reveleaz de fapt diferen a sa personal . Chiar dac nu putem ti în ce const aceast diferen , în elegem c numele Fiul arat provenien a lui din Tat l i

rela ia lui cu Tat l.

Crezului, potrivit c reia exist un

singur Dumnezeu. În cele din urm , chiar dac respect m autorit ile seculare i ne rug m pentru pacea lor, singurul c ruia i se cuvine închinare este Dumnezeu. Spunând un singur Dumnezeu i, prin aceasta, nominalizându-l pe Tat l, de asemenea spunând un singur Domn i, prin aceasta, nominalizându-l pe Fiul, nu suntem

popular : n scut, nu f cut]. Crezul revine la chestiunea manierei în care Fiul provine din Tat l, aten ionând

pag. 7

Unicul-N scut [în traducerea popular : Unul-N scut]. Termenul

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

Crezul… pag. 6

asupra diferen ei dintre na terea ve nic a Fiului din Tat l i maniera în care vin la fiin lucrurile din lume, adic prin facere/crea ie. În greac (limba în care a fost elaborat ini ial Crezul), cei doi termeni pot fi u or confunda i (gennesis, na tere; genesis, facere) i tocmai de aceea este notat diferen a. Provenind ve nic prin na tere din Tat l, Fiul nu are nici o asem nare sau rela ie fiin ial cu crea ia/lumea.

De aceea i fire cu Tat l [în traducerea popular : deofiin cu Tat l]. Expresia anterioar , Dumnezeu adev rat, este confirmat : Fiul este realmente ca fiin ceea ce este Tat l (aceasta nu înseamn îns c Fiul se confund ca persoan cu Tat l). Mai mult, fiind i Fiul Dumnezeu adev rat ca i Tat l, nu înseamn c exist doi dumnezei, ci un Dumnezeu, pentru c persoanele dumnezeie ti (aceea i situa ie este i în cazul Duhului Sfânt) împ rt esc aceea i natur / fire divin . Ne putem apropia de aceast tain prin analogie cu umanitatea: sunt multe persoane umane, dar o singur natur uman . Diferen a este c în timp ce persoanele dumnezeie ti î i tr iesc împreun , în comuniune, natura comun , oamenii tr iesc fiecare pe cont propriu natura uman .

Prin care toate au fost create [în traducerea popular : prin care toate s-au f cut]. Crezul începe s desemneze ac iunea Fiului în lume. Trimi ând la expresia din Ioan 1,3, Crezul arat c , nefiind creat, Fiul este – împreun cu Tat l – creator al întregii lumi v zute i nev zute. În teologia cre tin (începând cu prologul Evangheliei dup Ioan), numele Fiului angajat în opera de creare a universului este Logos (Ra iune, Cuvânt). Crezul nu men ioneaz îns acest nume, din cauza faptului c în secolul al patrulea existau controverse, de ordin filosofic, în privin a identit ii Logosului.

pag. 7
pag. 7
filosofic, în privin a identit ii Logosului. pag. 7 MANUALUL ATLE ILOR LUI HRISTOS Alina Victoria

MANUALUL ATLE ILOR LUI HRISTOS

Alina Victoria Paraschiv, Bucure ti

Spunea Avva Iosif Tebanul (în Patericul egiptean) c între m rturiile de via binepl cut Domnului pot fi i unele ca acestea: (prima) primirea cu bucurie a bolilor i a altor încerc ri; (a doua) împlinirea faptelor cu fa a spre Dumnezeu; (a treia) renun area la voia proprie i ascultarea pân la cap t de p rintele duhovnic. Într-o prim faz , sfântul ne vorbe te despre tot atâtea moduri de a fi în Hristos i în Biseric :

(primul) cel blând i r bd tor, care nu se las cople it i nici nu se r zvr te te în fa a vreunei dureri trupe ti/strâmtor ri suflete ti; (al doilea) cel care a asumat ca norm existen ial în elepciunea dumnezeiasc , luând ini iative numai în contextul planului lui Dumnezeu cu el, (al treilea) cel care prin ascultarea p rintelui s u duhovnic face experien a paternit ii lui Dumnezeu. În acela i timp, dincolo de autonomia celor trei modele, ne este descris o posibil evolu ie: de la con tiin a c nu ne apar inem nou în ine, ci lui Dumnezeu, pân la fericita stare de colaboratori ai Lui. În acest context, rela ia cu / atitudinea fa de p rintele duhovnic devine “spa iul” tainic al cre terii spirituale. Amintirea patimilor lui Hristos ne concentreaz aten ia asupra acestei realit i: P rinte, de voie ti, s treac de la mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta s fie (Luca 22,42). Nefiind o împlinire formal a unor prescrip ii, ori acceptarea unei impuneri, ascultarea se realizeaz în cunoa terea i iubirea reciproc , iar rodul ei este trecerea de la moarte la via . S lu m aminte / în minte.

Cuvinte despre duhovnici, ale sfântului Siluan Athonitul (1866- 1938), un atlet al lui Hristos contemporan ve niciei pe care au întrupat-o în via a lor monahii Patericului

Cine vrea s se roage neîncetat (sfântul nu se refer doar la monahi, ci la to i cei care ajung s - i poarte cu iubire în inima lor pe to i semenii – i aceasta e o form de rug ciune) trebuie s fie curajos i în elept i în toate s -l întrebe pe p rintele s u duhovnicesc. Întreab -l chiar dac el însu i n-a trecut prin experien a rug ciunii i, pentru smerenia ta, Domnul se va milostivi de tine i te va p zi de orice nedreptate; dar dac gânde ti: “Duhovnicul este neexperimentat i prins în z d rnicii (lucruri f r sens); m voi c l uzi eu însumi dup c r i”, e ti pe o cale primejdioas i nu departe de în el ciune. Cunosc pe mul i care s-au am git a a în gândurile lor i, din pricina dispre ului fa de p rintele lor duhovnicesc, n-au înaintat duhovnice te. Ei uit c în Sfânta Tain a M rturisirii (Spovedania) lucreaz harul Sfântului Duh, care ne i mântuie te.

În Sfânta Tain a M rturisirii, Duhul Sfânt e Cel ce lucreaz prin duhovnic i, atunci când vine de la duhovnic, sufletul simte înnoirea lui printr-un sim mânt de pace i iubire fa de aproapele; dar dac pleci de la duhovnic tulburat, aceasta înseamn c te-ai m rturisit nesincer i n-ai iertat din suflet fratelui t u gre eala lui. Cuviosul Siluan Athonitul, Între iadul dezn dejdii i iadul smereniei, Editura Deisis, Sibiu, 2001, pp. 187-188.

dragostea

este

cel

mai

mare

du man

al

timpului

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

pag. 8
pag. 8

DESPRE ICOANA ÎNVIERII

Doru Sl descu

În istoria iconografiei cre tine, tema învierii Domnului cunoa te trei forme principale de reprezentare. Înc de timpuriu, s-a folosit ca simbol al învierii lui Hristos imaginea vechi- testamentar a profetului Iona ie ind din pântecele balenei. În perioada de început a iconografiei bizantine, au ap rut reprezent rile celor unsprezece voscresne [slav. “înviere”], adic momentele relatate în evanghelii referitoare la înviere: mironosi ele la mormânt întâmpinate de îngeri, Iisus vorbind Mariei Magdalena i apoi apari iile Mântuitorului în fa a apostolilor. Aceste reprezent ri formeaz , în grup, un prim tip iconografic specific tradi iei bizantine pentru zugr virea temei învierii. Un al doilea tip iconografic pascal bizantin apare ceva mai târziu, unii istorici apreciind c ar putea fi vorba despre secolul al VI-lea. Acesta reprezint învierea lui Hristos sub forma “Coborârii la iad”, a a cum o întâlnim pe coloanele altarului bisericii Sfântului Marcu din Vene ia. Astfel v zut , tema învierii va deveni predilect i specific pentru tradi ia iconografic ortodox . C r ile de pictur bisericeasc (cea mai cunoscut fiind Erminia lui Dionisie din Furna) descriu scena “Coborârii la iad” ca petrecându-se deasupra unei pe teri întunecate, la poalele unor mun i. U ile iadului, zdrobite, sunt date deoparte. Hristos le calc în picioare, îl apuc pe Adam cu mâna dreapt , iar cu stânga pe Eva. Al turi, Ioan Botez torul îl arat pe Iisus celorlal i (chiar i în aceast împrejurare se v de te rolul s u de înaintemerg tor). Lâng el sunt David i Solomon, al i regi, “drep i”, proroci, precum Iona,

Isaia, Ieremia, i multe alte personaje ce alc tuiesc “turma” care î i recunoa te cu extrema bucurie P storul. În întreaga scen , lumina str lucitoare, evident prin culorile vii, cople e te întunericul iadului. Aceast lumin , ve mântul alb cu sclipiri aurii al Mântuitorului, precum i slava ce îl înconjoar , amintesc toate de lumina taboric , a schimb rii la fa , care odinioar se ar tase (pe vârf de munte atunci) lui Petru, Ioan i Iacob, ca o prevestire a învierii. Petru, dorind sa înve niceasc clipa înv luirii

este un simbol al slavei sale. Aceast slav se manifest deodat cu des vâr irea smereniei sale. Dumnezeu s-a smerit pe sine, întrupându-se. Urmând aceast cale a smereniei, prin jertfa sa l-a r scump rat pe Adam – a coborât pân la iad, pentru a-l salva pe Adam i, cu el, întreaga umanitate. C ile de acces ale raiului au fost deschise, lumina învierii s-a f cut sim it . Razele slavei divine au risipit întunericul. “ i i-a scos din întuneric i din umbra mor ii, i leg turile lor le-a rupt” (Psalmul

106:14).

În arta cre tin occidental , s-a dezvoltat un al treilea tip iconografic, cu imaginea lui Iisus înviind în slav , deasupra mormântului (pictat gre it de unii iconari cu lespedea pr v lit ), având mai jos imaginea solda ilor pu i spre paz . În icoana ortodox , acest moment efectiv al învierii nu se obi nuie te a se reprezenta. Se face o distinc ie clar între învierea lui Hristos i celelalte învieri descrise în evanghelii (foarte des ilustrate în iconografia bizantin ). Ca i na terea, învierea Domnului se petrece sub form miraculoas , neaccesibil percep iei noastre obi nuite. Laz r a fost înviat într- un trup obi nuit, trec tor, supus acelora i legi fizice i fiziologice. Trupul lui Iisus a înviat l sând pece ile mormântului intacte, trecând prin u ile încuiate, ar tându-se apostolilor dup înviere, demonstrând acestora adev rul învierii sale cu trup nemuritor, preasl vit. A adar, acceptând aceste mistere, iconografia ortodox a ales s reprezinte tema pascal ori sub forma ilustr rii evangheliilor învierii (cele 11 voscresne) ori sub forma coborârii la iad.

(cele 11 voscresne) ori sub forma coborârii la iad. luminoase, a dorit s construiasc trei colibe.

luminoase, a dorit s construiasc trei colibe. Evanghelia lui Marcu ne l mure te: “coborând ei din munte, le-a poruncit ca nim nui s nu spun cele ce v zuser , decât numai când Fiul Omului va învia din mor i” (IX:9). Sim irile lui Petru pe Tabor le reg sim la Adam cel scos din adâncul întunericului, în momentul învierii. Scrierile din tradi ia cre tin care vorbesc despre coborârea la iad descriu i ele aceast stare: “Adam, p rintele neamului omenesc, a tres rit de bucurie îndat i, laolalt cu patriarhii i cu prorocii, a spus:

lumina aceasta este lumina f r amurg i f r sfâr it, pe care ne-a f g duit-o Creatorul lumii”. Haloul de lumin ce-l înconjoar pe Hristos, reprezentat în icoan sub forma unor nuan e de albastru,

Via a parohial | mai - iunie 2005 |

pag. 9
pag. 9

DUREREA I CELE ZECE PROCENTE

Reflec ii la pilda vindec rii celor zece lepro i (Luca 17,11-19)

Sebastian T nase

Pilda celor zece lepro i pare la prima vedere doar o simpl m rturie despre vindecarea “miraculoas ” a unui grup de lepro i de c tre

Hristos. Un subiect destul de tentant pentru un medic, nu-i a a? Totu i, Noul Testament este plin de asemenea m rturii, încât aceast întâmplare ar putea trece aproape neobservat chiar i de c tre un

infec ionist

zece lepro i îl roag pe Hristos s fie vindeca i. Hristos îi îndeamn sa mearg la preo i, iar pe drum unul dintre lepro i, cel samaritean, realizând c s-a vindecat, se întoarce i îi mul ume te Domnului. Am putea disocia planurile pildei – pentru c aceasta întâmplare, prin povestire, a devenit la rândul ei pretextul unei pilde – spre a trata separat cele dou aspecte: cel “medical”, legat de vindecarea leprei, i cel al credin ei, întoarcerea samariteanului. În realitate, pilda nu poate fi rupt în dou , iar cele dou planuri despre care vorbeam se refer în egal m sur la credin a in Dumnezeu.

Dar, pentru a în elege mai bine, s începem cu lepra. De ce a fost aleas pentru aceast pild lepra i nu tuberculoza ori alt boal ? Pentru c lepra are câteva caracteristici foarte interesante, care ajut pildei in cauz . Lepra este o boala infec ioas cronic , incurabil , produs de un microb, Mycobacterium leprae, foarte asem n tor, de exemplu, cu Mycobacterium tuberculosis, care produce tuberculoza. Nu este inten ia mea aici de a descrie lepra, existând c r i întregi de medicin pentru asta, îns un am nunt este foarte impresionant: nu doare. În forma clasic a bolii, primul simptom este neuropatia periferic . Adic , de exemplu, un lepros poate foarte bine s - i lase mâna accidental pe o plit încins i s nu simt nimic, doar eventual s vad sau s miroas fumul produs de propria carne ars . În popor se

O reamintesc pe scurt:

folose te termenul nesim ire. De fapt, un alt aspect caracteristic acestei boli este îngro area pielii,

adic , am spune noi, obrazul gros. i totu i, de ce este lepra o boal a a de cumplit ? De ce vor lepro ii s scape de anestezie când noi

pl tim atâ ia bani pe anestezice i

pain killers? Pentru c mai este ceva ce nu am amintit: desfigurarea. În termeni medicali, fa a bolnavilor de

lepr este descris prin termenul de facies leonin, adic fa de leu, determinat de colapsarea nasului i de îngro area fe ei. La aceasta se mai adaug i infec iile oportuniste care apar în locurile expuse traumelor i care descompun i mai mult fa a i membrele leprosului, transformându-l într-un spectacol înfior tor pentru orice spectator. Probabil c nimeni dintre noi nu s-

a întâlnit cu vreun lepros, dar cred c este acum clar de ce ace ti bolnavi sunt în suferin de i nu simt durerea. Ba, mai mult, începem s în elegem importan a durerii i, poate, pericolul “anesteziei”. Nu pledez aici pentru durere i

nici nu sunt împotriva anestezicelor. Este vorba de o alt durere, dar pentru a o explica trebuie s o lu m din nou de la Adam i Eva. tim din Genez c omul a fost creat în chipul lui Dumnezeu; asta

m rturisim noi de fapt în Crez: c

Hristos S-a întrupat spre a restaura în noi chipul lui Dumnezeu; spre a ne transforma în icoane ale lui Dumnezeu. De i recalibrarea acestei matri e deformat de p cat este dureroas , în afara acestei forme omul este condamnat descompunerii. “Obrazul gros”, pe de alt parte, poate fi asemuit cu îngro area “hainelor de piele” cu care Adam a fost învelit dup p cat i care, la cei “neanestezia i”, mai las din când în când s treac durerea pricinuit de schimonosirea chipului ini ial. Oare Hristos le oferise celor zece lepro i durere i, probabil, de aceea

numai unul din zece s-a întors la el? S l s m a adar partea “medical i s trecem la partea a doua, cea despre credin . Iisus aude rug ciunea celor zece i, prin mila sa, produce vindecarea prin simplul îndemn: “duce i-v si ar ta i-v preo ilor”. E u or de în eles ce avem de f cut pentru a sc pa de “lepr ”:

trebuie s ne lep d m de p cate i s -L m rturisim pe Hristos sau, altfel spus, s mergem la preo i pentru a ne dezbr ca de “hainele de piele” i a ne “îmbr ca” în Hristos. Ceea ce urmeaz este îns ceva mai greu de în eles, chiar i pentru Iisus, care îl întreab pe singurul întors: “Oare nu zece au fost vindeca i? Unde sunt ceilal i nou ?” Singurul care nu ajunge la preo i este a adar cel care se întoarce i îi mul ume te lui Iisus. Nu este paradoxal!? Explica ia vine îns imediat: “era samaritean”. Samaritenii erau p gâni, adic nu aveau preo i la care s mearg , deci nu i se poate imputa samariteanului c nu l-a ascultat pe Iisus, din contra, credin a în El l-a vindecat. Samariteanul str b tuse deci procesul dureros de “jupuire” i se întorsese de fapt s se îmbrace cu “noua hain ” care lipsea, din p cate, din “garderoba” de atunci a preo ilor. Ce s-a întâmplat totu i cu ceilal i nou ? Nu tiu, dar cred c putem afla dac transform m cifrele în procente. Probabil de aceea pilda folose te cifra zece i nu alt num r:

ca s facem calculele mai u or. Haide i s vedem cum sun datele aceleia i pilde transformate în procente. Se f cea c , într-o ar îndep rtat , oamenii sufereau de cincizeci de ani de lepr . Dup îndelungi rug ciuni, lui Dumnezeu i S-a f cut mil i i-a vindecat. Pe drum, 10% dintre ei, s- au întors la Hristos. Restul de 90% mi-e team c se g sesc într-o majoritate foarte “confortabil ”.

pag. 10 DESPRE IPOCRIZIE I IERTARE M. Constan a
pag. 10
DESPRE IPOCRIZIE I IERTARE
M. Constan a

Între caracter i inteligen n-ar trebui s fie alegere. Din p cate, inteligen e se g sesc, iar caractere mai rar. Cu cât tii mai mult, cu atât ri ti s fii mai nefericit, fiindc în elegi, sim i, suferi i nu po i schimba nimic. De obicei, caracterul este întip rit pe fa a omului. Din aceste motive, exist simpatii i antipatii. Când zece persoane la un loc afirm ca e ti ipocrit i mediocru, iar tu sus ii c te afli în posesia adev rului suprem i c vrei binele omenirii, e ceva necurat la mijloc. Exist multe adev ruri. Câte persoane, atâtea adev ruri. Adev rul care î i convine numai ie nu are îns nici o valoare pentru al ii. i deseori este doar o simpl minciun , care îmbrac în fiecare zi o hain nou . Dreptatea poate merge i singur . Niciodat un om cinstit nu se poate ap ra cu înver unarea mincinosului care a fost prins. Dar cu aceea i minciun nu po i pescui de dou ori aceea i încredere. Adev rul este ca o ap rece, din cauza c reia dor numai din ii bolnavi Un suflet nu poate tr i toat via a în compromisuri pe care le ur te. i nu poate accepta la nesfâr it ipocrizia i egoismul unor persoane care vor s aib dreptate totdeauna – i cu orice pre . Cei mai mul i sunt în stare a se iubi numai pe ei în i i. Nu-i urâ i! E mai u or s întoarce i ochii de la cineva; e o risip de sensibilitate s -i urâ i. Iar tu, Doamne, iart -i, c nu tiu ce fac. Iart -i i ast zi, i mâine. Iart -i, c nu au vrut s asculte i s caute adev rul. Doamne, d -ne t ria de a schimba lucrurile ce pot fi schimbate, senin tatea de a le accepta pe cele ce nu pot fi schimbate, în elepciunea de a le deosebi pe unele de altele

P MÂNT

Motto: Topite în trupuri de ierburi amare, înarip rile mele, aripile tale.

Nici un s rut, nici un fo net înserat i totu i cerul c zu i azi în chemare. Înoat izvoare în od i ca i când stelele ar fi adormit în mi care.

Tu treci, îngerul meu, din v zduh în v zduh, neînserat, nev zut, nep truns, descui m rile vis rii de sus – melcul cu coarne arzând.

…A despicat norii toiagu – unui sfânt… Când Noe, întâiul, r suci cheia-ape, pragul de jos privind pragul de sus s-a numit întâi cântec, apoi leg mânt.

Pe-atunci ne-ntâlnir m, îngerul meu, de soare ascuns, de stea prins în unde… Cântai pentru ochiul cu pene din mun i

un vis al iubirii r stignit peste lume: