STATELE MEMBRE ALE U.

E
Uniunea Europeana cuprinde 27 de state cum ar fi :Grecia , Irlanda, Austria,Danemarca,Finlanda,Belgia,Spania si Portugalia, Italia , Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Germania,Franta, etc.Dintre ele amintim:

Franta:
Franta de dupa 1945,se caracterizeaza fata de Europa printr-o dilema care nu inceteaza sa se reformeze in fiecare etapa cheie a unificarii comunitare.Pe de-o parte Franta tinea sa ramana o mare putere.Intre 1870-1945 insa,aceasta pozitie a fost contestata de vigoarea Germaniei.Pe de alta parte la sfarsitul anilor `40 ,Franta traia experienta noii repartizari a puterii in lume .Odata cu dezvolatarea constructiei europene ,pentru Franta ,sensula sau a evouluat ,iar Franta a constientizat apartenenta sa la Comunitate intr-un mod greu reversibil.

Belgia :
Este o democratie parlamentare asociata monarhiei ereditare.Puterea legislativa este exercitata de rege impreuna cu Camera Reprezentatilor si Senatul ,alesi pe o perioada de 4 ani.Din punct de vedere administrativ,Belgia este impartita in 3 regiuni distincte(Valoni,Flandra si Zona Bruxelles)fiecare dintre ele avand un parlament si un guvern propriu.Capitala sa ,Bruxelles, este sediul Central al Institutiilor Comunitare.

Olanda :
Este o democratie parlamentara asociata monarhiei ereditare,cu Parlament bicameral in care membrii sunt alesi pe o perioada de 5 ani, prin vot direct.Pentru acest popor de atatea ori cucerit si ,in acelasi timp creator de imperii,integrarea comunitara a consolidat participarea la schimbarile mondiale.

Dupa Mare Britanie ,Olanda a fost numita multa vreme celalalt mare investitor european in Statele Unite.Pe de alta parte,agricultura foarte moderna a acestei tari face din ea unul din tre principalii beneficiari ai PAC.Totusi ,Olanda are una din contributiile nete ale bugetului comunitar. Luxemburg : Este o monarhie constitutionala ,de fapt un Ducat condus de Marele Duce.Parlamentul este unicameral,membrii sai fiind alesi pe o perioada de 5 ani.Este cel mai mic stat al Comunitatii ,atuul sau fiind faptul ca in inima spatiului european ,Luxemburg constituie un loc ideal pentru corporatiile banci-televiziune ,care doresc sa se desfasoare in acest spatiu,scapand de constrangeri (fiscale mai ales),inevitabil mai grele intr-o tara mare. Finlanda : Este o republica cu un parlament unicameral in care membrii sunt alesi pe 4 ani.Aceasta republica a apartinut Rusiei Tariste timp de 108 ani (1809-1917) si s-a aflat in razboi cu Uniunea Sovietica(1939-19401941-1944).Odata cu colapsul sovietic,apoi a Uniunii Soviectice insasi ,Finlanda devine o tara goala cu o populatie de cca.5 milioane de locuitori.Astfel ca Finlanda,nu a mai avut altcevaa de facut decat sa se alature Uniunii Europene in 16 octombrie 1994.Pentru Uniunea Europeana inseamna ca ,daca intr-o zi,Finlanda este atacata de Rusia exista posibilitatea ca toate statele membre ale Uniunii sa se considere agresate.

Grecia : Revenind la un guvern civil n 1974, dup declanarea crizei cipriotice. Referendum din 08.12.1974 aproba forma de stat republican , consacrat prin noua Constituie din 11.06.1975. Alegerile parlamentare din 1981, 1985 i 1989 sunt ctigate de Micarea Socialista Panelena (PASOK), cele din 1990 de partidul conservator Noua Democratie, condus de Constantin Mitsotakis; PASOK revine la putere n 1993, iar A. Papandreu formeaz din nou guvernul. Dup demisia lui Papandreu pe motive de boal, Kostas Simitis, succesorul lui n fruntea guvernului i la conducerea partidului, organizeaz alegeri parlamentare anticipate, ctigate din nou de PASOK. Disputele legate de delimitarea platoului continental din Marea Egee, ca i nesoluionarea problemei cipriote tensioneaz periodic relaiile Greciei cu Turcia, ambele membre ale NATO. i relaiile Greciei cu ali vecini, Albania i Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei, cunosc perioade de ncordare. Kostis Stephanopoulus, ef al statului din 1995, este ales de ctre Parlament, n februarie 2000, pentru un nou mandat de 5 ani. n ianuarie 2000, Grecia adera la Spaiul Schengen, iar la 01.01.2001 devine al 12-lea stat membru al UE care adera la zona Euro. Irlanda
ire n irlandez, Ireland n englez) este o ar insular n Europa de Vest care ocup aproximativ 80% din insula Irlanda, cealalt parte fiind ocupat de Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit. Irlanda este cel mai vestic membru al Uniunii Europene, are o economie dezvoltat i o populaie de puin mai mult de 4 milioane. n constituia republicii, numele rii este doar Irlanda (ire n irlandez) dei numele Republica Irlanda este folosit pentru nu a se confunda cu Irlanda de Nord i cu ntreaga insul Irlanda. Cromwel reprim sngeros o rscoal din 1641;urmeaz dou rzboaie antiengleze(1688,1798) care eueaz i Irlanda este unit cu Anglia(1801) n Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei. Statul este o republic, cu un sistem parlamentar de guvernare. Preedintele Irlandei, care este eful statului, este ales pentru un termen de apte ani i poate fi re-ales numai o dat. Parlamentul bicameral, numit Oireachtas, este format din Senat (Seanad ireann) i Camera Deputailor (Dil ireann).

Uniunea European este format din 27 de state suverane: Belgia (BE) Bulgaria (BG) Danemarca (DK) Germania (DE) Estonia (EE) Finlanda (FI) Frana (FR) Grecia (GR) Irlanda (IE) Italia (IT) Letonia (LV) Lituania (LT) Luxemburg (LU) Malta (MT) Olanda (NL) Austria (AT) Polonia (PL) Portugalia (PT) Romnia (RO) Suedia (SE) Slovacia (SK) Slovenia (SI) Spania (ES) Cehia (CZ) Ungaria (HU) Regatul Unit (GB) Cipru (CY)

Numrul de state membre ale Uniunii a crescut de la cele 6 state fondatoare (Belgia, Frana, Germania (de Vest), Italia, Luxembourg si Olanda) la actualul numr de 27 de state membre, prin extinderi succesive o dat ce rile aderau la tratat si fcnd asa, renunnd la o parte din suveranitatea lor pentru a obine reprezentativitate n instituiile Uniunii.

Cetatenia Uniunii Presupune detinerea nationalitatii unuia dintre Statele Membre. Cu alte cuvinte, oricine are nationalitatea unui Stat Membru este considerat cetatean al Uniunii Europene. Pe langa drepturile si obligatiile inscrise in Tratatul de constituire a Comunitatii Europene, cetatenia Uniunii confera patru drepturi speciale: - libertatea de circulatie si de stabilire a resedintei oriunde in Uniunea Europeana; - dreptul de a vota si candida in alegerile locale si pentru Parlamentul European, in tara de resedinta; - dreptul de a beneficia, pe teritoriul unui stat tert (care nu este membru al Uniunii Europene), de protectie consulara si diplomatica din partea autoritatilor unui alt stat membru, in cazul in care statul din care provine persoana respectiva nu are reprezentanta diplomatica sau consulara in acel stat tert; - dreptul de petitie si recurs la Mediatorul European. Introducerea notiunii de cetatenie a Uniunii nu inlocuieste, desigur, pe cea de cetatenia nationala: este o completare a acesteia. Cetatenia Uniunii da un sens mai profund si mai real apartenentei la Uniunea Europeana. Statele Membre cu un numar mare de cetateni din alte State Membre pot sa-si rezerve drepturile de vot pentru electorii comunitari cu rezidenta pe teritoriul lor, pentru o perioada minima care nu poate depasi cinci ani (si dreptul de a candida in alegeri poate fi rezervat pentru electorii comunitari cu rezidenta pe teritoriul lor, pentru o perioada minima care nu poate depasi zce ani). Aceasta derogare se aplica cand proportia de cetateni europeni rezidenti intr-un Stat Membru fara a-i detine nationalitatea, depaseste 20% din numarul total de cetateni ai Uniunii care sunt rezidenti acolo. In ultimele trei alegeri europene, Luxemburgul a fost singurul Stat Membru care a invocat aceasta derogare.

In cazul alegerilor municipale, perioada minima de rezidenta necesara nu poate depasi termenul pe care autoritatea municipala este aleasa, in cazul drepturilor de vot, si nici dublul acelei perioade, in cazul dreptului de a candida. Doua State Membre (Luxemburg si Belgia) beneficiaza de o asemenea derogare. Oricum, Belgia poate impune o perioada minima de rezidenta doar intr-un numar limitat de districte electorale si trebuie sa-si anunte intentia in acest sens cu un an inainte de tinerea alegerilor. Educatia pentru cetatenie este considerata, pe plan european, ca prioritate a reformelor educationale. Aceasta este vazuta ca instrument al coeziunii sociale, bazata pe drepturile si responsabilitatile cetatenilor. De asemenea, reprezinta o dimensiune majora a politicilor educationale in toate tarile europene. Astfel, se poate spune ca educatia pentru cetatenie este un scop educational, dirijand sistemul de invatamant catre un set de valori comune, cum ar fi: diversitatea, pluralismul, drepturile omului, justitia sociala, bunastarea, solidaritatea.

Limbile Uniunii Europene

Sunt limbile folosite de populaia din statele membre ale Uniunii Europene. Exist 23 de limbi oficiale, plus o serie de alte limbi vorbite pe teritoriul Uniunii. UE i ncurajeaz toi cetenii s vorbeasc mai multe limbi; n mod special, ncurajeaz ca cetenii si s vorbeasc, n afar de limba matern, alte dou limbi. Exist, n acest sens, chiar o serie de programe de finanare a nvrii de limbi i de promovare a diversitii lingvistice. Limbile oficiale ale Uniunii Europene, conform legislaiei UE sunt:

bulgara ceha daneza olandeza engleza estona finlandeza franceza germana greaca irlandeza italiana letona lituaniana malteza poloneza portugheza romna slovaca slovena spaniola suedeza maghiara

Toate limbile UE sunt si limbi de lucru. Documentele pe care un stat membru sau o persoan aflat sub jurisdicia unui stat membru le

trimite instituiilor UE pot fi adresate n oricare din limbile oficiale. Rspunsul trebuie formulat n aceeasi limb. Regulamentele si alte informaii generale trebuie exprimate n cele 23 de limbi oficiale. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este si el publicat n cele 23 de limbi oficiale.

Sediile insitutiilor uniunii europene

Consiliul European

Comisia European

Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Minitri)

Parlamentul European

Ia decizii fundamentale Stabileste liniile si obiectivele generale ncheie tratate internationale

Ofer Uniunii impulsurile necesare dezvoltrii

Este puterea executiv a Uniunii Prezint Parlamentului si Consilului propuneri de legislatie comunitar. Pune n aplicare politicile UE si administreaz bugetul Asigur conformitatea cu legislatia UE a legislatiei nationale

Indeplineste puterea legislativ alturi de Parlament mparte puterile bugetare cu Parlamentul European Coordoneaz politicile generale economice, sociale si stabileste orientarea politicii externe si de securitate comun

ncheie acorduri internationale

Indeplineste puterea legislativ alturi de Consiliu mparte puterile bugetare cu Consiliul si are ultimul cuvnt asupra aprobrii sau respingerii bugetului. Exercit supravegherea democratic asupra tuturor institutiilor UE, inclusiv asupra Comisiei Europene, numind membrii Comisiei. Decide asupra proiectelor de lege ale Comisiei

Negociaz tratatele internationale

Ratific Tratatele negociate de Comisie si Consiliu

Curtea de Justi ie a Uniunii Europene

Curtea European de Banca Central Banca European de Conturi European Investi ii

Asigur interpretarea unitar a legislatiei europene

Este abilitat s solutioneze litigiile dintre statele membre UE, institutiile UE, ntreprinztori si persoane fizice

Examineaz legalitatea si utilizarea corect a veniturilor si a cheltuielilor institutiilor UE

mpreun cu bncile centrale nationale, Sistemul European European al Bncilor al Bncilor stabileste politica monetar a UE.

Coordoneaz fondurile de investitii si promoveaz proiecte de dezvoltare economic

Este actionar majoritar al Fondului European de Investitii (FEI)

Asigur stabilitatea preturilor n zona euro prin controlul ofertei de bani

Statele membre isi deleaga o parte din puterea lor de decizie catre institutiile europene pe care le-au creat de comun acord, astfel incat deciziile luate la nivel european sa fie luate in mod democratic, tinand cont de interesele tuturor tarilor.

Cele mai importante institutii sunt Comisia Europeana, Consiliul European, Parlamentul European, Curtea Europeana de Justitie si Banca Centrala Europeana. Triunghiul institutional, format din Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene si Comisia Europeana, este cel care concepe si dezvolta politicile la nivel European si cel care adopta legislatia ce se pune in aplicare in Uniunea Europeana. De asemenea, alte doua institutii joaca un rol major in buna desfasurare a activitatilor in UE: Curtea de Justitie, ce asigura aplicarea legilor europene si Curtea de Conturi ce verifica activitatile financiare ale Uniunii. Puterile si responsabilitatile acestor institutii isi au originile in tratatele fondatoare ale UE. tratatele prevad, de asemenea, regulile si procedurile pe care aceste institutii trebuie sa le urmeze in desfasurarea activitatilor lor. Pe langa aceste institutii, in cadrul Uniunii Europene functioneaza o serie de organisme cu rol specific din care mentionam: Banca Centrala Europeana (responsabila pentru politica monetara a Uniunii), Banca Europeana de Investitii (finanteaza proiecte europene de investitii si sprijina mediul de afaceri din Europa prin Fondul European de Investitii), Obudsmanul European (investigheaza plangerile privind cazuri de administrare defectuoasa in actiunea institutiilor si organelor Uniunii Europene), Controlorul European pentru Protectia Datelor (avand misiunea de a garanta dreptul fundamental de protejare a datelor personale ale cetatenilor europeni). Parlamentul European are trei mari roluri: 1.Adoptarea legilor europene impreuna cu Consiliul, pentru multe din politicile europene 2.De supraveghetorul al celorlalte institutii europene, in special al Comisiei Europene. Parlamentul are dreptul de a aproba sau de a respinge numirea comisarilor 3.Parlamentul, impreuna cu Consiliul imparte puterea asupra bugetului European. La sfarsitul procedurii, Parlamentul adopta sau respinge bugetul in intregimea sa.

Parlamentul European are trei sedii: la Luxemburg (sediul Secretariatului General), la Strasbourg (unde au loc sesiunile plenare, la care participa toti membrii Parlamentului European) si la Bruxelles (unde au loc intalnirile comitetelor si unele sesiuni plenare). Presedintele Parlamentului este ales pentru 2 ani si jumatate (jumatate din mandatul Parlamentului), iar de la 1 ianuarie 2007 acesta functie este ocupata de Hans-Gert Pottering.

Comisia Europeana
Comisia Europeana are, in prezent, 27 de membri, cate unul din fiecare Stat Membru, fiind independent fata de guvernele nationale Comisia are sediul la Bruxelles, dar are birouri si la Luxemburg, Reprezentante in Statele Membre si Delegatii in numeroase capital ale lumii

Consiliul Uniunii Europene

Consiliul este principalul organism decizional la nivelul Uniunii Europene si reprezinta interesele Statelor membre.

Simbolurile Uniunii Europene sunt: drapelul, imnul, deviza,

moneda unica euro si Ziua Europei, 9 mai Steagul

Steagul, cu cele 12 stele, asezate in cerc, pe un fond albastru, inseamna unitatea si identitatea popoarelor Europei. Cercul reprezinta solidaritatea si armonia, iar stelele, in numar de 12, reprezinta perfectiunea (si nu numarul statelor membre UE cum s-ar putea crede). Imnul Tot Consiliul Europei a fost cel care a decis, in 1972, ca Oda bucuriei (ultima parte a Simfoniei a IX-a de Beethoven) sa devina imnul sau, iar in 1985, Statele Membre UE l-au adoptat, si ele, ca imn oficial al Uniunii Europene. "Unita in diversitate"(Moto-ul ) "Unita in diversitate" este deviza Uniunii Europene. A fost folosita pentru prima data in 2000 (cu aproximatie) si a fost pentru prima data mentionata oficial in Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa, incheiat in 2004. Articolul I 8 enumera simbolurile UE. Semnificatia devizei este ca, prin Uniunea Europeana, europenii isi unesc eforturile pentru a lucra impreuna pentru mentinerea pacii si pentru prosperitate, si ca numeroasele culturi, traditii si limbi diferite care coexista in Europa sunt un atu pentru continentul nostru. Deviza apare in cele 20 de limbi oficiale in postere publicate cu ocazia zilei de 9 mai, Ziua Europei.

Moneda unica - euro

La originea conceptului de moneda unica se afla tratatele care stau la baza Uniunii Europene. Tratatul de la Roma (1957) declara ca piata comuna este unul dintre obiectivele Comunitatii Europene ce va contribui la o uniune mai stransa intre popoarele Europei. Tratatul Uniunii Europene (1992 - Maastricht) introduce Uniunea Economica si Monetara si pune bazele monedei unice. Iar in decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unica sa poarte numele de euro. Incepand cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis in circulatie si in buzunarele cetatenilor europeni. In acel moment, doar 12 din cele 15 state membre au adoptat-o, ulterior li s-a alaturat Grecia.

Statele membre ale Uniunii Europene au un pasaport standardizat

(pasaport biometric romnesc)