Sunteți pe pagina 1din 14

iulie - august 2005

anul XXX
EXISTĂ CEVA, care deja există, de la o vreme se
întâmplă ceva. Deprindem aici, cu
CEVA SE
editorial

mari greutăĠi, la Sfânta Maria,


ÎNTÂMPLĂ, CEVA spiritul comuniunii. Am început
să ne percepem unii pe alĠii – de
ESTE POSIBIL vreme ce tot ne rugăm împreună –
preot Doru Costache ca oameni cu care se poate sta de
vorbă, cu care se poate glumi,
Multe se puteau face, de când cânta úi râde, cu care se poate

Adormirea Maicii Domnului


sunt ei, românii, la Sydney, úi nu împărĠi o bucată de pâine, cu care
are rost să ne mai pierdem vremea se poate bea un pahar, cu care se
prin labirintul interminabil al pot face lucruri serioase. Nu
conflictelor dintre cei care au batem toba cum că se mai
făcut sau nu câte ceva, exemple
întâmplă úi pe la noi diverse,
triste de încremenire în pentru simplul motiv că reuúim
circumstanĠe istorice demult
mai mereu să ne mobilizăm pentru
dispărute. Slavă Domnului!, ceva câte ceva. De la facerea de
există. Primul úi până una, alta învăĠături bisericeúti
aproape nimic, am ajuns la situaĠia
singurul lucru românesc úi că unii dintre noi sunt exasperaĠi FĂ-TE FRATE CU POPA,
ortodox la Sydney este biserica PÂNĂ TRECI PUNTEA …
de programul activităĠilor noastre
Sfânta Maria. PretenĠia unora cum (e limpede că nu putem fi toĠi VIEğII
că românii nu deĠin aici nici măcar Prof. Laurenŗiu PĈunescu
mulĠumiĠi în acelaúi timp).
o bancă într-un parc – în condiĠiile Oricum, că este vorba de slujbele University of Sydney
în care există o biserică ortodoxă
săptămânale de duminică úi vineri,
românească –, apare ca o gravă de slujbele speciale de la Din citirile noului preot paroh,
lipsă de respect. Probabil că
sărbătorile din timpul săptămânii două m-au izbit în mod special.
pentru cei care vehiculează ori dedicate familiilor vorbitoare
asemenea vorbe credinĠa nu mai Una este legată de punerea în
de engleză, de colectarea banilor relief a umanităĠii lui Hristos, a
reprezintă un aspect esenĠial al pentru orfanii din România, de
identităĠii. Sau probabil că consecinĠelor faptului că
munca pentru redactarea acestei Dumnezeu a asumat natura
strugurii la care nu ajung ei (úi reviste, de picnicuri, fotbal ori
cine-i opreúte să fie printre noi?) umană; cealaltă este parabola
serbări, la noi se întâmplă mereu despre cele zece fecioare.
sunt în continuare prea acri... Ce ceva. Am zis, úi rămân credincios
îmi pare însă evident este faptul că Prima temă, cred, necesită mult
acestei afirmaĠii: dincolo de mai multă aprofundare, deci
în mintea multora adastă alte criticile care ni se aduc, este mai
însemne ale românismului evident nu este acum timp pentru
bine să aibă unii ce să rateze,
(răutatea cultivată, invidia úi aúa ceva. Aú spune doar atât, că
decât să nu aibă nimeni la ce să
răzbunarea), decât cele de obicei nimeni nu mai poate evita
participe. Programul nostru va
asociate credinĠei strămoúilor.
continua, cu voia lui Dumnezeu úi
provocarea venită pentru
Foarte bine. Cel puĠin, acum útim conútiinĠa fiecăruia, de a-úi căuta
potrivit putinĠelor omeneúti,
úi noi sub ce drapel să nu defilăm! – în lumina lui Hristos –
urmând ca fiecare să îl ajusteze
Zicând noi, mă refer desigur la cei umanitatea pierdută.
după cum crede mai bine. În fond,
care útiu că la Sfânta Maria există A doua temă însă m-a izbit
nimeni nu este obligat să participe
ceva creútin úi românesc. profund prin pragmatismul
În cadrul acestui ceva românesc, )pag. 3 mesajului. Cinci dintre fecioare
) pag. 13
pag. 2

Executiv al NCCA
CRONICA EVENIMENTELOR
Ŷ 24.06: naúterea sfântului Ioan
Ŷ 29.05: după sfânta liturghie, a structurilor ecumenice australiene Botezătorul. La sfânta liturghie a
avut loc serbarea dedicată Zilei Ŷ 05.06: la sfânta liturghie au asistat úi părintele Petru Ilie Petre.
Copiilor (1 iunie). Hall-ul bisericii participat Dl. Ovidiu Grecea, Slujba a fost urmată de o masă
a fost decorat special pentru această Consul general al României la comună
ocazie de către o echipă alcătuită Sydney, úi Dl. Viorel Predoúanu,
din Otilia Costache, Simona & Ŷ 26.06: liturghie comună cu
Consul economic, cu familiile. credincioúii parohiei Sfântul Ioan
Emil Eracovici, la care s-au După sfânta liturghie, a avut loc
adăugat copiii: Ioana Maria Botezătorul. Părintele Ioan Vasile
tradiĠionalul picnic la Henley Park, Prunduú a fost însoĠit de părintele
Costache, Coreena & Nicole însoĠit de fotbal úi alte activităĠi.
Cruceanu, Maria DiĠu, Daniel arhimandrit Epifanie Bulancea
Picnicul a fost organizat cu ajutorul (România). Sfânta liturghie a fost
Eracovici úi Ana Maria HuĠanu. donaĠiilor familiilor Doru Costache
Instrumentele de amplificare a urmată parastasul de 40 de zile în
(cârnăciori), Emil Eracovici (bere), memoria Dnei. Elena Siokos.
sunetului au fost manevrate de D- Constantin HuĠanu (sucuri), Viorel
nii. Bonifacius Tiron úi Constantin Credincioúii au participat apoi la o
Predoúanu (tort) úi Mihai Zetea masă comună, organizată în cinstea
HuĠanu. Desfăúurarea serbării a fost (carnea, pâinea úi ingredientele
sponsorizată de către Consulatul Dnei. Alexandrina Păunescu, care
pentru mici; familia Toma úi-a serbat ziua de naútere.
General al României la Sydney úi Eracovici a contribuit la prepararea
de familia Ovidiu Grecea. Din Fondurile strânse au fost adăugate
micilor) colectei pentru orfanii de la Valea
partea parohiei, au fost oferite
copiilor cadouri în valoare de peste Ŷ 09.06: liturghia festivă dedicată Plopului
$500, prin donaĠiile familiilor Doru ÎnălĠării Domnului. La slujbă au Ŷ 29.06: liturghia festivă dedicată
Costache, Carol Cruceanu, Emil asistat părintele Petru Ilie Petre úi sfinĠilor apostoli Petru úi Pavel.
Eracovici, LaurenĠiu Păunescu, soĠia, împreună cu un grup de Slujba a fost oficiată de părintele
Viorel Predoúanu, John (Dionysios) credincioúi de la parohia ortodoxă arhimandrit Epifanie úi de pr. D.
Siokos, la care s-a adăugat o parte română Bunavestire Costache. După sfânta liturghie a
din suma rezultată în urma Ŷ 12.06: după sfânta liturghie, avut loc o masă comună, în hall-ul
picnicului din 22.05. Mâncarea, părintele Doru Costache s-a parohiei
dulciurile úi sucurile au fost deplasat la Newcastle, spre Ŷ 03.07: după sfânta liturghie, a
asigurate de familiile Andrei, celebrarea tainei sfintei cununii avut loc inaugurarea úcolii
Costache, Eracovici, HuĠanu, pentru tinerii Mark úi Amalia Elena duminicale: prof. Cristina Tănase a
Strungaru, Tănase, Tiron, Zetea úi Norley, naúi fiind familia Ionel úi predat noĠiuni de istoria României
de Dna. Ana Mănescu Catherine Popescu. Slujba a fost sub regimul totalitar, iar pr. Doru
Ŷ 30.05: preotul Doru Costache a oficiată în biserica greacă, pusă la Costache a predat noĠiuni
participat, ca vorbitor invitat, la dispoziĠie cu generozitate de către introductive privind abordarea
forumul “Peace and Harmony in părintele Nicholas Scordilis religioasă a crizei ecologice. Au
the Hills”, organizat de către The Ŷ 18.06: liturghie úi parastas participat 12 copii, din parohie úi
Hills Multicultural Network, la (Sâmbăta morĠilor) din afara acesteia. Simultan, a avut
Baulkham Hills Shire Council, Ŷ 19.06: liturghia festivă dedicată loc în sala anexă prima repetiĠie
NSW Coborârii Duhului Sfânt. La slujbă pentru un viitor spectacol
Ŷ 02.06: preotul Doru Costache a a participat úi Dl. Consul Ovidiu Ŷ 09.07: a fost săvârúită prima
răspuns invitaĠiei de a vizita sediul Grecea, cu familia. După vecernia liturghie în limba engleză în
NCCA (Consiliul NaĠional al specială a sărbătorii, a avut loc o parohia noastră, cu participarea
Bisericilor din Australia) úi masă comună în hall-ul bisericii, familiilor Alexander Kalafatis úi
NSWEC (Consiliul Ecumenic din prilejuită de serbarea zilelor de Ron Chant
NSW). Au fost purtate discuĠii cu naútere ale Dnei. Gabriela HuĠanu Ŷ 10.07: după sfânta liturghie a
cei doi secretari generali ai úi Dlui. Toma Eracovici. După avut loc Ceaiul Doamnelor
organizaĠiilor, Rev. John masa comună, a avut loc prima
cateheză cu vorbitorii de limba Ŷ 13.07: o parte din cursanĠii úcolii
Henderson (NCCA) úi Rev. Dr.
engleză (prezentarea sfintei duminicale au participat la o
Ray Williamson (NSWEC). Din
liturghii) excursie în City. A fost vizitat
discuĠii, la care au participat úi alĠi
Australian Museum, apoi a avut loc
funcĠionari din cadrul NCCA, a Ŷ 20.06: liturghia festivă dedicată o plimbare cu ferry de la Darling
reieúit dorinĠa comună pentru o mai Sfintei Treimi Harbour la Circular Quay
activă implicare a Bisericii
Ŷ 23.06: preotul Doru Costache a
Ortodoxe Române în cadrul )pag. 3
participat la úedinĠa Comitetului

ViaĠa parohială | iulie - august 2005 |


pag. 3

Există... ( pag. 1 Cronica… ) pag. 2

la ceea ce realizăm împreună. Singurul lucru pe care Ŷ 17.07: După sfânta liturghie, a avut loc
nu-l putem rata fără consecinĠe spirituale tradiĠionalul picnic la Henley Park, însoĠit de fotbal úi
incalculabile, chiar dacă este convenabil pentru unii alte activităĠi. Picnicul a fost organizat cu ajutorul
să ignore despre ce e vorba, rămâne sfânta liturghie. donaĠiilor familiilor Costache (cârnăciori, cafea), E.
Tocmai pentru că a început să se întâmple ceva, Eracovici (tort), TiĠă (mici, prăjituri) úi Mihai Zetea
implicând un sacrificiu pentru care nu toĠi suntem (sucuri). Picnicul a fost dedicat familiei Lucian úi
pregătiĠi – în comoditatea noastră mai mult sau mai Denisa TiĠă, la împlinirea celor 23 ani de căsnicie, úi
puĠin productivă –, avem speranĠa că ceva este Dlui. Dr. Emil Eracovici, care úi-a aniversat ziua de
posibil úi mai departe. Pentru cei care au avut naútere
bunăvoinĠa de a participa la serbarea dedicată Zilei Ŷ 20.07: liturghia festivă dedicată sfântului profet
Copiilor (29 mai, pentru 1 iunie) ori la întâlnirile Ilie. La sfânta liturghie a asistat úi părintele Petru Ilie
ùcolii duminicale, cred că a devenit limpede faptul Petre. Slujba a fost urmată de o masă comună
că avem un imens potenĠial, pe care nu am învăĠat
până acum să-l utilizăm. Sigur că deja mă întreabă Ŷ 24.07: în cadrul sfintei liturghii, au fost rostite
unii, “crezi că vom putea face vreodată mai bine?”, rugăciuni speciale împotriva secetei, ca răspuns la
însă mă gândesc că ar trebui să amânăm răspunsul iniĠiativa Consiliului NaĠional al Bisericilor din
până la următoarea încercare… Sau, ar trebui să-i Australia. După sfânta liturghie, a avut loc úedinĠa
lăsăm pe copiii noútri să răspundă. Ei útiu că pot mai anuală a Adunării generale a parohiei noastre. Au
mult úi mai bine. Nu este clar că nu mai putem Ġine fost discutate chestiuni de interes comunitar úi a fost
pasul cu ei decât dacă le permitem să-úi deschidă ales noul comitet parohial
aripile pe care noi încă le păstrăm la naftalină? Ŷ 29.07: după slujba sfântului maslu, a avut loc
prima úedinĠă a noului Comitet parohial
Modernizarea bucătăriei 06.08: liturghia festivă dedicată Schimbării la faĠă a
Domnului
Proiectul modernizării bucătăriei din hall, început prin
Ŷ 07.08: după sfânta liturghie s-a desfăúurat
instalarea unui mic boiler (donaĠia familiei Strungaru)
úi a unui grătar/barbeque cu gaz (donaĠia familiei întâlnirea lunară a úcolii duminicale. Dna. Cristina
Zetea), a continuat prin colectarea unor sume, din Tănase a predat noĠiuni de limba română (formule de
donaĠii voluntare, după cum urmează: salut úi de politeĠe) úi aspecte istorice. Pr. Doru
Costache a început interpretarea primului capitol al
Fam. Chircu, $50; Fam. Gheoghiu, $150; Fam. Gherla, Facerii, text fundamental pentru înĠelegerea
$20; Dna. Ioana Gudaú, $50; Fam. HuĠanu, $40; Dna. raporturilor comunităĠii umane cu mediul
Ana Mănescu, $50; Fam. Păunescu, $50; Fam. înconjurător
Theodorescu, $20; Fam. Zetea, $50. Ŷ 14.08: după sfânta liturghie, a urmat masa festivă
dedicată hramului bisericii. Au participat úi oaspeĠi
La aceste donaĠii s-au adăugat sume obĠinute în urma a de la filiala Sfântul Andrei – Newcastle. A fost
trei picnicuri organizate la Henley Park: $872. Suma inaugurată noua bucătărie a parohiei
totală a fost de $1352.
Ŷ 15.08: liturghia festivă dedicată Adormirii Maicii
Pentru că timpul a trecut fără a se găsi un meúter care Domnului, hramul bisericii noastre
să confecĠioneze mobilierul necesar, banii au fost
depuúi în fondul parohiei. Very Hot News
Cu ocazia hramului nostru (14-15 august), am avut o
bucătărie nouă, realizată gratuit de către Dl. Mircea Noul Comitet parohial
Ciocău, căruia parohia noastră îi mulĠumeúte călduros.
Noua chiuvetă a fost donată de Dl. Nicolae Ciocău,
fratele meúterului. În úedinĠa anuală a adunării generale a parohiei noastre a
În eforturile sale, timp de aproape o săptămână, Dl. fost ales noul Comitet parohial. Din cele douăsprezece
Ciocău a fost ajutat de echipa “bucureútenilor inimoúi”, candidaturi depuse, membrii înregistraĠi ai parohiei au
formată din: Dna. Denisa Tita, Dl. Lucian Tita úi Dl. decis prin vot secret să fie reprezentaĠi de următorii (în
LaurenĠiu Păunescu. ordine alfabetică): Traian Andrei (epitrop), Carol Cruceanu
Materialele necesare confecĠionării mobilierului au fost (vice-preúedinte), Mihaela Cruceanu (secretar), Emil
achiziĠionate integral din donaĠia de $1000, făcută de Eracovici, Toma Eracovici (epitrop), Angela Kalafatis
Dna. Alexandrina Păunescu, restul de $1352 rămânând (casier), Mircea Lăutaru, Maria Tiron úi Denisa TiĠă.
în contul parohiei pentru alte lucrări. Acestora li s-au adăugat cei doi noi cenzori ai parohiei,
MulĠumiri tuturor binevoitorilor! Mircea Alexandru úi George Strungaru.

ViaĠa parohială | iulie - august 2005 |


pag. 4

PENTRU SLAVA LUI DUMNEZEU MĂRTURII ALE UMANIZĂRII


NOASTRE
Familia Strungaru a donat pentru hall-ul bisericii o orgă
electronică (a fost deja utilizată la serbarea dedicată Zilei Se spune că românul, când e voios, îúi aminteúte să
Copiilor) fie bun, îúi aminteúte de nevoile altora… Să
sperăm că acesta este un început bun pentru
Biblioteca parohiei noastre a primit, din partea Dlui. recuperarea bunătăĠii/omeniei noastre!
LaurenĠiu Fulga, un număr de cărĠi, reviste, casete video Rezultatul colectei pentru copiii aflaĠi în îngrijirea
úi produse multimedia româneúti
Parohiei Valea Plopului úi AsociaĠiei ProVita
Familia Zetea a donat rafturi pentru reorganizarea (România):
bibliotecii parohiale, un grătar pe bază de gaz úi un Fam. Alexandru, $50; Fam. CalĠanide, $500; Fam.
ventilator D. Costache, $100; Fam. Costea, $100; Fam. E.
Eracovici, $100; Fam. T. Eracovici, $50; Fam.
Dna. Ana Mănescu a donat bisericii o icoană pictată pe GheorghiĠoiu, $10; Fam. HuĠanu, $50; Fam.
lemn, cu Schimbarea la faĠă de Domnului Hristos Kalafatis, $20; Dna. Ana Mănescu, $100; Fam.
Dl. Alexander Kalafatis a oferit un număr de DVD-uri cu Neag, $10; Dna. Alexandrina Păunescu, $10; Dna.
istoricul bisericii noastre. Sumele donate pentru Ileana Păunescu, $20; Dna. Dumitra Popescu, $10;
obĠinerea acestor DVD-uri vor fi vărsate în contul Fam. Strungaru, $100; Fam. Tănase, $50; Fam.
parohiei Teodorescu, $50; Fam. TiĠă, $40; Fam. Zetea, $30.
Acestor donaĠii personale, s-au adăugat banii
Fam. Liviu úi Mihalea Cruceanu a donat bisericii un colectaĠi pentru revista ViaĠa parohială ($200) úi
copiator úi a oferit părintelui Epifanie, care a vizitat cu ocazia mesei comune din 26 iunie ($250).
parohia noastră, un cadou în valoare de $120 Suma totală, transmisă părintelui Nicolae Tănase
Tanti Mica úi Familia Kalafatis au asigurat necesarul de prin intermediul familiei George úi Liliana
prescuri pentru sfânta împărtăúanie úi anafură Strungaru, s-a ridicat la $1850.
MulĠumiri tuturor celor cu inimă creútină!
Familiile Costea, Eracovici úi Tiron au aprovizionat
sfântul altar cu lumânări pentru uzul liturgic
Familia Andrei a oferit becuri pentru sfânta biserică
Dnii. Mihai Zetea úi Toma Eracovici au montat o uúă
securizată pentru magazia de lumânări a bisericii
Dl. Dan Buse a realizat gratuit o lucrare de reabilitare a
reĠelei electrice pentru bucătăria din hall-ul parohiei
noastre

Ci, când vei fi chemat, mergând aüeazĆ-te în cel din Zis-a üi celui ce-L chemase: Când faci prânz sau cinĆ, nu
urmĆ loc, ca atunci când va veni cel ce te-a chemat, el chema pe prietenii tĆi, nici pe fraĦii tĆi, nici pe rudele
sĆ-Ħi zicĆ: Prietene, mutĆ-te mai sus. Atunci vei avea tale, nici vecinii bogaĦi, ca nu cumva sĆ te cheme üi ei,
cinstea în faĦa tuturor celor care vor üedea împreunĆ cu la rândul lor, pe tine, üi sĆ-Ħi fie ca rĆsplatĆ.
tine. Ci, când faci un ospĆĦ, cheamĆ pe sĆraci, pe
CĆci, oricine se înalĦĆ pe sine se va smeri, iar cel ce se neputincioüi, pe üchiopi, pe orbi,
smereüte pe sine se va înĆlĦa. ûi fericit vei fi cĆ nu pot sĆ-Ħi rĆsplĆteascĆ. CĆci Ħi se va
rĆsplĆti la învierea drepĦilor. (Luca 14, 10-14)

ViaĠa parohială | iulie - august 2005 |


pag. 5

Duminica a 8-a după Paúti


Fapte 2,1-11; Ioan 7, 37-53; 8,12
Cântec vieĦii Alina Victoria Paraschiv
S-au dezmĆrginit Începutul ambelor pericope stă intangibilă pentru cei ce aleg să
pĆmânturi. sub semnul adunării. În Apostol, rămână în întunericul
PleacĆ lanurile-n sus. ucenicii erau toĠi în acelaúi loc necunoútinĠei.
Din iatacuri de cuvinte (Fapte 2,1), aúteptând împlinirea Precum celor ce rămân mereu
fuge ascunsul nesupus. promisiunii, iar în Evanghelie, adunaĠi în cort cu Hristos,
ûi stĆ piatra în azur prin invitaĠia adresată tuturor, apostolii pot vedea în lumina feĠei
caii pasc sufletul stelei Hristos anticipează această Lui faptele minunate ale lui
pĆsĆrile-Ħi sunt veüminte revenire a omului la izvorul vieĠii. Dumnezeu (Fapte 1,2). Există úi o
lucrurile-n cer se spun. Pentru a se vindeca úi a deveni el umanitate ce îi intuieúte originea
însuúi izvor de viaĠă, omul se cerească: Niciodată n-a vorbit un
Omul, lacrimĆ üi pârg. adună, se însoĠeúte, îúi face cort cu om aúa cum vorbeúte Acest Om; úi
Ochiul Domnului - amurg. Hristos. Doamne, ne este bine să se întâmplă acest lucru în ciuda
Ceva la-nceput te pierde, fim aici; dacă voieúti, vom face oricărei opreliúti (Ioan 7, 47-49),
altceva altcum pĆtrunzi. aici trei colibe … (Matei 17,4), dar mai ales în pofida neclarităĠii
Te întoarce din cuvinte mărturisea apostolul Petru, privind ce domneúte în mintea oamenilor
dezbrĆcat de tot ce-i scris, încă cu ochii omului vechi Lumina cu privire la persoana lui Hristos
destrĆmat vĆzul de lumii (Ioan 8,12). Indubitabil, (Ioan 7,40-43). De ce? Pentru că
gânduri, textele vorbesc cu despre setea după izvorul vieĠii este de
gura,de al sĆu auz, coordonatele con-vieĠuirii omului fapt mai puternică decât orice
mâna, de întreg atinsul, cu Dumnezeu: primirea úi obstacol: impunere din exterior
doar mirosul vieĦii-n câmp. menĠinerea în ontologia cortului: sau confuzie interioară. Orice
comuniunea în sfinĠenie. Pe de o miúcare de întoarcere a sufletului
ûi totuüi, parte, în Fapte, apostolii sunt către Lumină presupune
locul zborului e un martorii úi mărturisitorii vieĠii recunoaúterea acestei stări de
mormânt. celei noi, a Hristos-ului înviat din arúiĠă/sete: Oare, nu ardea în noi
morĠi; pe de alta, fragmentul din inima noastă, când ne vorbea pe
Te-mbrĆĦiüeazĆ nunta cu evanghelie ne propulsează în taina cale úi când ne tâlcuia
ultima plecare. identităĠii lui Hristos úi prin Scripturile? (Luca 24,32) / Dacă
aceasta în realitatea ÎmpărăĠiei, însetează cineva… (Ioan 7,37).
În giulgiul alb de rouĆ,
ca într-un dans mocnit,
cu braĦul nevĆzut, cu Înviere
mersu-i dĆruit, Trecu prin câmp durerea.
ea rĆsĆdeüte florile üi În holdele rĆscoapte
îngenunche tĆria
lumea.
cu norii sĆ-üi ridice
icoana din pĆmânt.
Neispitit, prin ea coboarĆ- În mĆnĆstirea morĦii
ntâiul prunc se deschideau morminte,
üi îngerul – cu lumânĆri, aprinse
în trup, cel mai uüor. üi-n glas de îngeri, blând.
… luminile cĆzute întoarse în luminĆ,
Se-apropie ca-n vis rotirea desfrânatĆ în timpul ce-a sfârüit…
culesul vieĦii. Pe-un drum din luciul serii,
Totu-i zbor. când plouĆ în cuvinte,
sfinte femei plecate
vor ridica din ape
Un cântec scris ca
hotarele de sus.
niciodatĆ-n om. Pe lumile viclene
se rĆstigni Iisus.
Cristiana Memelis
15 august 2004 Cristiana Memelis
9 aprilie 2004

ViaĠa parohială | iulie - august 2005 |


pag. 6

Biblia între yadim úi bla-bla-bla


Alexandru MihĈilĈ
asistent universitar,Universitatea din Bucureûti

Vizitând un muzeu dedicat Poate úi descurajaĠi de teologi, care pentru că scrierea Bibliei a fost
iudaismului, am rămas surprins ce invocă des pericolul ca terminată acum 2.000 de ani, úi
pondere aveau între exponate niúte „învăĠăturile cu anevoie de înĠeles aceasta după ce începuse acum
obiecte numite yadim, „mânuĠe”. să fie răstălmăcite de cei neútiutori 3.000. Deci a fost scrisă timp de un
Sunt de fapt niúte indicatoare spre a lor pierzare”, credincioúii mileniu úi a ajuns la noi după alte
metalice, cu vârful sub forma de ortodocúi se feresc să citească două. Este normal ca realităĠi de
mână cu arătătorul întins. Evreii le Biblia. Acest avertisment, pe care atunci să nu mai fie clare pentru
folosesc atunci când citesc textul chiar Biblia îl face în 2Petru 3:16, noi. Nici limbile în care a fost
biblic, dar nu neapărat pentru a nu nu interzice însă câtuúi de puĠin scrisă nu mai sunt folosite (în
pierde rândul, ci pentru a nu atinge lectura, ci doar interpretarea ruptă Israel se vorbeúte actualmente
cartea sacră úi a o profana. Biblia de Biserică. neoebraica, iar în Grecia
pentru ei este literalmente Aúadar, este bine să citeúti Biblia? neogreaca!).
intangibilă. Pentru că orice citire presupune În al doilea rând, textul biblic
O altă situaĠie, total opusă, m-a vrând-nevrând o minimă păstrat de-a lungul veacurilor,
făcut să o compar cu prima. interpretare, adică un efort de veacuri lipsite de facilităĠile
Participam la un seminar teologic înĠelegere, aúa cum dialogul cu tiparului sau ale internetului, a
în care majoritatea studenĠilor erau cineva presupune că ne străduim suferit modificări. Nu avem la
protestanĠi. Unul dintre ei prezenta cel puĠin să luăm în considerare úi dispoziĠie cartea profetului
o lucrare. Citând un pasaj biblic, a să înĠelegem ce doreúte Ieremia, aúa cum a ieúit de sub
reĠinut începutul úi fiind interlocutorul să ne comunice. pana acestuia, ci o carte
arhicunoscut, a indicat continuarea Cum poĠi să citeúti Biblia dacă nu modificată, adăugită, interpretată.
prin „bla, bla, bla” (etc., i-am ai voie să o interpretezi / înĠelegi? Aceste inconveniente sunt suplinite
spune noi). Profesorul chiar l-a Trebuie de aceea să precizez că tocmai de aportul liturgic, pentru
întrerupt amuzat úi i-a amintit că tocmai acest avertisment ne oferă că în Biserică vechiul úi noul se
pentru urechile ortodocúilor, úi cheia lecturii biblice: Nu „spre întâlnesc într-o sinteză curajoasă:
printre care mă număram úi eu, pierzare” trebuie citită Biblia, adică vechiul tradiĠiei, limbajul biblic ni
„bla, bla, bla” asociat cu textul nu spre ruperea de comunitatea se adresează nouă, celor care
biblic nu sună tocmai delicat. FaĠă eclezială. Ca să dobândim auzim astăzi cântarea (úi eventual,
de evreii temători, pentru mulĠi „câútig” (opusul „pierzării”) lectura dacă vocea nu ne joacă feste, o úi
occidentali Biblia a devenit o carte biblică trebuie să se plaseze în executăm). Episodul evanghelic de
ca alta oarecare. Biserică, dar nu mutându-ne acolo duminica ne priveúte úi pe noi,
Sigur că doar două exemple riscă biroul sau folosind în timpul preotul predicator aplicându-l
să tipizeze eronat. Deci nu lecturii scaunele din fondul credincioúilor parohiei sale cu
generalizez. Doar că ocaziile m-au parohial, ci în sensul că Biblia convingerea că ce era atunci
făcut să mă gândesc unde m-aú trebuie citită plecând de la o valabil devine úi pentru noi în
situa eu, ca ortodox, pe scara dintre experienĠă în biserică, adică exact egală măsură.
yadim úi bla-bla-bla. de la predica duminicală úi de la Aúadar credincioúii care doresc din
„Ortodocúii nu citesc Biblia, ei o cântările liturgice pe care le-am această postură să citească Biblia,
sărută”. Este un reproú pe care desconsiderat la început. o pot face liniútit. Nu trebuie să se
occidentalii, catolici sau Vom rămâne surprinúi ce bagaj teamă să apuce Biblia cu
protestanĠi, îl aruncă pe seama teologic úi ce aparat hermeneutic amândouă mâinile; pot atinge
noastră. Această sintagmă caustică ne oferă slujbele liturgice. Vă pagina direct, fără indicator. Chiar
nu se îndepărtează totuúi asigur de aceasta cu atât mai mult dacă în timpul lecturii sorb dintr-o
substanĠial de realitate. FaĠă de cu cât, ca absolvent de seminar ceaúcă de cafea, chiar dacă stau
credincioúii confesiunilor teologic, am dispreĠuit la rândul într-o poziĠie comodă în fotoliu,
neoprotestante, care îúi poartă în meu slujbele, plictisindu-mă de trebuie să aibă însă conútiinĠa că în
geantă Biblii subliniate úi cu moarte la orele de tipic bisericesc. sine gestul lor nu e diferit de cel al
colĠurile îndoite, ortodocúii cunosc ùi nici în prezent nu sunt remediat. lecturii în genunchi din Biserică.
Biblia mai degrabă din predica ÎnĠelegerea care porneúte din Trebuie să fie conútienĠi că e o
duminicală sau din cântări experienĠa liturgică rămâne continuare a lecturii Apostolului úi
liturgice. Adică fragmentar úi vag. fundamentală. În primul rând, a Evangheliei de la Liturghie.

ViaĠa parohială | iulie - august 2005 |


pag. 7

Despre sfânta împlinind canonul rânduit [de


duhovnic], aduc roade de
împărtăúanie pocăinĠă”. Cei care lipsesc mai TRANSILVANIA
preot Doru Costache mult de trei săptămâni de la
liturghie – se subînĠelege, úi de la
Sfânta liturghie nu are alt rol decât împărtăúire –, sunt socotiĠi în afara Motto:
pregătirea poporului lui Bisericii (excomunicaĠi), potrivit Scoate cerbii din pĆduri
Dumnezeu pentru sfânta canoanelor 11 de la Sardica úi 80 din poveste – sania
împărtăúire. de la sinodul V-VI. Canoanele dĆ-mĆ dorului o zi
pânĆ-n Transilvania…
Deja în timpul pregătirii Bisericii atrag astfel atenĠia asupra
(Nicolae Dan FruntelatĆ)
darurilor de pâine úi vin, înainte riscurilor spirituale pe care le
de liturghia propriu-zisă, preotul asumă cei care lipsesc multă
plasează pe sfântul disc o părticică vreme de la sfânta liturghie úi de Am deschis acum o carte
de prescură pentru pomenirea la împărtăúirea Trupului ScrisĆ-n limba strĆmoüeascĆ
credincioúilor chemaĠi la Domnului. SĆ dau grijile deoparte,
împărtăúirea cu sfintele taine ale Ceea ce-i permite preotului să se Fruntea sĆ mi-o
Domnului. împărtăúească la fiecare liturghie, descreĦeascĆ!
De-a lungul întregii liturghii, fără spovedanie úi post special,
preotul citeúte rugăciunile este úi ceea ce permite laicilor să
Întâlnesc o poezie
indicate, care în majoritate fac se împărtăúească: mila lui
Ce mĆ farmecĆ bizar,
referire la faptul că liturghia este, Dumnezeu. Nu există unele
Totul ce acolo scrie
în harul Duhului Sfânt, un ritual condiĠii pentru preot úi altele
Îmi pare familiar!
de pregătire a poporului lui pentru laici în privinĠa
Dumnezeu pentru sfânta împărtăúirii. ToĠi trebuie să avem
Stihuri vechi de altĆdatĆ
împărtăúire. Redau aici un sentimentul nevredniciei úi
Despre Transilvania,
fragment din textul unei rugăciuni disponibilitate jertfelnică faĠă de
pentru cei credincioúi (dinaintea aproapele. Când poetul FruntelatĆ
cântării heruvimice): “dăruieúte, În tradiĠia canonică legată de Se plimba cu sania…
Dumnezeule, celor care se roagă sfânta împărtăúire, nu se spune
împreună cu noi, spor în viaĠă, în nimic despre obligativitatea Mi-e dor de slanĆ üi de pitĆ,
credinĠă úi în înĠelegerea spovedirii înainte de fiecare De stânĆ, de un deal,
duhovnicească. Dăruieúte-le să-Ġi cuminecare. Este adevărat, în De maicuĦa mea iubitĆ,
slujească totdeauna cu frică úi cu Biserica veche avea loc, înainte de De o vorbĆ din Ardeal.
dragoste úi în nevinovăĠie, fiecare liturghie, mărturisirea
împărtăúindu-se fără osândă cu comunitară a păcatelor, locul O lacrimĆ se prelinge
sfintele tale taine úi învrednicindu- acesteia fiind luat, în liturghia de Din colĦul ochiului stâng,
se de cereasca ta împărăĠie”. azi, de întreg aparatul purificator Nostalgia mĆ învinge
În aceste condiĠii, în care norma al ritualului. În aceste condiĠii, ûi tĆcut încep sĆ plâng.
Bisericii este ca toĠi cei ce nu au pentru că însăúi liturghia este un
fost opriĠi de duhovnic de la cele ritual de purificare, pregătindu-i Simt în pieptu-mi un fior
sfinte să se împărtăúească la pe clerici úi pe laici pentru sfânta ûi bĆtĆi de zeci ciocane,
fiecare liturghie, “toĠi credincioúii împărtăúire, condiĠia spovedirii FiindcĆ inimii i-e dor
care intră în biserică úi ascultă înainte de fiecare cuminecare DupĆ plaiuri transilvane!
citirea Sfintelor Scripturi, dar nu reprezintă o exagerare motivată
stau la împărtăúire, [trebuie] să fie numai de raritatea împărtăúirii _______________________
excomunicaĠi” (canonul 9 laicilor. Practic, fiecare laic se
apostolic). Mai nuanĠat, canonul 2 poate împărtăúi la fiecare Pe pĆmânturi australe,
al sinodului din Antiohia afirmă: liturghie, având acordul M-a cuprins aüa-ntr-o doarĆ,
“cei ce vin la biserică úi ascultă duhovnicului. Dor de gliile natale
citirea sfintelor cărĠi, dar nu vor să Probabil că o spovedanie pe Ce cĆlcam odinioarĆ!
ia parte la rugăciunea liturgică cu lună satisface exigenĠele relaĠiei
poporul, sau care, prin duhovniceúti dintre preot úi laic, în
indisciplină, refuză împărtăúirea egală măsură încurajându-i pe George ROCA
cu sfânta euharistie, toĠi aceia laici spre asceza personală úi spre Sydney – Australia
trebuie excluúi din Biserică până auto-examinare (cf. 1 Corinteni 11 AUG 1999
ce, recunoscându-úi greúeala úi 11,28).

ViaĠa parohială | iulie - august 2005 |


pag. 8

CREZUL – INTERPRETATRE
- partea a treia -
preot dr. Doru Costache

Articolele următoare ale Crezului [traducerea populară: s-a făcut] om veridicitatea faptelor pe care Crezul
sintetizează mărturia poporului lui Născându-se veúnic din Tatăl, le proclamă. Coborârea în trup úi
Dumnezeu despre lucrarea Fiul lui Dumnezeu a cunoscut úi asumarea crucii sunt acte personale
mântuitoare a lui Hristos. Fiul naúterea omenească, în istorie (cf. ale Fiului lui Dumnezeu, prin care a
veúnic al Tatălui a devenit, din Galateni 4,4). Numai că naúterea sa realizat mântuirea lumii corupte,
iubire de oameni, Fiul Omului, unul în ordine umană a constituit o dărâmând zidul care îi despărĠea pe
dintre noi, coborând în ritmurile adevărată revoluĠionare a legilor oameni unii de alĠii úi de Dumnezeu
vieĠii noastre úi până la moarte, firii: firea omenească a lui Hristos (cf. Efeseni 2,14-18). Crucea lui
pentru a se înălĠa în cele din urmă nu a fost concepută din unirea unui Hristos este suprema expresie a
în slavă (cf. Filipeni 2,5-11; 1 bărbat cu o femeie, ci din unirea iubirii Tatălui faĠă de noi (cf. Ioan
Timotei 3,16). Fiului lui Dumnezeu, în colaborare 3,16). Articolul de faĠă reafirmă
cu Duhul Sfânt, cu sfânta fecioară. faptul că Hristos nu a murit pentru
care, pentru noi, oamenii, úi pentru Însuúi Fiul úi-a Ġesut natura umană sine, ci pentru noi (ca în Isaia 53,3-
mântuirea noastră [traducerea în pântecul fecioarei, într-o manieră 8), situaĠie care i-a permis
populară: a noastră mântuire], a pe care nu o putem înĠelege; el Domnului să modifice litera Legii
coborât [traducerea populară: s-a însuúi s-a întrupat, el însuúi a Vechi: de acum, modelul iubirii
pogorât] din ceruri devenit om, fără a înceta să fie aproapelui nu mai este iubirea de
Fiul lui Dumnezeu, Logosul Dumnezeu adevărat (cf. Ioan 1,14). sine (ca în Matei 22,39), ci iubirea
creaĠiei, nu avea un interes al său în Rolul Duhului Sfânt a fost acela de lui Hristos cel răstignit (cf. Ioan
coborârea până la noi. De aceea, a o pregăti pe sfânta Maria pentru 15,12).
coborârea Fiului este cea mai actul minunat al coborârii Fiului lui
evidentă mărturie a iubirii divine Dumnezeu în fiinĠa ei (cf. Luca a pătimit úi a fost [traducerea
faĠă de noi. El nu a venit pentru 1,35). De remarcat pe de o parte populară: s-a] îngropat
sine, ci pentru noi. A venit să faptul că Fiul lui Dumnezeu Drumul crucii a reprezentat o
împlinească planul său privindu-ne realmente a asumat firea umană, insolită călătorie prin umbra durerii
pe noi úi creaĠia întreagă făcându-se unul dintre noi, pe de úi a morĠii. Aflat mai presus de
(universul): lumea nu se putea alta faptul că astfel a reuúit – orice experienĠă trupească,
desăvârúi fără coborârea mântuind firea noastră coruptă – să Dumnezeu a asumat până la capăt
Creatorului în trupul ei. Nu există pună început înnoirii întregii natura umană, trăind tot ceea ce
în fiinĠa creaĠiei nici un resort noastre vieĠi. ViaĠa úi biruinĠele lui
este propriu firii noastre de acum,
pentru realizarea saltului din moarte sunt relevante pentru noi tocmai inclusiv suferinĠa úi moartea, dar în
la viaĠă, iar lumea tocmai pentru pentru ca a devenit unul dintre noi mod suveran, mai presus de păcat.
acest salt a fost creată… (cf. Evrei 2,18). Biserica, poporul Iubirea dumnezeiască nu constă
Departe de a sări din ritmurile lui Dumnezeu, a avut dintotdeauna aúadar în nobile declaraĠii de
morĠii în cel al vieĠii veúnice, lumea conútiinĠa faptului că venirea lui dragoste, ci în disponibilitatea
s-a scufundat, din cauza păcatelor Hristos constituie începutul unei sacrificiului. Fiul lui Dumnezeu a
omului, în orizontul sumbru al alte vieĠi pentru cei ce-l iubesc. luat asupra sa firea omului
degradării (cf Romani 8,19-20). De Renaúterea noastră spirituală este înstrăinat de Creatorul său prin
aceea spune Crezul nu doar că a rezultatul imediat al coborârii sale păcat, a luat trupul morĠii, s-a făcut
venit pentru noi, aúadar pentru în trup (cf. Ioan 1,12-13): Fiul lui frate cu noi prin faptul de a fi
împlinirea sensului lumii, ci adaugă Dumnezeu a devenit Fiul Omului coborât până la moartea noastră. A
afirmaĠia că a venit pentru pentru ca pe oameni să-i facă fii ai coborât însă victorios, eliberându-i
mântuirea noastră. Venirea lui Dumnezeu. pe cei robiĠi de frica morĠii (cf.
Domnului, care ar fi trebuit să Evrei 2,15). Moartea de bună voie a
producă îndumnezeirea omului úi a úi a fost [traducerea populară: s-a] Celui Sfânt redescoperă
creaĠiei, a luat mai întâi forma unei răstignit pentru noi, în zilele lui transcendenĠa noastră faĠă de
operaĠii mântuitoare – de vindecare PonĠiu Pilat moarte. Moartea nu mai înseamnă
a naturii decăzute, rănite a omului Coborârea în istorie a Fiului lui nimic pentru cei care îl iubesc pe
úi a lumii. Dumnezeu este un fapt precis Hristos, care útiu că nimic nu-i
identificabil: guvernatorul roman al poate despărĠi de dragostea lui úi că
úi s-a întrupat de la Duhul Sfânt úi Palestinei, Pilat, este amintit aici
din fecioara Maria, úi a devenit numai ca o mărturie despre ) pag. 9
ViaĠa parohială | iulie - august 2005 |
pag. 9

Crezul… ( pag. 8 Scripturi există un raport împlini decât prin efort personal, în
interpretativ: se explicitează colaborare cu harul Duhului Sfânt,
ai lui Hristos rămân (Romani 8,35- reciproc (cf. Ioan 5,39 úi 45-46; în această viaĠă pământească.
39). BiruinĠa Domnului asupra Luca 24,25-27). Potrivit credinĠei noastre, omul nu
păcatului úi morĠii este contemplată este un suflet care parcurge mai
de Biserică în tema coborârii la iad. úi s-a înălĠat la ceruri multe vieĠi úi trupuri, ci o fiinĠă
Hristos nu era obligat să cunoască ÎnălĠarea Domnului nu trebuie spirituală úi trupească în acelaúi
iadul: el a coborât acolo de bună- privită ca o plecare dincolo de timp, întipărită cu chipul slavei
voie, pentru a-i elibera pe drepĠii limitele creaĠiei. Imaginea divine, având a-úi defini úi împlini
din Vechiul Testament. Acesta este ascensiunii sugerează situarea lui vocaĠia divină în cursul acestei
faptul înfăĠiúat de icoana ortodoxă Iisus mai presus de umanitatea unice vieĠi. Teoria filosofico-
tradiĠională (Biserica ortodoxă nu căzută, muritoare, într-un plan de religioasă a reîncarnării nu are
cunoaúte icoana de inspiraĠie existenĠă pe care nu-l putem legătură cu credinĠa noastră,
occidentală a învierii lui Hristos, experimenta decât ascetic úi extatic, îndemnându-ne la lene spirituală, în
învierea fiind un eveniment prin harul Duhului, însă care va fi – ideea că putem amâna efortul
imposibil de descris). în diverse grade – starea viitoare a desăvârúirii pentru “altă dată”...
celor ce-l iubesc pe Hristos, după Potrivit credinĠei noastre, nu există
úi a înviat a treia zi, potrivit cum el însuúi a promis (cf. Matei “altă dată”, aúa că avem de făcut
Scripturilor [traducerea populară: 13,43). Nu poate fi vorba despre ceva acum (cf. Ioan 9,4).
după Scripturi] ieúire dintre limitele creaĠiei, pentru
Învierea lui Hristos este simplul motiv că trupul lui Hristos, ùi iarăúi va veni – cu slavă –, să
confirmarea biruinĠei lui. Ultimul chiar înviat úi deplin transfigurat judece viii úi morĠii
duúman al omului, moartea, a fost spiritual, rămâne trup uman real, Chiar dacă acum îl percepem pe
deja înfrânt de Domnul vieĠii (cf. 1 aúadar creat. Nimic din creaĠie nu Hristos ca absent (s-a înălĠat = a
Corinteni 15,26), pentru că Iisus nu poate ieúi dintre limitele creaĠiei, plecat), sau ca prezent într-o
a revenit la viaĠa omenească, însă toate pot fi înnobilate manieră discretă (în cadrul
muritoare, aúa cum el însuúi a făcut duhovniceúte prin participare la liturghiei, când ne dăm salutul
cu Lazăr úi ceilalĠi, ci a vindecat viaĠa divină (cf. 2 Petru 1,4). păcii, mărturisim: “Hristos în
definitiv stricăciunea care lucrează ÎnălĠarea Domnului trebuie privită mijlocul nostru! Este úi va fi! Acum
în fiinĠa umană. Trupul lui Hristos úi ca o metaforă a chemării noastre úi pururea úi în vecii vecilor.
cel înviat nu mai este pământesc, ci la regăsirea – prin efort ascetic – Amin!”), evident că el rămâne
ceresc; nu mai este trupesc, ci libertăĠii faĠă de lucrurile trecătoare. mereu cu Biserica sa (cf. Matei
duhovnicesc; nu mai este muritor, 18,20 úi 28,20). Însă pentru că
ci nemuritor (cf. 1 Corinteni 15,42- úi a úezut de-a dreapta lui acum îl percepem ca ascuns,
48). Oamenii úi întreaga făptură, Dumnezeu mărturisim că el va reveni, dar nu
prin puterea lui Hristos, vor învia, Slava Fiului lui Dumnezeu a fost umil, ca prima dată, ci cu toată
toate fiind la sfârúit transfigurate acum comunicată úi Fiului Omului, slava Fiului lui Dumnezeu úi a
după chipul trupului ceresc al firii noastre umane asumată de Fiului Omului înălĠat de-a dreapta
Domnului (cf. Romani 8,19; 1 Domnul prin întrupare, cu care s-a Tatălui. Această a doua venire nu
Corinteni 15,28 úi 15, 54-56; úi înălĠat. Învierea úi înălĠarea nu va mai fi spre mântuirea noastră –
Apocalipsa 21,1). Ceea ce contează sunt trepte ale renunĠării lui Hristos mântuirea fiind ceea ce realizăm în
cu adevărat este însă ca oamenii să la trup, cum cred cei dinafara comuniune cu el aici úi acum –, ci
primească evanghelia (vestea bună, Bisericii; ele reprezintă în schimb spre judecarea întregii istorii a
în lb. greacă) chemării lui Hristos, trepte ale spiritualizării trupului. umanităĠii. Hristos este chipul lui
fără de care nu există înviere ùederea de-a dreapta lui Dumnezeu Dumnezeu după care am fost creaĠi
spirituală (cf. Ioan 5,24). este simbolul onoarei supreme pe (cf. Facerea 1,26-27; Romani 8,29-
Expresia potrivit Scripturilor care Dumnezeu i-o face omului: de 30), úi în faĠa Hristosului preaslăvit
(folosită de sfântul Pavel: 1 a fi asemenea Creatorului său. Abia se va dovedi calitatea vieĠuirii
Corinteni 15,4) indică faptul că prin úederea lui Hristos de-a dreapta fiecăruia pe pământ. În realitate,
învierea a fost deja anunĠată de Tatălui se împlineúte destinaĠia judecata este cea care pune în
profeĠii din VT. Pe de o parte, îl dintru început a omului creat după evidenĠă conformitatea sau lipsa
recunoaútem pe Iisus ca Mesia/ chipul lui Dumnezeu. ùi numai prin noastră de conformitate cu definiĠia
Hristos pentru că a împlinit úederea de-a dreapta lui Dumnezeu noastră ultimă, care este Hristos
profeĠiile despre biruirea morĠii; pe înĠelegem că omul nu a fost creat însuúi.
de alta, învierea lui Hristos spre moarte, ci spre viaĠa veúnică. “Viii úi morĠii” sunt cele două
confirmă úi explicitează sensul Mai înĠelegem faptul că această
mesianic al VT. Între Hristos úi demnitate a omului nu se poate )pag. 10

ViaĠa parohială | iulie - august 2005 |


pag. 10

DUMINICA A VI-A DUPĂ PAùTI


Faptele apostolilor 16,16-34; Ioan 9,1-38
Alina Victoria Paraschiv (Bucureûti)

Textul din Faptele apostolilor 16,27). transformă într-o perpetuă zi: ochii lui îl
prezintă un evantai de stări ale omului Fără cunoaúterea adâncă a iubirii văd pe Dumnezeu úi lucrările Lui (Ioan
aflat în afara relaĠiei cu Dumnezeu. Sfintei Treimi, omul stăpânit de 9,3). Astfel, omul devine cinstitor úi
Femeia cu duh “pitonicesc” rămâne întuneric nu poate alege decât împlinitor al voii Lui (9,31), iar
reprezentativă pentru starea de rob, a moartea: văzând uúile temniĠei Dumnezeu îl ascultă (9,31).
mortului viu – omul stăpânit de deschise, scoĠând sabia, voia să se FericiĠi cei curaĠi cu inima, că aceia îl
duhurile răutaĠii (Efeseni 6,12). omoare, socotind că cei închiúi au fugit vor vedea pe Dumnezeu (Matei 5,8):
Întâlnisem deja în Evanghelii această (Fapte 16,27). În mijlocul panicii curăĠia interioară (puritatea/luminarea)
cumplită condiĠie. La fel cum se generate de gândul pedepselor pe este pusă în relaĠie directă cu
întâmpla în întâlnirile dintre Hristos úi care le-ar putea suporta de la capacitatea de a vedea Lumina lumii
cei stăpâniĠi de demoni, stăpânitorii superiorii săi, temnicerul (în orbirea (Ioan 9,5), modelul nostru de a fi,
întunericului îl recunosc úi în acest caz despre care vorbim, fiecare om este Hristos: Dumnezeu-omul. A fi
pe Dumnezeul cel Preînalt (Fapte propriul său temnicer) se lasă înseamnă a vedea ceea ce este
16,17). În schimb, ochii sufleteúti ai interpelat de manifestarea dreptaĠii lui propriu ÎmpărăĠiei lui Dumnezeu.
omului rămân toropiĠi de un somn Dumnezeu. În cele din urmă, luminat, În opoziĠie cu această stare, cei orbi
adânc: al neperceperii dramei prin care devine capabil să pună adevărata rămân în noaptea întunericului
trece fiinĠa umană plasată în afara problemă: Domnilor, ce trebuie să fac necunoútinĠei úi urii, unde nimeni nu
stăpânirii lui Dumnezeu… pentru a mă mântui? (Fapte 16,30). poate să lucreze/rodească (Ioan 9,4),
Fără lumina Sfântului Duh, omul În pofida particularităĠilor, situaĠia *
este orb, străbate întunericul non- este exemplară pentru maniera în care Întuneric era deasupra adâncului úi
sensului, îúi îngroapă talantul. Nu ar fi se descoperă Dumnezeu oamenilor, pământul era netocmit úi gol/sterp
totuúi foarte grav, dacă urmările orbirii dar mai ales pentru lupta care se dă în (Facere 1,2), úi a zis Dumnezeu: Să fie
s-ar opri aici, dar este evident că în om: între cel vechi úi cel nou, între cel lumină! – úi toate au început să se
această privire oarbă îúi găsesc pământesc úi cel ceresc, între cel orb vadă/vădească, să-úi manifeste
prigonitorii justificarea faptelor (Ioan úi celui căruia i s-a deschis ochiul, conturul úi natura.
9,29-30; Fapte 16,19-24). luminător al trupului (Matei 6,22). Cum zice Domnul asupra adâncului/
O asemenea stare/miopie nu poate fi Aceste accente sunt puse în valoare golului nostru: luminează-te!
depăúită decât printr-un cutremur úi în pericopa evanghelică aferentă luminează-te! noule Ierusalim…
(Fapte 16,26), care să dezlipească (Ioan 9,1-38). Atât timp cât omul ùi a fost lumină (Facere 1,3). Iar
ploapele ochilor úi să aducă în pragul devine conútient de prezenĠa, de răspunsul nostru: Am văzut Lumina
conútiinĠei un licăr de lumină: úi intervenĠia permanentă a lui cea adevărată, am primit Duhul cel
deúteptându-se temnicerul… (Fapte Dumnezeu în viaĠa sa, aceasta se ceresc…

Crezul… ) pag. 9 trăiască după cum consideră el mai Mântuitorului, reapare aici pentru a
bine; credincioúii îúi organizează desemna starea finală a lucrurilor.
tipuri de oameni. Cei vii sunt cei viaĠa potrivit voinĠei lui Dumnezeu. CreaĠia nu este lipsită de sens; ea
care au înviat spiritual încă de aici, În legătură cu judecata, a apărut există pentru comuniunea cu
prin întâlnirea cu Hristos. Cei morĠi acum două secole o învăĠătură de Dumnezeu. Hristos, Fiul lui
sunt cei care au ratat această origine păgână, despre “vămile Dumnezeu úi Fiul Omului, este cel
întâlnire, deúi li s-a oferit văzduhului”. Această învăĠătură prin care Tatăl a creat lumea úi cel
posibilitatea mântuirii. Aceasta trebuie respinsă pentru că îl care mântuieúte lumea. Lumea îi
înseamnă că de pe acum, în funcĠie înlocuieúte pe Hristos cu demonii úi este familiară lui Hristos, este
de opĠiunea lor, unii trăiesc ritmul cu îngerii; potrivit susĠinătorilor deschisă către el, iar el e adevăratul
vieĠii veúnice, iar alĠii ritmul morĠii. acestui mit modern, nu Hristos este ei stăpân úi conducător. Nimic nu
De pe acum, spiritual vorbind, unii criteriul judecăĠii, ci “valorile poate zdruncina pentru totdeauna
sunt morĠi, iar alĠii vii. Cât este morale”. planul divin privind lumea, astfel că
ziuă, să lucrăm spre învierea universul îúi va împlini termenul úi
duhovnicească! a cărui împărăĠie nu va avea sfârúit sensul sub sceptrul lui Hristos,
Judecata dumnezeiască e o Tema împărăĠiei lui Dumnezeu pentru totdeauna, în starea numită
realitate pe care numai omul sau a împărăĠiei cerurilor, “cer nou úi pământ nou” (cf.
necredincios o ignoră, preferând să atotprezentă în predica Apocalipsa 21-22).
ViaĠa parohială | iulie - august 2005 |
pag. 11

INTELECTUALUL Veüti bune


ÎN EVUL MEDIU APUSEAN
Prof. Mircea Costache, Bucureûti A apărut Revista de artă úi cultură
Iosif Vulcan (anul 9, nr. 35),
Niciodată nu ne putem lipsi de lemnul, fierul, bronzul úi celelalte editată de Biblioteca Mihai
istorie fără riscuri majore. Istoria metale”. Eminescu din Cringila, NSW.
ne aduce aminte de ceea ce am Astfel, vechiul cadru úcolar al Revista cuprinde reeditări din
fost, pentru a înĠelege ceea ce celor úapte arte liberale se autori români consacraĠi (Mircea
suntem úi, eventual, ceea ce putem destramă. Noul învăĠământ trebuie Eliade, Octavian Paller), mostre
fi… O pagină de istorie, cum este să facă loc nu numai disciplinelor din creaĠia poetică a românilor
aceea a progresului învăĠământului noi: dialectica, fizica, etica, dar úi diasporei (Ioan Miclău, Dorina
în sec. XII, se poate dovedi úi azi o tehnicilior útiinĠifice úi artizanale Bugariu Petre, Vladimir Nichita),
bună cheie pentru descifrarea care constituie o parte esenĠială a reportaje despre activităĠi
urmărilor pe care noutăĠile le au în activităĠii umane. Hugues de comunitare, útiri, documentare,
vieĠile noastre. Saint-Victor, în programul de prezentări de carte. Felicitări
Intelectualul veacului al XII-lea, studii Didascalion, validează editorului, Dl. Ioan Miclău.
plasat în centrul mediului urban, această concepĠie nouă, iar
vedea universul după chipul Honorius d’Autun o dezvoltă:
acestuia, ca pe o vastă fabrică „exilul omului este ignoranĠa;
fremătând de zgomotul maúinilor. patria lui este útiinĠa”, adăugând: Veüti super!
„Lumea-fabrică”, acea metaforă „se ajunge la ea prin artele liberale
introdusă de stoici, este acum care sunt tot atâtea oraúe – etape”. AsociaĠia Românilor din Australia
reluată de un mediu mai dinamic Primul oraú este gramatica, al (ARA) editează un Buletin
úi cu mai multă eficienĠă. În doilea – retorica, al treilea – de informaĠii, ajuns la nr.
lucrarea sa Liber de aedificio Dei, dialectica, al patrulea – aritmetica, 3/2005, anul 51 de la prima
Gerloch de Reichnberg vorbeúte al cincilea – muzica, al úaselea – apariĠie. Un exemplar din această
de „această mare fabrică a lumii geometria, al úaptelea – revistă a fost oferit úi parohiei
întregi, un soi de atelier al astronomia. Până aici, nimic noastre. Pe lângă pagini foarte
universului”. altceva decât tradiĠia. Dar drumul interesante, dedicate martirilor
Pe acest úantier, omul se afirmă ca nu s-a încheiat. Iată úi a opta români ai luptei anticomuniste, de
meseriaú ce transformă úi crează. etapă: fizica, „unde Hipocrat îi asemenea istoriei moderne úi post-
Este redescoperirea acelui „homo învaĠă pe pelerini virtuĠile úi decembriste a României, dar úi
faber” care cooperează la natura ierburilor, copacilor, politicii actuale româneúti, revista
creaĠiune cu Dumenzeu úi cu mineralelor, animalelor”. A noua conĠine úi o seamă de glume
natura: „orice lucrare este lucrarea este mecanica, „unde pelerinii despre ortodocúi, semnate de fraĠii
Creatorului, lucrarea naturii sau a învaĠă a lucra metalele, lemnul, noútri greco-catolici… Primim cu
omului meseriaú care imită marmura, pictura, sculptura úi toată dragostea aceste glume, care
natura” (Guillaume de Conches). toate artele manuale. Acolo au debutat odată cu uniaĠia
În felul acesta, chipul societăĠii Nemrod a ridicat turnul său, iar transilvană úi cu martirii ardeleni
umane se transformă. Zărită în Solomon a construit Templul. pentru apărarea ortodoxiei de
această perspectivă dinamică ce Acolo Noe a fabricat corabia, a tunurile binevoitoare ale uniĠilor
conferă sens structurilor predat arta fortificaĠiei úi lucrul úi ale prietenilor lor.
economice úi sociale ale veacului, diverselor textile”. A zecea etapă
societatea trebuie să-i integreze pe este cea economică „care este
toĠi muncitorii umani. Prin această poarta patriei omului. Acolo se
reabilitare a muncii, cei dispreĠuiĠi orânduiesc stările úi demnităĠile, Eu sunt un om fĆrĆ de ĦarĆ,
Un strop de foc purtat de vânt,
ieri sunt azi integraĠi în cetatea se demarcă funcĠiile úi ordinele.
Un rob rĆzleĦ scĆpat din fiarĆ,
umană, imaginea cetăĠii divine. Acolo oamenii care se grăbesc
Cel mai sĆrac de pe pĆmânt.
Jean de Salisbury, în către patria lor învaĠă cum să Eu sunt un mag de legea nouĆ,
Poliycraticus, îi restituie societăĠii ajungă, după ordinea meritelor lor, Un biet nebun, orbit de-o stea,
pe muncitorii rurali: „cei care la ierarhia îngerilor”. Ce-am rĆtĆcit sĆ v-aduc vouĆ
lucrează la câmp prin lunci úi Astfel se încheie, prin politică, Poveütile din Ħara mea.
grădini”, apoi pe meseriaúi: „cei odiseea umanismului
care lucrează lâna ca úi toĠi intelectualilor în secolul al XII- Octavian Goga
muncitorii mecanici care lucrează lea.

ViaĠa parohială | iulie - august 2005 |


pag. 12

Despre îndoială úi credinĠă Biserica pentru noi


Mira Lefter, Bucureûti M. Constanŗa

Acum câteva sute de ani, doi moúnegi au hotărât să


Cine are o limbă, are o credinĠă
meargă la Ierusalim. Pe drum, unul dintre ei s-a
îmbolnăvit úi s-a întors acasă. Celălalt a mers mai Cine are o credinĠă, are o biserică
departe, dar corabia cu care mergea s-a sfărâmat úi a Grigore Vieru
trebuit la rândul lui să se întoarcă. ùi-a amintit însă că Ce este Biserica pentru noi?, cei care vorbim atât de
celălalt îl rugase tare mult să-i aducă o bucăĠică din mult, câteodată cu respect, alteori cu indiferenĠă...
lemnul sfintei cruci. Atunci, din dragoste pentru cel
bolnav, a rupt o bucăĠică din lemnul corăbiei úi s-a Percepută simplist, Biserica ni se înfăĠiúează drept o
întors cu ea. Mergând acasă la cel bolnav, nu i-a spus comunitate de oameni, evident credincioúi,
ce a păĠit pe drum úi că nu a ajuns la Ierusalim. organizaĠi într-o structură bine definită. Privind-o
Bolnavul l-a întrebat: “mi-ai adus o bucăĠică din mai nuanĠat, vom sesiza faptul că ea este în acelaúi
lemnul sfintei cruci?” “Da”, a răspuns celălalt, úi i-a timp o realitate vizibilă úi invizibilă. Biserica este
dat bucata de lemn ruptă din corabie. Cu atâta desigur o instituĠie, aúa cum este orice comunitate
credinĠă i s-a închinat úi a sărutat-o cel bolnav, că s-a umană, cu structurile úi ierarhia ei. Dar în cazul
însănătoúit imediat. ùi multe minuni s-au făcut cu Bisericii există ceva ce precede orice structură pur
acea bucăĠică de lemn de corabie, despre care toĠi omenească: Biserica este trupul tainic al lui Hristos.
útiau că este din lemnul sfintei cruci. Ea este întemeiată de Hristos úi reprezintă o
comuniune ai cărei membri sunt uniĠi prin legături
Iată ce face credinĠa! De fapt, ei nu se închinau
spirituale. Hristos nu úi-a dorit însă Biserica numai
lemnului, ci Mântuitorului răstignit pe cruce.
sub forma ei tainică, ci úi ca o realitate concretă,
CredinĠa atât de mare pe care o aveau i-a ajutat, nu
vizibilă.
acea bucată de lemn.
Botezul, prin care fiii lui Dumnezeu fac primii paúi
Hot News în Biserică, inaugurează legătura lui Hristos cu fiii
săi. Prin aceasta, Biserica e un trup al cărui cap este
Hristos.
Anunġ important: viaĠa parohiei
pentru cei care doresc să noastre, pot solicita Cum fiecare om are trup úi suflet, úi acest trup –
primească sfintele taine ale asistenĠa bisericii Sfânta Biserica – are “suflet”: Sfântul Duh.
botezului úi cununiei, de útiut Maria numai dacă acceptă
că naúii trebuie să fie să parcurgă un program de Trebuie să privim Biserica din interior, cu ochii
ortodocúi practicanĠi, care catehizare (două întâlniri celor botezaĠi, care-l văd în ea pe Iisus Hristos.
cunosc Crezul úi se vinerea seara, de la ora Biserica nu este o simplă comunitate umană, ci în
spovedesc. În cazul în care 18.00, úi două duminica, acelaúi timp o entitate invizibilă, desprinsă de orice
sunt alese mai multe perechi după sfânta liturghie). structuri. Precum Hristos este Dumnezeu desăvârúit
de naúi, cel puĠin una dintre Aceste condiĠii trebuie să fie úi om desăvârúit, tot astfel úi Biserica este un
ele trebuie să întrunească îndeplinite, în cazul aúezământ perfect, tainic úi instituĠional, văzut úi
aceste condiĠii. cununiei, de miri, iar în cazul nevăzut, în care mântuirea omului este realizabilă.
Persoanele care doresc să botezului de către părinĠii
apeleze la un asemenea copilului. Poate că útiind mai mult despre ce înseamnă
serviciu (botez/cununie), dar Cei interesaĠi sunt rugaĠi să Biserica, vom fi mai motivaĠi să ne apropiem de
nu participă de obicei la se adreseze preotului paroh. ea…

Doamna Elena Todicescu Întotdeauna avea să ne spună câte lăsând locul unei noi Românii, care
o anecdotă românească sau o glumă încearcă să se înfiripe úi despre care
S-a mutat de la noi! de bun gust. nimeni nu útie încotro se îndreaptă úi
Iulius Nicolae Florescu În viaĠă, nu a fost scutită de cum va arăta!
momente grele úi de necazuri, dar le- La vârsta de 88 de ani, în data de
Născută în 19 mai 1917, a depăúit cu stoicism úi cu tăria unui 28 iulie 2005, s’a stins din viaĠă úi a
descendentă din familii de preoĠi, caracter hotărât úi îndurător. În fost condusă pe ultimul drum de fiul
fiică de preot; soră de preot; soĠie de ultima vreme o mai necăjeau ale său cu familia, de nepoĠi, de prieteni
preot, úi alte rude ca feĠe preoĠeúti. A bătrâneĠii semne, dar le învingea cu úi de cunoútinĠe.
dus o viaĠă evlavioasă úi modestă. A credinĠă úi încredere. Bunul Dumnezeu să o odihnească
fost o bună creútină, o fiinĠă blajină, S’a mutat de la noi O Doamnă din în pace!
úi cu un dezvoltat simĠ al umorului. generaĠia unei Românii care pleacă,

ViaĠa parohială | iulie - august 2005 |


pag. 13

liturghiei, lucrurile sunt clare: termenul Fă-te frate...( pag. 1


DESPRE în biserică
anastasis, pe care-l traducem prin înviere,
ÎNGENUNCHERI înseamnă a sta în picioare, a se ridica. Mai
departe, învierea Domnului úi rugăciunea
resping cu candoarea
detaúării angelice
ûI ûEDERI noastră în picioare amintesc, împreună, de ajutorul cerut de
Pr. Doru Costache ziua nesfârúită a ÎmpărăĠiei lui Dumnezeu, celelalte cinci, care din
când vom contempla direct faĠa Celui care neglijenĠă nu au fost
În cadrul slujbelor din timpul săptămânii ne iubeúte úi pe care îl iubim. pregătite corespunzător
úi al rugăciunii private, putem sta în
Evident, raĠiunea pentru care ni se cere pentru evenimentul
genunchi, ca o conútientizare a
să stăm în picioare, úi nu în genunchi, în aúteptat (venirea
dependenĠei faĠă de Stăpânul tuturor úi ca o
cadrul liturghiei duminicale, este simbolică. Mirelui). În mod ciudat,
mărturie a pocăinĠei pentru păcatele
noastre. Nu acelaúi lucru este însă valabil Însă tocmai acest simbol ne îndeamnă să refuzul categoric nu este
pentru liturghia duminicală. luăm în consideraĠie demnitatea la care am întâmpinat cu revoltă; în
fost chemaĠi de către Cel ce a coborât la schimb, primeúte
În principiu, pentru că reproduce intens noi: aceea de a fi prietenii úi fraĠii lui… răspunsul unei acceptări
starea pe care o experimentăm între Paúti necondiĠionate . Totul
úi ÎnălĠarea Domnului, liturghia duminicală Cât despre úederea pe scaun în timpul
se întâmplă firesc, nici
instituie úi manifestă condiĠia pascală a liturghiei, în principiu nu este îngăduită
decât pentru momentul predicii. Pentru cei urmă de mândrie, de
poporului lui Dumnezeu. Altfel spus, pentru răutate pe de o parte,
că fiecare duminică este celebrarea care nu pot sta multă vreme în picioare, se
poate úedea úi în timpul cântărilor sau de orgoliu rănit pe
prezenĠei lui Hristos cel înviat úi preaslăvit, de altă parte.
úi pentru că în prezenĠa Domnului înviat nu antifonale de la început (“Binecuvintează,
suflete al meu, pe Domnul” úi “Unule- ÎnvăĠământ: procesul
mai suntem robi, ci prieteni, în liturghia aflat în derulare nu
duminicală nu se îngenunchiază. Vechile Născut”), úi în timp ce preotul se
împărtăúeúte (după cântarea “Unul Sfânt”). poate fi împiedicat de
orânduiri ale Bisericii lui Hristos, moútenite
Desigur, cei în vârstă úi cei suferinzi pot neglijenĠe mai mult sau
tradiĠional, interzic îngenuncherea úi
úedea úi în timpul celorlalte cântări, fiind mai puĠin vinovate.
metaniile în ziua duminicii. Ca în noaptea
însă de dorit să se ridice cel puĠin după Procesul trebuie să-úi
de Paúti, duminica ne reamintim faptul că
suntem în călătorie; orice călătorie este mai cântarea “Sfânt! Sfânt! Sfânt, Domnul urmeze cursul. Este o
greu de realizat în genunchi... Savaot!”. învăĠătură extrem de
pragmatică,
Singurul moment îngăduit de tipicul NOSTALGIE surprinzătoare, cel puĠin
liturghiei duminicale pentru îngenunchere pentru mine. Recunosc
este cel care urmează imediat sfinĠirii Încet, încet se duc bĆtrânii că úi eu, personal, m-am
darurilor noastre de pâine úi vin. În faĠa Români, de-aici, din depĆrtare simĠit oribil în ambele
tainei primirii darurilor noastre pe altarul Cu ei se stinge glasul strunii, ipostaze, de a refuza úi
ceresc úi a transformării lor în trupul úi Cu duioasa ei cântare. de a fi refuzat.
sângele Domnului – prin coborârea Duhului Trebuie urmat
Sfânt –, îngenunchem în tăcere, privind cu PuĦini rĆmân sĆ mai doineascĆ
În limba noastrĆ strĆmoüeascĆ
procesul natural. Este
evlavie către cele sfinte... Nu este un vorba în ultimă instanĠă
moment în care prietenia noastră cu Hristos ûi sĆ întindĆ Hora Mare
În zilele de sĆrbĆtoare. atât despre eficienĠă, dar
dispare, dar e un moment al uimirii noastre úi, nu în ultimul rând,
în faĠa misterului prezenĠei dumnezeieúti, PuĦini rĆmân cei ce vor spune despre cum refuzăm sau
aúa cum a fost contemplată de apostoli pe Cu glasul blând, nepoĦilor cum acceptăm refuzul.
muntele schimbării la faĠă (Matei 17,1-9). Basmele cu Zâne Bune Este însă limpede că
ûi cântece de Somn Uüor,
Pentru sfântul Vasile cel Mare (sec. IV), avem dezlegare să
rugăciunea duminicală stând în picioare ûi sĆ-i înveĦe sĆ se-nchine păúim mai departe.
este legată de celebrarea învierii ûi sĆ spun-o rugĆciune E bine ca toată lumea
Mântuitorului: “[Duminica,] în ziua învierii, CĆtre Bunul Dumnezeu să înveĠe din aceste
ne reamintim de harul ce ni s-a dăruit prin Ca sĆ-i apere de rĆu. citiri. Inclusiv cei care
faptul că la rugăciune stăm în ‘înainte’ nu treceau pe
picioare” (Despre Duhul Sfânt, 27). Dacă Bine-ar fi üi cu dreptate,
Ca cei ce vin în urma lor
la biserică, iar acum vin
pentru alte limbi, conexiunea dintre cu aceeaúi frecvenĠă …
SĆ foloseascĆ mai departe
cuvântul înviere úi rugăciunea în picioare probabil din aceleaúi
Tezaurul StrĆmoüilor.
nu este limpede, în limba greacă, de la care motive.
moútenim versiunea originară a Bibliei úi a Ica Florescu, Sydney, Iunie 2001

ViaĠa parohială | iulie - august 2005 |


pag. 14

Raftul interveni liber


asupra articolelor
cu ebook Aüteptare
publicate.
Ion Nedelcu, Bucureûti Wikipedia poate
de Silviu C. Stefan
www.wikipedia.org fi de ajutor atunci
Geelong, Vic.
când aveĠi nevoie
urgent de o Departe de vei fi,
De această dată ne
informaĠie Undeva sau cândva,
vom opri la ceva
(“wikiwiki” în Te voi aütepta,
destul de “exotic” în
hawaiană În fiinĦa mea.
peisajul “on line”, este completată de cei
înseamnă “repede”), Când vei veni,
vorba despre o interesaĠi.
dar poate să úi De vei putea,
enciclopedie, Dacă nu v-am facut
deruteze, căci rigoarea ûopteüte-mi numele
Wikipedia, ce are ca curioúi, vă spun că Cumva.
proprie operelor
particularitate există úi o versiune în Atunci, inima mea
clasice aici este total
interactivitatea,căci limba româna (una din Te va auzi,
absentă.
conĠinutul ei poate fi cele 50 de limbi în Departe de vei fi,
Oricum, siteu-ul
îmbogăĠit de care este alcătuită Undeva
merită vizitat, iar
utilizatori, care pot enciclopedia. Sau cândva.
encicolpedia chiar

Hot News Românii nu spun doar lucruri trĆsnite.


Românii diasporei îüi mai pot încĆ sonda potenĦialul de
Vestea bună: pe adresa bisericii sensibilitate üi creativitate.
noastre au sosit două scrisori,
adresate preotului paroh
Vestea proastă: redactate în
stilul neuitatelor “critici
tovărăúeúti” (de care mai avem
parte din când în când úi prin
biserică), nesemnate, agramate úi
mustind de răutate, este ca úi
cum aceste scrisori nu au venit
Recomandarea popii cu/fără
sutană: dacă ai ceva de spus, zi-o
cu voce tare úi poate că Ġi se va
răspunde! Iar dacă încă nu ai
înĠeles ce facem la biserică, vino
de vezi. Dacă vezi úi nu înĠelegi, e
mai grav, dar nu imposibil de
remediat.
Recomandarea lui Nenea Iancu:
fi bărbată, Zoe!

Afilierile noastre redacĠia:


cele de toate zilele pr. dr. Doru Costache
concepĠie grafică &
Odată cu reluarea colaborării cu instituĠiile ecumenice, NCCA (Consiliul tehnoredactare:
NaĠional al Bisericilor din Australia) úi NSWEC (Consiliul Ecumenic din Ion Nedelcu (Bucureúti)
NSW), parohia noastră, având onoarea de a reprezenta Biserica Ortodoxă
Română în cadrul acestor instituĠii, a achitat taxele de afiliere.
Aúteptăm cu speranĠă implicarea celorlalte parohii româneúti din Australia,
aflate sub jurisdicĠia canonică a Patriarhiei Române, în privinĠa colaborării cu 64 Linthorn Ave,
NCCA. Sumele plătite, pentru care am primit mulĠumiri scrise, nu sunt mari, Croydon Park, NSW 2133.
însă orice semn de solidaritate din partea parohiilor surori este binevenit… phone: (02) 9642 02 60

ViaĠa parohială | iulie - august 2005 |