Sunteți pe pagina 1din 3

MONEDA UNICA EURO

Odata cu accentuarea tendintelor de globalizare a pietelor, competitia intre cele trei centre de putere economica-Europa, SUA, Japonia- s-a ascutit. Introducerea monedei unice europene, reprezinta asadar una dintre cele mai relevante etape ale adncirii procesului de integrare europeana si traseaza coordonatele unei perioadae de tranzitie a sistemului monetar international de la cel bazat pe dolarul SUA pana la unul bipolar.Euro sporeste interesul pentru procesul de integrare monetara si pentru implicatiile acestuia atat asupra statelor mambre ale Uniunii Economice si monetare , cat si altor tarii sau regiunii din afara Eurolandului. Trecerea la moneda unica europeana a ridicat nenumarate semne de intrebare in lumea financiara internationala, semne de intrebare legate de viabilitatea acestei monede si daca ea nu este, in fapt, decat rezultatul dorintei puterilor europene de a se coaliza in scopul formarii unui concurent viabil dolarului american si yenului japonez. Prin crearea Uniunii Monetare s-a urmarit atingerea a cel putin doua obiective, primul, Uniunea Moneatra sa constituie un motor pentru continuarea integrarii politice a Europei Occidentale , si al doilea, sa se realizeze o dinamica mai accentuata a cresterii economice si o utilizare mai ridicata a fortei de munca. Fara indoiala, o uniune monetara poate aduce avantaje economice insemnate: se imbunatateste alocarea factorilor de productie, deoarece productia si investitiile nu mai sunt influentate de evolutia cursurilor de schimb.

se fac economii de catre populatie, care duc la cresterea consumului. creste transparenta pietei si a preturilor piata de capital creste ca spatiu si lichiditatii, ceea ce determina reducerea nivelului dobanzii. scade costul tranzactiilor, intrucat nu mai cuprind cheltuieli legate de risc valutar, si scade costul informatiei valutare. crearea euro a contribuit la dezvoltarea relatiilor comerciale si financiare intre membrii Euroleand si parteneri, intrucat tarile mambre ale Uniunii Monetare nu vor mai fi afectatae de riscul valutar in aceeasi masura in care au fost expuse ianinte. o relatie de mai mare echilibru intre principalii actori ai sistemului financiar international, respectiv Euroland,SUA,si Japonia va contribui la cresterea responsabilitatii fiecaruia, in vederea asigurarii unui mediu global stabil. euro va deveni, alaturi de dolarul SUA moneda internationala de tranzactii, depozit, investitii si rezerva. La 1 ianuarie 1999, Consiliul de Ministri de Finante si ai Economiei, la propunerea Comisiei Europene si dupa consultareaB.C.E, au stabilit cursurile de schimb fixe,irevocabile, dintre monedele tarilor membre si dintre acestea si euro, acest moment fiind apreciat a fi momentul crucial in procesul crearii uniuii monetare. Cursurile de schimb intre monedele uniunii monetare si euro, care s-au stabilit la 1 ianuarie 1999, au ramas irevocabile si nemodificate pe intreaga perioada, cand cele doua monede au fost folosite ca mijloc de plata, respectiv de la 1 ianuarie la 30 iunie 2002.Cotatia pentru 1 euro a fost de 1,17 dolari S.U.A. Exista putine estimari referitoare la costul generat de trecerea la monede euro.Conform datelor realizate de

banca Germaniei, acest cost reprezinta aproximativ 0,5% din PIB,in timp ce estimarile BCE arata ca acelasi cost este situatintre 20 si 50 miliarde. In ceea ce priveste rata de schimb, trecerea la euro a avut un dublu efect.Mai intai,monedele nationale care circulau in economia subterana, au fost transformate in dolari, pentru a se evita declararea lor autoritatilor.Pe de alta parte, nincrederea celor care detineu marci si se aflau in afara uniunii monetare, ia facut sa transforme marcile tot in dolari.Persoanele care detineau bani nedeclarati, au incercat sa-i cheltuiasca, consumul privat si implicit cererea de bunuri crescand in ultimul trimestru al lui 2001. O prima estimare realizata de Eurostat in zona monetara europeana, arata ca impactul trecerii la euro asupra preturilor a fost de 0,16 puncte, la o rata lunara a inflatie de 0,5% in ianuarie 2002.In Franta, cresterea indicelui preturilor de consum a fost de 0,1%,iar banca Italiei estima 0,1%, iar banca Italiei estima 0,2%in ianuarie si februarie . Conform unui alt studiu facut de banca Spaniei, incidenta rontujirilor rezultate din trecerea la euro, era de 0,2%.Banca centrala germana nu au publicat o estimare globala, dar a recunoscut ca preturile au crescut , in special in domeniul serviciilor in 2002, anuntand ca procesul de ajustare nu s-a incheiat inca. Banca Centrala Europeana constata in 2002, ca nu exista tensiuni la nivelul preturilor generate de trecerea la euro, o mai mare transparenta la nivelul preturilor trebuind sa genereze o crestere a concurentei si implicit o limitare a inflatiei.

S-ar putea să vă placă și