Sunteți pe pagina 1din 17

noiembrie - decembrie 2006

anul XXXI
NAŞTEREA LUI HRISTOS
Alina Paraschiv

Motto: Felul de interpretare simbolic este foarte folositor la


multe; ajută la formularea unei drepte teologii, ajută
evlaviei; ajută la punerea în valoare a priceperii, la
deprinderea vorbitului pe scurt şi la arătarea înţelepciunii. 1

Icoana stă sub semnul dincolo de limitele sale, se

Naşterea Domnului
paradoxului, manifestă o realitate
neobişnuitului, nu este posibilă doar pentru că
nararea unui eveniment, Viaţa s-a arătat (1 Ioan
conduce de la ceea ce este 1,2), pentru că [...] s-a
sesizabil la ceea ce este de apropiat împărăţia
neînţeles, în care credinţa cerurilor (Matei 4, 17).
îşi are ultimul ei Să privim acest model, MESAJ DE CRĂCIUN
fundament2 . care marchează
Prin simplitate, începuturile picturii
Marius Dragolea
reducerea la esenţial, bizantine. Consul general al României la Sydney
această icoană a Naşterii Linia îşi are rostul ei, Doamnelo r, Domnişoarelo r şi ce ne priveşte, depin de numai de
lui Hristos3 ne aşează în însă este dominată de Domnilo r, noi să putem transforma aderarea
vecinătatea tainei. amplitudinea Mă folosesc de acest prile j ţării noastre la Uniunea
Entuziasmul iconarului, simbolismului şi al pentru a exprima, în numele Europeană într-un plu s de
instrumentarul stilistic şi expresiei culorii. Se Consula tulu i General al României încredere şi de simpatie pentru
la Sydney, cele mai calde românii trăitori în Australia , ca şi
tehnic, materia icoanei, deosebesc două tipuri de mulţumiri tuturor celo r care au în noi oportunităţi de dezvoltare a
toate au fost puse în slujba linie: cea formată de venit să sărbătorească alături de rela ţiilo r bila terale din tre ţara de
redării prezenţei şi graniţa planurilor colorate noi Ziua Naţio nală a României. orig in e şi de suflet şi ţara de
adâncului tainei întrupării, şi cea propriu-zisă, ductul. Sunt convins că sentimentele de adopţie .
care-l cheamă pe om la Conturul negru/brun este apropiere şi solid aritate naţională Dragi Prie teni,
cunoaştere: Naşterea Ta, utilizat pentru imprimarea/ pe care le -am trăit împreună cu În acest sfârşit de an, între
Hristoase, Dumnezeul demarcarea celor create, acea ocazie au fost egal Ziua Naţio nală şi data aderării la
împărtăşite şi de către miile de Uniu nea Europeană se aşează,
nostru, răsărit-a lumii aflate în aşteptarea alţi români din Sydney şi din ca într-o înlănţuire cronolo gică
lumina cunoaştinţei; [...] Mântuitorului lor: Maica întreaga Australie , care, din simbolică, sărbătoarea sfântă a
să te cunoască pe Tine, Domnului, Iosif, motive obiective, nu au putut să Naşterii Domnulu i şi pragul unui
Răsăritul cel de sus animalele. Culoarea fie alături de noi. An Nou. Permiteţi-mi să vă urez
(T roparul Naşterii dominantă este albastrul, Am sărbătorit împreună Ziu a Dumneavoastră, familiilo r
Domnului). într-o varietate unitară de Naţională pentru ultimul an în Dumneavoastră şi tuturor celo r
Dacă din lipsă de nunaţe: albastru-purpuriu, afara Uniunii Europene, cu care simt şi vorbesc româneşte
gândurile deja îndreptate spre pe pământ australian, în numele
evlavie icoana ar fi albastru-deschis, albastru momentul care va consacra, meu şi al colegilo r mei din
abordată raţionalist, o grizat. foarte curând, la 1 ianuarie 2007, Consula tul General al României
asemenea apropiere, în În partea superioară a reîntoarcerea Românie i în marea la Sydney, un Crăciu n cât mai
sărăcia ei, nu ar putea să icoanei, planul elipsoidal familie europeană. Acest moment fericit, încărcat de fio rul şi bucuria
nu-şi constate finitudinea, albastru-violaceu, unde se reprezintă un prilej de bucurie dar colin delo r şi tradiţiilor româneşti,
nu ar putea să nu află Pruncul şi animalele, şi de refle cţie pentru românii de precum şi un An Nou cu sănătate
recunoască faptul că, pag. 3 pretutindeni, in diferent de lo curile şi cât mai multe împliniri.
unde trăie sc şi muncesc. În ceea La Mulţi Ani!
pag. 2

în biserică
LUMÂNĂRI VS. SPOVEDANIE
Preot Doru Costache

Trăim în zodia evlaviei fără lumina lui Hristos şi a tradiţiei apare martorul conştiinţei Bisericii,
raţiune. Din neştiinţă ori din uitare, apostolice. preotul) faţă în faţă cu Hristos, cel
omul se leagă de orice i se pare a Aprinsul lumânărilor, cât de predicat de tradiţia apostolică.
avea un sens, spre liniştirea interesant poate părea – în plan Or, evlavia prost înţeleasă,
propriei conştiinţe, fără să mai simbolic –, nu ajută la evaluarea neîntemeiată în tradiţia apostolică,
întrebe preotul în privinţa personală ori la transformarea tinde să dizolve Biserica lui
lucrurilor cu adevărat importante. omului în făptura cea nouă, nobilă, Hristos, prefăcând-o într-o adunare
(Chiar aşa, câţi dintre cei care înnoită în Hristos şi care se superstiţioasă. Oamenii vor aprinde
frecventează, sau nu, biserica, îşi aseamănă progresiv lui Hristos. lumânări, dar asta nu va schimba
mai pun problema mântuirii, a Aprindem lumânări spre a exprima cu nimic faptul că pojghiţa de
desăvârşirii personale?) o stare interioară; dacă lumina evlavie pe care o au, în afara sfintei
Biserica lui Hristos nu este însă interioară este absentă, aprinsul spovedanii, nu poate contribui la
nici o alcătuire de ignoranţi, lumânărilor nu poate suplini transformarea larvei în fluturele
rătăcind prin ceţurile groase ale această lipsă. care îşi întinde aripile către slava
superstiţiei, nici un cabinet de În schimb, taina sfintei cerului... S-ar zice că, fără
psiholog, unde merge omul să afle spovedanii susţine devenirea spovedanie, viaţa creştină rămâne
ceva linişte (adică să înveţe să uite personală a omului, ajutându-l să încremenită în proiect, iar creştinul
că are probleme). În Biserica lui se pună (mai obiectiv decât permite – o promisiune imposibil de
Hristos învăţăm să fim realişti, să măsura propriei sale conştiinţe împlinit…
ne evaluăm starea proprie în subiective, în condiţiile în care

VOTĂM, SAU NE RUGĂM?


Despre ce înseamnă, în cele din urmă, a fi creştin
Preot Doru Costache

Cu ocazia adunării generale mai mare decât aceea a unor oamenilor cuminţi nu face parte
anuale (26 noiembrie 2006), am suflete care se cred în Biserica lui nici din definiţia creştinului, nici
sesizat un lucru despre care nu Hristos, în condiţiile în care prin din aceea a decenţei elementare.
eram neapărat conştient: pentru o decizia lor de viaţă se plasează în A fi creştin implică primordial a
parte dintre cei ce cred că au vreo afara comuniunii duhovniceşti a te ruga cu ceilalţi, nu a decide în
legătura cu Biserica lui Hristos, creştinilor… Luptători fără de locul celor care alcătuiesc poporul
deşi sunt risipiţi care-ncotro, minte – împotriva Duhului Sfânt şi lui Dumnezeu. Şi dacă tot e vorba
contează mai mult să fie membri a poporului lui Dumnezeu… de vot, a fi creştin implică a vota în
cu drept de vot decât să se roage Ridicoli şi înstrăinaţi, s-au aflat spiritul Bisericii lui Hristos, nu
împreună cu noi… Realmente, am dintr-o dată singuri, auto-izolaţi de pentru (auto)idolatre ambiţii
fost şocat să văd reapărând printre comunitatea despre care nu mai personale.
oamenii noştri cuminţi figurile ştiu nimic şi la care nu mai Tristeţe… Tristeţe şi jale –
celor care nu înţeleg nimic din contribuie cu nimic. pentru aceste suflete fără suflet…
viaţa şi aspiraţiile poporului lui În aceste condiţii, cum poate Dar, slavă Domnului, chiar şi
Dumnezeu… Lipsiţi de cineva, care vizitează parohia o pentru cei risipiţi care-ncotro,
sensibilitate faţă de eforturile dată sau de două ori pe an, ori există pocăinţă. Sunt aşteptaţi, ca
noastre, ale unei parohii încă poate nici atât, să pretindă dreptul întotdeauna, la taina sfintei
fragile, dar pe drum de consolidare, de a vota pentru determinarea vieţii spovedanii. Poate aşa, de dragul
au năvălit peste noi cu tot bagajul celor care participă la fiinţa Domnului şi măcar de Crăciun, vor
lor de păgână violenţă, de inumană Bisericii cu trup şi suflet? Aceşti reuşi să schimbe
viclenie, tăvălind cu nonşalanţă înstrăinaţi se pot ruga cu noi ori de deşertăciunea în
numele de creştin în mizeria câte ori au timp şi pentru suflet, ori bucurie
propriei lor deşertăciuni… de câte ori au timp şi pentru duhovnicească.
Probabil că nu există tragedie această parohie; dar a vota în locul

Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |


pag. 3

Naşterea… pag. 1 mări l-a întemeiat şi pe râuri l-a 19). O Poartă a cerului (Facerea
aşezat (Psalmul 23, 1-2). Fecioara, 28,17) care s-a deschis prin naşterea
sugerează deopotrivă cerul din care devenind Maica lui Dumnezeu, a Domnului: Eu sunt uşa: de va intra
s-a coborât Fiul Omului prin păşit pe mare, a căpătat asemănare cineva prin Mine, se va mântui; şi va
întrupare, natura Sa divină, dar şi cu Cel ce Se purta pe deasupra intra şi va ieşi, şi păşune va afla
întunericul peşterii, pântecul apelor (Facere 1,2). (Ioan 10,9).
pământului, care l-a primit cu O altă dimensiune plină de Icoana adună, prin multiplele ei
ospitalitate pe Creatorul său. înţelesuri este poziţia persoanelor în semnificaţii, cele ce au fost şi cele ce
Bordura gri, în centrul căreia se spaţiul icoanei, dar şi a uneia faţă de vor veni în planul Domnului cu
află steaua – ghidul magilor – cealaltă. Pruncul Iisus este pictat cu lumea; anunţă cerul nou şi pământul
desenează dualitatea bolta cerului- faţa îndreptată în sus, arătând relaţia nou al fiinţei umane şi al creaţiei de
bolta peşterii, unirea pământului cu neîntreruptă cu T atăl, în care se va la sfârşitul istoriei, cu care şi în care
cerul, a Celui necreat cu cele create, păstra permanent ca Fiu al Omului. oamenii vor fi poporul Lui şi însuşi
şi dimensiunea cosmică a acestui Aura Sa se atinge cu cea a Maicii Dumnezeu va fi cu ei (Apocalipsa
eveniment. Prin înţelesul ei ascuns, Domnului, tâmplă lângă tâmplă, în 21,3).
steaua ne vorbeşte despre un cer care acelaşi gând. La picioarele
nu este doar atmosferic. Despre ea, Pruncului, capul aureolat a lui Iosif 1. Sfântul Clement Alexandrinul, Stromata a V-
a, 46.1.
Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că stă înclinat: semn al luptei dintre 2. Wilhelm Nyssen, Începuturile picturii
nu era o simplă stea, ci un înger gândul cel luminos al acceptării bizantine (Bucureşti: EIBMBOR, 1988) p. 83.
care lumina asemenea unei stele şi îi tainei întrupării şi neputinţa gândului 3. Icoana face parte dintr-o serie de scene
înfăţişând marile momente ale mântuirii, pictate
călăuzea pe împăraţii de la Răsărit firii căzute. Dar noima nu se opreşte pe o casetă de lemn, datând de la jumătatea
la locul unde aveau să se închine lui aici. Daca Iosif, prin aura sa, devine secolului VI. Caseta se află la capela Sancta
Hristos4 . potenţial un Adam binecuvântat, el Sanctorum, de la Lateran.
Simbolistica Scripturii (cf. Isaia primeşte totodată şi binecuvântarea 4. Grigorie Krug, Cugetările unui iconograf
despre sensul şi menirea icoanelor (Bucureşti:
1,3) referitoare la animalele acestei Născătoarei de Dumnezeu, sprijinul Sofia, 2002) p. 140.
icoane a putut determina acesteia ca trăitoare a unei noi vieţi 5. Wilhelm Nyssen. op. cit, p. 82; dar şi Sfântul
semnificarea lor ulterioară astfel: înduhovnicite, izvorâtă din naşterea Clement Alexandrinul, Stromata a VI-a, 50.1.
6. […] un pat de felul celor purtate de evrei în
boul îi reprezintă pe creştinii lui Hristos. călătoriile lor. Cf. Leonid Uspensky &
proveniţi dintre iudei, iar măgarul pe Icoana respiră un puternic dialog. Vladimir Lossky, Călăuziri în lumea icoanei,
cei dintre păgâni5 . În icoana Naşterii Pruncul gângureşte/cântă chemându- Bucureşti: Sofia, 2003, p. 171.
se surprinde anticipat, dar în mod ne în împărăţia Tatălui; boul,
nedesluşit, adunarea celor simbolizând şi experienţa Vechiului
credincioşi, a Bisericii în jurul T estament, stă întors către asin într-o
Domnului său. convorbire tainică; Feciora Maria şi
În opoziţie cu acest albastru, Iosif îşi vorbesc nevăzut.
sugerând dinamica înălţării omului Spaţiul dintre persoane este umplut
spre împărăţia T atălui, împlinirea de albastrul bolţii cer-pământ, care
vocaţiei de fiu al lui Dumnezeu, pare că se reflectă în triunghiul
maroul-roşcat în care este pictat Iosif format de Prunc, Maica Sa şi Iosif. MĂRTURII DE
şi de asemenea fondul pământiu din Naşterea Mântuitorului aduce între
jurul său, trădează starea sa de oameni un nou mod de relaţionare, SUFLET
îndoială cu privire la taina întrupării cel al Dumnezeului-om. Şi în această Albe rt Einstein despre noi şi
lui Hristos. Lutul hainei este parte inferioară a icoanei avem lume a noastră
transfigurat în zona mâinii cu care îşi anticipată imaginea Bisericii: Maica ■ Sufletele mari au întâlnit
sprijină capul gânditor, devenind Domnului fiind simbolul celor tari în întotdeauna opoziţie din partea
luminat albăstrui. Mâna, ca simbol al credinţă, iar Iosif a celor nebotezaţi minţilor mediocre.
îndemânării practice, asociată cu şi a începătorilor. ■ Este mai uşor să dezintegrezi un
meditaţia sub imperiul păcii aduse Semnul alb din centrul icoanei ne atom decât o prejudecată.
de Hristos, ajută la luminarea întregii aminteşte de piatra pe care şi-a ■ Mintea intuitivă este un dar divin,
haine-fiinţe. odihnit capul Iacob-Israel şi de iar mintea raţională este servitorul
Patul6 pe care se odihneşte Maica experienţa acestuia (Facerea 28,10- fidel al acesteia. Noi am creat o
Domnului, albastru deschis, străbătut 22), o prefigurare a Bisericii în societate care onorează servitorul şi
de unde concentrice, nu mai are din Vechiul T estament: Apoi s-a sculat a uitat darul.
consistenţa celui din partea Iacov dis-de-dimineaţă, a luat piatra ■ Sunt doar două moduri în care
superioară a icoanei. Sugerează mai ce şi-o pusese căpătâi, a pus-o stâlp poţi să-ţi trăieşti viaţa: ca şi cum
degrabă o apă: Al Domnului este şi a turnat pe ea untdelemn. Iacov a nimic nu este un miracol sau ca şi
pământul şi plinirea lui, lumea şi toţi pus locului aceluia numele Betel cum orice este un miracol.
cei ce locuiesc în ea. Aceasta pe (casa lui Dumnezeu) (Facerea 28,18- (comunicate de M. Constanţa)

Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |


pag. 4

ÎNTRU ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI:


LEGEA VECHE, LEGEA NOUĂ
Duminicile a 23-a, a 24-a, a 22-a şi a 25-a după Rusalii
Preot Dr. Doru Costache

Grupul acestor patru duminici, ca o Prin aranjamentul textelor citite în vindecat prin reinstituirea respectului
pregătire pentru intrarea în postul cadrul sfintei liturghii, cele patru faţă de Legea Veche, ci prin harul lui
naşterii Domnului, propune meditaţia duminici menţionate sugerează o Hristos, însă nu e mai puţin adevărat
asupra raporturilor dintre cele două soluţie nuanţată. În principiu, se poate că omul a ajuns complet dominat de
Testamente, Legi sau Legăminte spune că paradoxul sesizat în demoni tocmai pentru că a ignorat
încheiate de Dumnezeu cu poporul afirmaţiile sfântului Pavel îşi păstrează Legea lui Dumnezeu.
său. vigoarea, deşi prin asocierea textelor Sugestie: Legea Veche a fost lăsată
Este ştiut faptul că, cel puţin în citite în cele patru duminici lucrurile cu un rost, acela de a-i apropia pe
primele decade ale istoriei apar mult mai limpede, îndrumând oameni de Dumnezeu. Or, respingând
creştinismului, au existat puternice spre sesizarea unui raport de Legea, oamenii nu se mai pot elibera
tensiuni generate de diversitatea complementaritate, cu explicită funcţie din sclavia obişnuinţelor lor şi
interpretărilor privind raporturile practică. ritmurile întunericului. În situaţia
dintre cele două Legi. În comunităţile extremă în care omul a ajuns complet
dominate de creştini proveniţi dintre DUMINICA A 23- A DUPĂ RUSALII stăpânit de puterea celui rău, Legea
(Efeseni 2:4-10; Luca 8:26-39)
evrei, Legea Nouă era interpretată în Veche rămâne însă neputincioasă.
Apostolul: Faptele/virtuţile realizate
lumina celei Vechi, având drept Doar Legea Nouă, inaugurată prin
în conformitate cu Legea Veche nu
corolar înţelegerea lui Hristos ca fiind viaţa lui Hristos, poate înfăptui
ridică omul din moartea spirituală a
unul din profeţi şi nu neapărat Fiul lui miracolul restaurării omului…
îndepărtării de Dumnezeu, de vreme
Dumnezeu. Situat la limita
ce, într-o măsură, pun accent pe DUMINICA A 24- A DUPĂ RUSALII
creştinismului, acest tip de interpretare
efortul omului însuşi. Prin aceasta, (Efeseni 2:14-22; Luca 8:41-56)
(„iudaizantă”) se regăseşte astăzi în
faptele bune împlinite ca răspuns la Apostolul: Sfântul Pavel se
grupurile de tipul adventiştilor şi al poruncile Legii Vechi pot întreţine adresează creştinilor din Efes,
martorilor lui Iehova. La extrema orgoliul omului – or, mândria şi majoritatea provenind dintre păgâni.
cealaltă se afla tendinţa comunităţilor aroganţa (care provine din orgoliu) Şi la Efes, precum în alte comunităţi
dominate de creştini proveniţi dintre reprezintă originea căderii omului, de mixte, tensiunea dintre cei proveniţi
păgâni, care ignora aproape complet
la Adam şi până la sfârşitul timpurilor. dintre iudei şi cei proveniţi dintre
Legea Veche şi excludea relevanţa
În schimb, mântuirea vine prin harul/ păgâni se manifesta în diverse chipuri.
„Dumnezeului Vechiului Testament”
mila lui Hristos, care – făcându-se Sfântul le vorbeşte celor proveniţi
pentru experienţa creştină. Acest tip de
unul dintre noi – ne-a cuprins pe toţi în dintre păgâni, asigurându-i că în/prin
interpretare se regăseşte azi în
viaţa, moartea, învierea şi înălţarea lui, Hristos a fost demolat peretele
comunităţile de tip penticostal.
deschizându-ne astfel orizontul vieţii duşmăniei dintre iudei şi păgâni, toţi
E de asemenea ştiut faptul că, în
veşnice. Contemplând prin credinţă (şi fiind acum chemaţi ca, împreună, să
anul 50, apostolii s-au adunat la
cu credincioşie) chipul vieţii alcătuiască noul popor al lui
Ierusalim pentru a dezbate această
pământeşti a lui Iisus, descoperim Dumnezeu. Legea Veche a fost
chestiune, hotărând că cei proveniţi
stilul de viaţă la care Dumnezeu ne-a desfiinţată prin crucea lui Hristos, care
dintre păgâni nu trebuie să respecte chemat dintru început, când lumea a devenit temelia noii zidiri, Biserica.
toate prescripţiile Vechiului încă nu era. Ceea ce caracterizează noul popor al
Testament, urmând doar să se ferească Evanghelia: Iisus a ajuns, împreună lui Dumnezeu, noua umanitate, nu mai
de desfrâu şi să aplice anumite
cu ucenicii, în ţara gherghesenilor, un este o serie de porunci, ci realitatea
principii alimentare (să nu mănânce
popor amestecat, alcătuit din iudei şi iubirii şi a păcii pe care o
carne ce a fost jertfită idolilor, sau
păgâni. Alienarea de rânduielile Legii experimentează – în liturghie – ca trup
provenind de la animale sugrumate,
Vechi era vizibilă în faptul că la lui Hristos şi templu al lui
sau carne crudă; cf. Faptele apostolilor
gherghesenii creşteau porci şi, Dumnezeu, în Duhul Sfânt. Exact
15:1-31). Ulterior, sfântul Pavel a
probabil, le consumau carnea; or, comuniunea cu Dumnezeu le permite
demonstrat că prescripţiile alimentare
ambele erau oprite de Legea Veche. oamenilor să depăşească toate
(cf. Romani 14:3) şi alte rânduieli ale
Dispreţul faţă de Legea Veche, o falsă diviziunile, obstacolele pe care altfel
Legii Vechi (cf. Galateni 6:15) nu mai
libertate, i-a adus pe ghergheseni în le experimentează din cauza
au putere în creştinism. Apostolul
condiţia robiei şi a orbirii extreme. Nu diferenţelor dintre ei.
afirma de fapt, paradoxal, că Legea întâmplător, primul lor reprezentant Evanghelia: Două femei se aflau în
Veche are (cf. Romani 7:12) şi nu are era un om stăpânit complet de demoni; boală şi în pericol de moarte: fiica lui
(cf. Romani 8:2) putere. Chestiunea, în ei înşişi, gherghesenii, l-au alungat pe Iair, în vârstă de 12 ani, şi femeia
complexitatea ei, rămânea aşadar Hristos şi nu au primit lumina. Este
deschisă. pag. 5
adevărat că demonizatul nu a fost

Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |


pag. 5

Întru... pag. 4 oameni din comuniunea divinoumană înnoirii omului, dacă nu sunt împlinite
a trupului lui Hristos, nu sângele. în spiritul lor. Nici o virtute nu este o
suferind neîntrerupt, de 12 ani, de valoare, dacă nu se împlineşte în
curgerea sângelui. Prima se afla fără DUMINICA A 22- A DUPĂ RUSALII compasiune. Or, numai Hristos este
(Galateni 6:11-18; Luca 16:19-31)
speranţă în pragul morţii, iar Legea cel ce a interpretat Legea Veche, în
Apostolul: În comunitatea din
Veche, semnificată de tatăl său, propria lui viaţă, ca o cale a înnobilării
Galatia, creştinii dintre iudei îi
preşedinte al sinagogii, rămânea slabă omului prin compasiunea exprimată
îndemnau pe cei dintre păgâni să
în faţa morţii. A doua experimenta, jertfelnic, în actele milei faţă de
practice tăierea-împrejur
dincolo de slăbiciunea produsă de (circumcizia), pe de o parte spre a semeni. Legea Veche îşi pierde aşadar
pierderea sângelui, o singurătate evita persecuţiile împotriva creştinilor, valoarea atunci când e luată ca bun în
extremă: potrivit Legii Vechi, era pe de alta pentru a se lăuda cu sine şi capăt de drum. Dacă este însă
impură, astfel încât oricine se atingea asumată ca punte spre Hristos, ea îşi
respectarea literală a Legii Vechi.
de ea nu mai putea apărea în societate descoperă imensul potenţial
Sfântul Pavel observă însă că în viaţa
şi nu mai întrunea condiţiile pentru regenerator în direcţia umanizării
creştină circumcizia ori lipsa acesteia
îndeplinirea obligaţiilor ritualice. De omului, a înfăptuirii omului ca fiinţă-
nu înseamnă nimic: nici circumcizia
fapt, prin boala sa, femeia era exclusă întru-comuniune.
nu este o virtute, nici lipsa ei nu e un
din comuniunea cu Dumnezeu şi din
păcat. Ceea ce contează în viaţa DUMINICA A 25- A DUPĂ RUSALII
societatea umană, exemplu al unei alte
creştină este „noua făptură”, omul (Efeseni 4:1-7; Luca 10:25-37)
slăbiciuni a Legii Vechi. Prezentă în
remodelat lăuntric, transformat prin Apostolul: Sfântul Pavel îi îndeamnă
societate şi atingându-se de Hristos,
asemănarea cu Hristos. Pentru acest pe creştinii din Efes să privească
femeia a demonstrat un curaj
om înnoit, între sine şi lume (cu dincolo de raţiunile separaţiei dintre
nemaipomenit, care a propulsat-o din valorile ei) există un raport de iudei şi păgâni, de asemenea dincolo
ritmurile Legii Vechi în cele ale Legii răstignire: omul creştin aplică un de diferitele daruri duhovniceşti
Noi. Nu întâmplător, Hristos, cel ce principiu ascetic, un discernământ primite prin botez, pricepând că
este Legea Nouă, i-a confirmat spiritual, care îi permite să se ţină unitatea la care au fost chemaţi în şi
curajul, desemnând-o ca fiică a
departe de falsa înţelepciune lumească prin Hristos are temeiuri superioare şi
Împărăţiei, calitate câştigată prin
(cf. Coloseni 2:8). Aşadar, dacă există mult mai adânci. Pentru cei regeneraţi
credinţă. Or, dacă o femeie a reuşit să
vreun motiv de laudă pentru creştin, spiritual în baia aceluiaşi botez, ceea
depăşească neputinţele Legii, primind
acesta e tocmai aplicarea principiului ce contează este faptul că au un singur
prin credinţă vindecarea, moartea
jertfei de sine (nu al jertfirii aproapelui Dumnezeu şi Domn, la care se
însăşi nu mai putea avea stăpânire,
pe altarul oricărei iluzorii dreptăţi), raportează printr-o credinţă unitară,
fiind înfrântă de Hristos, care a tras-o
ilustrat exemplar în crucea lui Hristos. percepută în unitatea spiritului. În
cu sine la viaţă pe fiica moartă a lui
Pavel însuşi, înnoit în Hristos, nu mai lumina acestor temeiuri ale unităţii,
Iair.
era definit de circumcizie, ci de toate diviziunile trebuie depăşite,
Sugestie: Simbolic, cele două femei
„semnele Domnului creştinii având o chemare nobilă. Ei îşi
din textul evanghelic, asociate cu Iisus” (consecinţele înnoirii prin viaţa împlinesc chemarea de sus prin
numărul 12, reprezintă poporul întregit creştină), pe care le purta în trup. smerenie, blândeţe, îndelungă-răbdare
al lui Dumnezeu (Biserica lui Hristos), Evanghelia: În parabola cu săracul şi compasiune, renunţând la aroganţă
alcătuit din cei chemaţi dintre păgâni
Lazăr şi bogatul anonim, lipsit de şi dispreţul faţă de aproapele.
(„impuri”, ca şi femeia bolnavă) şi
milă, Hristos predă lecţia înţelepciunii Evanghelia: Întrebat de un cărturar,
dintre iudei („morţi”, din cauza
divine. Legea lui Moise şi profeţii au savant al Vechiului Testament, cum
neputinţelor Legii Vechi). Tot
avut rostul de a pregăti conştiinţa poate cineva dobândi viaţa veşnică,
simbolic, şi tot ca un cod al noului
umană pentru primirea „celui înviat Hristos l-a invitat pe ispititor să
popor al lui Dumnezeu, cele două
din morţi”, Hristos. Din păcate, rezume Legea Veche, ceea ce omul a
femei trimit către cei 12 patriarhi
vechiul Israel nici nu a respectat şi făcut, amintind cele două
israeliţi şi cei 12 apostoli (cei 24
Legea, nici nu a priceput rostul comandamente fundamentale ale Legii
bătrâni din Apocalipsa 4:4). Dacă
acesteia. Aşa se face că cel bogat în – iubirea nelimitată faţă de Dumnezeu
Legea Veche îi ţinea pe oameni
virtuţile Legii era lipsit de compasiune şi iubirea aproapelui după măsura
departe unii de ceilalţi şi de pentru aproapele în suferinţă, imagine iubirii de sine. Având o problemă în
Dumnezeu, altfel spus robiţi morţii – smerită a Celui Smerit, aflat în identificarea aproapelui, şi mai mult ca
în toate sensurile acesteia –, în Hristos, compania câinilor (păgânii). Este sigur evocând în subtext duşmănia
în Legea Nouă aşadar, moartea de relevată aici o neputinţă a Legii, atunci dintre iudei şi celelalte popoare (la loc
orice fel este biruită. În consecinţă, în
când e luată literal, care nu-i poate de frunte fiind samarinenii),
Legea Nouă, în Biserica lui Hristos, nu
transforma duhovniceşte pe cei cinci întrebătorul s-a dovedit a suferi de o
mai este loc pentru nici un fel de
fraţi (simţurile) din casa (trupul) îngustă înţelegere a categoriei
discriminare ori excludere. Nu sângele
tatălui (mintea) bogatului/virtuosului. aproapelui. Deloc întâmplător de
ţine pe cineva departe de cele sfinte şi
Doar ascultarea de Moise şi de profeţi, aceea că Hristos, prin parabola cu
de oameni (că înţelegem aici fie
adică citirea Legii Vechi în lumina lui samarineanul milostiv, a lovit pe de o
fondul genetic al păgânilor, fie ciclul
Hristos, îi poate scoate pe oameni din parte în neputinţele Legii Vechi
feminin lunar sau orice alt fel de
iadul virtuţii fără milă.
sângerare); doar păcatul îi scoate pe pag. 7
Sugestie: Prescripţiile nu folosesc

Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |


pag. 6

sfinţi români

Sfântul cuvios Daniil Sihastrul


18 decembrie
preot Nicolae-Cristian Câdă

La începutul secolului al XV- lea, totuşi schimnicul era vizitat adesea oferit degetul arătător al sfântului
s-a născut Dumitru, într-o familie de foarte mulţi credincioşi din toate Daniil ferecat în argint mânăstirii
de oameni săraci, de pe moşia categoriile sociale, pentru a-i cere Putna, unde se păstrează până
mânăstirii Sfântul Nicolae din sfatul şi pomenirea în rugăciune. astăzi. Din cauza ocupării
Rădă uţi. Ac esta a urmat încă de Cei mai notorii fii duhovniceşti ai Bucovinei de către austro-ungari în
mic atracţia către viaţa sihastrului a u fost: mitropolitul anul 1775, relicvele sfântului
călugărească. De la vârsta de zece Grigore Roşca, monahul caligraf Daniil Sihastrul au fost reînhumate
ani, a învăţat carte la mânăstirea Ioan, egumenii Misail şi Efrem, toţi în mormântul de la Voroneţ.
Sfântul Nicolae din Ră dă uţi, însă din mânăstirea Voroneţ, cuviosul Chipul siha strului e ste zugrăvit
aşezământul monahal a reprezentat Pahomie Sihastrul şi egumenul Nil pe peretele exterior al bisericii
pentru el, în primul rând, o şcoală din mânăstirea Slatina, egumen ul aşezământului monahal de la
duhovnicească. T ânărul Dumitru s- Paisie, Paladie Sihastrul şi Voroneţ – deasupra uşii de la
a acomodat treptat cu ritmul viaţii Anastasie Sihastrul de la intrare, pe latura de sud a ace steia –
monahale, astfel că, ataşat de mânăstirea Neamţ, Isaia Pustnicul , alături de cel al un uia dintre fii
rugăciune şi privegherile nocturne, de la mânăstirea Moldoviţa, duhovniceşti ai schimnicului,
progresând în cunoaşterea teologică egumen ul Gherontie de la Humor mitropolitul Grigore Roşca. De
şi mistică prin citirea cărţilor de şi, nu în ultimul rând, Ştefan cel asemenea, sfântul cuvios Daniil
slujbă şi a lucrărilor părinţilor Mare, voievodul Moldovei. De Sihastrul (numit, încă din timpul
Bisericii, pe de o parte, iar pe de aceea, Daniil a rămas în memoria vieţii, şi sfântul Daniil, Sihastrul
alta, arătând ascultare faţă de Bisericii Ortodoxe Române ca cel Bătrân, Schimonahul, sau cel
duhovnic, sfântul ierarh Leontie de iniţiator al unei autentice mişcări Nou) este sărbătorit împreună cu
la Rădăuţi, a primit chipul îngeresc isihaste, susţinută pentru multă sfântul martir Gheorghe ca
al vieţii călugăreşti, cu nume le de vreme în nordul Moldovei de o ocrotitor (patron spiritual) al
David. generaţie de monahi instruiţi mânăstirii Voroneţ, dar şi al
Monahul David a căutat, apoi, un duhovniceşte de sfânt. mânăstirilor Sihăstria şi Putna.
loc mai retras pentru a-şi împlini Când a trecut la Domnul, în anul În vara anului 1992, Sfântul
vocaţia. A trăit o vreme la 1496, trupul cuviosului a fost Sinod al Bisericii Ortodoxe
mânăstirea Sfântul Lavrentie îngropat în biserica mânăstirii Române l-a canonizat pe cuviosul
(Laurenţiu), în vecinătatea satului Voroneţ, pe ai cărei vieţuitori i-a Daniil Sihastrul, rânduindu-i ziua
Laura de a stăzi (în nordul judeţului îndrumat duhovniceşte o bună de prăznuire în fiecare an la 18
Suceava). Aici a primit schima cea perioadă de timp, premergătoare decembrie.
mare şi numele de Daniil, după morţii sale. Chiar şi după moarte,
care, cu binec uvântarea stareţului, credincioşii nu a u încetat să-l
s-a retras în locurile tainice ale viziteze pe sfânt, mormântul său
codrului, întâi lângă pârăul Sec u devenind un loc de pelerinaj. La
din judeţul Neamţ, unde mai târziu începutul secolului a l XVII-lea,
a luat fiinţă Mânăstirea Sihăstria, relicvele făcătoare-de-minuni ale
iar după paisprezece ani, în sfântului a u fost scoase din
apropierea pârâului Viteu din mormânt şi aşezate într-o raclă spre
localitatea Putna. În apropierea închinare. Vestea minunilor
Mânăstirii Putna, ajutat de ciobani săvârşite de trupul sfinţit al
şi de cre dincioşi, a săpat chilia sihastrului a ajuns până la Kiev, în
existentă până în zilele noastre, Polonia, în T ransilvania şi la
într-o stâncă. Cuviosul Daniil a Muntele Athos. Din toate aceste
sihăstrit şi în stânca Şoimului, regiuni veneau pelerini, pentru a se
situată în apropierea Voroneţului. închina celui supranumit sfântul
Deşi în fiecare dintre aceste situaţii Daniil cel Nou, făcătorul de
trăia departe de localităţile minuni. În anul 1749, Ghedeon,
moldoveneşti din aceea perioadă, egumen ul mânăstirii Voroneţ, a

Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |


pag. 7

părinţii bisericii

Sfântul Grigorie Palama


14 noiembrie (1296-1359)
Ion Nedelcu

Sfântul Grigorie se naşte în 1296, curentului isihast. Varlaam era un acestui tom va duce la
într-o familie nobilă care, din cauza grec originar din Calabria, Italia şi anatematizarea lui Varlaam şi la
invaziilor turcilor, se refugiază la primise un post la universitatea alungarea sa în Calabria, hotărâre
Constantinopol. La vârsta de 7 ani, imperială din Constantinopol. luată în sinodul din 1341 de la
după moartea tatălui său, va rămâne Varlaam intră în conflict cu Constantinopol. Această victorie a
în îngrijirea împăratului, care se va călugării isihaşti, ridiculizând fost de scurtă durată căci nu a adus
ocupa de educaţia sa. La vârsta de metoda lor ascetică şi, mai ales, câştig de cauză isihaştilor. Disputele
aproape 20 de ani, renunţă la cariera încercând să arate că lumina s-au aprins din nou, dar de data
sa în administraţia imperială şi se taborică, pe care isihaştii susţineau aceasta balanţa s-a înclinat în
retrage la muntele Athos, unde că o contemplă, nu este decât una defavoarea lui Palama. Important de
mânăstirea Vatoped îi va fi lăcaş de materială şi că este o inepţie a crede reţinut este caracterul politic pe care
ucenicie şi tot aici va primi şi că ne putem împărtăşi de esenţa îl va purta de acum încolo disputa,
tunderea în monahism... divină (lucru adevărat, dar acuzaţie tendinţă dezvoltată de către
Cam aşa începe viaţa multor nefondată, căci nu asta susţineau varlaamiţi, ce va duce la închiderea
scriitori bisericeşti şi sfinţi părinţi isihaştii). Bineînţeles, Varlaam nu lui Palama în primăvara anului
din acel secol; am putea spune că nu va ceda nici chiar la explicaţiile lui 1343, acuzat fiind de provocarea
se anunţa nimic ieşit din comun. Grigorie, explicaţii în care Sfântul tulburărilor din Biserică. T otuşi,
Numai în hotărârea cu care Grigorie îi preciza că isihaştii nu se după 4 ani, cazul este recercetat, iar
renunţă la viaţa „lumii” în favoarea împărtăşesc de esenţa divină, ci de Palama este eliberat şi numit
chemării dumnezeieşti putem energiile necreate ale dumnezeirii arhiepiscop al T esalonicului. Chiar
desluşi promovată misiunea (de har), care sunt „energii ce dacă după această reabilitare viaţa
deosebită la care fusese chemat. coboară la noi, [în timp ce în] esenţa sa nu va cunoaşte linişte, teologia
Prin anii 1330, după cum susţine Lui [Dumnezeu] rămâne lui va fi măreaţă şi iubită de
sinaxarul sfântului, Palama este inabordabil”. În privinţa viziunilor Biserica Ortodoxă, căci este una
recunoscut printre apologeţii isihaştilor, Palama subliniază că practică, prin ea confirmându-se
importanţi ai Ortodoxiei şi ca lumina negrăită nu este materială, putinţa de a ne apropia de
veritabil teoretician şi doctrinar al căci de lumina aceasta se Dumnezeu prin harul Să u încă din
isihasmului (de la grecesc ul împărtăşesc şi îngerii, şi „că ea este viaţa aceasta. La scurt timp după
hesychia care înseamnă linişte şi necreată”, deşi nu se confundă cu moartea sa, survenită la 14
singurătate), ai cărui adepţi, prin „fiinţa dumnezeiască”. noiembrie 1359, a fost canonizat
practicarea neîncetată a „Rugăciunii În conflictul cu Varlaam, sfântul a sfânt (1368) de către patriarhul
lui Iisus”, ajungea u la vederea fost susţinut de călugării athoniţi şi Constantinopolului. Este pomenit în
luminii dumnezeieşti. Însă renumele împreună alcătuiesc renumitul Tom fiecare an la data de 14 noiembrie.
sfântului va creşte odată cu atacul Aghioritic, în care demontează
călugăr ului Varlaam asupra afirmaţiile varlaamiene. Apariţia

Întru... pag. 5 cauza curgerii sângelui. Parabola cu străinul – devine chip al iubirii
samarineanul indică faptul că Legea creştine, al conştiinţei care înţelege că
(preotul şi levitul, mergând la templu, Veche nu are sens, luată literal, de slujirea lui Dumnezeu nu se poate
nu aveau voie să atingă prezumtivul vreme ce face imposibilă conştiinţa împlini fără compasiune jertfelnică
cadavru) iar pe de alta în conceptul integralităţii omenirii, dincolo de faţă de semeni.
iudaic al aproapelui (prin prezentarea categoriile naţionale limitative şi de
Legea Nouă descoperă înţelepciunea
unui samarinean plin de compasiune falsa evlavie, care îi ţine pe oameni
Legii Vechi în lumina vieţii lui Hristos
pentru un necunoscut sau chiar departe de oameni, pentru pretextul
şi transformă porunca negativă („nu
prezumtiv duşman). slujirii lui Dumnezeu (mesaj reluat pe lua, nu mânca, nu te atinge!”) în factor
Sugestie: Luată literal, Legea Veche alt plan de duminica a 30-a după pozitiv, activ („fericiţi cei care”…).
oscilează fără ţintă între cazul Rusalii). Doar Legea Nouă pune în Trebuia să vină Domnul de sus pentru
bogatului fără milă (virtuosul lipsit de valoare aspectele pozitive ale celei
a ne arăta calea, prin felul în care a
compasiune – mesaj reluat pe alt plan Vechi, interpretându-le în lumina
trăit între noi. Slăvit fie, în vecii
de duminica a 26-a după Rusalii) şi vieţii şi învăţăturii lui Hristos. În
vecilor!
acela al femeii ostracizate social din această lumină, samarineanul –

Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |


pag. 8

COLINDELE DE ALTĂDATĂ,
EXPRESIA UNUI STIL DE VIAŢĂ
Alina Paraschiv

Colindatul a devenit o raritate făcea: / Bolnavi-i tămăduia, / Pe [...] Nu dormim de astă seară, / Ci
chiar şi la sat, acolo unde s-a născut. orbi cu ochi îi făcea. / Jidovii se şedem în priveghială / Din seara
În zonele unde îl mai regăsim ca mânia / Şi în loc să-i răsplătească, / Ajunului / Până’ntr’a Crăciunului, /
obicei sărbătoresc, remarcăm o Stă gata să-l răstignească. / [...]. / S’aşteptăm pe Domnul sfânt, / Ca să
păguboasă uniformizare: aceleaşi Pe dealul Golgotei’n sus, / Pe cruce vie pre pământ, / Căci e fiul cerului /
colinde preluate din câteva surse de brad l-o pus, / Cu suliţa l-o Şi Domnul pământului2 .
scrise sau frânturi păstrate dintr-o străpuns, / Mult sânge şi apă o T impul istoric se repotenţează ca
vastă tradiţie orală. Cred că în curs. / Pe cruce de lemn de brad, / unul al mântuirii; ceea ce contează
vechime colindul era expresia unui Pentru-a lui Adam păcat. [...] / Şi a este înscrierea finţială pe acest traseu
stil de viaţă, a unui mod sărbătoresc treia zi au înviat / Şi s-o coborât la al unei noi creaţii a omului şi lumii,
de a trăi în adevăr şi comuniune. Era iad, / Ca să scoată pe Adam / Şi pe parcurs deschis de întruparea lui
prilej de creaţie, prilej de mulţumire/ pruncii lui Avraam: / - Scoală Hristos: De când Doamne s’a
rugăciune şi nu doar un act de Adame, hai cu mine, / Să mergi de la născutu / Dumnealui şi Domn din
aducere aminte, de menţinere în rău la bine, / Că de când aici şedeai cer / Şi pământul s’a făcutu, / Şi
memoria colectivă a evenimentelor (stăteai) / Doamne, rău te necăjeai. / cerul s’a ridicatu, / pe patru stânci
întemeietoare de ev nou. Scoală dară să pornim, Sus la cer să (stâlpi) de argintu, / Soarele cu
Sărbătoarea Naşterii Domnului era ne suim. / Sus la cer că s-au suit, / cu razele-re, / Luna plină cu lumină, /
privită şi trăită ca parte a unui întreg, Tatăl au vorovit (vorbit) : Cum de Oamenii cei spovediţi / Ca nişte
Crăciunul era receptat ca o etapă din noi ne-am mântuit / de-acel vecinic pomi înfloriţi; / Iară cei nespovediţi /
istoria mântuirii. În contrast cu acest (veşnic) iad cumplit. / Şi colinda o Ca nişte butuci pârliţi.3
mod finţial, profilul mentalităţii gătăm (sfârşim), / Sus la ceruri că Scopul timpului pe care-l
omului contemporan se descoperă ca o’năţăm. [...] O’nchinăm cu cuget traversăm este dobândirea unei
fiind unul trunchiat, caracterizat de o bun, / C’am ajuns sfântu Crăciun. / vieţuiri cereşti; întruparea Domnului
percepţie fragmentară asupra [...] / Să fii gazdă’n veselie, / Ca să a făcut din pământ, fundaţia casei
sensului întrupării Mântuitorului, mergem la litie, / la naşterea lui cerului; trupul pământesc poate
comemorând un eveniment sau altul Mesie.1 T impul nu mai era perceput devenii pentru Oamenii cei
doar pentru el; dacă nu cumva acest secvenţial, ci era resimţit ca spovediţi, templul Duhului Sfânt (2
fapt ne semnalează mai mult decât o permanentizare a prezenţei milei lui Corinteni 6,16). Pământul fiinţei
înţelegere superficială, chiar tocmai Dumnezeu în oameni, cu oamenii. noastre a fost reînsămânţat, omul
o înstrăinare faţă de conţinutul său Cu întruparea Lui Hristos timpul a poate redeveni un pom înflorit al
real. Astfel, colindele mai vechi, început să pulseze ca veşnicie... raiului. Cei care refuză pocăinţa –
uitate în pagini îngălbenite de vreme, înserarea fiecărei zile nu se mai schimbarea după mentalitatea lui
ne reconectează la un mod de privire stinge în lipsa de speranţă a morţii; Dumnezeu, urmează consecinţa
în ansamblu al misiunii Fiului înserarea a devenit ajun către propriei lor alegeri. Butucii pârliţi
omului pe pământ, premisă a intrării întâlnirea cu Pruncul Hristos, cu amintesc de parabola Viţei din
în dinamica interioară a sărbătorilor, Hristos care acceptă botezul lumii evanghelia după Ioan (Ioan 15,1-6).
spre sensul deschis de taina (anunţarea asumării crucii), cu O altă variantă, ne sugerează şi mai
întrupării Domnului. Hristos care se oferă jertfă de puternic coborârea împărăţiei pe
Vestirea Naşterii coabitează cu răscumpărare, cu Hristos înviat din pământ prin întruparea Fiului lui
momentul crucificării şi al coborârii morţi care se înalţă la T atăl pentru a Dumnezeu, imaginea bisericii însăşi
la iad, al Învierii şi Înălţării: Scoală, ni-l trimite pe Mângâietorul. Ajunul ca laborator al re-sfinţirii creaţiei şi
gazdă, şezi la masă / Hristos concentrează tensiunea aşteptării de omului: De când Domnul s’a
Domnul nostru / [...] / Ş’ascultă veacuri a lui Mesia: Căci umblăm şi născut / Şi pământul l-a urzit. /
colinda noastră /...Că-i colinda lui colindăm / Şi pe Domnul îl căutăm, / Cerul mai sus la suit / Pe patru
Hristos / La tot omul de folos. / stâlpi de argint / Şi frumos l’a
Când vremea da-o sosât (sosit), / Ce împodobit / Tot cu stele mărunţele.4
proorocii o prorocit, / L’o născut Colindul este alcătuit pedagogic,
Maica cea sfântă / [...] / În ieslea folosind întrebarea pentru a moşi
boilor, / Împărat îngerilor./ Să fii (ajuta să se nască) răspunsul în
Maică adevărată, / Ca-i născut fiu sufletul gazdei care îl ascultă: Astă
fără tată, / Şi-ai născut un fiuţ sfânt / seară-i seară mare./ Dar de ce e
Oamenilor pe pământ. / Iar Fiul seară mare? / Este seara lui
dacă creştea / Multe minuni că pag. 9

Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |


pag. 9

Colindele... pag. 8 fiecare / Bucurie mare6 , continuând Toate astăzi dănţuiesc, Cu danie
cu ceilalţi oameni şi întreaga creaţie: prăznu(i)esc. / [...] Şi deacum
Crăciun, / Lăsată de Domnul bun. / Tot omul să salte / Cu glas de până’n vecie, / Mila Domnului să
S’a născut un fiu de maică, Fiu de cântări înalte / Salte cerul şi fie.8
maică fără taică / Dar unde ni l’a pământul, / Laudă la tot cuvântul. /
născut ? / Unde locul i-a plăcut, / Să strige în cer tărie, / Glas mare de 1. Balade, Colinde şi Bocete din
Tot în ieslea boilor / Ori în târla bucurie7 . Şi nu este o bucurie Maramureş, culese de Pr. I. Bîrlea,
oilor. / [ ...] A venit Sfântul Ioan, / superficială, ci o bucurie izvorâtă din Bucureşti: Editura Casa Şcoalelor, 1924,
M’i l-a luat, l’a botezat.. / Dar unde înţelegerea – cunoaşterea faptului că p. 90-92.
2. Gheorghe Cucu, 200 Colinde
l’a botezat? / Tot în râul lui Iordan./ cerurile s-au aplecat din iubire
populare, culese de la elevii seminarului
Dar numele cum i-a pus ? / Tot pentru om prin naşterea Nifon între anii 1924-1927, Ediţie
Iisus, Iisus Hristos. Dar cu ce l-a Dumnezeului-om Hristos: Lăudaţi postumă îngrijită de Constantin Brăiloiu,
dăruit? / Cu cerul şi cu pământu, / pe Dumnezeu, / Marele Arhiereu, / Bucureşti: Societatea Compozitorilor
Cerul ca să mi-l privească, / Că s-a născut azi Hristos, / Într’a lui români, 1936, p. 27.
Pământul să-l stăpânească.5 Adam folos./ Dănţuiţi şi săltaţi, / Tot 3.. 303 colinde cu text şi melodie, culese
Bucuria se revarsă şi pulsează în ce vi s’a trâmbiţat / Magilor şi notate de Sabin Drăgoi, Craiova:
toţi şi în toate, începând cu magii: călătoriţi, / Pe Mesia să-l găsiţi. / Editura Scrisul românesc, 1925, p. 251.
4. Gheorghe Cucu, op. cit., p. 65.
Magii cum zăriră / Steaua, ş’o Voi păstori să fluieraţi, / Slavă lui să 5. Ibidem, p. 22.
porniră, / Mergând după rază, / Pe îi cântaţi, / Că Maria a născut, / Şi 6. Gheorghe Cucu, op. cit., p. 24-25.
Hristos să-l vază. [...] / La dânsul blestemul s’a p(i)erdut. / Noi viaţă Ibidem, p. 32.
intrară / Şi se închinară / Cu daruri am primit, Şi prea mult ne-am 7. 303 colinde cu text şi melodie, p. 278.
gătite, / Lui Hristos menite, / Luând veselit. / [...] Şi lemnele raiului, /

Stropea şi praguri aspre, şi cioarecii


Aveau atâtea răni şi jale în ogradă
Colind jegoşi.
Că nu puteau să plângă şi să ceară
Gheorghe Costea Apoi ciubare calde şi sopon de rufe
Prea încercaţi de treceri terfelite
Sydney, 19 noiembrie 2006 Erau pentru bunici prilej să fie albi
În cea mai tristă şi frumoasă ŢARĂ.
Când mâine spre amiază vor lua cu
Pe-un stei am coborât în ŢARĂ Treceau peste orgolii detaşaţi, senini dânşii
Şi toţi ai mei erau prin lunci Şi se rugau să vină primăvara Trupul cel de jertfă şi sângele cel
Să cate bradu cel mai fraged Duceau în care sumbre părinţii l- cald.
Şi tufe drepte pentru prunci. adăpost
Şi primeneau sămânţa s-o cinstească Plini de omenie şi de bunul simţ
Ciopleau în taină crucea lângă şură vara. Nu mestecau voroave cu false
Şi buna rostuia de zor prin casă întrebări
Se cernea zăpada, la porţi şi pe la Ei nu vorbeau de rău şi de ruşine Erau, mi-aduc aminte, bătrâni din
grajduri Se salutau mereu cu Dumnezeu altă lume
Şi oile fătau pe finul de mătasă. Şi se cinsteau cu cuscrii la lămpaşe Şi nu plecau de-acasă venind spre
Când pruncii se pierdeau în nicăieri.
Ţesălau tulucii şi mânjii cei de vis curcubeu.
Măturau omeţii şi spărgeau butuci Aveau o CASĂ SFÂNT Ă de lemn
Şi răsuna ‘Ajunul’ că satul era vesel Nu vânau întinderi, nici vieţi îmbătrânit
De ce avea să vină la vetre cu uluci. Posteau senin şi se rugau intens Icoanele priveau spre fiecare ins
Aveau pentru COPILUL care se Şi afumate aprig de candeli şi sărut
Amiroseau a COSMOS, zările născuse Întotdeauna ele ne salutau distins.
române Sufletul ce bate în cordul cel imens.
A măr culcat în dulcile otăvi Apoi colindătorii veneau în cete mici
Străluminau la colţuri de biserici, Ştiau de începuturi, de mijloc şi de Şi mulţi apoi, sub streşine de paie
moşii sus Aud şi-acum PĂST ORII cei vestiţi
A mulţumire sfântă, stăpâna pe Şi înhămau la munţi căluţii de azur Cu vestea minunată şi PRUNCU din
dumbrăvi. Puneau comote scumpe ca sănii să odaie.
adaste
Erau cu toţii oameni de nădejde La fiecare casă cu poartă şi pridvor. Aud cum MAGII scârţâie zăpada
Trăitori de taine din fragede pruncii Cum MOŞ CRĂCIUN a poposit la
Când clopote prin sate anunţau Amiroseau a cosmos satele române noi
utrenii Cu zăpezi întinse şi sloieţi sticloşi Şi de aici, din lunge AUST RALII
Şi sărbători frumoase ţesute-n Iar vinul ca o jertfă lichidă şi Îi sărut mâna, cu lacrime şuvoi.
liturghii. măreaţă

Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |


pag. 10

MAREA BUCURIE
M. Constanţa

„Veniţi să ne închinăm şi să cădem la însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru”

Săr bătoarea Crăciunului, alteori respins. Lumea este La sărbătoarea naşterii


sărbătoarea naşterii trupeşti a schimbătoare. De aceea Hristos nu Domnului, oamenii obişnuie sc să-
Mântuitorului nostru Iisus Hristos vine din ceruri ca să rămână în şi facă dar uri. Este momentul
aduce buc urie în suflete, devenind lumea aceasta. Nu se naşte dintr-o aşteptat cu deosebită emoţie de toţi,
prima zi a erei creştine. Pe pământ împărăţie din lumea acea sta, ca să mici şi mari, să primească şi
începe o nouă viaţă – viaţa întru fie stăpân lumesc. El vine la noi ca totodată sa ofere daruri celor
Hristos. Crăciunul este sărbătoarea un copil care are nevoie de adăpost apropiaţi din familie, prietenilor,
dragostei noastre faţă de şi hrană, de iubire şi ocrotire, rudelor sa u chiar unor necunoscuţi
Dumnezeu şi faţă de aproapele pentru ca să ne înveţe să-l iubim pe (săraci, bolnavi, orfani). Copiii
nostru. Prin naşterea Sa, Dumnezeu. El ca ută să-i ajute pe sunt marii beneficiari ai acestei
Mântuitorul Hristos uneşte în oameni ca să-i apropie de sărbători. Mai presus de orice, noi
preajma Sa, pe bogat şi sărac, pe Dumnezeu. El îi ca ută pe pământ, oamenii am primit de la Dumnezeu
învăţat şi mai puţin învăţat, pe ca apoi ei să-l caute în ceruri. daruri: viaţă, sănătate, putere,
stăpân şi pe slugă. Dar evenimentul T aina naşterii lui Hristos în inteligenţă, reuşite etc. De aceste
trebuie cinstit şi de noi, trebuie să Betleem a fost mai întâi vestită de daruri beneficiem în fiecare zi.
primească un răspuns. Na şterea îngeri unor păstori, iar păstorii au La mulţi ani! Şi să fiţi vese li de
Domnului trebuie întâmpinată cu vestit oamenilor, pentru ca mai Crăciun!
sufletul c urat, fapte bune, cu târziu Hristos se va numi El însuşi
milostenie, cu gânduri bune, cu „Păstorul cel bun, care îşi pune
iubirea de aproapele. sufletul pentru oile sale”. Iisus
Naşterea pruncului Iisus nu are Hristos este Dumnezeu unit veşnic
loc în casa părintească, ci în cu omul, într-o legătură mai tare
călătorie. El caută adăpost în decât moartea, pe care nimeni şi
Betleem, caută refugiu în Egipt, nimic nu o poate distruge. T aina
pleacă în altă ţară, pentru că nu este naşterii lui Hristos este taina iubirii
dorit de stăpânitorii din patria Sa. atotputernice şi smerite a lui
Ve dem însă că în lumea acesta Dumnezeu în dreptat veşnic către
Dumnezeu e ste uneori primit, om.

imediat ascezei monahale, e Aşadar, stându-ne singuri


FILE DIN relevant şi pentru experienţa împotrivă, nelăsându-ne copleşiţi
PATERICUL creştină în general. Şi, într-adevăr,
trăind noi într-o societate ritmată
de obişnuinţe, de anchiloza rutinei
şi dependenţe, cultivându-ne
EGIPTEAN de sloganuri gen urmează-ţi libertatea, împlinim asceza
Pr. Doru Costache instinctul şi fii tu însuţi, realizăm o transformării noastre în fiinţele
diferenţă uriaşă. Pentru că un nobile pe care le-a dorit Dumnezeu
În data de 5 decembrie, Biserica creştin îşi defineşte nobleţea nu atunci când şi-a zis: să facem om
îl serbează pe Avva (Părintele) prin ascultarea oarbă de după chipul şi asemănarea
Zaharia. A adormit în Domnul la comandamentele puterilor anonime noastră!
vârsta de 52 de ani, după ce a din fiinţa umană; creştinul îşi
petrecut în pustiul Egiptului 45 de trăieşte nobleţea hristică prin lupta
ani… cu sine. Nu fiinţa viscerală care s-a
Avva Zaharia a fost întrebat născut este omul, nici fiinţa
odată de un părinte mai în vârstă şi pătimaşă care a devenit, în
mai experimentat, Avva Macarie, procesul ticăloşirii numit
în ce constă desăvârşirea eufemistic vieţuire socială; omul
monahului. Răspunsul Avvei este noua făptură, care se înnoieşte
Zaharia – a sta împotriva ta însuţi zilnic prin asemănarea cu Chipul
în toate –, chiar dacă se adresează Creatorului său.

Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |


pag. 11

IUBIRE ŞI RUGĂCIUNE
Alina Victoria Paraschiv

Cine-L iubeşte pe Domnul, acela îşi aduce aminte întotdeauna de El, iar aducerea-aminte de Dumnezeu naşte
rugăciunea. Dar dacă nu-ţi vei aduce aminte, atunci nu te vei mai ruga, iar fără rugăciune sufletul nu va
rămâne în dragostea lui Dumnezeu, căci prin rugăciune vine harul Duhului Sfânt. Prin rugăciune se păzeşte
omul de păcat, fiindcă rugându-se, mintea e ocupată de Dumnezeu, şi cu duh smerit stă înaintea Feţei
Domnului, pe Care-L cunoaşte sufletul ce se roagă.
Cuviosul Siluan Athonitul, Între iadul deznădejdii şi iadul smereniei (Sibiu: Deisis) p. 75

Ceea ce caracterizează fundamental vindecat şi hrănit de Dumnezeu- inconsecvenţi, atunci când vorbim
omul mort sufleteşte este Iubire. cu Domnul prin rugăciune?
insensibilitatea faţă de existenţa lui Amnezia spirituală a omului Pentru că nu îl iubim autentic,
Dumnezeu, ignorarea relaţiei pământesc se tratează prin pentru că îl iubim prea puţin, pentru
personale* pe Care acesta ne-o anamneză: comemorarea, amintirea, că în locul iubirii lăsăm să se
propune. Prin extrapolare, aceeaşi pomenirea Domnului: aducerea- instaleze uitarea, iar atunci devenim
moarte sufletească este de semnalat aminte de Dumnezeu naşte mai mult sau mai puţin cinici.
şi în eşecul relaţiilor cu semenii (I rugăciunea. A fi sau a nu fi în harul/iubirea
Ioan 4,20). Îndărătnicia în a refuza T ăcerea vocii gândurilor legate de Domnului – aceasta este întrebarea
răspunsul pozitiv faţă de chemarea la griji mărunte, un anumit stil de existenţială a Cuviosului Siluan
Viaţă găseşte varii expresii în cugetare, face perceptibilă chemarea: Athonitul.
Evanghelie; să remarcăm doar Oile Mele ascultă de glasul Meu şi Iubirea aduce amintirea, amintirea
semnificativul refuz din Pilda celor Eu le cunosc pe ele, şi ele vin după rugăciunea; rugăciunea – limitarea
poftiţi la cină (Luca 14,16-24). Mine (Ioan 10, 27). puterii păcatului; limitarea puterii
Parabola descrie tendinţa omului Rugăciunea devine spaţiul în care îi păcatului – cunoaşterea lui
vechi de a frâna şi opri orice faci loc Domnului să cineze în Dumnezeu.
schimbare duhovnicească, tendinţă gândul tău, în viaţa ta, devine
izvorâtă dintr-un cinism înrădăcinat. bucuria participării la dragostea care Dicţionar:
Dumnezeu-Iubire se face hrană nu cade niciodată (I Corinteni 13, * Cuvântul persoană provine din
pentru om, iubirea devine universul 8). limba greacă, prosopon însemnând
în care omul-sămânţă poate încolţi, Rugându-te, devii vizibil cerului: posibilitatea de a se afla faţă către
dar omul alege să rămână surd şi duh smerit, făclie plăpândă în lumina faţă cu cineva sau ceva, de a
orb, alege să nu rodească, să rămână Feţei Domnului; eşti recunoscut şi, comunica. Persoana este ceea ce îl
deşert. prin reciprocitate, cunoşti. constituie pe om. Cf. Christos
Cum poate ajunge să-L iubească pe Dacă ne bucurăm nespus când Yannaras, Abecedar al credinţei
Domnul un asemenea suflet de întâlnim un prieten drag şi nu ne mai (Bucureşti: Editura Bizantină, 1996)
piatră? Lăsându-se interogat, săturăm vorbind, de ce derapăm p. 43.

I Corinteni 13 dragostea este binevoitoare, 10. Dar când va veni ceea ce e


Dragostea şi bunurile ei dragostea nu pizmuieşte, nu se desăvârşit, atunci ceea ce este în
laudă, nu se trufeşte. parte se va desfiinţa.
1. De aş grăi în limbile oamenilor şi
5. Dragostea nu se poartă cu 11. Când eram copil, vorbeam ca
ale îngerilor, iar dragoste nu am,
necuviinţă, nu caută ale sale, nu se un copil, simţeam ca un copil;
făcutu-m-am aramă sunătoare şi
aprinde de mânie, nu gândeşte răul. judecam ca un copil; dar când m-
chimval răsunător.
6. Nu se buc ură de nedreptate, ci se am făcut bărbat, am lepădat cele ale
2. Şi de aş avea darul proorociei şi copilului.
tainele toate le-aş cunoaşte şi orice buc ură de adevăr.
12. Căci vedem acum ca prin
ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă 7. T oate le suferă, toate le crede,
încât să mut şi munţii, iar dragoste toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă
către faţă; acum cunosc în parte,
nu am, nimic nu sunt. 8. Dragostea nu cade niciodată. Cât dar atunci voi cunoaşte pe deplin,
3. Şi de aş împărţi toată avuţia mea despre proorocii - se vor desfiinţa; precum am fost cunoscut şi eu.
şi de aş da trupul meu ca să fie ars, darul limbilor va înceta; ştiinţa se
va sfârşi; 13. Şi acum rămân acestea trei:
iar dragoste nu am, nimic nu-mi
credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar
foloseşte. 9. Pentru că în parte cunoaştem şi mai mare dintre acestea este
4. Dragostea îndelung rabdă; în parte proorocim. dragostea.

Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |


pag. 12

Cu ocazia sărbătoriri naşterii Mântuitorului 6


Iisus Hristos, dorim tuturor cititorilor noştri
SĂRBĂTORI FERICITE, un Crăciun minunat
presărat cu surprize plăcute şi cadouri
frumoase, iar Noul An 2007 să vă aducă
bucurii, sănătate, prosperitate, şi îndeplinirea
tuturor dorinţelor! LA MULŢI ANI !
Fam. George ROCA

CUM AM VRUT SĂ-L PRIND PE MOŞ CRĂCIUN


(Poveste adevărată)
Când eram copil, Crăciunul îl sărbătoream, de obicei, acasă la Oradea. Într-o iarnă lui tata îi vine
ideea să petrecem sărbătorile la ţară. Să avem parte de zăpada multă, de aer curat, de colindători
autentici, de linişte şi pacea naturii. Aşa că cu câteva zile înainte de Crăciun, încărcaţi de bagaje, o
sanie mică, patine, schiuri şi tot ce aveam alunecos prin casa plecăm de la oraş cu trenul spre
Huedin şi de acolo cu o căruţă spre Horlacea, un sătuc la poalele muntelui Vlădeasa, locul unde
locuiau bunicii din partea mamei. Imediat ce intrăm în sat suntem întâmpinaţi de un alai de copii,
prietenii de-ai mei din timpul vacanţelor de vară. Eu însă îl căutam pe Luca, verişorul meu primar
care era cam de aceeaşi vârsta cu mine şi de care mă lega ceva foarte trainic. Eu aveam vreo şase SĂNIUŢA
ani, iar verişoru’ vreo şapte. Luca imi dădea sfaturi bune şi de obicei era un bun ex emplu de urmat. Neaua peste tot s-a pus
Ne ducem spre casa lor, care era situată î n mijlocul satului şi în sfârşit dau cu ochii de Luca. Mare a
A venit iarna draguţa
fost bucuria revederii! Ne-am imbraţişat prelung şi apoi am şters-o la joacă. Părinţii au rămas cu
poverile şi cu amenajarea încăperii în care urma să locuim la mătuşa Măriuca, mama lui Luca. Eu Hai copii pe deal în sus
am cerut cu lacrimi în ochi să dorm în cameră cu Luca, nu cu părinţii mei. Cele câteva zile până la Să ne dăm cu saniuţa.
ajunul Craciunului au trecut repede. Am facut o grămadă de pregătiri cu alţi copii din sat pentru a
învăţa colinzi, ne-am construit o stea si ne-am pregătit t raistele în care să adunăm darurile date de Câte unul, câte doi
săteni colindătorilor! Ziua ajunului a fost plină de satisfacţii! Noi copii am gustat primii din bucatele Ne suim în sănioară
care se pregăteau, am mâncat toate marginile de la prăjituri şi capetele de la cozonaci, am lins până Fără cai şi fără boi
s-a făcut curat castronul în care s-a preparat crema pent ru tort! Ce mai? Trai pe vătrai! Apoi, nici nu Săniuţa fuge, zboară.
se înserase încă am pornit la colindat. Cântam cât ne ţinea gura pe la porţile gospodarilor colinde
frumoase: „ Steaua sus Răsare” , „Măruţ, margaritar” , „ Sus la poarta Raiului” . Seara târziu am pornit-o
spre casa frânţi de oboseală. Părinţii încă mai trebăluiau la împodobirea pomului de iarnă, un brad
Toţi sunt rumeni la obraz
argintiu, proaspăt tăiat de pe coasta muntelui. Beteală, mere, nuci, steluţe, turtă dulce... toate Mulţi coboară şi mulţi suie
agăţate în pom. Observ că sub brad nu era nici un cadou, aşa cum era la noi acasa la oraş! Tata îmi Unii râd, fac mare haz,
spune că la ţară Moş Crăciun vine mai greu, deoarece nămeţii sunt mai mari. Seara de ajun a fost Alţii capătă cucuie.
minu-nată! Colinde, colindatori, veselie, mâncare bună... Nu ştiu care dintre noi, eu sau Luca, am
Săniuţa fuge,
avut ideea nefastă să-l prindem pe Moş Crăciun. Să fie numai al nost ru! Zis şi făcut! Seara când ne
culcăm, dormim iepureşte să auzim când vine moşu! Se culcă şi părinţii obosiţi de corvoada de
Nimeni n-o ajunge,
peste zi şi bairamul de seară. Dar ce nouă de somn ne ardea? Pusesem ochii pe bietul Moş Are dor de ducă,
Craciun. Simt că doarme toată lumea. Mă scol tiptil şi pun un scăunel în dreptul uşii din încăperea Parcă-ar fi nălucă.
unde se afla bradul. Moşu o să se împiedice, noi o să-i sărim în spinare, o să-l prindem şi al nost ru
va fi! Îi luăm sacul! Am pregatit şi o curea, scoasă de la pant alonii tatii, cu care să-l legăm. Mă culc Toată ziua prin zapadă,
inapoi lânga văru’ Luca şi chiţăim de bucurie că vom avea „ moşcrăciunul” nostru! Adormim fericiţi Vine lumea să o vadă,
când după o bucată de vreme suntem treziţi de vocea mamei mele şi de toate luminile aprise. Pe Saniuţa e uşoara,
duşumea, întins lat, era tata cu nişte cutii şi pacheţele sub dânsul... Cadourile de la Moş Crăciun! Fuge parcă zboară.
Bietul de el, îl durea tare mâna pe care căzuse. Ne-a dat o ex plicaţie cum că Moş Crăciun venise
târziu şi fiind grăbit îi dăduse tatii cadourile să le pună sub pom! L-am crezut şi eu şi Luca! Pe tata l-
a durut mâna vreo câteva zile. Mi-a părut rău de ceea ce a păţit din vina mea. I -am spus adevărul, şi Are tălpi lucioase
am aşteptat pedeapsa! M-a mustrat şi m-a înt rebat foarte serios cum m-aş fi simţit dacă alt copil l-ar Vârfurile-’ntoarse
fi prins pe „moşu” , şi eu aş fi rămas fără cadouri în seara de Crăciun! Am înţeles! De atunci, n-am Pod de scândurele,
mai încercat niciodată să-l prind pe Moş Crăciun! Să tot stai pe ele.

Peste hopuri sare


BAB A IARN Ă ! Ca pe zmeu călare
(Folclor pentr u copii) Hăţul de-o să scape
Baba, baba Iarnă Trânta e aproape.
A ‘nceput să cearnă
Rece, f oarte rece
Prin v ăzduh petrece
Albă, f oarte albă P ALINDROAME DE CRĂCIUN
Ca o salbă dalbă Palindro mul este un cuvânt sau o
design: George Roca

Moale se prăv ale frază care, citită din ambele sensuri,


Până colea-n vale! îşi pãstrează înţelesul.
Vânt de primăv ară
Baba dă să moară
NU-I CAR CA LA CRACIUN...
Iarna s-a topit LIZA ARE CRACIUN !
Lumea-ntinerit! NU-I CARCERA AZIL!

Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |


pag. 13

Doamna Cornelia Turlea-Chifu, este o talentată scriitoare de literatură


română pentru copii. Publică proză şi versuri atât în oraşul de pe Bega,
Timişoara, unde este stabilită şi lucrează ca educatoare, cât şi în reviste de
limbă română din Germania şi Australia. Participând recent, la lansarea
volumului său de poezie intitulat Flori pentru Mădălina (Editura Atticea), am
înţeles că scrie versuri cu sufletul. De o sensibilitate deosebită, oferă
cititorilor noştri în premieră câteva din poeziile care se încadrează cu Sfintele
Sărbători ale Crăciunului românesc. (George ROCA) .

MĂ-NTORC ACASĂ MOŞ CRĂCIUN PRIMA ÎNTALNIRE


DE CRĂCIUN CU MOŞ CRĂCIUN
Cu desaga încărcată
Mă-ntorc acasă de Moş Crăciun la drum Mădălina-i aşa mică!
porneşte, Este la grupa pitică.
Crăciun
Tot pamântul îl străbate,
Când ia rna alb se cerne, Are doar un anişor.
Dar nicicând nu oboseşte.
Şi redev in copilul bun Şi deodată în pridvor
Din basmele eterne, An de an cu bucurie Vine, vine Moş Crăciun.
Intră-n fiecare casă, Nici n-am apucat să-i spun.
Când Moşul drag din cer Sub brăduţ, cu dărnicie,
venea Cadoul râvnit îl lasă. Ea, mirată, îl priveşte.
Moşul tandru îi zâmbeşte.
Dorinţe să-mplinească Şi n-aşteaptă mulţumire. Parcă-l ştie, parcă nu,
Şi prin troienele de nea Vrea atât: să fim cuminţi. Parcă ar fi bunicu’!
Colinde să pornească. Nu ştiu cum de află oare
Când n-ascultăm de părinţi! Dar ce barbă lungă are!
La geamuri brazii- Şi cojocul din spinare…
mpodobiţi Dar eu i-am afla t secretul:
Dacă îl rugăm frumos,
Dar de ce să aibă sac?
Luceau cu stele-o mie, Toate gândurile-i tac
Moşul drag şi bun ne ia rtă,
În ochii de copil uimiţi Că-i tare mărinimos! Şi se face şi mai mică
Păreau o feerie! În braţele de bunică.
De-i spunem şi- o poezie,
În aer, zvon de clopoţei. Ochii moşului zâmbesc. Însă Moşu, bată-l vina,
În case şi în tindă, Eu, la anul, dacă vine, O ştie pe Mădălina.
Cov rigi şi nuci şi colăcei Am să-i spun cât îl iubesc. Îi întinde-o păpuşică,
Drept plată la colindă. Îi ofer-o bombonică,
OBICEIURI DE CRĂCIUN Sus în braţe o ridică:
Aştept şi-acum să retrăiesc “Tâta mare, tâta mare”!
Când vine iarna geroasă
Mirajul sărbătorii Şi zăpada se întinde, Fata-i dă o sărutare
Ce an de an îl pov estesc La români în orice casă Aşa-n fugă, pe mustaţă,
Irozii şi păstorii. Se aud ia răşi colinde. Că şi bunul o răsfaţă
Tot aşa. Iar la plecare
Vin copiii să le cânte Îi mai dă şi-o-mbrăţişare.
Şi-l rog în gând pe Moş
În Ajunul de Crăciun,
Crăciun Toată poarta se deschide
La drum când se aşterne, Nicu a spart o cană. Plici!
Că românul e om bun.
Să redevin copilul bun Neatent, ce poţi să zici?
Din basmele eterne. Şi cu ei îngerii cântă Se gândeşte, se gândeşte....
Să vestească bucuria Cana nu se mai lipeşte.
Mă-ntorc acasă de Că, în noaptea asta sfântă, Vine mama. "Ce-i cu tine?"
Cândva, s-a născut Mesia . "Ce stai supărat, copile?"
Crăciun.
Lacrimi mici răsar sub geană.
Mereu mă v oi întoarce, Cântă magii şi păstorii "N-am nimic, am spart o cană."
Când ia rna-n satul meu Taina curatei Fecioare "Rău, dar nu pot să te cert
străbun Şi-n mânuţele-ngheţate
Ai spus drept, iar eu te iert."
Fuiorul alb îl toarce. Uite, steaua sus răsare!
(comunicată de Lucica Chant)

Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |


pag. 14

SECURITATEA ŞI INSECURITĂŢILE DECONSPIRĂRII EI


(a doua parte)
Dr. Radu Preda
(Conferenţiar, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca)

II. Societa tea civilă aco mod area id eologi că, ex ces ul de zel, ideologi a aceasta a venit cu o met a-
prostituarea intel ectu al ă pent ru un naraţiun e pe care tot încearcă zadarni c
Este surp rin zăto are tăcerea servi ciu bun şi un ap art ament în să o pună în scen ă. Un ast fel de d ecalaj
rep rezentanţilo r cun oscuţi ai auto- cent ru, col aborarea cu Securit atea de se ved e cel mai uşor în faptul că
intitulatei soci etăţi civil e rom ân eşti. În drag ul unui paş apo rt, ruperea agenda p reocu părilor, semin ariilo r,
zilel e care au urm at dem arării priet eniilor şi turn area colegilor mai cong res elo r, comuni cat elor d e presă,
procesului d e deconspi rare a înzest raţi – toat e acest ea şi multe alt e protest elor şi indignărilo r soci etăţii
colaboratorilo r fost ei Secu rităţi, nu am mizerii măru nte au fost la ordin ea zilei civile nu a corespun s delo c cu cea a
asistat la obişnuit a av alanşă d e pe toat ă durata comunismului. Faptul românilor obişnuiţi. În loc să
decl araţii, mese rotund e, con ferinţ e de că, as emeni spaţiului politic, am asist at contrib uie la asan area morală,
pres ă şi altel e asemen ea. Cu câtev a şi în cercuril e cultural e la majorit atea liderilo r soci etăţii civil e au
excepţii, societ atea civil ă a lăs at trans form area uluitoare a lingăilor d e făcut pe mo raliştii. Consecvent ă
impresi a că a rămas în afara d ezbat erii. ieri în liderii de opini e de azi şi a acestei logi ci, oarbă şi surd ă la
Prefaţarea „dosariadei ” cu fricoşilor în justiţiari demonstrează realitatea rom ân ească, incapabil ă să
deconspirarea ziariştilor, ceea ce a dus tocmai enorm ul potenţi al de comuni ce şi să se impli ce constru ctiv,
la îmblân zirea bruscă a tonului la mulţi adaptabilit ate al o amenilo r care, societ atea civil ă a lăs at preocu pările
arh angh eli ai moralei pu blice, a avut lucrând prea mult cu ideile, nu mai au adânci al e publicului rom ânes c,
menirea s ă pun ă în gard ă pe toţi cei nevoi e şi de prin cipii. Aşa se face că pro fund traumati zat şi dorni c de
care s e ştiu pe listele po zitive al e miliţienii ideologi civili de ieri sunt model e, la îndem âna un ora ca Vadim
Secu rităţii. Acest fapt con fi rm ă mercenarii de azi, continuitat ea aceasta Tudor şi Gigi Becali.
bănui ala că benefici ari ai amneziei d e explicând în pro fun zim e de ce mult
pân ă acum au fost şi opo zanţii citat a societ ate civilă în România post- Acest cont ext uman şi ideologic,
regimul ui iliescian. Constatăm cu comunist ă se redu ce la o m ână d e aco mpaniat de d ezvălui rile recent e
amărăciun e că liderii pro-d emo craţie pers onaj e medi atice fără nici un impact referitoare la oameni d e cultură
nu sunt nici pe departe şi lideri anti- form ator real. Pentru aceşti a, consid eraţi pân ă acum repere
comunism, că în biografiile lo r îşi dau societ atea civil ă exist ă doar pe vremu ri intelectual e şi moral e, face posi bilă
întâlnire în mod inexpli cabil două lumi de pace, în state d e drept sau cel puţin absenţa auto-intitul atei soci etăţi ci vile
total opuse. afl ate p e cal e să d evină. Din aceast ă dintr’o dezbat ere care priv eşte cu
pricină nu văd în rezist enţ a anti- adevărat chipul soci al al Români ei de
Aceast ă atitudin e ne face să mâine. Acum ap are şi mai evid ent ă
înţeleg em de ce nu am avut o comunist ă de ieri exp resi a soci etăţii
civile d e azi. În lectura lor, Bonho effer lipsa de relev anţ ă a celor care au
rezistenţ ă anti -com unistă consistentă monopolizat timp de ap ro ap e două
printre oam enii elitei. În fapt, elita sau fraţii Scholl nu sunt reprezent anţii
societ ăţii civile g erm an e în timpul decenii civism ul. Se vede cum, la urma
anti-comunist ă a fost pu r şi simplu cu urmei, acest a nu a fost d ecât un alibi
totul alta: comb atanţii din munţi, regimul ui nazist, aş a cum ni ci Sandu
Tudor sau cei din grupul „Rugului pers onal. Ca de fi ecare d ată când
călu gării anonimi ai unui s chit, suntem co n fruntaţi cu o cri ză d e
tradu cătorii din S finţii Părinţi, preoţii aprins ” de l a Mânăstirea Antim nu sunt
rep rezentanţii so ciet ăţii civile propo rţii, avem însă şi un câştig: est e
care ţin eau S fint ele Slujbe sub asediul limped e pentru orici ne că nu mai
materialismului ştiinţi fi c, păstorul româneşti în timpul regim ului
comunist. putem vorbi desp re so ciet atea civil ă
adăpostind un fu gar, veterinarul satului românească în acei aşi term eni ca până
sau învăţ ătorul, văduv a, cel deport at, Pentru g ândirea intelectu alului de acu m. Adică nu mai putem tol era
ţăranul arun cat în temniţ ă pent ru faptul acest tip, proiectul civic în cep e în definiţi a îngustă a civismului care
de a se fi opus colectivi zării, studentul Români a abia od at ă cu întoarcerea de excl udea sistem atic alt e catego rii şi
cu ved eri de dreapta trimis la Can al, la burs ă. De ai ci şi defectul es enţi al al structu ri comu nitare precum
pro feso rul universitar dat afară d e la societ ăţii noast re civil e de după 198 9: sindicat ele s au Biseri ca majorit ară.
cat edră, acad emici anul expul zat din lipsa de organi citat e. Cruci ada civilă Pentru ca lipsa d e org anicit ate s ă nu fie
comunit atea ştiinţi fică, artistul obligat s’a consum at nu în numele un or v alori şi mai pro fun dă p rin lipsa caract erului
să ia drum ul exilului. naţion ale anterioare comunismul ui (cu rep rezentativ, soci etat ea civilă d e la
Nu este ni ci o noutat e că mediile precizăril e şi redim ensionările noi trebui e, în sfârşit, să se d efin eas că,
intelectual e, cel e care până acum obligato rii), adică nu a avut şi nici nu să se po ziţioneze şi să îşi asum e rolul
rev endi cau orgolios p entru sin e are un caract er restaurator şi reparato r, public. Dacă se vor p etrece toat e
rep rezentarea ex clusivă a so ciet ăţii ci în numele un ui cat alog d e stand ard e acestea, înseamnă că „dos ari ada” a
civile, sunt şi cel e mai vulnerabile în şi principii care sunt trad use ad ho c, de avut un efect ben efi c şi spectacolul
vrem uri de tero are. Del aţiunea, regul ă fo art e stâng aci. În loc să plece mizeriei um ane a căpăt at un sens.
de la realit ăţile rom ân eşti, rele şi bun e,
Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |
pag. 15

CRONICA EVENIMENTELOR
▐ 18.00: Dl. Pavel Ioniţă, nou coordonatorul reţelei de tineret a ▐ 08.11: sfânta liturghie dedicată
membru al parohiei noastre, a instalat Consiliului Naţional al Bisericilor din sfinţilor arhangheli Mihail şi Gabriel.
gratuit noile uşi ale sălii adiacente, Australia (NCCA), cu care a purtat După slujbă, a avut loc o masă
achiziţionate din fondul parohiei discuţii privind organizarea unei comună, fiind serbate zilele
▐ 20.10: St Mary’s Evening Talks. activităţi coerente a tinerilor din onomastice ale Dnelor. Rodica-
Preotul paroh a susţinut, în sala parohia noastră Gabriela Horun şi Angela Kalafatis,
adiacentă, conferinţa publică intitulată ▐ 27.10: Dnii. Gheorghe Costea, precum şi a Dlui. Mihai Zetea.
‘Reading the Bible in the Orthodox Mircea Lăutaru şi Bonifacius T iron au
Church’ (versiunea românească a fost pregătit cele necesare pentru turnarea
susţinută cu o săptămână înainte). Din cimentului în curtea bisericii şi
auditoriu au făcut parte Matthew Del instalarea viitoarei pergole
Nevo, profesor de teologie la Institutul ▐ 28.10: au avut loc lucrările de
Catolic din Broken Bay, şi Anthony cimentare a porţiunii de curte dintre
Papantoniou, licenţiat în teologie al biserică şi sală. Au participat Dnii.
Colegiului Teologic Grec Ortodox Constantin Buşu, George Costea,
Sfântul Andrei Carol Cruceanu, Ioan Diţu, Mihai ▐ 12.11: după sfânta liturghie, a avut
▐ 21.10: începutul acţiunii de Gîtman, Pavel Ioniţă, Mircea Lăutaru, loc o repetiţie a corului
reorganizare a curţii bisericii. A fost Gheorghiţă Rotaru, George Strungaru ▐ 17.11: Serile Sfintei Maria. Preotul
pregătit pentru cimentare spaţiul dintre şi Mihai Zetea paroh a susţinut prezentarea cu titlul
biserică şi sală; toaleta şi noile uşi ale ‘Sensul Tradiţiei’
sălii au fost rezugrăvite. La acţiune au ▐ 19.11: după sfânta liturghie, a avut
participat Dnii. Carol Cruceanu, Mihai loc o repetiţie a corului
Gîtman, Pavel Ioniţă, Stavru Kalafatis,
Mircea Lăutaru, Gheorghiţă Rotaru şi ▐ 21.11: sfânta liturghie dedicată
Mihai Zetea, însoţiţi de preotul paroh. intrării Maicii Domnului în (starea de)
Dl. George Strungaru a asigurat templu. După liturghie, a avut loc o
evacuarea deşeurilor rezultate masă comună
▐ 22.10: după sfânta liturghie, a avut ▐ 24.11: St Mary’s Evening Talks.
loc o masă comună cu tombolă şi Preotul paroh a susţinut prezentarea cu
licitaţie titlul ‘The Meaning of Tradition’
▐ 23.10: împreună cu părintele ▐ 26.11: în timpul sfintei liturghii, au
Vladimir Makeev (Blacktown; ▐ 29.10: după sfânta liturghie, a avut fost înălţate rugăciuni speciale pentru
Patriarhia Moscovei), preotul paroh a loc o cateheză liturgică ploaie. A fost omagiată memoria
asistat la liturghia specială a sfântului ▐ 03.11: preotul paroh a prezentat o părintelui Gheorghe Calciu-
apostol Iacov, organizată la biserica St versiune extinsă a referatului ‘Reading Dumitreasa, printr-un parastas
Nicholas din Marickville. Liturghia a the Bible in the Orthodox Church’, în organizat de familia Dumitreasa şi un
fost prezidată de Preasfinţitul Episcop faţa profesorilor şi studenţilor scurt cuvânt al preotului paroh. După
Seraphim de Apollonias, care a slujit Colegiului Teologic Grec-Ortodox sfânta liturghie, a avut loc adunarea
înconjurat de un sobor de preoţi din generală anuală. A fost dezbătut şi
Sfântul Andrei
Arhiepiscopia Greacă a Australiei. [În votat proiectul noii Constituţii a
▐ 04.11: a avut loc botezul micuţei parohiei, treaptă importantă pe drumul
liturghia sfântului Iacov, toate Monica, fiica familiei Dorin şi
rugăciunile sunt citite în auzul re-înregistrării parohiei ca organizaţie
Gabriela Stan (membri ai parohiei),
poporului iar oficiantul slujeşte cu faţa non-profit încorporată
naşi fiind familia Emil şi Simona
spre credincioşi; sfânta împărtăşanie ▐ 30.11: sfânta liturghie dedicată
Eracovici (membri ai parohiei)
este oferită credincioşilor din mâna sfântului apostol Andrei. După slujbă,
oficiantului (sfântul trup) şi prin ▐ 05.11: după sfânta liturghie, a avut
a avut loc o masă comună
sorbire direct din potir (sfântul loc Şcoala de duminică. Dna. Marika
Kalafatis a susţinut lecţia de studiu ▐ 02.12: au avut loc lucrări de
sânge).] renovare şi re-zugrăvire a pereţilor
biblic (engleză); preotul paroh a
▐ 26.10: sfânta liturghie dedicată susţinut (bilingv) prezentarea sfântului altar, efectuate gratuit de
sfinţilor Dimitrie mucenicul şi ‘Creştinismul în România / Dnii. Mihai Gîtman şi Gheorghiţă
Dimitrie cuviosul, urmată de slujba Christianity in Romania’ (prima Rotaru. Simultan, Dnii. Pavel Ioniţă şi
parastasului. După slujbă, a avut loc o parte); Dr. Monique Florescu a George Costea au extins magazia de
masă comună şi a fost serbată ziua susţinut (bilingv) programul de iniţiere lumânări şi montat o nouă uşă, pentru
onomastică a Dnei. Dumitra Popescu în limba română; preotul paroh a facilitarea accesului din ambele capete
(T anti Mica). După amiază, preotul susţinut lecţia de literatură română. A ale magaziei. Uşa a fost donată de Dl.
paroh a avut o întâlnire de lucru cu fost serbată ziua de naştere a Andreei Ioniţă, iar restul materialelor au fost
Revd Troy Blair (Churches of Christ), pag. 16
Hrincu
Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |
pag. 16

Cronica… pag. 15 ▐ 09.12: au fost finalizate lucrările de Din hotărârile


extindere a magaziei de lumânări.
achiziţionate prin donaţii ale unui grup Lucrările au fost executate de Dnii. Comitetului parohial
de credincioşi. Seara, un grup de Pavel Ioniţă, Mihai Gîtman şi (şedinţa din 3 decembrie 2006)
credincioşi a participat la recepţia Gheorghiţă Rotaru, asistaţi, din partea
organizată de Consulatul general al Comitetului parohial, de Dna. Denisa ■ Au fost analizate rezultatele adunării
României la Sydney, în onoarea Tita şi Dl. George Costea generale anuale, din 26 noiembrie, şi
aniversării zilei naţionale a României ▐ 16.12: au fost efectuate reparaţii la s-a procedat la redactarea unui
▐ 03.12: după sfânta liturghie, a avut acoperişul sălii adiacente şi a fost memoriu adresat Părintelui Patriarh
loc şcoala de duminică, la care şi-au încheiată lucrarea de rezugrăvire a Teoctist, conţinând un raport priv ind
adus aportul Dra. Monique Florescu şi pereţilor sfântului altar. Lucrările au lucrările adunării generale şi noul
Dna. Marika Kalafatis. A fost fost executate de Dnii. Pavel Ioniţă, proiect al constituţiei parohiei.
organizată o festivitate de premiere, în Mihai Gîtman şi Gheorghiţă Rotaru,
cadrul căreia elevii au primit cadouri asistaţi de preotul paroh şi de Dl. ■ În urma hotărârilor adunării
din partea Comitetului parohial şi a George Costea. Dl. George Strungaru generale, a fost decisă continuarea
familiei D. & O. Costache. Nikki a asigurat evacuarea deşeurilor eforturilor în v ederea re-înregistrării
Cruceanu şi Ioana Maria Costache şi- parohiei ca organizaţie non-profit
au serbat zilele de naştere încorporată.
■ $1000 au fost donaţi parohiei
româneşti Sf. Dumitru din Brisbane, ca
o contribuţie pentru ridicarea noii
biserici.
■ $620 au fost alocaţi pentru cadourile
oferite elev ilor Şcolii de duminică.

PENTRU SLAVA LUI DUMNEZEU


■ Familia Basil şi Astrid Gionea a ■ Familia M aximilian şi Vasiliki $50; Dna Dumitra Popescu (Tanti
donat $1000, pentru continuarea (Coca) Schweiger a donat o placă Mica) $25; Dna. Ioana Radu $20
lucrărilor de amenajare a curţii de sticlă pentru protecţia sfintei
■ Tanti Mica şi familia Kalafatis
bisericii mese. Dna. Coca a oferit bisericii
au donat prescurile necesare pentru
un costum preoţesc, pe care l-a
■ Familia George şi Liliana sfânta liturghie. Familia Lăutaru a
confecţionat din materialul donat
Strungaru a donat cimentul turnat donat cărbuni şi tămâie
de un grup de credincioşi şi din
pe porţiunea laterală a curţii ■ Dl. Stavru Kalafatis a efectuat
bisericii şi un nou monitor pentru propria sa donaţie
■ Pentru realizarea extinderii reparaţii la cele două toalete
computer
magaziei de lumânări şi repararea ■ Familia M ihai şi Maria Costache
■ Familiile Bunescu şi Elin au a donat bisericii 2 litri de ulei de
donat câte $200, iar Dna. Dumitra pereţilor sfântului altar, un grup de
credincioşi au donat următoarele măsline pentru candele şi pernuţe
Popescu (Tanti M ica) $100, pentru
achiziţionarea a două reverende sume: Fam. G. Costea $20; Dna. pentru băncile din biserică
Rodica Horun $10; Fam. S. ■ Dna. Dr. Anca Romanţan
pentru preotul paroh Kalafatis $20; Fam. M. Lăutaru (U.S.A.) a donat bibliotecii
■ Familia George şi Maria Costea $20; Dna. Alexandrina Păunescu parohiale trei exemplare din cartea
a donat oţelul pentru armătura de $20; Dna. Dumitra Popescu $10; sfântului Siluan Athonitul, Între
metal a pavajului din curtea Dna. Ioana Radu $20; Fam. M. iadul deznădejdii şi iadul
laterală a bisericii şi a completat Schweiger $20; Fam. B. Tiron $20. smereniei. De asemenea, un număr
stocul de lumânări printr-o donaţie Lucrările au fost realizate de Dnii. de iconiţe şi cruciuliţe pentru uzul
de $250. De asemenea, a donat un Pavel Ioniţă, Mihai Gîtman şi
ceas cu pendulă (plasat în sfântul Gheorghiţă Rotaru, asistaţi de Dl. bisericii
altar) George Costea ■ Familia Doru şi Otilia Costache
a donat $600 pentru organizarea
■ Dl. Laurenţiu Fulga, editorul ■ Donaţii pentru picnicul din 22 petrecerii oferite elevilor Şcolii de
revistei Spirit Românesc, a donat oct: anonim $20; Fam. R. Chant duminică şi achiziţionarea unei noi
bibliotecii parohiale publicaţii $20; Fam. C. Cruceanu $15; Fam. imprimante pentru computer (3
româneşti de cultură L. Hrincu $20; Fam. S. Kalafatis
decembrie 2006)
Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |
pag. 17

A P E L U L PA R O H I E I D I N BR ISBANE
Romanian Orthodox Church "St. Dimitrie " of Brisbane
37 BRISBANE RD, RIVERVIEW, QLD 4303
Postal Address: PO Box 5015
WEST END, QLD 4101

Către Prea Cuce rnicul părinte la care aşteptăm aprobarea pentru poate face la următorul cont, prin
paroh Doru Costache , construcţie. cheque sau în persoană, la
Comite tul parohial şi În aşteptarea aprobării, biserica noastră (37 Brisbane Rd,
cre dincioşii bise ricii Sf. Maria, încercăm să organizăm diferite Riverview), unde se ţine slujbă în
Sydney activităţi pentru a strânge fonduri. fiecare duminică între 9am şi
De exemplu, credincioşii bisericii 12pm.
Biserica noastră din Brisbane a noastre au participat la
fost recent evaluată ca având în Multicultural Food Festival, unde • BANK:
construcţia ei cantităţi mari de au avut posibilitatea de a face National Australia Bank
azbest. Acesta devine periculos cunoscută tradiţia noastră culinară • Branch: West End Branch 115
când se fac reparatii. Fiind o românească. Boundary St, Queenslan d
biserica veche, are nevoie de Comunitatea noastră are • Account Name: Romanian
foarte multe reparaţii, fiind aproximativ 50 de familii care Orthodox Church "St Dimitrie" of
necesară înlocuirea acoperişului. participă în mod frecvent la Brisbane Incorporated
Vă p uteţi imagina ce cheltuieli activităţile religioase ale bisericii. • BSB: 084-447
necesită îndepărtarea azbestului. Evident, capacitatea de a strânge • Account Number: 04-753-5352
Ca urmare, am investigat alte fonduri pentru biserica nouă este
opţiuni. limitată de situaţia financiară a Vă m ulţumim anticipat.
Comitetul parohial, membrii comunităţii noastre. Cu respect şi credinţă,
biseric ii, împreună cu Prea Apelăm la generozitatea dvs. de
Cucernic ul Părinte Ion a ne ajuta să strângem fonduri
Constantinescu, au hotărât să pentru viitoarea noastră biserică,
construiască o biserică nouă, în ce va fi prima biserică cu
stilul tradiţional românesc. La ora arhitectură românească în
Michael Pantelimon
actuală, suntem la stagiul în care Queenslan d.
Secretar
am depus plan urile la consiliul, de Apreciem orice donaţie, care se

Raftul cu ebook rubrici, şi anume Google Books


search (existent, deocamdată, într-o redacţia:
Ion Nedelcu versiune de probă). Aici printr-un pr. dr. Doru Costache
http://books.google.com/ simplu click puteţi găsi cărţi din concepţie grafică &
toate domeniile pe care le puteţi tehnoredactare:
Nu vrem să facem reclamă
vizualiza sau nu în întregime, Ion Nedelcu (Franţa)
motorului de căutare Google, dar
existând mai multe niveluri de
astăzi a devenit atât de obişnuit acest
vizualizare, precum full view, limited
„motor” încât, oricât am încerca noi
preview sau altele. După cum
a-i face reclamă, gestul nostru ar fi
bănuiţi, cel mai fericit rezultat ar fi
ca o furtună într-un pahar cu apă. În 64 Linthorn Av e,
full view, care permite chiar Croydon Park,
acest număr vrem doar să vă
descărcarea în totalitate a cărţii NSW 2133.
prezentăm un nou serviciu de
găsite. Sperăm că acest proiect să se phone: (02) 9642 02 60
indexare a informaţiei digitale, care
dezvolte şi să găsim din ce în ce mai www.sfmariasydney.com
este direct legat de titlul acestei
multe cărţi interesante.

Viaţa parohială | noiembrie - decembrie 2006 |