LANSAREA PRODUSULUI TURISTIC "MARAMURE TOUR" PE PIAA ITALIEI

CUPRINS
1. Analiza mediului de marketing 1.1 Profilul ageniei de turism iriac Travel 1.2.Mediul intern 1.3.Mediul extern 1.3.1. Micromediul 1.3.2. Macromediul 2. Obiectivele programului de marketing 3. Coninutul programului de marketing 4. Bugetul estimativ 5. Controlul i evaluarea programului

1. Analiza mediului de marketing 1.1 Profilul ageniei de turism iriac Travel

iriac TRAVEL - agenia de turism a companiei IRIAC AIR, face parte din grupul IRIAC HOLDINGS LTD. Compania IRIAC AIR ofer prin intermediul ageniei iriac TRAVEL (nfiinat n 1993 sub numele de DACIA Tour) posibilitatea cumprarii de bilete ctre toate destinaiile din lume, precum i servicii turistice ntr-o gam foarte variat. Din anul 1998 agenia este acreditat IATA, fapt care i confer o dat n plus garania seriozitii n relaiile cu companiile aeriene i cu publicul, precum i deschiderea ctre, practic, toate companiile aeriene din lume. Datorit relaiilor foarte bune pe care iriac TRAVEL le are cu companiile aeriene care opereaz sau sunt reprezentate n Romnia, agenia are posibilitatea de a oferi tarifele cele mai avantajoase pe toate destinaiile din lume, n funcie de condiiile concrete ale cltoriei att pentru pasageri individuali, ct i pentru grupuri. iriac TRAVEL este agent acreditat al companiilor: Tarom, Lufthansa, Austrian Airlines, KLM, British Airways, Air France, Alitalia, Swissair, CSA, LOT, Malev, Turkish Airlines, Sabena, Emirates, Air Moldova, Aeroflot, Hemus Air, American Airlines etc. Concomitent cu activitatea de rezervri i emiteri de bilete de avion, agenia iriac TRAVEL pune la dispoziia clienilor si o gam complet a serviciilor turistice n ar i peste hotare. Agenia are o reea de peste 40 de parteneri n Romnia, precum i n ri din Europa, America de Nord i de Sud, Asia i Australia. iriac TRAVEL are n prezent un personal alctuit din 17 angajati, din care compartimentul de marketing i vnzri numr 9 persoane specializate n acest gen de activiti (conducerea i personalul emitent de bilete avand certificrile IATA precum i o experien de peste 20 de ani la Compania Tarom n domeniul marketingului i al emiterii de bilete). Personalul foarte bine calificat, cu experient ndelungat n domeniul turismului, asigur efectuarea rapid i eficient a tuturor operaiunilor legate de pregtirea cltoriei sau evenimentului clienilor si. n mod evident, toate eforturile ageniei sunt canalizate ctre realizarea satisfaciei clienilor, singura baz pe care activitatea companiei poate crete ntr-un mediu competitiv. Misiunea companiei este de a promova inovaia i profesionalismul. Agenia i asum responsabilitatea de a promova produse noi, diversificate, total diferite de tendinele pieei actuale; produse specializate, cu ceva n plus; produse care se axeaz pe ceea ce-i dorete fiecare persoan de la propria vacan. Cultura organizaiei se reflect n responsabilitate, dedicare i satisfacia reuitei. 1.2 Mediul intern Punctele tari ale companiei iriac Travel pot fi sintetizate astfel:

Societatea este prezent n toat ara, prin ncheierea unui numr mare de contracte cu agenii i touroperatori din ar; 3

Personalul foarte bine calificat, cu experien ndelungat n domeniul turismului, asigur efectuarea rapid i eficient a tuturor operaiunilor legate de pregtirea cltoriei Datorit relaiilor foarte bune pe care iriac TRAVEL le are cu companiile aeriene care opereaz sau sunt reprezentate n Romnia, agenia are posibilitatea de a oferi tarifele cele mai avantajoase pe toate destinaiile din lume, n funcie de condiiile concrete ale cltoriei Capacitatea de a crea produse noi adecvate cererii Toate eforturile ageniei sunt canalizate ctre realizarea satisfaciei clienilor, singura baz prin care activitatea companiei poate crete ntr-un mediu competitiv. Agenia iriac Travel se bucur de o apreciere favorabil din partea clienilor. Punctele slabe ale iriac Travel:

Costuri de producie i ntreinere mari; Grad redus de ptrundere pe piaa internaional. Lipsa unei politici de marketing clare i eficiente; Legturi relativ slabe cu ageniile aeriene (neconcordana ntre

data plecrii i biletele oferite de ageniile aeriene); Existena unui numr mare de intermediari (o agenie este mai eficient cnd exist mai puini intermediari). Agenia i propune promovarea produsului turistic romnesc (Maramure Tour) pe piaa Italiei n scopul atragerii unui numr ct mai mare de turiti (pentru creterea cotei de pia) interesai n practicarea turismului rural. Pachetul include : transfer de la aeroport, 10 nopti de cazare n camer dubl , cu mic dejun inclus, n hoteluri i pensiuni de 3*** sau 4 ****, transport, ofer i combustibil inclus, servicii ghid i interpretare, 1 mas tradiional romneasc cu spectacol folcloric. Descrierea turului Ziua 1 Sosire Aeroportul Otopeni din Bucuresti ora 6:22 Cazare la Hotel Central, cu micul dejun inclus. Plecare din fata hotelui la ora 10:00 spre destinaia Maramure. Ziua 2 Sosire in Botiza (Maramures), cazare la pensiunea Casa Poienar Vizitarea artizanelor din comuna. Activiti recreative opionale - demonstraii de esut la rzboi - participare la activitile de ferm (mers la fn lemne cu caruta etc.) - plimbri cu carua sau sania tras de cal Ziua 3 Plecare din Botiza spre Vadu Izei Cazare n pensiunea Prisacaru. 4

Vizitarea bisericilor din lemn de pe Valea Izei si Valea Cosaului Activiti recreative opionale: - plimbare cu crua sau sania tras de cai, clrie - mese festive cu ceterai Ziua 4 Vizitarea bisericilor de lemn de pe Valea Izei si Marei. Activiti recreative opionale: - cules ciuperci i fructe de padure - foc de tabr, grtar - excursie pe Valea Vaserului cu trenul cu locomotiv cu aburi (mocanita). Ziua 5 Plecare din Vadu Izei la Sapanta Vizitarea Cimitirul Vesel din Sapanta. Activitati recreative in Sapanta : - participare la activitatile de ferma: cules fan, muls vaci - plimbari cu caruta, drumetii: vizita la pastravarie sau izvoarele de ape minerale - vizite la ateliere de tesut Ziua 6 Plecare din Sapanta la Poienile Izei Cazare la pensiunea Petreus Ileana Drumetii la Glod (pentru a vedea o valtoare in functiune) Activitati recreative: - activitati la ferma: muls, cosit etc - cules fructe de padure si ciuperci Ziua 7 Plecare de la Poienile Izei spre Ieud Cazare pensiunea Chindris Ieudul, strveche aezare a Maramureului, inut istoric i legendar, este aezat pe Valea Izei la egal distan (43 km) de Sighet , Vieu , i Borsa , oraele Maramureului istoric. Atestarea documentar dateaz din 1365, Ieudul fiind trecut ca domeniu al voievodului Balc nepotul lui Drago Vod n Ieud se afl cea mai veche biseric din lemn din ar, ridicat n 1364, numit Biserica din Deal" Vizitarea Bisericii din Deal. Ziua 8 Vizitarea Bisericii din es Biserica din es" ridicat n 1717 este supranumit i Catedrala din lemn" din Ieud.

descoperirea faunei (vizuini de vulpi, urme de animale salbatice) cu ghid demonstraii de esut la rzboi

Ziua 9 Vizitarea Muzeului satului si a complexului macanic rnesc (piva) Alte obiective turistice importante sunt: - Forje i distilerii - Ateliere tradiionale de tmplrie i estorie Ziua 10 Vizitarea Cimitirului evreiesc, Biserica Nou i a Monumentului Eroilor Plecarea spre cel mai apropiat aeroport la Baia Mare (100 km) cu transfer in Bucuresti cu destinatia Italia. 1.3 Mediul extern 1.3.1. Micromediul Concurena: n Romnia exist circa 2.400 agenii de turism, 1.100 hoteluri i 3.500 de vile i pensiuni turistice. Peste 70 % din cifra de afaceri a ageniilor de turism este realizat n Bucureti 25 % din ageniile de turism din Romnia i au sediul n Bucureti (din totalul de circa 2.400 de agenii de turism din Romnia, 800 sunt n Bucureti). Tot 25 % din ageniile de turism din Romnia sunt membre ANAT (un total de circa 600 de membrii n luna august 2004). Aa cum se observ din datele prezentate concurena este destul de puternic att pe piaa intern dar mai ales pe cea extern. Pe piata intern aceasta este dat de numrul mare de traseuri (Valea Prahovei sau chiar turul orasului Sighioara) dar n ceea ce privete calitatea serviciilor oferite diferena nu este semnificativ. Piaa extern se caracterizeaz printr-un numr mare de trasee oragnizate n Germania, Austria, Franta. Majoritatea traseelor au o structur complex putnd rspunde unei clientele foarte diverse, ca preferine, obiceiuri i nivel al veniturilor. Structurile de primire cuprind toat gama de uniti i forme cunoscute: hoteluri, cabane, pensiuni, moteluri, vile, apartamente mobilate, resedinte secundare, sate de vacanta, campinguri, rulote, etc. Clienii companiei sunt att persoane fizice, crora le ofer servicii de cazri, voiaje, tururi, transferuri, servicii la cerere, consultana turistica, precum i servicii destinate clienilor organizaionali (organizarea de conferinte, simpozioane, seminarii, incentive travel, cursuri de limbi straine). n anul 2004 s-au manifestat urmtoarele tendine principale n evoluia turismului romnesc: turismul cu strini a cunoscut o evoluie pronunat pozitiv, marcat de intrarea n Romnia a unui numr de 6.600 mii persoane, cu 18% mai multe ca n anul 2003. Majoritatea vizitatorilor provin din Europa (95,5%), ponderea UE n total fiind de 58,3%. Ungaria, cu 2.603 mii persoane ocup locul nti ca numr de vizitatori (39,4%) urmat de Republica Moldova cu 1.212 mii (18,45), Bulgaria cu 375 mii, Germania cu cu 296 mii,

Italia cu 230 mii, Serbia si Muntenegru cu 220 mii, Turcia cu 195 mii, Polonia cu 132 mii, Frana cu 93 mii, Austria cu 90 mii. n structurile hoteliere au fost cazai 1.354 mii turiti strini, cu 23% mai multi dect n anul precedent. Numrul turitilor strini care au beneficiat de servicii hoteliere reprezint doar 20,5% din totalul celor intrai n Romnia, restul de circa 80% fie c nu au apelat la astfel de servicii, fie c au utilizat servicii neurmrite statistic (rude, prieteni etc.). Piaa actual este constituit din ceteni italieni care folosesc produsele turistice oferite de agenie. Piaa potenial poate fi constituit din diferite persoane care au auzit de produsele ageniei i care nu le-au ncercat pana acum; pe de alta parte se pot constitui din clienti ai firmelor concurente care nu prezinta acelasi raport calitate-pret. Segmentarea se face pe baza mai multor criterii. Astfel potenialii clieni au urmtoarele caracteristici: persoane interesate de cltorii, de tradiii i culturi specifice, dar care, nu n ultimul rnd apreciaz calitatea serviciilor oferite. Potrivit studiilor de pia, cei mai muli dintre turitii italieni manifest preferine pentru un stil de via concentrat pe calitatea vieii (ex. caut s triasc n localiti de mici dimensiuni, departe de haosul marilor orae, redescoper ariile rurale) fapt ce influeneaz alegerea destinaiilor de vacan. Agenia intete un segment de pia constituit att din persoane care deja au folosit serviciile ageniei, dar i ctre persoane care eventual au auzit de ele. Poziionarea se evalueaza produsele concurenei i agenia pozitioneaz pachetul ca fiind unul nu foarte scump, bazat pe vizitarea obiectivelor de mare interes turistic, i n principal localitile agroturistice din Maramure. Turismul n Romnia Industria turistica explodeaz pe msur ce Romnia se apropie de aderarea la Uniunea European. n luna ianuarie 2005, numrul cetenilor din UE care au vizitat ara noastr a crescut cu 28% fa de ianuarie 2004. Pentru afaceri, pentru prospectare de pia sau pentru vacane, tot mai muli europeni sesizeaz potenialul Romniei. Aproape 180.000 de vizitatori din UE ne-au trecut grania n ianuarie 2005, cei mai muli venind din Italia, Franta, Germania, Austria i Ungaria, numrul acestora reprezentnd aproape jumtate din numrul total de vizitatori. Interesul UE fa de ce se ntmpl n Romnia este dovedit i de faptul c procentajul cu care a crescut numrul vizitatorilor din aceast zon este de peste dou ori mai mare dect procentajul cu care s-a majorat numrul total de vizitatori, i anume 13%. Potrivit Institutului National de Statistic (INS), n primele 6 luni ale anului 2005, numrul de sosiri ale vizitatorilor strini n Romnia a fost de circa 2,5 milioane, cu 6,7% mai puin fa de aceeai perioad a anului precedent. Dinspre cele 25 de state ale Uniunii Europene s-au nregistrat 1,3 milioane de sosiri, n scdere cu 9,1% fa de primul semestru din 2004. Majoritatea turitilor care au renunat provin din ri europene (Germania, Marea Britanie, Italia). Principalele piee de provenien a turitilor strini sunt cele europene - Germania, rile nordice, Frana, Italia i Marea Britanie, urmate de Japonia, SUA i Canada. Potrivit ANAT, pe aceste piee se nregistreaz anual o cretere de 25%. Turismul rural din Romnia a cunoscut n ultimii ani o dezvoltare i o recunoatere deosebit, potenialul agroturistic fiind foarte mare datorit cadrului natural

deosebit si facilitilor din ce in ce mai bune oferite de proprietarii de pensiuni din Romnia, n prezent fiind inregistrate oficial cteva sute de pensiuni turistice i agroturistice n toate zonele geografice: Muntenia, Moldova, Transilvania, Oltenia, Banat, Criana, Maramure, Bucovina. Romnia dispune de toi factorii de baz pentru intensificarea dezvoltrii turismului rural i anume de: sate dezvoltate pe diferite forme de relief aprute din timpuri strvechi, care au pstrat i mai pstreaz nc aspecte i manifestri tradiionale, datini i obiceiuri strbune, elemente valoroase de etnofolclor; potenial natural; populaie rural numeroasa; tradiii bogate; poziionare geografic atractiv; Analiznd piaa turistic extern a turismului rural, atuu-rile ofertei romneti n domeniu aceasta se particularizeaz prin: 1. ponderea ridicat a cadrului natural montan virgin, n componen natural, nemodificat; 2. conservarea elementelor vechi de civilizaie rural i aplicarea lor n viaa de zi cu zi; 3. prezena unor tradiii i valori etnofolclorice reprezentative(arhitectura popular, meteuguri, folclor i port popular, srbtori folclorice i obiceiuri populare, etc.). 4. ospitalitatea romneasc cu influene de tip latin, obiceiurile gastronomice de la marile srbtori religioase cretin ortodoxe; 5. cur de fructe i alte produse de pdure, consumul de alimente proaspete bio i ecologice la preturi foarte mici, practicarea terapiei ocupaionale i iniierea n tainele medicinii naturiste populare romaneti.

1.3.2. Macromediul In prima faza a procesului de selectie se realizeaza un inventar riguros al tuturor criteriilor ce pot fi luate in calculul deciziei de alegere a pietei externe.

Profilul pietei turistice Italia

Denumirea oficiala : Republica Italiana Capitala : Roma Situarea: Europa de Sud Vecini: Franta (515km); Elvetia (718km), are si o enclava in aceasta tara: Campione dItalia, cu 2.6km si 2051 locuitori; Austria (415km); Slovenia (218km); Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456km). Suprafata: 301.323 km 8

Temperatura: de la 8 grade C iarna, la 38 de grade C vara Populatia: 57.268.578 locuitori Presedinte : Carlo Azeglio Ciampi Diviziuni administrative: 102 provincii, gupate in 20 de regiuni Mediul economic PIB : locul 8

- total $1550 miliarde - PIB/cap de loc. $26,700 Italia are o economie industrial diversificat, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor ri ca Frana i Regatul Unit. Economia capitalisti rmne divizat ntrun nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private i un sud agricultural, cu o rat a omajului de 20%. Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult dect 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. n decada trecut, Italia a urmrit o politic fiscal strns pentru a ndeplinii criteriile Uniuniilor economice i monetare, beneficiind de de o rat a inflaiei sczut care i-a permis alturarea la Euro de la conceperea sa n 1999.Performana economic italian a rmas n urma parteneriilor si europeni, guvernul actual iniiind o serie de reforme pe termen scurt destinate mbuntirii competivitii i a creterii pe termen lung. S-a micat ncet, totui, n implementarea reformelor. Factori demografici Italia este n general o omogenitate lingvistic i religoas, totui, cultura sa, economia sa i politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populaiei europene ca mrime, atingnd 196 de oameni pe km2. Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba german n Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani i 116.914 italieni) i cel de limba sloven lng Trieste.Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale pariale sunt cele franceze n Valle d'Aosta; cele sarde n Sardinia; cele ladine n Dolomii; i cele friuliene n regiunea Friuli-Veneia Giulia, toate patru limbi romanice. n plus exist alte cteva minoriti locale mici, ca i cele vorbitoare de Limba occitan n sudul vii Piemontului; Limba catalan n oraele Alghero i Sardinia; Limba albanez n anumite sate din Calabria i Sicilia; i de dialecte greceti vechi n satele din Calabria.Dei Romano-Catolicismul este religia majoritar (85% din cetenii nou-nscui sunt n mod normal catolici) uramt de religia protestant i cea iudaic, dar este constatat i o cretere a comunitii musulmane imigrante. Factori socio- culturali

Cele mai recente studii de pia au relevat c turistul italian prefer s-i petreac vacanele n propria ar (peste 60% n populaie), cu o durat medie a unui sejur de 12.5 zile. Pornind de la aceast premis se poate realiza un profil al calatorului italian n strintate. Potrivit statisticilor date publicitii de Biroul Italian pentru Comer care face an de an o ampl analiz a pieii turistice italiene, n 2003 au fost cheltuii 18.236 milioane de euro pentru cltorii n afara granielor Italiei, o cretere cu 2,1% fa de 2002. Din acetia 7938 milioane de euro au fost cheltuii pentru vacane n strintate, 7287 milioane euro pentru cltorii de afaceri i 10948 milioane euro pentru cltorii din diverse motive (studii, vizite familie etc). Cu toate acestea, analiznd cheltuielile zilnice/persoan acestea s-au diminuat cu 3% fa de 1999. n ceea ce privete analiza outgoing ului din Italia din 1999 pn n 2003, se nregistreaz o cretere cu 4% a numrului total de cltori i o cretere cu 12% a duratei medii a sejurului. n 2003 situaia cltoriilor n strinatate avnd ca scop turismul (leisure) a fost urmtoarea:
Nr crt Tara (destinatia) Cheltuiala (milioane euro) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Franta USA Spania Germania Marea Britanie Austria Elvetia Grecia Egipt Romania Croatia Olanda Belgia Irlanda Japonia China 1.929 1.922 1.455 1.182 836 805 750 593 428 426 277 233 201 198 192 141 Cheltuiala/ persoana/euro 437 2.008 740 419 943 332 278 604 706 496 254 549 502 1.053 2.469 1.921 Durata medie a Cheltuiala calatoriei (zile) 6,6 18,8 12,1 7,5 15,5 5,3 5,2 10,7 8,4 15,3 6,7 7,2 7,5 17,9 14,5 21,3 medie (euro) 67 107 61 56 62 63 54 57 84 32 38 77 66 59 170 90 zilnica

n ultimii ani, mult mai muli italieni caut stiluri de via concentrate pe calitatea vieii: caut s triasc n localiti de mici dimensiuni, departe de haosul marilor orae redescoper ariile rurale - consumul alimentar se bazeaz din ce n ce mai mult pe produse naturale, tipice - este n cretere numrul celor care practic activiti fizice Toate aceste tendine influeneaz alegerea destinaiilor de vacan: - destinaii care reprezint atracii unice - vacane n contactul cu natura 10

- experiene alternative - vacane care presupun cunoaterea aprofundat a regiunii Astfel, topul preferinelor italienilorin ceea ce privete vacanele este urmtorul: 1. vacane la mare 2. vacane culturale 3. vacane la munte 4. vacane n mijlocul naturii/agroturime 5. vacane pentru practicarea unor sporturi 6. vacane enogastronomice Mijlocul de transport preferat al italienilor pentru cltorii este automobilul, urmat de avion si de tren. O concluzie a acestui fapt este c majoritatea prefer vacanele pe distane scurte si medii. Din punctul de vedere al structurilor receptive preferate acestea sunt: 1. hotelul sau satele de vacan 2. casele/apartamentele nchiriate 3. casele/apartamentele de vacan proprietate 4. casa rudelor, prietenilor 5. cortul sau rulota 6. campingul/motocaravana 7. navele (de croaziera) n evaluarea calitatii unei vacante italienii tin cont de urmatoarele (in ordinea preferintelor) 1. calitatea structurii receptive 2. politetea si amabilitatea lucratorilor din turism 3. mediul inconjurator 4. informatiile turistice si calitatea lor 5. siguranta personala 6. posibilitatea pentru shopping 7. calitatea hranei 8. preturile 9. cultura Puncte de inters ale italienilor in Romania: orasele medievale/Transilvania manastirile pictate/aspectele culturale si religioase Maramuresul Bucurestiul Delta Dunarii Litoralul Probleme de imagine pentru turistii italieni: - destinatie nesigura probleme de infrastructura - atitudinea neprofesionista a unor functionari (polizia, vamesii, politia de frontiera) - asistenta sanitara - tiganii Turistii italieni care au vizitat Romania au apreciat astfel calitatea serviciilor in Romania: - calitatea hotelurilor 1*

11

amabilitatea lucratorilor 2* mediul inconjurator 1* calitatea informatiilor turistice 1* siguranta 1* shopping 1* calitatea mancarii 3* preturi 4* grija autoritatilor pentru monumentele de arta 1*

2. Obiectivele programului de marketing Obiectivul firmei este cresterea cotei de piata cu 5 procente (ca si obiectiv cantitativ) prin oferirea unui produs turistic competitiv (Tur in Maramures), iar ca obiective calitative isi propune imbunatatirea imaginii companiei pe piata de profil, dezvoltarea unei atitudini favorabile a turistilor straini cu privire la serviciile oferite in Romnia si in special in zonele agroturistice. 3.Variabilele mixului de marketing In momentul de fata se inregistreaza o cerere din ce in ce mai mare a turistilor straini pentru acest gen de turism, tot mai multi oameni cauta turismul ecologic. In acest sens se impune crearea unui adevarat produs turistic rural, care sa implice si activitatile de petrecere a timpului liber dar si turismul cultural. De asemenea este nevoie de stabilirea unor criterii clare privind specificitatea produselor, echipamentele standard si calitatea serviciilor. Calitatea produsului turistic destinat exportului trebuie sa se reflecte in special in modul in care sunt concepute produsele, adica in ingeniozitatea activitatilor incluse in diversele tururi, in modul in care reusesc sa implice activ turistii si apoi sa ii fidelizeze prin diverse programe de facilitati. Agentia de turism Tiriac Travel isi propune sa anticipeze schimbarile pietei si sa foloseasca aceste modificari pentru a creea produse competitive pe piata Italiei. Se va incerca depistarea din timp a oportunitatilor oferite de mediu pentru a influenta evolutia acestuia printr-un proces continuu de inovare a produselor. In dezvoltarea unui produs turistic romanesc care sa fie competitiv pe piata externa se impune stimularea unor activitati conexe turismului care pot mari atractivitatea zonei facand sejurul turistului mai placut. Politica de produs n domeniul produsului, modalitile de a atrage clieni sunt date de criteriile pe care trebuie s le ndeplineasc, criterii legate de siguran, coninut ecologic, autenticitate, specificitate. Astfel, prestatorului de servicii i revine sarcina de a identifica coordonatele comportamentului de consum al turitilor pentru a rspunde la cel mai nalt nivel preferinelor lor. Diferenierea i diversificarea produsului turistic se impune pentru meninerea unui turism operativ i competitiv att pe plan intern ct i extern. n acest sens se contureaz urmtoarele direcii strategice:

12

Sporirea atraciei turistice prin originalitate i inedit Definitivarea unui numar de produse turistice rurale pentru piaa extern, bine puse la punct; Organizarea la scara mai larg a unor conferine, manifestri, reuniuni, etc Diversificarea ofertei turistice prin promovarea unor produse unicat

Politica de pre n ceea ce priveste politica de pre, conducerea firmei iriac Travel a adoptat o strategie a tarifelor n funcie de durata sejurului si a serviciilor/facilitatilor suplimentare oferite. Politica de distribuie Distributia vizeaza legaturi directe cu consumatorii potentiali prin intermediul Internetului. Activitatea de distributie a produsului turistic din statiune prezinta o importanta foarte mare, de modul cum este acest distribuit depinzand reusita actiunii de lansare si promovare a produsului pe piata din Italia. Politica de promovare Obiectivele strategiei promotionale sunt cresterea notorietatii si imbunatatirea imaginii produselor romanesti, a turismului rural pe mai multe cai Ca metode de promovare a produsului turistic Tur in Maramures pe piata din Italia am recurs la urmatoarele: Promovare prin Internet prin AdWords, serviciu oferit de Google.com si care consta in indexarea cat mai bine a siteului firmei, in special a sectiunii dedicate produsului si hosting de banner publicitar pe domeniul Google.de Campanie de e-mail indreptata catre o baza de date cu agentii de turism din Italia prin care se doreste penetrarea pietei prin intermediul agentiilor locale Brosuri si flyere distribuite prin intermediul Ambasadei Romaniei din Italia, proiect in colaborare cu Ministerul Turismului Politica de personal Calificarea resurselor umane din acest sector este prioritara in conditiile in care cresterea numarului de turisti straini este in continua crestere. Pentru a putea face fata cerintelor si exigentelor unui turism de calitate, pentru fidelizarea turistilor, pentru atragerea unor noi segmente de piata se impune identificarea unor noi surse de finantare pentru realizarea periodica a unor astfel de cursuri si asta pentru ca majoritatea celor care lucreaza in acest sector, nu sunt calificati profesional pentru activitatea pe care o desfasoara, deoarece ei provin din alte sectoare de activitate. Astazi, exigentele unui turism modern, de o buna calitate, nu mai poate fi facut de personal necalificat, dupa metode si norme invechite, sau la bunul plac al prestatorului. n conditiile in care turismul romanesc trebuie sa se alinieze legislatiei europene iar calitatea pachetelor de servicii turistice trebuie creasca este normal sa avem in vedere factorul uman, care este hotarator in asigurarea calitatii serviciilor in domeniul turismului.

13

4. Bugetul de marketing In vederea stabilirii bugetului promotional, intreprinderea va utiliza metoda obiectivelor (determinarea sumelor necesare corespunzator obiectivelor promotionale avute in vedere). 5. Controlul si evaluarea programului Evaluarea si controlul demersului de marketing se fac prin intermediul unor instrumente de control cum ar fi cercetarile de marketing, cu ajutorul carora se determina impactul determinat de actiunile intreprinse. Cercetarile de marketing se efectueaza atat la nivel calitativ cat si la nivel cantitativ, ele reprezentand instrumentele de control general atat a interventiilor de nivel cognitiv,afectiv cat si conativ.

Bibliografie

1. Managementul Marketingului- Kotler Ph., Editura Teora, Bucuresti 1998

14

2. Palnificarea de marketing in turism Stancioiu A., Filip A., Caescu S., Constantinescu M., Ionescu F. ed. Economica 2005 3. www.cia.gov 4. www.markmedia.ro 5. www.agenda.ro 6. www.cotidianul.ro 7. www.radiustravel.ro

15