Sunteți pe pagina 1din 17

ianuarie - februarie 2007

anul XXXII
Marginalii la parabola cu
vameşul şi fariseul
Prof. Dr. LaurenŃiu Păunescu
(University of Sydney)

Am ascultat parabola existenŃa acestor pori,


fariseului şi a vameşului altfel de neimaginat.
destul de nedumerit. Era În realitate, stările
ceva ilogic pentru mine. alternează; trecem deseori

Botezul Domnului
Cel ce părea corect, era de la starea fariseului la
blamat! cea a vameşului şi
Întotdeauna, când nu viceversa. Depinzând de
înŃeleg un lucru, insist şi preponderenŃa uneia sau
încerc să descopăr ceva alteia, ne putem încadra pe
logică, eventual în alte noi înşine, ca tipi opaci Încă un an împreună
planuri. Sunt conştient sau nu. Activitatea parohiei Sfânta Maria din
acum de interpretările Dominanta stării
bisericeşti, de mesajul prodivine duce la Sydney în anul 2006
povestirii. Voi încerca însă smerenie. Preot Dr. Doru Costache, parohul bisericii
să o interpretez într-un Prin urmare, smerenia
mod mai mult fizic aş (în înŃelegerea mea) nu Parohia a continuat cursanŃilor şcolii de
zice. ÎnŃelegerea mea este trebuie neapărat eforturile de modernizare a duminică 1
următoarea. confundată cu comunul infrastructurii, de limpezire ▪ Revista ViaŃa parohială
Există stări (cum este „om la locul lui” sau „om a situaŃiei documentelor şi 6 apariŃii, cu ediŃii în
cea a fariseului, de aşezat”. PoŃi să fii un spirit de consolidare a vieŃii română (93 pagini) şi
exemplu) care închid porii cercetător, cutezător, comunitare. engleză (43 pagini)
comunicării divine. În temerar, dar în acelaşi Pe lângă programul de ▪ Organizarea websitului
timp ce vameşul (care timp smerit. slujbe (utrenii şi liturghii în oficial al parohiei
făcuse lucruri nepermise) Trufia, orgoliul, sunt duminici şi sărbători, www.sfmariasydney.com
se căina sincer, fariseul stări tipice de opacitate, vecernii, sfântul maslu), ▪ ÎmbogăŃirea bibliotecii
(care făcea fapte bune) tipice comportări fariseice. ACTIVITATEA PASTORALĂ parohiale prin donaŃii de
ŞI EDUCAłIONALĂ a cărŃi şi reviste
dădea semne de trufie. În realitate, există
Să numim stările care comportări, stări opace, parohiei a cuprins: ▪ RepetiŃii ale corului 3
▪ Slujiri în sobor 4 (PS ▪ Mese comune şi gustări
închid porii comunicării mult mai grave decât cele
Petroniu Sălăjanul; Arhim. 32
divine, stări opace, iar pe fariseice, spre exemplu
Kyrillos Zisis; Pr. Ioan ▪ Picnicuri 3
cele care facilitează stările speculative,
Constantinescu din ▪ Deplasări la filiala
deschiderea porilor excrocheriile, incluzându-
Brisbane; Pr. Gavril CreŃa Sfântul Andrei din
comunicării divine le şi pe cele sentimentale.
din Timişoara) Newcastle 3
(facilitează infuzia), stări Aceste stări opace, dacă
▪ Cateheze 9 (română) & ▪ Participări ale
prodivine. Pe scurt fariseul nu sunt alternate cu stările 2 (engleză) credincioşilor la activităŃi
trăia o fază opacă, în timp proinfuze, prodivine, ▪ Întâlniri ale şcolii de organizate de Consulatul
ce vameşul trăia o stare dăunează enorm atât duminică 10 general şi alte biserici
prodivină. subiectului cât şi ▪ Excursii ale elevilor româneşti 4
Deci sugerez că mesajul anturajului. şcolii de duminică 2
biblic ne semnalează ▪ Serbare de premiere a  pag. 2
pag. 2

Încă un an…  pag. 1 candelabre; instalaŃie de sunet; ACTIVITĂłI CARITATIVE:


pupitru de conferinŃe ▪ Ajutor pentru un grup de copii din
ACTIVITĂłI ADMINISTRATIVE: 3.- Curte – cimentarea curŃii România $ 340
▪ ŞedinŃe ale adunării generale 2 (1 laterale; extinderea şi reorganizarea ▪ Ajutor pentru construirea noii
specială; 1 anuală) magaziei de lumânări; repararea biserici româneşti din Brisbane $
▪ ŞedinŃe ale comitetului parohial 8 sistemului de evacuare a apei la 1000
▪ Noi membri cu drept de vot 12 toalete; 2 noi corpuri de iluminat
▪ Lucrări de reparaŃii, înnoire şi ▪ AcŃiuni de curăŃenie a bisericii, ALTE ACTIVITĂłI ALE PREOTULUI
modernizare sălii şi curŃii 6 PAROH:
1.- Biserică – zugrăvirea tavanului, ▪ Întâlniri de lucru cu avocatul ▪ Lector universitar, Colegiul
altarului şi turlei; restaurarea unor parohiei 3 (demersuri pentru Teologic Grec-Ortodox Sfântul
fragmente din pictura murală; reînregistrarea parohiei şi elucidarea Andrei (predat cursuri pentru licenŃă
montarea unei uşi de siguranŃă la chestiunii proprietăŃii) şi masterat)
sfântul altar; nou sistem de ▪ Întâlniri cu reprezentanŃi ai ▪ Editor al revistei ViaŃa parohială
microfoane pentru altar şi biserică; primăriei Burwood 2 ▪ SusŃinut referate la congrese
un nou sistem de siguranŃă pentru ▪ Consultări publice cu credincioşii academice 2 (Institutul Catolic din
intrarea principală; 2 noi rânduri de (Sfatul Bisericii) 1 Sydney; Universitatea Macquarie)
veşminte pentru sfânta masă, perdea ▪ SusŃinut conferinŃe publice 3
şi acoperăminte; 1 costum preoŃesc; ACTIVITĂłI ÎN CADRUL (Arhiepiscopia Greacă; Colegiul
flori ornamentale pentru Crăciun şi ORGANISMELOR INTER-ORTODOXE Teologic Grec-Ortodox Sfântul
Paşti ŞI ECUMENISTE DIN AUSTRALIA: Andrei)
2.- Sală – repararea, lambrisarea şi ▪ Participări ale parohului şi/sau ▪ Publicat 2 articole (engleză) în
zugrăvirea pereŃilor; repararea credincioşilor la slujbe inter-ortodoxe volume colective şi diverse articole
acoperişului; mobilier nou pentru 4 de popularizare (română, în
biblioteca parohială; montarea a 5 ▪ Participări ale parohului la şedinŃe Almanahul Episcopiei Sloboziei şi
vitrine cu costume populare ale Executivului NCCA 1 Călăraşilor şi revista Bărăganul
româneşti; achiziŃionarea a 10 mese ▪ Participări ale parohului la şedinŃe ortodox; română şi engleză, în ViaŃa
pliante noi; instalarea a 2 aparate de ale Executivului NSW EC 1 parohială)
aer condiŃionat; 2 uşi noi; un aparat ▪ Întâlniri de lucru ale parohului cu ▪ Participare la festivităŃile legate
TV; un aparat DVD; proiector LCD responsabili în cadrul NCCA şi NSW de aniversarea a 20 ani de existenŃă ai
şi ecran; computer, monitor adiŃional EC 4 Colegiului Teologic Grec-Ortodox
şi mobilier special; perdele noi; 3 Sfântul Andrei

PENTRU SLAVA LUI DUMNEZEU ■ Dna. Maria Cumpănaş a donat,


pentru uzul meselor comune, două
drink mixers, un cocktail mixer şi un
■ MulŃumiri tuturor celor care au Tita. În urma picnicului, a fost cappucino hot beverage maker. De
contribuit prin donaŃii la serbarea de colectată, pentru susŃinerea asemenea, a donat o lumânare masivă,
colinde din ajunul Crăciunului şi din activităŃilor parohiei, suma de $1728. pentru uzul sfântului altar.
ziua de Crăciun. Au fost colectaŃi, ■ PreasfinŃitul Părinte Dr. Damaschin ■ Dna. Dr. Maria Busu a oferit Şcolii
pentru susŃinerea activităŃilor parohiei, Coravu, episcopul Sloboziei şi de duminică un volum semnat de Ken
$2000. Călăraşilor, a donat parohiei un număr Duncan, Where Jesus Walked:
■ RecunoştinŃă familiei Mihai şi de 70 (şaptezeci) calendare bisericeşti Experience the Presence of God
Maria Costache, sponsori principali ai pentru anul 2007. (Nashville: Integrity Publishers).
picnicului organizat de parohie în ■ Familia Ronald Ştefan şi Lucica Volumul este un album de imagini din
Strathfield Park (20 ianuarie). Chant a donat bisericii un bbq Israel, cu o selecŃie de texte biblice,
Cuvenitele mulŃumiri şi celorlalŃi (restaurat) şi o elegantă masă pentru descriind traseul istoric al
donatori: Dna. Ana-Maria Bliuc, botezuri şi cununii. Masa a fost Mântuitorului. La rândul său, Dl.
Familia Radu şi Dana Bliuc, Familia executată, în lemn, de Dl. Chant. Dorin Picu a donat o serie de volume
George şi Maria Costea, Familia Carol de culegeri de exerciŃii de matematică
şi Carolyn Cruceanu, Familia ■ Familiile Bunescu, Elin şi Paul au şi fizică pentru liceu, în limba română.
LaurenŃiu şi Ileana Păunescu, Familia împodobit biserica de Crăciun cu ■ Familia Pr. Doru şi Otilia Costache
Lucian şi Denisa Tita. Succesul aranjamente florale.
a donat ciocolata în forma lui Moş
picnicului nu ar fi fost posibil fără ■ Familia Lakis şi Monica Crăciun, oferită copiilor în ajunul
eforturile echipei organizatorilor: Dna. Agathocleous a donat pahare, Crăciunului şi de Crăciun.
Denisa Tita, Dna. Maria Costache, şerveŃele, tacâmuri şi farfurii de unică
Dna. Elvira Lăutaru, Dna. Maria folosinŃă, pentru uzul meselor comune. ■ Tanti Mica (Dna. Dumitra Popescu)
Tiron, Dna. Otilia Costache, Dl. Familia George şi Maria Costea a şi familia Stavru şi Angela Kalafatis,
George Costea, Dl. Carol Cruceanu, donat un număr semnificativ de pahare au donat prescurile necesare sfintei
Dl. LaurenŃiu Păunescu, Dl. Lucian de unică folosinŃă. liturghii.

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |


pag. 3

CREŞTINISMUL, O REVOLUłIE PERMANENTĂ


- la intrarea în postul mare -
Pr. Doru Costache

Departe de a promova un societatea dominată de bărbaŃi, etnică. Mai mult, aproapele este cel
conservatorism uscat, tradiŃia cuvântul evanghelic aduce un mesaj în stare să sesizeze umanitatea în
creştină, în versiunea ei ortodoxă, plin de speranŃă, vizând realizarea orice fiinŃă omenească şi să o
propune neîncetat o revoluŃionare unei umanităŃi depline, în care respecte ca atare. Mesajul duminicii
dinăuntru a lucrurilor. Creştinismul darurile feminine şi masculine se este limpede: ne umanizăm prin a
predică schimbarea. Încerc să comunică reciproc. Acest mesaj află ne recunoaşte ca fraŃi, toŃi fii ai
ilustrez acest aspect fundamental al un ecou minunat în Efeseni 5:20-33, aceluiaşi Tată (mesaj confirmat de
tradiŃiei noastre prin rememorarea text citit în cadrul tainei cununiei, lectura apostolică a zilei, din
câtorva momente relatate de Noul care vorbeşte la rândul său despre Efeseni 4:1-7).
Testament şi propuse ca mesaj în asumarea de către fiecare gen a (5) Un alt aspect important în
diverse duminici ale anului liturgic. calităŃilor celuilalt: femeile sunt programul creştin al schimbării
(1) Prima predică a Domnului, chemate la disciplină, rigoare, iar mentalităŃilor este ilustrat de
chemând la pocăinŃă (cf. Matei bărbaŃii la compasiune, iubire. lecturile din duminica a 32-a după
4:17; text citit în duminica de după (3) În duminica a 24-a după Rusalii (1 Timotei 4:9-15; Luca
botezul Domnului în Iordan), Rusalii, se citeşte un text evanghelic 19:1-10). Lectura apostolică
conŃine deja acest mesaj. În lung, în care, printre altele, se vorbeşte despre Timotei, un tânăr
originalul grecesc al Noului vorbeşte şi despre vindecarea unei episcop, dispreŃuit de propria
Testament, termenul pentru femei care suferea de curgerea comunitate pentru vârsta fragedă la
‘pocăinŃă’, metanoia, se traduce mai sângelui (cf. Luca 8:43-48). Potrivit care ajunsese păstor. Sfântul Pavel
exact ca ‘schimbarea mentalităŃii’. Vechiului Testament, acea femeie, îi scrie tânărului episcop că el a fost
În inima mesajului creştin se află suferind neîncetat de ceea ce în ales păstor nu pentru vârstă, ci
aşadar un ferment înnoitor, al condiŃii normale este ciclul feminin pentru înŃelepciunea evanghelică de
schimbării, al transformării lunar, nu avea voie să iasă în public care a dat dovadă. La rândul său,
conştiinŃei umane, chemată să se şi nici să se atingă de cele sfinte. textul evanghelic vorbeşte despre
elibereze de prejudecăŃi şi să Prin vindecarea ei, Hristos a Zaheu, un om îmbogăŃit prin
dobândească ‘libertatea slavei fiilor demonstrat că în Legea Nouă nedreptate, dispreŃuit de conaŃionalii
lui Dumnezeu’ (cf. Romani 8:21). asemenea prescripŃii nu mai au sens. săi. Interesant este că Zaheu trăieşte
Potrivit acestui mesaj, nimeni nu Se schimba astfel o prejudecată o revoluŃie interioară, din momentul
poate moşteni împărăŃia lui importantă, indicând faptul că nu în care nu se mai amăgeşte prin
Dumnezeu fără experimentarea unei natura (în acest caz, hemoragia) îl căutarea bogăŃiei, urmându-şi setea
schimbări interioare, care să Ńine pe om departe de Dumnezeu; după Cuvântul VieŃii, Hristos. Prin
transforme omul în ‘făptura cea prin urmare, în Legea Nouă, femeia asocierea lor, cele două texte
nouă’ (cf. Galateni 6:15), nu mai este privită ca având un demonstrează faptul că nimic nu stă
reconfigurată după chipul lui handicap şi este admisă fără pe loc, nici o certitudine. Bogatul
Hristos. Noua făptură contemplă probleme la cele sfinte, în păcătos se pocăieşte şi primeşte
realitatea mereu mai matur, pe comunitatea celor sfinŃi (mesaj Evanghelia, iar tânărul câştigă –
măsură ce avansează în cunoaşterea confirmat de lectura apostolică a prin exerciŃiul virtuŃii – înŃelepciune
lui Hristos, potrivit lecturii zilei, din Efeseni 2:14-22). duhovnicească.
apostolice a zilei (cf. Efeseni 4:13). (4) Un alt aspect semnificativ este Fie şi numai aceste exemple, ele
(2) În duminica mironosiŃelor, revoluŃionarea relaŃiilor dintre constituie îndemnuri suficiente
mesajul schimbării apare într-o popoare, etnii. Potrivit normelor de pentru a începe ‘cu dreptul’
manieră cu totul explozivă. Textele atunci, între iudei şi samarineni era călătoria postului mare, care ne stă
asociate în cadrul liturghiei (Faptele o duşmănie de moarte, motivată de înainte. În lumina celor de mai sus,
apostolilor 6:1-7; Marcu 15:43-47 şi faptul că cei din urmă nu respectau a posti reprezintă un experiment al
16:1-8) dezvăluie sensul revoluŃiei întru totul Legea Domnului. În pilda flexibilităŃii, în care facem loc –
sociale implicată în predicarea veştii cu samarineanul milostiv (cf. Luca prin succesive schimbări – naşterii
bune a împărăŃiei: bărbaŃii învaŃă 10:25-37; citită în duminica a 25-a din nou, făpturii celei noi…
slujirea practică în cadrul după Rusalii), Hristos demonstrează Nici o formă de inerŃie nu este
comunităŃii, femeile primesc dreptul că umanitatea se extinde dincolo de compatibilă cu Evanghelia lui
de a vorbi în public şi de a fruntariile înguste ale unui neam sau Hristos. Cu atât mai puŃin
comunica vestea învierii. După ale unei religii. Aproapele este ‘încremenirea’ în certitudinea
milenii de discriminare a femeilor în oricine, indiferent de apartenenŃa propriei virtuŃi.

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |


pag. 4

TROPARELE SĂRBĂTORILOR DOMNEŞTI


(1) ianuarie-februarie
Preot Dr. Doru Costache

Sărbătorile domneşti reprezintă, în Facerea 17:10-13). Actul mărturisire de credinŃă care, pe de o


complexitatea lor, momente de circumciziei, având la origine raŃiuni parte, descifrează identitatea lui
eternitate ce punctează traseul igienice, era de acum transfigurat în Hristos şi indică sensul venirii sale,
istoriei umanităŃii, ca tot atâtea trepte simbol ascetic: cei ce i se închină lui iar pe de alta îndrumă conştiinŃa
către zarea fără de seară a Dumnezeu nu îşi mai permit să evlavioasă către exprimarea
eschatonului, a timpului vărsat în trăiască potrivit ritmurilor pătimaşe doxologică a credinŃei în Cel
veşnicia împărăŃiei lui Dumnezeu. În ale lumii trupului. Simbolul este întrupat pentru mântuirea noastră.
centrul acestor sărbători se află puternic, de vreme ce tăierea- Sensul deplin al acestui moment
persoana Domnului (de unde numele împrejur lasă pe trup urma unui cerc, din viaŃa pământească a
de ‘sărbători domneşti’) nostru Iisus a unui inel, sugerând logodna cu Mântuitorului, ca revelare a
Hristos, aşa cum ni s-a descoperit/ Dumnezeu. Aplicată în a opta zi de identităŃii sale prin puterea numelui,
împărtăşit în marile momente ale la naştere, circumcizia devenea, de este confirmat în practica eclesială
mântuirii. Sensul acestor momente asemenea, o promisiune a împărăŃiei de a pune nou-născuŃilor numele,
se descoperă, concentrat, în imnurile veşnice a lui Dumnezeu, ştiut fiind printr-un ritual special, exact în a
compuse de către poeŃii bizantini, faptul că în mistica biblică cifra 8 opta zi de la naştere. Prin aceasta,
numite apolytikia (cântări este un simbol (eshatologic) al simbolul promisiunii eshatologice
rezumative, de încheiere a vecerniei) veşniciei. este întărit: pruncii devin, odată cu
sau troparia (cântări intonate rapid, În cazul lui Iisus, momentul asumarea condiŃiei de membri ai
în diverse moduri sau tonuri). circumciziei are însă o încărcătură şi poporului lui Dumnezeu, moştenitori
Meditând asupra troparelor mai complexă: nu este vorba numai ai promisiunii divine privind viaŃa
domneşti, putem întreprinde o despre un fiu al lui Avraam (cf. veşnică. De asemenea, precum în
călătorie contemplativă nu numai de- Matei 1:1), ci de Domnul lui cazul lui Iisus, punerea numelui şi
a lungul unui an liturgic, ci mai ales Avraam, pe care patriarhul evreu şi recunoaşterea de către Dumnezeu a
în interiorul tainei mântuirii realizată urmaşii săi îl aşteptaseră timp de persoanei respective prin numele ce i
de Hristos, Fiul lui Dumnezeu şi fiul milenii (cf. Ioan 8:56-58). Acum, la se pune în a opta zi, instituie o
omului. tăierea-împrejur, punându-i-se relaŃie duhovnicească: Dumnezeu îi
numele Iisus, sau (în aramaică) este de acum şi copilului Tată, iar
Ieşua, care înseamnă ‘Domnul copilul este îndreptăŃit de acum să-l
Troparul circumciziei, sau al
mântuieşte’, se revelează faptul că cheme pe Dumnezeu Tată. Nu în
punerii numelui Domnului (1
pruncul este nu doar Mesia/Hristos, ultimul rând, numele primit de copil
ianuarie)
Unsul lui Dumnezeu, ci însuşi (Fiul în a opta zi conŃine, mistic, energia
Text: Iisuse, cel ce şezi pe scaun lui) Dumnezeu care a asumat firea care îl va defini de-a lungul vieŃii;
împreună cu Părintele cel fără de umană, pentru noi şi mântuirea numele trebuie aşadar alese cu
început şi cu Dumnezeiescul Duh, ai noastră. Troparul îl prezintă pe înŃelepciune, nu după cum sună.
binevoit să te naşti pe pământ, din Hristos în manieră paradoxală, ca
Fecioara, Maica Ta, care nu ştie de om tăiat împrejur şi ca Dumnezeu al
bărbat. Pentru aceasta te-ai şi tăiat- Troparul botezului Domnului (6
slavei, şezând pe acelaşi tron cu
împrejur, ca om, a opta zi. Slavă ianuarie)
Tatăl şi cu Duhul Sfânt. Miracolul
sfatului tău celui preabun, slavă venirii sale printre noi, în chipul Text: În Iordan botezându-te,
rânduielii tale, slavă smereniei tale, nostru, este semnalat de faptul că Doamne, închinarea Treimii s-a
tu cel ce singur eşti iubitor de naşterea sa în ordine omenească se arătat; că glasul Părintelui a
oameni! petrece în condiŃii speciale. El se mărturisit despre tine, Fiu iubit
Troparul indică faptul că, potrivit naşte dintr-o mamă care, la rândul numindu-te, iar Duhul, în chip de
Legii Vechiului Testament, ca orice său paradoxal, este şi rămâne porumbel, a adeverit întărirea
nou-născut de sex masculin, Iisus a fecioară. Contemplând coborârea cuvântului. Cel ce te-ai arătat,
primit circumcizia, în a opta zi de la Fiului lui Dumnezeu la noi, şi Hristoase, Dumnezeule, şi lumea ai
naştere (cf. Luca 2:21). Obiceiul consecinŃele acestui act (semnalate luminat, slavă Ńie!
venea dinainte de Moise, de la de naşterea suprafirească), Biserica Un nou moment al confirmării
Avraam, strămoşul Vechiului Israel, se închină cu reverenŃă revelaŃiei identităŃii lui Iisus. Pruncul
care primise porunca circumciziei ca acestui mister al iubirii divine circumcis a opta zi de la naştere,
semn al legământului său (şi al mântuitoare... În cele din urmă, se descoperit prin sfântul său nume ca
urmaşilor) cu Dumnezeu (cf. poate observa că troparul este o
 pag. 5

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |


pag. 5

Troparele... pag. 4 înainte, dar substanŃa lor se schimbă. 1:28), fapt de natură să lege aşadar
Aparent, Iisus a venit să primească sărbătoarea de faŃă cu evenimentul
fiind ‘Domnul mântuieşte’, se arată botezul pocăinŃei (cf. Matei 3:15). În bunei vestiri. Dar, prin terminologia
acum lumii ca unul din Sfânta realitate însă, el a venit la Iordan utilizată, troparul merge mai departe,
Treime. Troparul indică faptul că spre a fi arătat lumii de către Tatăl şi constituindu-se într-o adevărată
evenimentul petrecut la Iordan Duhul, martor fiind Ioan, sfântul, punte între trei momente majore – al
depăşeşte contextul imediat. Sfântul văzătorul (cf. Ioan 1:33-34). bunei vestiri, al naşterii Domnului şi
Ioan Botezătorul predica iudeilor Dar coborârea Dumnezeului al botezului în Iordan. Primul
pocăinŃa (cf. Matei 3:1-12), ca o întrupat în apele Iordanului are şi o moment este sugerat de repetarea
condiŃie necesară pentru primirea lui altă dimensiune decât aceea a cuvintelor arhanghelului; al doilea,
Mesia; cei care îşi mărturiseau revelării identităŃii sale. Este vorba prin desemnarea lui Hristos ca
păcatele, hotărându-se pentru despre faptul că Hristos a sfinŃit ‘Soarele dreptăŃii’, expresie folosită
schimbarea vieŃii, erau botezaŃi apele şi, prin aceasta, a luminat de troparul Crăciunului; al treilea,
(literal, scufundaŃi) în valurile lumea. Umanitatea era robită de prin menŃionarea faptului că Hristos
Iordanului – un puternic simbol al ignoranŃă, nemaicunoscându-l pe este luminătorul celor din întuneric,
regenerării, al renaşterii spirituale. În Dumnezeu. Lumea, creaŃia lui afirmaŃie aflată în explicită
practica Botezătorului (şi în directă Dumnezeu, era robită morŃii, continuitate cu cea de la sfârşitul
continuitate cu abluŃiunile ritualice dominată de cel rău, prinŃul troparului Bobotezei (‘lumea ai
prescrise de Legea Veche), spălarea întunericului, din cauza ruperii lumii luminat’). Mai mult, parafrazând
nu mai era doar un act igienic; acesta din braŃele Creatorului, prin păcatul rugăciunea dreptului Simeon (cf.
devenise, ca şi circumcizia, un omenesc. Acum toate s-au umplut de Luca 2:29-32), troparul îl numeşte
instrument al purificării interioare. lumină – cum cântă Biserica în pe Hristos nu numai luminător, ci şi
Acum, prin venirea lui Iisus la noaptea de Paşti, ca într-un ecou al eliberator al sufletelor din robia
Iordan (cf. Matei 3:13-17), troparului Bobotezei –, de vreme ce păcatului, în care uitarea de
Dumnezeu însuşi se revelează celor însuşi Creatorul a coborât la noi. Nu Dumnezeu le-a scufundat. Ca o
în stare să-l vadă, mai exact celor mai sunt motive de tristeŃe şi încununare, şi iarăşi în linia (spiritul)
care au primit credinŃa în Fiul său disperare: ViaŃa s-a arătat. Troparul troparului Bobotezei, sărbătoarea
întrupat, Hristos. Misterul divin, Bobotezei vine aşadar cu un mesaj întâmpinării este prezentată ca o
rămânând mai presus de mintea şi optimist, cântând anticipat imnul anticipare a învierii – nu doar a
cuvântul omului, se manifestă, se biruinŃei, ce va fi reluat insistent în Domnului Hristos, ci a noastră, a
lasă experimentat, într-o formă mult toată perioada pascală: Hristos a tuturor.
mai concretă decât a teofaniilor înviat din morŃi, cu moartea (sa) Nu mai este, iarăşi, vorba, de
(manifestări ale lui Dumnezeu) din călcând moartea şi dăruind viaŃă supunerea pruncului Iisus faŃă de o
Vechiul Testament. Pentru prima celor din morminte. rânduială mozaică (cf. Luca 2:22-
dată în istoria umanităŃii, există de 24). Momentul devine o nouă
acum certitudinea complexităŃii epifanie (literal, arătare), o altă
Troparul întâmpinării Domnului
vieŃii divine: Dumnezeu este unul, manifestare a identităŃii lui Hristos,
(2 februarie)
dar Dumnezeu trăieşte în/prin cei poporul lui Dumnezeu contemplând
trei – Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Text: Bucură-te, cea plină de dar, – în smerenia Fiului devenit om –
RevelaŃia de sine a lui Dumnezeu se Născătoare de Dumnezeu, pentru că sensul întregii mântuiri.
petrece însă în condiŃiile şi termenii din tine a răsărit Soarele dreptăŃii,
O urmă, totuşi, a vechiului obicei
noştri; noi nu îl putem vedea pe Hristos, Dumnezeul nostru,
mozaic se păstrează în practica
Dumnezeu aşa cum este. Îl vedem în luminându-i pe cei din întuneric.
eclesială de a aduce nou-născuŃii
schimb aşa cum ni se arată, mediat Veseleşte-te şi tu, bătrânule drept,
spre a fi botezaŃi – oferiŃi lui
de semne familiare nouă (glasul, primind în braŃe pe Liberatorul
Dumnezeu – în a patruzecia zi de la
porumbelul); mai ales, îl vedem ca sufletelor noastre, Cel ce ne-a dăruit
naştere. Tot în a patruzecia zi,
pe unul dintre noi prin întrupare (cf. învierea. mamei i se citesc aşa-zisele
Ioan 1:14). Acum, în lumina Continuitatea sărbătorilor rugăciuni de curăŃire, o altă urmă –
descoperirii de sine a lui Dumnezeu, domneşti, a mesajului lor, este iudaică, mult prea iudaică – a
putem realmente evalua identitatea evidentă în troparul întâmpinării ritualului curăŃirii prin care orice
Celui smerit, care a coborât – Domnului. De această dată, alŃi doi femeie supusă Legii Vechi trebuie să
nevinovat – în apele pocăinŃei martori ai întrupării sunt invocaŃi: treacă, după naşterea pruncului.
noastre. Nu spre pocăinŃa lui a venit Maica Domnului, Preasfânta Hristos, predicat de troparul
la Iordan, ci pentru a fi arătat lumii Fecioară Maria, şi dreptul Simeon, întâmpinării ca eliberator din
ca Dumnezeu adevărat – Fiul Tatălui cărora Biserica li se adresează prin întuneric, luminează însă şi acest
–, Duhul Sfânt confirmând că Cel intermediul imnului. Fecioara este aspect al vieŃii, transformând ritualul
smerit este nu mai puŃin Dumnezeu salutată cu expresia folosită de curăŃirii într-unul de întărire şi
(cf. Matei 3:16-17). Ca de fiecare arhanghelul Gabriel, când a adus confirmare a maternităŃii.
dată, lucrurile par a fi ce erau şi vestea bună a întrupării (cf. Luca

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |


pag. 6

sfinŃi români

SfinŃii Martiri Ermil şi Stratonic (13 ianuarie)


preot Nicolae-Cristian Câdă

Originea sfinŃilor Ermil şi fost supus caznelor, bătut peste faŃă alt creştin, temnicerul Stratonic.
Stratonic este obscură. Se cu un bici de metal, chinuit în Temnicerul responsabil cu paza lui
presupune, însă, că aparŃin diverse şi inumane moduri, Ermil a intervenit pentru a-i îngriji
populaŃiei autohtone din regiunea întemniŃat trei zile, pentru a fi martirului rănile. Stratonic a fost
Singidunumului (Belgradului de forŃat să-şi lepede credinŃa. După martor al supliciului diaconului,
astăzi). De aceea, sunt asimilaŃi zilele de temniŃă a fost adus iar însă nu unul indiferent, întrucât era
daco-romanilor de spiritualitatea înaintea împăratului, însă Ermil nu creştin. Gestul său îi trădează
creştină românească, aşadar a făcut decât să-şi reafirme apartenenŃa confesională şi îl
strămoşilor românilor şi membrilor ataşamentul total faŃă de determină să se asocieze mărturiei
primelor comunităŃi creştine din Dumnezeul nevăzut descoperit de şi supliciului diaconului. Stratonic
spaŃiul carpato-danubian. şi în slujba lui Hristos. este lovit pe tot corpul. Fără a ceda
Ermil şi Stratonic au mărturisit ConsecvenŃa sfântului l-a înfuriat suferinŃei, îi cere lui Ermil
pentru Hristos în timpul pe Licinius, care a dispus mijlocire către Dumnezeu pentru a
împăratului roman Licinius (primul intensificarea supliciului: creştinul rezista chinului cumplit. În cele din
sfert al secolului al IV-lea). a fost întins pe pământ şi bătut fără urmă, cei doi au fost înecaŃi în
Licinius a ordonat o prigoană încetare pentru a se răzgândi. Dunăre, aproape de oraşul
împotriva creştinilor din imperiu, Numai că Ermil, întărit de Domnul, Singidunum, la data de 13 ianuarie
invocând neascultarea şi nu a scos nici un geamăt, ci a găsit 303. Trupurile sfinŃilor au fost
nesupunerea acestora faŃă de în suferinŃă un prilej pentru a se scoase la suprafaŃă de valurile
autorităŃi. Membrii Bisericii lui ruga. Iar rugăciunea sa a fost fluviului şi îngropate de creştini la
Hristos erau consideraŃi elemente ascultată, un glas minunat un loc, pentru ca pomenirea lor
antisociale, credinŃa şi modul lor anunŃând că în trei zile caznele vor veşnică să evoce permanent modul
de viaŃă justificând represiunea fi curmate. Împăratul a fost în care dragostea şi sacrificiul
păgânilor. informat şi a ordonat încă trei zile pentru Hristos şi Biserică i-au unit
Ermil a fost diacon şi a refuzat de claustrare. Apoi diaconul este minunat în taina martiriului.
idolatria, pe care o considera dus pentru a treia oară la împărat, Martirii Ermil şi Stratonic au fost
absurdă şi ridicolă, întrucât unde rămâne la fel de categoric în canonizaŃi de Biserica Ortodoxă
zeităŃile păgâne sunt reprezentări privinŃa mărturiei sale de credinŃă. Română în anul 1992, împreună cu
inconsistente şi groteşti. Diaconul În consecinŃă, pântecele diaconului alŃi treizeci şi doi de sfinŃi daco-
şi-a făcut publică opinia chiar a fost spintecat. Este momentul în romani, iar data execuŃiei lor a fost
înaintea împăratului, aşa încât a care sfântul primeşte ajutorul unui fixată ca zi de prăznuire.

George ROCA vă prezintă: UNDE O FI RAIUL?


Poveste preluată şi prelucrată de pe internet
Un om şi câinele lui mergeau de-a că este făcută dintr-o marmură foarte îl întrebă:
lungul unui drum. Omul admira fină. Aceasta şerpuia, până departe - ScuzaŃi-mă, unde mă aflu? Ce
împrejurimile, când deodată îşi dădu în zare, peste câmpii, coline, dealuri este după această poartă şi după
seama că nu mai este pe Pământ, ci şi munŃi, urmărind parcă drumul. La acest zid de piatră?
în lumea celor drepŃi. Îşi aduse capătul unui deal, împrejmuirea era - Aici este Raiul, omule! răspunse
aminte cum a murit şi că prietenul delimitată de un arc măreŃ care omul cu vocea cea blândă şi
său necuvântător murise şi el destul strălucea în lumina apusului. Când mieroasă.
de recent. Se miră şi merse mai ajunse în faŃa arcului, dădu de o - Îmi puteŃi da şi mie nişte apă, vă
departe, gândindu-se unde duce poartă imensă construită din sidef, rog?
drumul pe care mergea. După puŃin iar poteca pe care mergea văzu că - Bine înŃeles. IntraŃi şi o să puteŃi
timp, ajunseră la o împrejmuire este pavată cu aur. Omul se îndreptă bea câtă apă doriŃi. Omul de la
înaltă construită din blocuri de piatră spre poartă şi în timp ce se apropia, poartă făcu un semn cu mâna şi
albă, ce se întindea de o parte a îi ieşi în întâmpinare un om care îl poarta se deschise.
drumului asemenea unui gard. Părea salută cu blândeŃe. DrumeŃul nostru  pag. 7

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |


pag. 7

părinŃii bisericii

Sfântul Grigorie al Nyssei (10 ianuarie)


Ion Nedelcu

Întreaga familie a lui Grigorie a de aceeaşi fire cu Tatăl). De Pentru viaŃa sa în slujba lui
fost binecuvântată de Dumnezeu, asemenea, sfântul a lăsat multe Hristos, Biserica l-a recunoscut a fi
fiind una dintre familiile creştine scrieri, abordând diferite teme în rândul sfinŃilor, sărbătorindu-l
care au dat mai multe nume de sfinŃi teologice şi spirituale, autorul fiind anual în ziua 10 ianuarie. Biserica
ortodoxiei, ca Sfântul Vasile, fratele de altfel socotit cel mai mistic ori Ortodoxă Română se bucură de
său, ori Sfânta Macrina, sora sa. duhovnicesc dintre PărinŃii prezenŃa unei părŃi din moaştele lui,
Data naşterii sale este incertă (331- Cappadocieni (ceilalŃi doi fiind aflate în biserica „DomniŃa Bălaşa”
341), ca de altfel şi data morŃii sale, fratele său, Vasile, şi Sfântul din Bucureşti.
pe care unii istorici o situează între Grigorie Teologul). Printre lucrările
385-386, iar alŃii, după 394. Locul sale se numără: ViaŃa lui Moise,
naşterii sale este Asia Mică Marea Cateheză, Despre alcătuirea
(provincia Cappadocia), iar oraşul omului, Comentariu la C ântarea
Nyssa îl va primi ca episcop, la Cântărilor, Comentariu asupra
vârsta de 35 de ani. Acest oraş nu Fericirilor, etc. În ViaŃa lui Moise,
mai există astăzi, arheologii dezvoltă profunda învăŃătură despre
descoperind vestigii ale vechiului epectază (urcuş, treaptă) şi theosis
oraş în Turcia de astăzi. (îndumnezeire), elemente esenŃiale
Numele sfântului va rămâne legat în elaborarea misticii ortodoxe. De
de sinodul de la Constantinopol din asemenea, pentru sfânt, după cum
381, unde va juca un rol foarte scrie în Despre rânduiala cea după
important în apărarea dreptei Dumnezeu (a vieŃii) şi despre
credinŃe contra macedonianismului nevoinŃa cea adevărată, viaŃa
(erezie care susŃinea că Duhul Sfânt virtuoasă este o necesitate, o
ar fi o creaŃie a Tatălui ori a Fiului, condiŃie pentru realizarea
aşadar nu Dumnezeu adevărat). Ca desăvârşirii, a asemănării cu
urmare a atitudinii sale în acest Dumnezeu. În viaŃa virtuoasă,
sinod, sfântul va fi supranumit „stâlp rugăciunea reprezintă „vârful
al ortodoxiei”. virtuŃilor” în care „trebuie să
Operele sale dogmatice sunt stăruim cel mai mult… Prin ea
„Fiecare dintre noi este pictorul
îndreptate contra ereziilor, cea mai cerem şi celelalte virtuŃi de la propriei sale vieŃi: sufletul este pânza,
importantă numărând patru tratate Dumnezeu, cu care comunică şi se virtuŃile sunt culorile, iar Hristos este
Contra lui Eunomius (parte a uneşte, prin sfinŃenie tainică şi prin modelul pe care trebuie să-L
precizărilor sale contra arianismului, lucrare duhovnicească şi prin simŃire pictăm.”
erezie care susŃinea că Fiul nu este negrăită, cel ce stăruie în rugăciune”. (Sf. Grigorie de Nyssa)

Unde... pag. 6 curte un om bătrân, cu o barbă foarte bătrânul.


albă. - Hmm, este destul de ciudat, omul
- Prietenul meu poate să intre şi el? - ScuzaŃi-mă, aveŃi puŃină apă? pe care l-am întâlnit înaintea
întrebă călătorul, arătând spre întrebă călătorul. dumitale mi-a spus de asemenea
câinele său. - Da, sigur, este o pompă chiar aici, că acolo este Raiul.
- Îmi pare rău domnule, nu aveŃi intraŃi vă rog. - Ah, locul acela cu poarta de sidef
voie cu animale! - Dar prietenul meu, poate intra? şi drumul pavat cu aur? Acela este
Călătorul se gândi o clipă şi apoi se - Cred că este un castron lângă Iadul.
întoarse şi îşi continuă drumul pe pompă. - Şi nu vă deranjează că se
care mergea împreună cu câinele Însetatul călător intră împreună cu folosesc de numele
său. După o bună bucată de vreme şi câinele său şi într-adevăr găsi acolo acestui loc sfânt?
după ce mai străbătu un munte, o pompă veche de mână cu - Nu! Ne bucurăm
două dealuri şi trei câmpii, ajunse la un castron lângă ea. Băură amândoi că ei sunt cei care
un drum noroios care ducea spre o pe săturate, şi omul, şi tovarăşul său, triază oamenii –
căsuŃă simplă şi curată. Poarta după care se îndreptă către omul cu cei buni, de cei
acesteia arăta ca şi cum nu ar fi fost barba foarte albă şi îl întrebă: care şi-ar lăsa
niciodată închisă. Nu erau nici - Cum se numeşte acest loc? cel mai bun
garduri şi când se apropie văzu în - Acesta este Raiul, răspunse prieten afară.

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |


pag. 8

Cuvânt ascetic1 al celui întru sfinŃi părintele nostru


Maxim Mărturisitorul, prin întrebări şi răspunsuri
Motto: <Unul este ÎnvăŃătorul> şi al celui ce vorbeşte şi al celui ce ascultă; este Cel Care adapă şi
mintea şi cuvântul. (Sfântul Clement Alexandrinul, Stromata I:12.3)
Alina Paraschiv

Dacă suntem în căutarea stării monahale în sine, cât mai ales relaŃionării permanente cu un
ÎnŃelepciunii-Hristos, scrierile despre maturizarea umanităŃii în bătrân, cineva mai experimentat, în
SfinŃilor PărinŃi ne sunt o grădină/ Hristos, atingând interior intensitatea cazul nostru, duhovnicul5.
livadă de roade felurite, răsădită maximală a vieŃii monahale şi În ce fel (să ne mântuiască),
lângă Izvorul VieŃii2. Parcurgându- integrând din exterior orice formă Părinte? Şi a răspuns bătrânul:
le, mintea noastră se poate curăŃi de contextuală. Omul, fiind făcut de la început de
prejudecăŃi, lăsând să rodească Privind cu ajutorul acestor repere, Dumnezeu şi aşezat fiind în rai, a
seminŃele Cuvântului. putem găsi şi noi, fiecare cu călcat porunca şi prin aceasta a
În Cuvântul ascetic al Sfântului specificul vieŃii noastre, în sensurile căzut în stricăciunea morŃii. Omul
Maxim Mărturisitorul, am descoperit deschise de acest mic, dar complet creaŃia lui Dumnezeu, destinat
o adevărată introducere catehetică în catehism, hrană pentru propria convieŃuirii cu El în iubire, El însuşi
credinŃa creştină. Ce este noastră schimbare a minŃii, pentru o fiind Iubirea, s-a rupt de El prin
catehismul? În primele secole, cei apropiere mai adecvată de Hristos. neascultare şi a căzut pradă
care urmau să primească botezul – Fratele l-a întrebat pe bătrânul, stricăciunii morŃii. Şi continuă
catehumenii – treceau mai întâi zicând: "Rogu-te, Părinte, să-mi bătrânul: Pe urmă, fiind cârmuit prin
printr-o perioadă de familiarizare cu spui care a fost scopul întrupării providenŃa (purtarea de grijă)
viaŃa în Biserică, Adunarea în jurul Domnului?" Şi bătrânul, felurită a lui Dumnezeu, generaŃie
Domnului. În acest scop formativ, cu răspunzând, a zis: "Mă mir, frate, după generaŃie, a stăruit totuşi să
timpul, s-au alcătuit şi scrieri, care că, deşi auzi în fiecare zi simbolul sporească în rău, fiind dus de
redau principiile învăŃăturii creştine, credinŃei, mă mai întrebi despre felurite patimi ale trupului la
sub formă de întrebări şi răspunsuri. aceasta. Totuşi, îŃi spun că scopul deznădejdea de viaŃă. Deteriorarea
Ele sunt o fixare pedagogică a întrupării Domnului a fost fiinŃială a omului s-a accentuat, deşi
întâlnirii dintre ucenic, cel care mântuirea noastră". Întrebarea şi Dumnezeu a continuat să-l ghideze
doreşte să-l urmeze pe Hristos, şi răspunsul ne introduc într-una din în această stare dramatică. Moartea
părintele spiritual, cel care îl temele fundamentale ale dialogului: sufletească l-a aruncat nu numai într-
cunoaşte şi trăieşte cu Hristos. mântuirea noastră. Dar, urmăriŃi o existenŃă efemeră, ci una în care
Părintele este capabil să-i întrebarea; parcă într-adevăr a fost dependenŃe pătimaşe i-au ucis
împărtăşească ucenicului din pusă de cineva neiniŃiat. Părintele nădejdea că se mai poate schimba
experienŃa sa, să-i moşească naşterea este frapat, pentru că fratele participă ceva. Cerul inimii s-a închis ca o
în Hristos. Că unde sunt doi sau trei zilnic la liturghie4, unde rosteşte pleoapă amorŃită de plâns. ConştiinŃa
adunaŃi în numele Meu, acolo sunt şi Crezul sau Simbolul de credinŃă, propriului sens s-a întunecat.
Eu în mijlocul lor (Matei 18,20). adică mărturiseşte tocmai credinŃa în Reversul mândriei, deznădejdea.
În scrierea noastră, călăuzirea faptele mântuitoare ale Fiului lui Oare nu sunt aceştia cei doi poli
fratelui, novice pe calea vieŃii în Dumnezeu. Dacă nu cunoşti/înŃelegi, între care pendulează omul căzut?
Hristos, se desfăşoară conform cum crezi? A continuat părintele: Din această
rigorilor specifice contextului Atitudinea ucenicului vine din pricină Fiul cel Unul-Născut al lui
monahal. Dincolo de năzuinŃele nevoia de înŃelegere profundă, de Dumnezeu, Cuvântul cel mai înainte
remarcabile şi de regulile aspre ale plămădire a unei conştiinŃe mai de veci, care este din Dumnezeu
acestui stil de viaŃă, să nu credem permeabile la finalitatea Tatăl, izvorul vieŃii şi al nemuririi, ni
însă că noi, mireni fiind, ne raportăm indestructibilă a întrupării lui s-a arătat nouă, celor ce şedeam în
la o înŃelepciune diferită. Avem Dumnezeu: îndumnezeirea omului. întunericul şi în umbra morŃii.
aceleaşi porunci de împlinit, acelaşi Problematizarea fratelui ne VedeŃi iubirea lui Dumnezeu!
model divino-uman de imitat. Aş reaminteşte faptul că statura de Întrupându-se din Duhul Sfânt şi din
invoca aici cuvântul profetic al unui creştin nu poate fii niciodată Fecioara Maria, ne a arătat chipul
sfânt pomenit de către Cuviosul sinonimă cu ignoranŃa sau/şi unei vieŃuiri de formă dumnezeiască.
Siluan Athonitul, Părintele Stratonik, superficialitatea. Pentru un De ce era drept să fim reînvăŃaŃi să
un pustnic din munŃii Caucaz. El începător, în furtuna ispitelor, vieŃuim dumnezeieşte, deşi singuri
vorbea despre un timp în care asemenea jalonări doctrinare sunt am fugit din frumuseŃea acestei
monahii se vor mântui în haine făclii spre Ńărmuri de odihnă, cetăŃi vieŃi? Pentru că a făcut Dumnezeu
lumeşti3. Cred că sfântul nu de scăpare. Pe de altă parte, dialogul, om după chipul Său, spune Scriptura
mărturisea doar despre traiectoria ne atrage atenŃia asupra necesităŃii  pag. 9
ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |
pag. 9

FARISEI ŞI VAMEŞI
O privire asupra lecturii apostolice (2 Timotei 3:10-15)
preot Doru Costache

În duminica în care se citeşte pilda crucii martiriului, va fi mereu – corupŃiei morale şi, în cele din urmă,
cu vameşul şi fariseul, parte a împreună cu Domnul său şi cu toŃi fiinŃiale. Să-l ascultăm din nou pe
programului tematic ce introduce în sfinŃii – şi neînŃeles, şi prigonit de sfântul Pavel: “cât despre oamenii răi
atmosfera postului mare, textul lume. Acuzat de impietate când caută şi amăgitori, ei vor merge din rău în
apostolic adaugă nuanŃe importante la virtutea, de ruinare când vrea mai rău” (2 Timotei 3:13). ÎncremeniŃi
mesajul evanghelic bine-cunoscut. construcŃia, creştinul va fi mereu în în gândul propriei dreptăŃi, fariseii
Continuând o linie a textului lume ca un miel trimis spre-njunghiere degenerează în calomniatori (una din
evanghelic, anume dispreŃuirea (cf. Romani 8:36). traducerile cuvântului diavoli, de
vameşului păcătos de către fariseul Însă ceea ce apare semnificativ, în origine greacă) şi ucigaşi, statornici în
încremenit în virtutea uscată, lipsită de contextul pregătirii pentru postul dezumanizare, răniŃi de împietrirea
compasiune/omenie, textul apostolic mare, este imaginea complexă a inimii lor, căzuŃi din poporul lui
vorbeşte despre prigoanele pe care dinamicii şi a constanŃei. Fariseul Dumnezeu. Ei vor pieri, vorba
trebuie să le îndure cei drepŃi – prin demonstrează o iraŃională şi orgolioasă românului, cu dreptatea de gât, dar nu
extensie, şi cei care, căindu-se pentru constanŃă în înŃelegerea sa privind pentru că însetează după dreptate, ci
deşertăciunea vieŃii dinaintea întâlnirii sensul virtuŃii. Chiar dacă el nu a ajuns pentru că ideea lor despre dreptate este
cu Hristos, se străduiesc pentru încă la gândul uciderii, curând va fundamental anticreştină, aşadar
îndreptare. Paralela e suficient de ajunge: aşa cum a strigat pentru a cere antiumană.
clară: după cum vameşul care căuta moartea Domnului (în numele Există însă şi o dinamică a
mila dumnezeiască era dispreŃuit de învechitelor rânduieli), la fel va face convertirii, a îndreptării, a umanizării.
fariseu, tot astfel drepŃii sunt cu orice urmaş al lui Hristos. AparenŃa Vameşul era căzut, dar s-a ridicat prin
persecutaŃi de fiii întunericului. Spune pe care o lasă este aceea a statorniciei, dragostea pentru Hristos. În lumina lui
sfântul Pavel: “prigoniŃi vor fi şi toŃi însă maniera în care îşi percepe Hristos a văzut el lumină, şi în această
cei ce voiesc să trăiască cucernic, în propria dreptate îl va împinge lumină a început să zâmbească –
Hristos Iisus” (2 Timotei 3:12). inexorabil pe panta răutăŃii. În formă înŃelegând cum, în Hristos Iisus, şi
Reverberează aici, desigur, ecouri din cronicizată, răutatea, ca atitudine pietrele devin fii ai lui Avraam (cf.
cuvântarea de despărŃire a Domnului constantă împotriva aproapelui, devine Luca 3:8), şi morŃii înviază (cf. Luca
(cf. Ioan 15:18-21). Creştinul, cununat o prăpastie fără fund a dinamicii 15:24)…

1
Cuvânt…  pag. 8 Domnului, spus pe scurt. În Filocalia, vol. II, traducere din
Tămăduirea deznădejdii ne vine greceşte, introduceri şi note Pr. Prof.
(Facerea 1,27). Prin Hristos, din nădejdea învierii şi a vieŃii Dr. Dumitru Stăniloae, Bucureşti:
Dumnezeu-omul, Adam-ul supus veşnice, de la Fiul Omului înviat din Humanitas, 2005, p. 23 - 49
dezintegrării poate trăi după chipul morŃi; oriunde ne-am mişca, să nu se 2
Fericitului Ioan Eviratul adunând
şi asemănarea lui Dumnezeu, poate clatine memoria sufletului nostru din într-o carte, isprăvile de suflet
relua viaŃa cu Dumnezeu, ca fiinŃă binefacerea pe care ne-a făcut-o folositoare ale părinŃilor, virtuŃile
vie (Facere 2,7). Domnul prin patima Sa mântuitoare; sfinŃilor bărbaŃi, le-a identificat cu
Bătrânul, din nou: mai pe urmă, să nu uităm în slăbiciunile noastre florile unei livezi / grădini
suferind patima mântuitoare şi cele multe, de tăria iubirii Lui, care neprihănite şi înmiresmate. De aceea
înviind din morŃi, ne-a dăruit se apleacă mereu spre noi pentru a scrierea a fost intitulată: Limonariu
nădejdea învierii şi a vieŃii veşnice. ne ridica la cerul sfinŃeniei. Dacă sau Livada duhovnicească, fiind
Prin aceasta a dezlegat osânda viaŃa noastră nu are scop, să nu unul dintre titlurile de referinŃă ale
păcatului strămoşesc al neascultării uităm că Domnul a făcut din noi un literaturii patristice (Alba Iulia:
şi a desfiinŃat prin moarte scop, primind de bunăvoie moartea. Episcopia Ortodoxă Română, 1991)
stăpânirea morŃii, ca „precum în Înviat ca Dumnezeu şi om, Hristos p. 27-28.
Adam toŃi mor, aşa în El toŃi să se ne-a redat filiaŃia dumnezeiască, 3
Cuviosul Siluan Athonitul, Între
facă vii” (1 Corinteni 15,22). calitatea de a fi fii ai Tatălui. iadul deznădejdii şi iadul smereniei,
Suindu-se apoi la cer şi şezând de-a ÎnălŃându-se, ni l-a trimis pe Sibiu: Deisis, 2001, p. 259.
dreapta Tatălui, l-a trimis pe Duhul Mângâietorul: suflare de viaŃă nouă 4
În mediul monahal, liturghia se
Sfânt ca arvună a vieŃii şi spre în faŃa celor ce cred (Facere 2,7),
săvârşeşte zilnic, cu excepŃia zilelor
luminarea şi sfinŃirea sufletelor sprijinul celor ce se străduiesc să
aliturgice.
noastre, ca şi spre ajutorul celor răspundă chemării: Voi sunteŃi 5
care se nevoiesc pentru mântuirea prietenii Mei, dacă faceŃi ceea ce vă Vezi capitolul Despre duhovnici,
lor prin păzirea poruncilor Lui. poruncesc (Ioan 15,14). Cuviosul Siluan Athonitul, op.cit., p.
Acesta este scopul întrupării (va urma) 185-188.

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |


pag. 10

pe Hristos: PocăiŃi-vă, că s-a iad. Iată coborârile succesive ale


BOTEZUL apropiat împărăŃia cerurilor (Matei Ziditorului nostru, ca un rob, ca cel
3,2). El botează cu apă în râul Iordan, mai mic dintre pământeni. Acest
DOMNULUI săvârşind actul spălării rituale de accent, al smereniei Fiului lui
(TEOFANIA) purificare, instituit de Domnul prin
predecesorii lui.
Dumnezeu, este relevat de icoana
palestiniană. Statura de copil mai
Alina Paraschiv Ca semn al înnoirii ce avea să vină, vorbeşte şi despre curăŃia/fecioria
i s-a descoperit că botezul său va fi sufletului care se pocăieşte, se
desăvârşit de un altul, întemeietor de leapădă de cele ale omului pătimaş,
viaŃă veşnică: Eu unul vă botez cu de vârsta sufletului care împreună cu
apă, spre pocăinŃă, dar Cel ce vine Hristos, începe urcuşul spre faŃa
după mine este mai puternic decât Tatălui, în împărăŃia Sa. Căci ce este
mine. […] Acesta vă va boteza cu botezul pentru noi? Naşterea de sus,
Duh Sfânt şi cu foc (Matei 3,11). prin har (Ioan 3,3-8).
Să ne concentrăm asupra
evenimentului. Icoana palestiniană
adună în mănunchi toate relatările
evanghelice despre el: Matei 3,13-17;
Marcu 1,9-11; Luca 3,21-23; Ioan
Sec. al VI-lea, Palestina 1,31-36. FaŃă de cea rusească, ea îi
reprezintă şi pe cei doi ucenici ai
Căutând imagini ale icoanei sfântului Ioan Botezătorul, care
Botezului Domnului, am remarcat ulterior îl vor urma pe Hristos (Ioan
surprinsă diferenŃa dintre cele două. 1,37). PrezenŃa lor este un element
Ceea ce cred că le distinge nu este păstrat intact în memoria creştinilor
maniera stilistică generată de iudei din primele secole.
contextul cultural în care au fost În acest timp a venit Iisus din
realizate, ci felul în care a fost Galileea la Iordan, către Ioan, ca să
reprezentat Iisus Hristos: în prima, se boteze de către el. Ioan însă îl
micşorat la dimensiunile unui copil, oprea, zicând: Eu am trebuinŃă să fiu
în cea de-a doua adult, ieşind parcă botezat de Tine, şi Tu vii la mine? Sec. al XVI-lea, Rusia
din icoană sub ochii înviaŃi ai Răspunzând, Iisus a zis către el:
privitorului. Iar această deosebire nu Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să În icoana rusească ne întâmpină un
aparŃine registrului plastic, ci celui împlinim toată dreptatea. Atunci l-a Hristos... matur... S-au schimbat
simbolic, al adevărului pe care lăsat (Matei 3,13-15). Acest condiŃiile interioare ale celui care
icoana îl relevă. Ea ne comunică enigmatic prolog al botezului explică urmează să fie botezat? PocăinŃa?
parcurgerea unui itinerar în motivul lui. Omul nu trăise plenar Nu. Icoana rusească deschide
receptarea şi trăirea acestui Legea, fiind supus patimilor, perspectiva finalităŃii botezului:
eveniment, în trupul lui Hristos, stricăciunii şi morŃii. Coborât în apa vederea celor cereşti, cele ale
Biserica. Iordanului, Hristos îşi asumă toate împărăŃiei. Ea respiră o adâncire în
Lăsându-ne învăluiŃi de auriul rănile/mortea omului înstrăinat din cunoaşterea lui Hristos, creşterea
slavei celor două reprezentări, să ne comuniunea cu El. Totodată, Bisericii în desluşirea propriei taine;
reamintim fugitiv cele ce au pregătit binecuvântând apele şi prin ele ea descoperă mai pregnant chemarea
împlinirea vremii, apropierea întreaga creaŃie, Domnul VieŃii se la cunoaşterea potenŃialităŃii omnului
împărăŃiei lui Dumnezeu (Marcu anunŃă lumii ca Mântuitor; o îndumnezeit deschisă de botez, a
1,15). confirmă glasul Tatălui: Tu eşti Fiul măsurii spirituale a bărbatului
Din umanitatea căzută, Domnul îşi Meu cel iubit, întru Tine am binevoit desăvârşit.
alege un popor pe care să-l crească în (Luca 3,22) şi prezenŃa deopotrivă a Mărturisesc un Botez, spre iertarea
ambianŃa iubirii Sale, Israelul (cel ce Duhului Sfânt: şi S-a coborât Duhul păcatelor. Aştept învierea morŃilor,
îl vede pe Dumnezeu). ExperienŃa Sfânt peste El, în chip trupesc, ca un şi viaŃa veacului ce va să fie. Amin.
existenŃială a Legii şi a celorlalte porumbel (Luca 3,22). Hristos a
cuvinte trimise de Dumnezeu prin îmbrăcat giulgiul morŃii prin Bibliografie:
profeŃi nu a recuperat însă omul din afundarea în apa Iordanului. Râul a Monahul Grigorie Krug, Cugetările
starea căzută, din moarte. Era nevoie devenit astfel un chip al unui iconograf despre sensul şi menirea
de împlinirea promisiunii unui mormântului. icoanelor, Bucureşti: Sofia, 2002
Mântuitor. Ioan Botezătorul, ultimul Dacă privim versiunea rusă, Wilhelm Nyssen, Începuturile picturii
bizantine, Bucureşti: E.I.B.M.O. , 1988
profet al Vechiului Testament, vine confundăm întunecimea apelor cu
Leonid Uspensky&Vladimir Lossky,
să reconfirme făgăduinŃa şi să negura gurii unei peşteri. Peştera
Călăuziri în lumea icoanei, Bucureşti:
pregătească, atât cât era cu putinŃă, Naşterii, peştera Botezului, peştera Editura Sofia, 2003
pe Israelul credincios, să-l primească mormântului, peştera coborârii la

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |


pag. 11

Iată că s-a împlinit un an de la apa- 7


STICLE
riŃia acestei pagini. Pe parcursul a
Întâlnindu-l pe Pericle, şase ediŃii am încercat să vă pre-
Îmi strigă cu voce tare: zint materiale care au încântat co-
-Mai amice, de eşti mare,
Găseşte-o rimă la „sticle”!
pilăria multor români stabiliŃi pe
aceste meleaguri, precum: poves-
M-a dat gata nea Pericle, tiri şi poezii pentru cei mici, glume,
Şi cuprins de constipaŃie, palindroame, exerciŃii de dicŃie. Pe
Nu am nici o inspiraŃie
Să găsesc rimă la „sticle”!
acestea le-am reprodus uneori din
memorie, alteori mi-au fost împăr-
Nici chiar Veronica Micle, tăşite de alŃi conaŃionali. Am căutat
Sau Eminescu Mihai, în acest fel să fac cunoscut celor
N-au vreun vers mai
ditamai,
interesaŃi tainele copilăriei, folclo-
Ca sa rimeze cu „sticle”! rul celor 7 ani de acasă şi să con-
serv o specie literară pe cale de
De s-ar transforma în dispariŃie. (GR) .
„cicle”
Pluralul de la ciclu,
Sau acel de la biciclu,
Ar rima, parca, cu „sticle”! - IAR N-
N-AM BANI!
VII ÎN VII
DOAR VARA AM BANI...
Din cauza lui Pericle, De vii în vii cu viii
Am stat treaz întreaga IARNA IAR N-
N-AM BANI ! Dacă Ńi-e dor de vii
noapte, Învie cu cei vii
Dar nici până-n zori, la - FINUL FĂNICĂ FIERBE FASOLE Când vie-n vie vii.
şapte,
FĂRĂ FOC FIINDCĂ FOCUL
n-am găsit rimă la „sticle"! Şi tu să vii cu viii
FACE FUM !
În vie tu să vii
Am migrene de la „sticle”,
De nesomn şi chibzuiala, Cu viii şi neviii
- ONORABILUL ORTOPED ORĂDEAN, Atunci când tu reînvii.
Dar am de dat socoteală
Lui... Pericle! OLIMPIU OPRIŞAN-
OPRIŞAN-OLINESCU,
OFEREA ODINIOARĂ, O ODAIE
VeniŃi în vii cu viii
Recitând în gând din Micle Unde cu toŃi-s vii
Am băut berea din sticle, OCAZIONAL OCUPATĂ, OFIŢERULUI În vie-nviind viii
Şi schimbând două bicicle
ODORHEIAN OPREA ONOFREI, Vi-i dau mereu de vii.
Ajung la conu' Pericle.
Îl găsesc dormind sub pat, OASPETELE ORAŞULUI ORADEA !
Să vi se spună-n vii
Mort de beat
Şi înconjurat de „sticle”! Că doar viii sunt vii
- NU MUŞCA DE UNDE MIŞTI, Reînvie şi neviii
Nu-l pot trezi pe Pericle NU MIŞCA DE UNDE MUŞTI ! În vie când revii.
Din mirajul lui Morfeu,
Dar de ce să mint, nici eu, - DĂ-
DĂ-MI BRE LOCUL ! George ROCA
Nu prea fac faŃă la „sticle”! Iulie 1975
- IA BRELOCUL !
Îi scriu răvaş lui Pericle,
Pe un petec de ziar: PALINDROMUL
„Recunosc că n-am habar este un cuvânt, sau o
Să găsesc rima la „sticle”... DILU-DILU
CROCODILU frază care citită din ambele
sensuri îşi pãstrează
Gogomanule Pericle, înŃelesul.
Cu ciorapi roşii de lycre, Dilu-Dilu, crocodilu’
De eşti aşa tare-n „sticle” Vine să pape copilu’ ION ARA FARA NOI
Gaseşte-o rimă la „icre”! Dar taticu supărat
În cămară l-a băgat ANUTA CATUNA
George ROCA AgăŃat de un cârlig
August 1998 Ca să tremure de frig.

Dilu-i tare necăjit GLUME RIMATE


URSULEłII
Căci bunicu cu-un cuŃit -Bună ziua mătuşica!
Ursu-LeŃ şi Ursu-FleŃ I-a tăiat din coadă-un pic -Lapte am în putinică.
Crezând că e un babic. -Mãtuşico eşti cam
design: George Roca

Au mâncare-n săculeŃ.
Ursu-LeŃ a scos budinci, surdă!
Ursu-FleŃ a scos vreo cinci Şi-uite-aşa se văieta: -N-are baba unt şi urdă!
Ouã fierte şi fierbinŃi. „Vai, vai, vai, -Să-Ńi dau bani să-Ńi iei
codiŃa mea!” o pâine?
După masă, dorm cuminŃi! Şi plângea ca un copil -MulŃumesc, vin eu
Cu lacrimi de crocodil! şi mâine!

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |


pag. 12

Convorbiri literare şi debutează ca doctrinelor orientale şi ale credinŃei


MEMENTO publicist în ziarul Albina din Pesta. strămoşeşti. Neîmpăcat, sarcastic,
EMINESCU Apar primele semne ale bolii. Între
1872-1874 este student „ordinar” la
descurajat, singuratic, romantic,
bolnav, păcătos ca orice muritor –
M. ConstanŃa Berlin. Societatea Junimea îi acordă o totuşi, în clipele supreme de curăŃenie
bursă, cu condiŃia să-şi ia doctoratul în sufletească, Eminescu se roagă
Mihai Eminescu s-a născut la filosofie. Urmează cu regularitate pocăit: „Răsai asupra mea, lumină
Botoşani, la 15 ianuarie 1850. Este al două semestre, dar nu se prezintă la lină / Ca-n visul meu ceresc d-
şaptelea din cei unsprezece copii ai examene. Se întoarce în Ńară, trăind la odinioară / O, Maică Sfântă, pururea
căminarului Gheorghe Eminovici, Iaşi, între 1874 şi 1877. În această fecioară, / În noaptea gândurilor mele
provenit dintr-o familie de Ńărani perioadă, lucrează ca director al vină. // SperanŃa mea tu n-o lăsa să
români din nordul Moldovei, şi al Bibliotecii Centrale, profesor moară, / Deşi al meu e un noian de
Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu, suplinitor, revizor şcolar pentru vină; / Privirea ta de milă caldă, plină /
fiică de stolnic din Joldeşti. Mihai îşi judeŃele Iaşi şi Vaslui, apoi ca redactor Îndurătoare-asupra mea coboară. //
petrece copilăria la Botoşani şi la ziarul Curierul de Iaşi. Se Străin de toŃi, pierdut în suferinŃa /
Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrieteneşte cu Ion Creangă, pe care Adâncă a nimicniciei mele, / Eu nu
împrejurimi, într-o largă libertate de îl determină să scrie, şi-l introduce la mai cred nimic şi n-am tărie. // Dă-mi
mişcare şi contact cu oamenii şi Junimea. tinereŃea mea, redă-mi credinŃa / Şi
natura, stare evocată cu adâncă În 1877, se mută la Bucureşti, unde reapari din cerul tău de stele: / Ca să
nostalgie în poezia de mai târziu desfăşoară o bogata activitate te-ador de-acum pe veci,
(Fiind băiet păduri cutreieram, Sara publicistică, ce îi ruinează şi mai mult Marie!” (Răsai asupra mea).
pe deal, Revedere, Freamăt de codru, sănătatea. În iunie 1883, poetul se Mihai Eminescu, cel mai mare poet
Lacul etc.). Între 1858 şi 1866 îmbolnăveşte grav, fiind internat la clasic al literaturii române, a lăsat o
urmează cu intermitenŃe şcoala de la spitalul doctorului ŞuŃu, apoi la un operă nepieritoare, care, deşi poartă
CernăuŃi. Între timp este angajat la Institut de lângă Viena. La 15 iunie amprenta timpului şi spaŃiului în care a
diferite instituŃii din Botoşani (la 1889, Mihai Eminescu se stinge din fost zămislită, a ieşit cu mult din
tribunal şi primărie) sau pribegeşte cu viaŃă, în casa de sănătate a doctorului făgaşul epocii sale.
trupa Tardini-Vlădicescu. ŞuŃu.
1866 este anul primelor manifestări În istoria literaturii universale, cu MIHAI EMINESCU. MAXIME
literare ale lui Eminescu. În ianuarie, greu poate fi găsit un alt poet care, (culese de M. ConstanŃa)
moare profesorul de limba română într-un răstimp atât de scurt şi în
Aron Pumnul şi elevii scot o broşură, condiŃii de viaŃă atât de dificile, să fi ▪ Menirea vieŃii tale este să te cauŃi pe
Lăcrămioarele învăŃăceilor realizat o gamă mai largă şi mai tine însuŃi.
gimneziaşti, în care apare şi poezia profundă de valori culturale. Eminescu ▪ Oamenii se împart în două
„La mormântul lui Aron s-a format în perioada de după [categorii]: unii caută şi nu găsesc, alŃii
Pumnul”, semnată M. Eminoviciu. În revoluŃia din 1848, într-o epocă plină găsesc şi nu-s multumiŃi.
martie, debutează la revista Familia de contradicŃii sociale. Opera lui ▪ Un om poate avea totul neavând
din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia alternează între protest şi resemnare, nimic şi nimica având totul.
De-aş avea. Iosif Vulcan îi schimbă acŃiune şi pasivitate, optimism şi ▪ Oamenii nu se deosebesc atât prin
numele în Mihai Eminescu, adoptat pesimism. Versurile următoare ceea ce zic, cât prin ceea ce fac.
apoi de poet şi, mai târziu, şi de alŃi vorbesc de la sine despre această gamă ▪ Cu cât omul este stăpân pe vânt, pe
membri ai familiei sale. Din 1866 largă de atitudini: „ZdrobiŃi orânduiala apă, pe abur, şi-şi face din ele slugi
până în 1869, pribegeşte pe traseul cea cruda şi nedreaptă / Ce lumea o muncitoare, cu atât civilizaŃia e mai
CernăuŃi-Blaj-Sibiu-Giurgiu- împarte / În mizeri şi bogaŃi”; sau: înaltă. Cu cât omul stăpâneşte mai mult
Bucureşti. Sunt ani de cunoaştere prin „Nu spera şi n-avea teamă / Ce e val asupra omului, cu atât barbaria este
contact direct cu poporul, cu limba, cu ca valul trece / De te-ndeamnă, de te mai mare.
obiceiurile şi realităŃile româneşti. cheamă / Tu rămâi la toate rece”. Într- ▪ Cu oameni probi [curaŃi] şi de
Ajunge sufleor şi copist de roluri în un şir mare de opere eminesciene caracter nu se încep tranzacŃii incurate
[necurate].
trupa lui Iorgu Caragiale, apoi secretar (Sărmanul Dionis, Cezara, Memento
▪ DorinŃele şi aspiraŃiile unui individ
în formaŃia lui Mihai Pascaly şi, la mori, Mortua est, Rugăciunea unui
sunt nemărginite, încât funcŃiunea
recomandarea acestuia, sufleor şi dac ş.a.), interesul autorului principală a vieŃii, a inimii sale, este nu
copist la Teatrul NaŃional, unde îl gravitează în jurul unor probleme realizarea unei dorinŃi, ci dorinŃa,
cunoaşte pe I.L. Caragiale. sociale şi filosofice, ca: menirea voinŃa.
Între 1869-1872, este student la omului pe pământ, locul ▪ Ticălos nu este decât acela care
Viena, la facultatea de Filosofie şi intelectualului în societate, relaŃiile ticăloşeşte pe oamenii ce nu sunt
Drept. Participă la pregătirea unei dintre oameni de diferite ranguri, ticăloşi.
serbări şi a unui Congres studenŃesc la raporturile subtile între dragoste şi ▪ Cum în fire-s numai margini, e în om
Putna, cu ocazia împlinirii a 400 de sublim. Fiind veşnic în căutarea nemărginire.
ani de la zidirea mânăstirii de către adevărului, Eminescu rătăceşte între ▪ Cu fiecare viaŃă de om, perdeaua
Ştefan cel Mare, şi se împrieteneşte cu sistemele filosofice ale lui Platon, cade.
Ioan Slavici. La Viena o cunoaşte pe Kant, Schopenhauer, Rousseau, pe ▪ Omul crede un strop şi se îndoieşte o
Veronica Micle. Începe colaborarea la fondul unor profunde cunoştinŃe ale mare.

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |


pag. 13

SECURITATEA ŞI INSECURITĂłILE DECONSPIRĂRII EI


(a treia parte)
Dr. Radu Preda
(ConferenŃiar, Facultatea de Teologie Ortodoxă,
Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca)

III. Biserica supravieŃui comunismului şi a care umanitatea vine acceptată aşa


rămâne fidel lui Dumnezeu au fost cum este şi ajutată cu şi prin Hristos
Colaborarea generică a Bisericii cele două capete ale drumului. Este să devină aşa cum era înainte de
majoritare cu Securitatea a ocupat omeneşte de înŃeles că pe durata Cădere. Este, în fapt, vestea cea
centrul atenŃiei mediatice. Din acestei călătorii de jumătate de bună, Evanghelia.
nefericire, reflectarea în mass- secol s’au petrecut fapte În această perspectivă teologică,
media a unui proces deosebit de reprobabile, s’au consumat acte de experienŃa Bisericii noastre în
delicat precum cel de purificare a trădare, s’au distrus vieŃi şi s’au comunism, alături de alte Biserici
memoriei a fost virusată de graba spulberat idealuri aşa cum acelaşi Ortodoxe din fostul lagăr sovietic,
de a judeca întreg organismul drum a fost martor la momente de nu este reductibilă la întrebarea
comunitar al Bisericii. DeclaraŃiile eroism al conştiinŃei, la mărturii de unică a modului în care au ştiut sau
ofensatoare ale Ministrului Culturii credinŃă şi la gesturi de consecvenŃă nu oamenii ei să se opună sau să se
şi Cultelor au încurajat vocile anti- evanghelică. Iată de ce, riscul unei supună regimului ateu. În context
eclesiale şi anti-clericale. Unele lecturi superficiale a dosarelor social, am da dovadă de fariseism
dintre acestea au încercat să pună în fostei poliŃii politice este tocmai să cerem de la trupul comunitar al
paralel istoria Bisericii Ortodoxe ignorarea acestor nuanŃe şi Bisericii ceea ce nu am putut avea
din România cu cea a diferitelor relativizarea semnificaŃiei spirituale nici de la comunitatea naŃională.
Biserici şi confesiuni uitând că aşa a tentativei, mai mult sau mai puŃin Chestiunea rezistenŃei sau adaptării
cum nu există un monopol al reuşite, de a rămâne în istorie fără a se pune în alŃi termeni. Mai întâi
suferinŃei, tot astfel nu există unul pierde accesul la cer. este dimensiunea personală: atât
al delaŃiunii. Toate cultele Tema nu este nouă. Am putea gesturile de supunere cât şi cele de
religioase din România au de scris chiar spune că este constitutivă nesupunere au fost făcute în nume
un capitol despre propria lor istorie Bisericii ca structură divino-umană. personal. Oprobiul pentru primele
în comunism, despre cei mai tari şi De la Petru-Apostolul la Petru- şi meritul pentru celelalte sunt de
cei mai slabi, despre mărturisitori şi renegatul, de la Saul la Paul, de la aceea tot la nivel personal. Apoi:
despre oportunişti. creştin la apostat şi revenit apoi la lecŃia pe care o putem învăŃa din
Înainte de a vedea care sunt credinŃă (problema lapsilor), de la comunism constă în modul în care
posibilele coordonate ale tâlhar la primul locuitor al ne comportăm în post-comunism.
capitolului ortodox legat de ÎmpărăŃiei, de la păcătos la penitent ÎnvăŃăm din căderi atunci când ne
comunismul din România, să şi de la rob al patimilor la om liber ridicăm, urâm păcatul atunci când,
amintim un fapt esenŃial: caracterul întru adevărul lui Hristos – prin mărturisire, ne eliberăm de el.
declarat ateu al comunismului pune experienŃa eclesială este dominată Îl iubim pe Hristos mai mult abia
într’o cu totul altă lumină problema de tensiunea dintre exigenŃele după ce am făcut experienŃa
supravieŃuirii instituŃionale a credinŃei şi slăbiciunile îndepărtării de El. Fără să fie
Bisericilor, confesiunilor şi cultelor credincioşilor. Biserica în obligatoriu pentru toŃi, exemplul
religioase. Dacă adversarii politici ansamblul său este un laborator al Fiului Risipitor este încurajator
ai regimului comunist s’au văzut Învierii pentru că este unul al pentru cei care vor să se întoarcă
nevoiŃi, în condiŃiile imposibilităŃii convertirii permanente de la acasă şi să preŃuiască normalitatea.
de a se adresa electoratului, să întuneric la lumină, de la păcat la Toate acestea nu sunt o retorică a
aleagă fie calea exilului, fie pe cea a virtute şi de la ură la iubire. Această scuzei. Ele ne ajută în efortul de a
unei opoziŃii interioare fără termen, alternanŃă – ilustrată personal în citi semnele vremii şi de a descifra
conducătorii religioşi au avut de succesiunea actelor de penitenŃă şi pedagogia lui Dumnezeu.
rezolvat o dilemă teribilă: să fie în în dialogul cu duhovnicul în timpul ConsecvenŃi acestei plasări în
mijlocul credincioşilor şi să fie în Spovedaniei – nu justifică dubla interiorul comunităŃii de credinŃă,
acelaşi timp acceptaŃi de către cei măsură şi nici permisivitatea, ci este să ne întrebăm aşadar care sunt
care, prin programul lor, aveau cheia de lectură cea mai adecvată elementele ce caracterizează lecŃia
drept scop eliminarea dimensiunii prin care înŃelegem prezenŃa răului comunismului pentru Biserică. La
religioase din noua societate într’o comunitate a binelui. Văzută primul nivel, cel personal, se ştie
comunistă. Cu alte cuvinte, a astfel, Biserica este spaŃiul realist în  pag. 14

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |


pag. 14

Securitatea... pag. 13 pur şi simplu tăcem. Pe cât de Biserică. Metanoia a fost redusă la
agresivă este campania împotriva un exerciŃiu de imagine.
prea bine că am avut mărturisitori Bisericii pe atât de anapoda este A doua tipologie este cea a
inflexibili şi colaboratori versatili ai modul nostru de a reacŃiona. clericului supus presiunii de a
regimului deopotrivă. „Dosariada” Evident, pentru a rămâne tot la colabora. Ajuns între timp ierarh,
de acum ne găseşte cumva pe picior nivel personal, este greu de crezut după căderea comunismului,
greşit tocmai pentru că nu am avut că oameni care au parcurs mai bine respectivul este şantajabil.
până de curând nici o preocupare de jumătate din viaŃa lor în Comportamentul său, modul de a
sistematică în a aduna la un loc comunism să fie dispuşi la o lectură alege colaboratorii sau de a nu se
mărturiile eclesiale referitoare la critică şi implicit auto-critică a dispensa de alŃii, ieşirile publice –
perioada 1948-1989. Cu excepŃia acestuia. Ierarhia bisericească, cea toate indică acest lucru. Cu toate că
câtorva volume de autor, cu vizată de dosarele de la CNSAS, nu nu a făcut poliŃie politică reală,
caracter memorialistic, literatura este din acest punct de vedere altfel omul Bisericii nu se simte liber.
teologică în domeniu este extrem decât oligarhia politică sau liderii Presa îi aduce aminte de dosar ori
de săracă. Altfel spus, prelucrarea auto-proclamŃi ai societăŃii civile. de câte ori cineva are nevoie de
istoriografică şi teologică a Tot în oglindă cu restul societăŃii acest lucru. Dorind să se facă
experienŃei Bisericii noastre în româneşti, am asistat după 1989 la lumină, ierarhul îşi publică dosarul.
comunism nu a reprezentat o afişarea în public a cel puŃin trei Mass media nu ia act de demersul
prioritate nici pentru ierarhie şi nici tipologii personale de colaborare a benevol şi continuă să întreŃină
pentru teologia de şcoală. Figura unora din clerul superior cu acelaşi ton senzaŃional. Morala:
Patriarhului Justinian a fost pe Securitatea. oricât de mică şi de benignă, povara
drept citată ca fiind una Prima tipologie este şi cea mai trecutului este mereu suficient de
providenŃială în epocă. Tot în problematică deoarece începe din mare pentru a pune pe cineva sub
momente critice s’a amintit cu primii ani ai regimului comunist. O semnul întrebării.
apăsare faptul de a fi avut câteva astfel de colaborare a durat aproape A treia tipologie este cea a
mii de monahi, monahii, dascăli de patru decenii, a fost remunerată şi laicului teolog care semnează
teologie şi mireni aruncaŃi în s’a concretizat în două mii de angajamentul cu Securitatea, dar nu
temniŃă după 1948. Pastorala prin pagini de dosar. Scrise cu îi dă curs sau nu are un raport scris
care, în ianuarie 1990, Sinodul îşi meticulozitate şi regularitate, notele cu „organele”. Ajuns şi acesta
cerea iertare pentru slăbiciunile acestea sunt un perfid joc de’a ierarh după 1989, este întrebat
unora dintre membrii Bisericii a Dumnezeu: în funcŃie de conŃinutul asupra dosarului şi, spre stupoarea
trecut neobservată iar duhul lor, unii avansau în timp ce alŃii tuturor, se declară mândru de gestul
penitenŃei nu a fost fructificat. erau eliminaŃi din jocul de putere său şi consideră angajamentul cu
Necontextualizate şi neasumate cu eclesial, unii erau prezentaŃi drept Securitatea drept un jurământ de
adevărat, aceste trimiteri au servit duşmani ai puterii şi alŃii drept fidelitate faŃă de łară şi Neam. De
mai curând drept scuză şi nu au inofensivi. Păstorul transformat în unde şi disponibilitatea ierarhului
ilustrat preocuparea pentru lecŃia lup îşi onora rolul episcopal în sens să semneze oricând un angajament
istorică a comunismului. Abia doar strict etimologic: observa cu atenŃie similar! Să ne mai mirăm, aşadar,
de câŃiva ani au început să fie date tot ce se petrecea în jur. Şi raporta. că acesta a fost dispus să îşi
subiecte de licenŃă, master şi Asemeni unui personaj de roman manifeste patriotismul aservind
doctorat privind comunismul. volkoffian, nu se mai ştia cine chestiunile bisericeşti partidului de
PuŃinii autori laici dedicaŃi cu conduce eparhia: un episcop guvernământ? Dacă un astfel de
pasiune şi competenŃă temei nu devenit securist sau un securist diriguitor eclesiastic nu face
sunt încurajaŃi de către diriguitorii hirotonit episcop? Gravitatea distincŃia esenŃială între partea lui
eclesiastici. Arhivele bisericeşti au morală şi canonică a acestui Dumnezeu şi cea datorată
rămas în marea lor majoritate exerciŃiu practicat timp de decenii Cezarului, să ne mai mire că dă
inaccesibile şi demersurile de nu poate fi diminuată azi de gestul Cezarului şi ceea ce i se cuvine
colectare a mărturiilor de istorie recunoaşterii publice a colaborării doar lui Dumnezeu?
orală au fost boicotate. ReticenŃa atâta vreme cât acesta nu are nici o Fie că este vorba de colaborare
aceasta are un preŃ pe măsură: lipsa consecinŃă. Rămânerea în funcŃie activă, de colaborare forŃată sau
noastră de curaj a făcut ca alŃii să reuşeşte doar să întrupeze doar de intenŃia de a colabora, cele
fixeze datele şi criteriile revizuirii oximoronul absolut al penitentului trei tipologii personale sunt tot
memoriei eclesiale. În loc să fără penitenŃă. Ceea ce în orice atâtea exemple de biografii marcate
explicăm mecanismele diabolice sistem profan din altă parte ar iremediabil de răul comunismului.
puse în funcŃiune de fostul regim în atrage după sine retrogradarea sau Fără să judecăm persoanele în
interiorul comunităŃii de credinŃă, renunŃarea pentru o vreme la cauză, este bine să le ştim trecutul
pentru moment doar ne scuzăm sau funcŃiile înalte, nu a funcŃionat şi în  pag. 15

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |


pag. 15

Securitatea... pag. 14 implicaŃi. Cu consecinŃele de de deconspirare, singura atitudine


rigoare. constructivă este aceea a
pentru că de acesta poate depinde, În fine, la nivel comunitar, sunt realismului temperat. Trebuie să
omeneşte vorbind, viitorul Bisericii. cel puŃin două motive pentru care depăşim depresia care, fără voia
Sigur, nu orice învecinare fizică deconspirarea dosarelor face bine noastră, ne’a asediat în faŃa
este colaborare. StareŃul obligat să Bisericii noastre. Primul motiv: mărturiilor despre micimea naturii
servească la masă de dulce în post cunoaşterea detaliată a umane. Cu siguranŃă că avem temei
unor securişti, ierarhul oprit de mecanismelor totalitare atee pentru tristeŃe, dezamăgire şi chiar
către împuternicitul pentru culte să aplicate prin oamenii Bisericii ne disperare. Nu ajută însă la nimic să
hirotonească pe cine consideră poate încuraja să evităm prelungirea ne lamentăm că nu am avut
potrivit, protopopul ameninŃat cu în relaŃiile dintre noi a duhului suficienŃi eroi. Este mai curând
dosar penal din cauze minore şi stăpânirii şi să recuperăm astfel cazul să avem grija ca, prin
obligat astfel să colaboreze, preotul dimensiunea duhovnicească şi exemplul vieŃilor noastre, România
ameninŃat la rândul său cu umană a dialogului dintre preot şi de mâine să aibă cât mai mulŃi
excluderea copiilor din Facultate şi credincioşi, dintre ierarhi şi preoŃi. oameni medii, de bun simŃ. LecŃia
a soŃiei de la serviciu şi obligat să În înŃeles teologic, ierarhia nu este comunismului poate servi printre
dea note despre oamenii din sat – tot una cu oligarhia. Al doilea altele tocmai la întărirea conştiinŃei
de la om la om, colaborarea cu motiv: deconspirarea colaborării că, în vremuri de teroare dar nu
Securitatea îmbracă mii de forme. clerului şi mirenilor cu poliŃia numai, linia de mijloc este altceva
Dintre acestea însă doar câteva sunt politică este un pas decisiv către decât compromisul, că
reale şi grave. Faptul că ele eliminarea, atât cât este posibil, a supravieŃuirea proprie nu trebuie
încearcă să se ascundă în elementului ocult din viaŃa plătită cu dispariŃia celuilalt, că
„grămadă”, la un loc cu altele, Bisericii. Adică? Colaborarea în suferinŃa celor tari nu poate fi la
trebuie să trezească atenŃia trecut sau în prezent cu structuri nesfârşit un paravan pentru cei slabi
istoricului şi simŃul critic al paralele, legitimate sau nu, te scoate şi perfizi, că binele poate fi făcut
teologului. Nedecelarea lor nu face din fidelitatea pe care o datorezi cel puŃin în tot atâtea forme şi
altceva decât să ofere argumente în integral lui Hristos. Devii, cu variante în câte se produce răul.
continuare celor care vorbesc vorbele Evangheliei, slugă la doi Fără graba de a judeca, trebuie să
despre colaborarea cu Securitatea a stăpâni sau, cu altă imagine rezistăm în egală măsură invitaŃiei
întregii Biserici Ortodoxe din noutestamentară, un căldicel. la uitare. Deconspirarea SecurităŃii,
România. Gravitatea este cu atât mai mare cu în ciuda insecurităŃilor sale, este
La intersecŃia dimensiunii cât metodele însuşite altundeva necesară nu atât pentru a ne răfui cu
personale cu cea colectivă se află o decât în spaŃiul eclesial sunt folosite trecutul, cât mai ales pentru a
scuză ce merită lămurită: în interiorul Bisericii. Or, jocul construi un viitor de care să nu ne
colaborarea cu Securitatea a fost în diabolic al insinuării şi calomniei, fie ruşine.
interesul Bisericii. Radical şantajul şi asasinatul moral nu pot fi
formulat, colaboraŃionismul acesta mecanisme eclesiale. Oricât de
a „salvat” Biserica. Nici mai mult, mare ar fi miza unei cariere şi oricât Tomnatică
nici mai puŃin. Oricât de adevărat de înalt scaunul vizat. Cu alte Anca Maria Ştefănescu
poate fi faptul că, la un moment dat cuvinte, dacă scopul politic şi civic
şi într’o situaŃie foarte concretă, al deconspirării este întărirea
Frunze şi pungi
vorba bună şi capul plecat au fost democraŃiei şi a exerciŃiului public
de folos comunităŃii de credinŃă, nu transparent, pentru Biserică acelaşi dansează în vânt
este mai puŃin adevărat că logica demers poate însemna recuperarea ca-ntr-un film.
iconomiei nu poate fi aplicată libertăŃii şi prin aceasta a vocaŃiei Desfrâu sub clar de lună,
general şi nici folosită drept scuză profetice. Adică a rolului incomod bacante hohotind,
pentru oricine, orice şi oricând. de a aduce aminte că instalarea în bufoni grăsuni şi jalnici
Astfel spus, este imposibil să istorie nu este un scop în sine. şi trişti ca nişte umbre
identificăm cu precizie graniŃa Oricât sunt de convingătoare se aleargă
dintre compromisul de dragul argumentele şi oricât de atrăgătoare se asmută
supravieŃuirii instituŃionale şi foloasele de moment. se caută
compromisul de dragul realizării se alungă.
ambiŃiilor personale. Dilema morală IV. Concluzie deschisă Şi cad
rezultată din suprapunerea celor şi se ridică
două momente nu poate fi rezolvată Este prematur să tragem concluzii cu foşnete uscate
decât tot la nivelul conştiinŃei definitive. În lipsa tuturor râzând parcă de viaŃă,
fiecăruia în parte dintre cei elementelor şi aflaŃi în plin proces dansând parcă pe moarte.

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |


pag. 16

CRONICA EVENIMENTELOR
▌21.12: a avut loc o acŃiune de ▌15.01: a avut loc o acŃiune de Consiliului Româno-Australian) şi
curăŃire a bisericii, sălii şi curŃii. Au curăŃire a bisericii şi a curŃii, la care
soŃia sa, Dna. Viorica CalŃanide
participat Dnii. George Costea, au participat Dnii. Stavru Kalafatis şi
▌04.02: după sfânta liturghie, a avut
Stavru Kalafatis, Mircea Lăutaru, Gheorghe Costea. Dl. Pavel IoniŃă a loc Şcoala de duminică, cu concursul
Bonifacius Tiron, Mihai Zetea montat un nou corp de iluminat în Dnei. Marika Kalafatis (studiu
▌23.12: vecernia specială şi litia sfântul altar şi a izolat cu siliconbiblic) şi al preotului paroh (studiu
dedicate Crăciunului porŃiuni expuse din acoperişul biblic, limba română, muzică)
▌24.12: după sfânta liturghie, bisericii ▌06.02: împreună cu părintele
credincioşii au cântat colinde ▌20.01: a avut loc, în Strathfield Vladimir Makeev (Patriarhia
tradiŃionale. Moş Crăciun (actorul Park, un picnic dedicat Zilei UniriiMoscovei), preotul paroh a participat
Cătălin Anastase) a deschis serbarea Principatelor Române (24 ianuarie) la o slujbă inter-ortodoxă organizată
prin recitarea poeziei Colindătorii, şi Zilei Australiei (26 ianuarie) de Arhiepiscopia Greacă, dedicată
de George Coşbuc, şi a oferit cadouri începutului anului judiciar slujba a
copiilor. A avut loc o colectă fost prezidată de EminenŃa Sa, Înalt
specială pentru susŃinerea activităŃii PreasfinŃitul Arhiepiscop Stylianos,
parohiei Primatul Bisericii Ortodoxe Greceşti
din Australia. La serviciu au asistat
GraŃia Sa, PreasfinŃitul Episcop
Seraphim de Apollonias, numeroşi
preoŃi şi diaconi greci, precum şi
membrii colegiului judiciar din
Sydney
▌10.02: sâmbăta morŃilor. După
sfânta liturghie şi parastas, a avut loc
o masă comună
▌11.02: după sfânta liturghie, au
▌25.12: sfânta liturghie avut loc o cateheză liturgică şi o
sărbătorească, dedicată Naşterii repetiŃie a corului
Domnului. Au fost cântate colinde, şi ▌15.02: preotul paroh a participat la
au fost oferite cadouri copiilor deschiderea oficială a anului
prezenŃi ▌21.01: după sfânta liturghie, a fost
universitar, la Colegiul Teologic
▌01.01: sfânta liturghie compusă de serbată ziua de naştere a Dnei. Maria
Grec Ortodox Sfântul Andrei
sfântul Vasile cel Mare, dedicată Costache
▌17.02: după vecernie, preotul paroh
serbării punerii numelui Domnului. ▌24.01: preotul paroh a susŃinut o a susŃinut – în cadrul Serilor Sfintei
După slujbă, credincioşii au conferinŃă publică, ‘MeditaŃie asupra
Maria – o prelegere pe tema postului
participat la o gustare în sala Botezului Domnului’, la biserica
mare (în limba română)
adiacentă coptică Sfântul Marcu, din Arncliffe
▌06.01: sfânta liturghie ▌28.01: după sfânta liturghie, a avut
sărbătorească, dedicată botezului loc o cateheză liturgică Din hotărârile
Domnului în Iordan; liturghia a fost ▌30.01: liturghia dedicată sfinŃilor
Comitetului parohial
urmată de slujba marii sfinŃiri a apei. trei ierarhi. După slujbă, a avut loc o
După amiaza, preotul paroh masă comună şi a fost serbată ziua de (1) lansarea colectei anuale pentru
împreună cu un grup de credincioşi naştere (şi onomastică) a Dnei. Ioana completarea stocului de lumânări
s-au deplasat la Newcastle, spre a Gudaş (2) restaurarea cristelniŃei (cazan
săvârşi slujba Bobotezei pentru ▌02.02: liturghia dedicată pentru botez) sau achiziŃionarea
românii ortodocşi din localitate întâmpinării Domnului, la care a uneia noi
▌07.01: liturghia dedicată sfântului asistat părintele Petru Ilie Petre (3) aprobarea unor cereri pentru
Ioan Botezătorul. Slujba a fost (parohia Buna Vestire). Slujba a fost obŃinerea calităŃii de membru cu
urmată de o masă comună, fiind urmată de o masă comună şi apoi de drept de vot (Dna. Polixenia
sărbătorită ziua onomastică a Dnei. Mihăilescu, Dna. Dana Bliuc şi Dl.
şedinŃa Comitetului parohial
Ioana Radu şi a Dlui. Ioan DiŃu. Radu Bliuc)
▌03.02: împreună cu părintele Ioan
Masa a fost asezonată ad hoc de (4) obŃinerea de cotaŃii pentru
Vasile Prunduş (parohia Sfântul Ioan
cântece româneşti, interpretate de toŃi Botezătorul), preotul paroh a finalizarea proiectului pergolei şi
cei prezenŃi modernizarea toaletelor
săvârşit, în biserica noastră, botezul
(5) data următorului picnic al
▌14.01: după sfânta liturghie, a avut micuŃului Daniel. Ca naşi au asistat
parohiei: sâmbătă, 21 aprilie
loc o repetiŃie a corului Dl. Gabriel CalŃanide (preşedintele

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |


pag. 17

autobuzul 480 (tot acolo ajunge şi Vremea a fost de partea noastră.


UN PICNIC REUŞIT autobuzul 483), care are staţie chiar Timpul frumos şi adierea uşoară de
Ioan DiŃu lângă parc. Se poate ajunge acolo tot vânt, au contribuit la reuşita
cu aceste autobuze, care pleacă din întâlnirii noastre.
La picnicul din 20 ianuarie, primul City şi trec pe lângă Ashfied Station. Pe faţa tuturor se citea bucuria de
din acest an, enoriaşii parohiei Am ajuns la locul de întâlnire a fi împreună. Ne-am despărţit greu
noastre au sărbătorit două mari destul de devreme, însă organizatorii unii de alţii, datorită atmosferei
evenimente. Ziua Unirii pregătiseră deja totul. Ne aşteptau plăcute de acolo. Câteva fotografii
Principatelor Române, înfăptuită la numai pe noi. Am avut plăcuta făcute cu acest prilej demonstrează
24 ianuarie 1859, şi Ziua Australiei, surpriză să găsesc, pe lângă căldura pe deplin reuşita acestui picnic.
de la 26 ianuarie. În această zi, în cu care am fost întâmpinat, şi un loc Sper ca şi la viitoarele picnicuri să
anul 1788, căpitanul Phillip, cu minunat pentru petrecerea câtorva ne putem bucura de aceeaşi
“First Fleet”, a ancorat în Sydney ore cu mulţi prieteni români. Ne-am atmosferă plăcută.
Cove, luând fiinţă noua colonie. bucurat de o participare numeroasă
De această dată, picnicul s-a ţinut şi de a avea în mijlocul nostru mai
sâmbăta, iar Comitetul Parohial a mulţi enoriaşi de la filiala bisericii
ales pentru organizare un nou loc, noastre din Newcastle.
anume Strathfield Park. Preparatele făcute de o mână de
Am avut mari reţineri când am inimoşi, au fost la înălţimea celor
aflat despre această alegere. Nu două aniversari. De asemenea, s-au
ştiam nici cum arată parcul şi nici adus de la holul bisericii mese şi
cum se poate ajunge acolo. scaune pliante, încât toţi au putut sta
De acasă am venit cu trenul până comod.
la Strathfield, iar de acolo cu

Raftul cu ebook proiecte, ci să fie lăsat să


Toamnă de decembrie
înverzească, prisosind.
Ion Nedelcu Există, de asemenea, şi Anca Maria Ştefănescu
Ebook, pro şi contra inconveniente ale ebook-ului. Eu le-
Există mereu o tensiune, daca nu aş împărţi în două categorii: (1) de E vremea
chiar un conflict când e vorba de ordin afectiv, spre exemplu lipsa iar
schimbare şi, cu siguranţă, această plăcerii de a „simţi” în mâini o carte, s-aduni resturi
stare atinge şi „raftul” nostru cu citind-o într-o zi frumoasă de de pe masa tăcerii.
ebooks, sau mai bine zis existenţa toamnă, lipsa mirosului de literă
cărţilor în format „ebook”. Astăzi, proaspătă scoasă curând din matriţele Frunze
după cum ziceam cândva, întâlnim tiparului (chiar dacă astăzi cu noile
dansează iar
peste tot „e-uri”, dintre care, după tehnologii de imprimare, a cam
dispărut), şi (2) de ordin tehnic: hohotite de vânt.
unii cercetători, unele sunt bune, iar
altele chiar nocive. Din punctul meu posibilitatea de a-ţi slăbi vederea prin
expunerea îndelungată în faţa Pluteşte, şuieră vântul,
de vedere, acest „e” folosit în
privinţa cărţilor este unul din monitorului, posibilitatea ca o carte nu te pământi,
categoria „e-urilor” bune, dar nu să dispară pentru totdeauna din rămâi în viaŃă
putem unilateraliza „bunătatea”, ci „bibliotecă” doar printr-un simplu şi nu muri.
putem fi echilibraţi, fără a fi tributari click, lipsa parţială de a putea
vreunui tip de fanatism. controla corectitudinea şi
originalitatea operei editate sau redacŃia:
Aşadar, avantajele existenţei
uşurinţa încălcării dreptului de autor pr. dr. Doru Costache
ebook-urilor sunt numeroase, printre
care am putea aminti uşurinţa şi prin distribuirea ilegală a lucrărilor, concepŃie grafică &
rapiditatea rulării informaţiei, costuri în ciuda existenţei unei legi stricte în tehnoredactare:
mici (în unele cazuri inexistente), această privinţă.
Ion Nedelcu (FranŃa)
scurtarea timpului de apariţie a unei În toate situaţiile prezentate mai
opere, uşurinţa „manipulării” şi sus, pro sau contra, exemplele pot
depozitării, adică nu are nevoie decât continua, dar adaptarea la „mediu”,
de ceva spaţiu, şi acela virtual, şi cea în cazul nostru, contextul în care ne
64 Linthorn Ave,
mai importantă – în cazul în care mişcăm şi suntem va hotărî de care
Croydon Park,
suntem „eco” – este aceea că parte se va înclina balanţa sau, în cel NSW 2133.
existenţa lor chiar poate salva păduri mai fericit scenariu, se va apela la un phone: (02) 9642 02 60
întregi, cu condiţia ca lemnul tandem book-ebook, ce va permite www.sfmariasydney.com
economisit să nu fie folosit în alte existenţa ambelor.

ViaŃa parohială | ianuarie - februarie 2007 |