Sunteți pe pagina 1din 15

martie - aprilie 2007

anul XXXII
H R I STO S A Î N V IAT!
în biserică pe de alta exprimă iubirea nemăsurată
a Domnului Hristos, care vrea ca „toŃi
Noi gânduri despre oamenii să se mântuiască şi să vină la
cunoaşterea adevărului” (1 Timotei
sfânta spovedanie 2:4). Ne place sau nu să recunoaştem,
ştim sau nu că aşa stau lucrurile, sfânta
Preot Doru Costache
spovedanie reprezintă momentul în
Există diverse cauze pentru refuzul care avem şansa de a dezbrăca vălurile
faŃă de sfânta spovedanie (mărturisire). mincinoase, în care ne place să ne
Unii se ştiu păcătoşi, dar nu vor să se arătăm lumii, şi de a ne îmbrăca în
schimbe. AlŃii cred că-s fără de păcat. haina luminii, pe care Mântuitorul ne-
Pentru cei din urmă, cuvântul a dăruit-o în ziua când am primit
Apostolului se rosteşte cu claritate, sfântul botez. Adevărata noastră
fără să lase loc pentru echivoc: „dacă identitate şi împlinire personală – fără
zicem că nu avem păcat, ne amăgim vreo legătura cu sociala successfulness
pe noi înşine şi adevărul nu este în – nu este aceea a fiinŃei care îşi
noi” (1 Ioan 1:8). Pentru cei dintâi, creează o anumită imagine pozitivă în
cuvintele Scripturii sunt mult mai faŃa oamenilor, ci a omului înnoit după
numeroase, iar cel pe care probabil ar chipul Creatorului său, care se
trebui să-l audă mai des este al cunoaşte pe sine ca „pământ Bucuria Învierii
Domnului Hristos: „nu cei sănătoşi au păcătos” (după cuvântul sfântului Alina Paraschiv
nevoie de doctor, ci cei bolnavi. […] Siluan Athonitul) şi care luptă cu
Nu am venit să-i chem pe cei drepŃi la propria minte pentru „a înnoi în sine Acum câŃiva ani, parcurgeam ceva
pocăinŃă, ci pe cei păcătoşi” (Matei pământul pentru Dumnezeu” (cum drum de la biserică până acasă, aşa
9:12-13). spune sfântul Grigorie Teologul). că pentru mine noaptea de Înviere s-
Taina sfântă a mărturisirii, egală cu Adevărata noastră identitate şi a sfârşit în zori. La începutul
sfântul botez şi numită în tradiŃia împlinire nu este, cu atât mai puŃin,
postului, amintirea acelei dimineŃi
ortodoxă al doilea botez, pe de o parte aceea a fiinŃei înrăite, care muşcă fără
dezvăluie realitatea păcatului, pe care milă din carnea aproapelui, uitând de mi-a revenit cu putere în memorie…
oamenii se tem să-l mărturisească, iar  pag. 3 Mă apropiam de casă… Lumina
dimineŃii începea să se resfire
voioasă, florile copacilor miroseau
Din hotărârile Comitetului parohial mai puternic, păsările ciripeau
(şedinŃa din 16 martie) însufleŃite şi un abur odihnitor
învăluia totul; mă inunda o bucurie
(1) Stabilirea cuantumului cotizaŃiei şi placat în nichel, atât interior cât şi indescriptibilă în suflet şi cântam în
anuale la $25, pentru fiecare exterior. Lucrarea a costat $770. gând, neputându-mă opri: Hristos a
membru cu drept de vot. Decizia (3) AchiziŃionarea unui nou Înviat! Strigam tuturor celor care
intră în vigoare de la 1 iulie 2007. proiector LCD, în locul celui stricat. vroiau să audă bucuria mea …
(2) Realizarea deciziei anterioare de Aparatul, cu redare audio-video, a Firelor de iarbă, furnicilor,
recondiŃionare a cazanului pentru costat $1227, având o garanŃie de copăcelului care-şi scutura petalele
botez. Cazanul a fost curăŃat chimic trei ani. sub unda vântului… Oameni buni, a
înviat Hristos, de ce dormiŃi? Dacă
■ VIAłA ÎN DOI – Greşeli care ne aparŃin pag. 8
din cuprins

aŃi ştii bucuria asta, aŃi vrea să nu fi


Loredana Tudor-Tomescu adormit, aŃi vrea să părăsiŃi
■ LUNA MARTIE pag. 12 somnul…
M. ConstanŃa Hristos a Înviat!
pag. 2

Cuvânt ascetic1 al celui între sfinŃi părintele nostru


Maxim Mărturisitorul, prin întrebări şi răspunsuri (II)
Alina Paraschiv

Motto: Nu lăsaŃi ca lucrurile acestei poporul lui Israel, primeşte acum şi Ucenicul: Dar cine poate, Părinte,
lumi să vă împrăştie mintea. calea de a împlini poruncile: botezul să împlinească toate poruncile, care
ConcentraŃi-vă toată atenŃia, în numele Sfintei Treimi, baia sunt aşa de multe? A răspuns
dedicaŃi-vă toată puterea unei vieŃi renaşterii (cf. Tit 3,5), reaşezarea în bătrânul: Cel care îl imită pe
care să corespundă duhului sânul Tatălui, hrăniŃi de Fiul şi Domnul şi merge pe urmele Lui. Şi
poruncilor Evangheliei. mângâiaŃi de Duhul Sfânt. Botezul, zise fratele: Şi cine poate să îl imite
[Arhimandritul Sofronie, Din ViaŃă şi însoŃit de învăŃătură, îl aşează pe om pe Domnul? Doar Domnul a fost
din Duh (Iaşi: Editura Pelerinul, în postura de a conştientiza condiŃia Dumnezeu, chiar dacă s-a făcut om.
1997) p. 38.] căzută, de a dori nestrămutat Iar eu sunt om păcătos, robit de zeci
părăsirea acesteia, de a îmbrăŃişa de mii de patimi. Cum pot, aşadar, să
Din numărul anterior: viaŃa cea nouă, al cărei capăt este îl imit pe Domnul?. Şi a răspuns
Am descoperit în această scriere a îndumnezeirea, şi de a o cultiva. Este bătrânul: Nimeni din cei robiŃi de
sfântului Maxim Mărturisitorul – darul/harul lui Dumnezeu, fără de materia lumii nu poate să îl imite pe
scriere alcătuită ca dialog între un care orice străduinŃă omenească ar Domnul. Dar cei ce pot zice: „Iată,
ucenic (începător în credinŃă) şi rămâne neputincioasă întru depăşirea noi le-am lăsat pe toate şi Te-am
duhovnicul său (bătrânul, cel condiŃiei căzute. urmat”, aceştia primesc puterea să-l
maturizat spiritual, ajuns la măsura Bătrânul a continuat: prin urmare, imite şi să împlinească poruncile Lui.
bărbatului desăvârşit) – un catehism, tot omul care s-a botezat în numele Pentru că ucenicul invocă
o iniŃiere în istoria mântuirii atât de Treimii dumnezeieşti şi de viaŃă slăbiciunea condiŃiei căzute, bătrânul
necesară condiŃiei post-baptismale pe făcătoare trebuie să Ńină toate câte a contrapune o imagine interiorizate a
care o experimentăm şi noi cu poruncit Domnul. Din această botezului, asumarea morŃii şi învierii
dificultăŃi. Mă refer aici la pricină, Domnul a unit păzirea lui Hristos de către cel botezat. A
inadecvarea experienŃei creştine de poruncilor cu dreapta credinŃă, ştiind renunŃa la materia lumii este o
astăzi cu tradiŃia apostolică a că nu e cu putinŃă să-i aducă omului moarte; moartea unui stil de cugetare,
Bisericii. ConversaŃia se deschide nu mântuirea numai una dintre ele, negarea omului a cărui viziune se
prin discuŃii periferice, ci pornind despărŃită de celelalte. reduce doar la cele văzute, a tipului
chiar din inima tainei întrupării Fiului Prin acest răspuns, bătrânul indică de viaŃă generat de un asemenea mod
lui Dumnezeu, prin delimitarea raportul interior dintre legea de a gândi. Să spunem că materia
limpezită a scopului ei: mântuirea Vechiului Legământ şi Noul lumii este o expresie cu noime care
omului.2 Legământ, încheiat prin opera Fiului ne sugerează universul dependenŃelor
Omului. Trăirea Legii în perioada omului căzut: zeci de mii de patimi.
Dialogul continuă. Şi zise fratele: Vechiului Testament nu a fost doar o Numai exerciŃiul existenŃial al Legii a
Ce porunci trebuie, aşadar, să etapă pregătitoare pentru întruparea născut în oameni conştiinŃa necesară
împlinesc, Părinte, ca să mă Mântuitorului; ea reprezintă un recunoaşterii stări dramatice în care
mântuiesc prin ele? Aş dori să aud program existenŃial implicit pentru se află. Asemenea conştiinŃe au cerut
aceasta pe scurt. Iar bătrânul a creştini. SfinŃii vechiului Israel sunt ÎnvăŃătorului milă, şi au primit...
răspuns: Însuşi Domnul a spus după martorii împlinirii acestui model de Numai recunoscând în Dumnezeu-
înviere apostolilor: „Mergând, viaŃă care a permis învierea Sfânta Treime izvorul vieŃii,
învăŃaŃi toate neamurile, botezându-i sufletului, prepararea lui prin renunŃând de bunăvoie la chipul
pe ei în numele Tatălui, şi al Fiului, pocăinŃă, prin schimbarea minŃii în pătimaş din el, omul botezat primeşte
şi al Sfântului Duh, învăŃându-i să conformitate cu înŃelepciunea lui putere să-l urmeze pe Hristos. Şi
păzească toate câte v-am Dumnezeu. ViaŃa în Hristos nu a numai aşa poate începe drumul
poruncit” (Matei 28, 19-20). anulat, aşadar, poruncile recuperării şi construcŃiei omului în
Ucenicul – oricare dintre noi – are dumnezeieşti, ca antidot pentru dimensiunea sa de persoană: faŃă
nevoie de un sistem de referinŃă după păcat3; dimpotrivă, le-a dat un nou către faŃă cu Dumnezeu, modul de a
care să-şi petreacă viaŃa pentru a se conŃinut. Noul Legământ aduce fi consacrat în iubire, de iubire, cu
salva din moarte, pentru a fi părtaş cunoaşterea, fără de care poruncile nu iubire.
firii dumnezeieşti (cf. 2 Petru 1, 4). au sens. Creştinismul este ViaŃa care Bătrânul: Dar cei ce pot zice:
Răspunsul bătrânului surprinde prin s-a arătat (cf. 1 Ioan 1, 2) şi la care „Iată, noi le- am lăsat pe toate şi Te-
faptul că nu debutează cu o simplă suntem chemaŃi: aceasta este viaŃa am urmat”, aceştia primesc putere
enumerare a poruncilor. Cuvinte ale veşnică: să Te cunoască pe Tine, să-l imite şi să împlinească toate
lui Dumnezeu/porunci primise şi singurul Dumnezeu adevărat, şi pe poruncile Lui. Zice fratele „Toată
vechiul Israel, dar nu le împlinise. Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis puterea?” Răspunse bătrânul: Auzi
Noua umanitate, Biserica, pe deplin (Ioan 17, 3).  pag. 3

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2007 |


pag. 3

Cuvînt ascetic…  pag. 2 Din ciclul: Internetul nu conŃine doar otravă


ce spune El: „Iată, v-am dat putere Dedicată celor ce nu cred
să călcaŃi peste şerpi, şi peste în viaŃa viitoare şi înviere
scorpii, şi peste toată puterea
vrăjmaşului; şi nimic nu vă va DiscuŃie între doi embrioni, în pântecele matern...
vătăma (Luca 10, 19). - Şi tu crezi în viaŃa de după naştere?
Nu este loc pentru jumătăŃi de - Desigur. După naştere trebuie să urmeze ceva... Probabil că ne aflăm
măsură. Creştinul trebuie să sufere aici tocmai pentru a ne pregăti pentru ceea ce urmează.
această luptă cu propriile patimi, - Ce prostie! După naştere nu urmează nimic. Şi, de altfel, cum ar putea
pofte, care nu sunt în concordanŃă cu să arate?
voinŃa Creatorului său. Realizând - Nu ştiu exact, dar desigur că va fi mai multă lumină decât aici. Poate
acest act de loialitate, omul devine că vom umbla pe propriile picioare şi vom mânca cu propria gură.
receptiv la darul care i s-a dat, ca să - Ce tâmpenie! Nu se poate să umbli. Iar ca să mănânci cu gura, chiar ca
ducă la bun sfârşit lupta împotriva ar fi de râs! Doar noi mâncăm prin cordonul ombilical. Însă ia să îŃi spun
stăpânitorilor întunericului acestui
eu ceva: putem exclude viaŃa de după naştere, pentru că deja acum e
veac, împotriva duhurilor răutăŃii,
prea scurt cordonul ombilical.
care sunt în văzduh (1 Corinteni 6,
- Ba da, ba da, cu siguranŃă va fi ceva. Însă, probabil, ceva mai altfel
12).
decât ne-am obişnuit aici.
Suntem invitaŃi aşadar să luăm în
- Pai, de acolo nu s-a întors nimeni. Odată cu naşterea, viaŃa se termină,
serios botezul, ca o primă poruncă....
pur şi simplu. De altfel, viaŃa nu este altceva decât o permanentă
Numai aşa vom descoperi cine
înghesuială, în întuneric.
suntem cu adevărat, care este
adevăratul nostru chip… Iar dacă - Eu nu ştiu exact cum va fi, dacă ne vom naşte, dar desigur că o vom
am murit împreună cu Hristos, găsi pe Mama, iar ea va avea grijă de noi.
credem că vom şi vieŃui împreună cu - Pe mama? Tu crezi în mama? Şi, după tine, unde ar putea ea să fie?
El, ştiind că Hristos, înviat din - Păi, oriunde, în jurul nostru. Doar trăim în ea şi prin ea. Fără ea, nu am
morŃi, nu mai moare. Moartea nu fi deloc.
mai are stăpânire asupra Lui. Ce a - Eu nu cred asta! Eu nu am văzut nicicând, nici un fel de mamă, aşa că
murit, a murit faŃă de păcat o dată e evident că nu există.
pentru totdeauna, iar ce trăieşte, - Dar, uneori, când suntem în linişte, o auzim cum cântă, simŃim cum
trăieşte pentru Dumnezeu. Aşa şi mângâie lumea din jurul nostru. Ştii… eu cred ca viaŃa adevărată ne
voi, socotiŃi-vă că sunteŃi morŃi faŃă aşteaptă abia de acum încolo!
de păcat, dar vii pentru Dumnezeu, [Comunicată de preot Nicolae-Cristian Câdă]
în Hristos Iisus, Domnul nostru
(Romani 6, 8-11).(va urma)
Noi gânduri... pag. 1 îndrumarea duhovnicească, care este
1. În Filocalia, vol. II, traducere din singura cale pentru a ne apropia, în
greceşte, introduceri şi note de Pr. Prof. Dr. propriile păcate. smerenie, de smeritul Domn al
Dumitru Stăniloae (Bucureşti: Humanitas,
2005) p. 23-49.
Cele mai multe conştiinŃe sunt slabe, Bisericii. Să ştie, aşadar, cei care se
2. Pentru SfinŃii PărinŃi, mântuirea se nelăsându-se îndrumate de rânduielile scandalizează pentru că aud chemarea
identifică cu îndumnezeirea; mântuirea nu divinoumane ale Bisericii lui Hristos. păstorului la spovedanie, că se află în
reprezintă doar răscumpărarea, salvarea Departe de înŃelepciunea Evangheliei, mai mare păcat, refuzând vindecarea
omului din neputinŃe şi moarte, ci şi omul nu se mai cunoaşte pe sine şi ce nu poate veni fără duhovnic. În
participare la viaŃa dumnezeiască. rătăceşte fără speranŃă prin ceŃurile cuvintele sfântului Simeon Noul
3. De vom nesocoti fie şi numai una (dintre propriului orgoliu. Când o asemenea Teolog, „este mai bine pentru tine să
porunci), ni se va deschide îndată calea
păcatului, opusă ei (Sfântul Maxim
conştiinŃă ajunge pentru prima dată să fii numit ucenic al unui ucenic, decât
Mărturisitorul, op.cit., p. 24). se vadă nu într-o oglindă mincinoasă, să trăieşti potrivit propriilor tale
ci faŃă în faŃă cu Hristosul Bisericii, se gânduri şi să culegi fructele fără
înfricoşează şi dă înapoi. Este valoare ale propriei tale voinŃe”.
întotdeauna mai simplu să cobori o P.S. Adaug o mărturisire personală.
scară decât să o urci. Dacă însă, prin Anul acesta, în vinerea mare, după
harul Domnului, în acel suflet slujba prohodului, am rămas în
înmugureşte smerenia, „totul e cu biserică până la 1 noaptea, ascultând
putinŃă pentru cel ce crede” (Marcu mărturisirile sufletelor care îl iubesc
9:23): facerea din nou a lumii, înnoirea pe Domnul. Nu mi s-a mai întâmplat
pământului, miracolul schimbării niciodată aşa ceva. Har Domnului,
inimii, minŃii şi vieŃii… există speranŃă. Dar numai pentru cine
Cu toate acestea, astăzi, mulŃi dintre vrea să se lepede de deşertăciune şi să
cei care se cred creştini, refuză îmbrace haina slavei de sus.

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2007 |


pag. 4

un duhovnic şi ucenicii săi, fiii săi


REFLECłII PE MARGINEA PARABOLEI duhovniceşti, care îl iau ca martor al
ICONOMULUI NEDREPT mărturisirii (spovedaniei) lor către
Hristos, gândul ni se îndreaptă spre o
Paul Grigoriu altă interpretare, care nu o anulează
nicidecum pe prima, ci pune parabola
Şi le spunea ucenicilor săi: Era un iar iconomul nedrept bogatul care-şi într-un alt context, eclesial, dând
om bogat, care avea un iconom risipeşte averea în lucruri inutile şi mărturie despre universalitatea
[administrator]; şi acesta i-a fost nu împarte săracilor cele ce li se cuvintelor Mântuitorului Hristos.
pârât că-i risipeşte avuŃiile. Şi cuvin, ca venind de la Dumnezeu. Omul bogat este, ca şi în exegeza
chemându-l, i-a zis: ce-i asta ce aud Sfârşitul iconomiei este moartea, anterioară, tot Dumnezeu, iar
eu despre tine? Dă-mi socoteala după care, aşa cum ne învaŃă autorii iconomul cel nedrept este
iconomatului tău, fiindcă nu mai poŃi duhovniceşti, nu mai este posibilă duhovnicul. „Risipirea avuŃiilor” este
fi iconom. Iar iconomul şi-a zis în fapta bună, nici pocăinŃa nu mai este reaua întrebuinŃare a darurilor
sine: Ce-am să mă fac, că stăpânul de folos. „Venindu-şi deci în fire”, duhovniceşti primite prin hirotonie,
meu îmi ia iconomatul?: să sap, nu înŃelegând – cu ajutorul Sfintelor neglijarea harului ce se revarsă prin
pot, să cerşesc, mi-e ruşine... Ştiu ce- Scripturi, ne spune exegetul – Taină. Cu alte cuvinte, duhovnicul
am să fac pentru ca, atunci când voi nedreptatea pe care o făcea, nu s-a îngrijit cum trebuia de
fi scos din iconomat, ei să mă iconomul îi cheamă pe datornicii mântuirea păstoriŃilor săi, deşi avea
primească în casele lor. Şi chemând, stăpânului său şi îi miluieşte din la îndemână toate mijloacele puse la
câte unul, pe fiecare din datornicii averea sa, aşa trebuind înŃeleasă dispoziŃie de Însuşi Dumnezeu.
stăpânului său, i-a zis celui dintâi: ştergerea unei părŃi din datoriile lor. Confruntat de Stăpânul său – care îi
Cât îi eşti dator stăpânului meu? Iar Părându-i rău de nedreptatea pe care vorbeşte fie prin conştiinŃă, fie prin
el a zis: o sută de măsuri de o făcuse şi văzându-şi mântuirea Sfintele Scripturi, fie printr-o
untdelemn. Iconomul i-a zis: ia-Ńi pusă în pericol, iconomul „a împrejurare a vieŃii – cu perspectiva
zapisul, aşează-te şi scrie repede întrebuinŃat cu înŃelepciune spre morŃii şi a JudecăŃii, se gândeşte cum
cincizeci. După aceea i-a zis altuia: folosul său lucrurile stăpânului şi să se îndrepte. Datornicii Stăpânului
dar tu, cât eşti dator? El i-a spus: o prin acestea şi-a agonisit mântuire Dumnezeu sunt chiar fiii
sută de măsuri de grâu. El i-a zis: ia- pentru viitor, aşa încât cei ce au duhovniceşti ai „iconomului”, iar
Ńi zapisul şi scrie optzeci. Şi stăpânul bogăŃie să înveŃe de aici că ei, care datoriile lor sunt, fireşte, păcatele lor.
l-a lăudat pe iconomul cel nedrept, au fost puşi iconomi ai lui Duhovnicul nu aplică pentru
fiindcă a lucrat înŃelepŃeşte, căci fiii Dumnezeu, sunt datori până ce au ucenicii săi un criteriu legalist, nu-i
veacului acestuia sunt mai înŃelepŃi vreme de trăit să întrebuinŃeze asupreşte cu canoanele cele mai
în neamul lor decât fiii luminii. Şi Eu înŃelepŃeşte lucrurile lui Dumnezeu aspre, care de multe ori îi fac pe unii
vă spun: FaceŃi-vă prieteni prin spre folosul lor şi să-şi agonisească mai slabi să se îndepărteze şi mai
bogăŃia nedreaptă, pentru ca, atunci mântuire pentru viitor făcând bine tare de Biserică, ci Ńine cont de
când ea vă va lipsi, ei să vă prin aceste lucruri celor părerea lor de rău, „de felul
primească în corturile cele veşnice săraci” (Efthimie Zigaben, Tâlcuire pocăinŃei”, cum învaŃă Sfântul Vasile
(Evanghelia după Sfântul Luca, 16, la Evanghelia după Luca, traducere cel Mar. Astfel, duhovnicul face
1-9) de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura pogorământ, iartă, prin puterea ce-i
Efthimie Zigaben, monah şi exeget Sophia, Bucureşti 2006). este dată de sus, şi nu-i Ńine pe fiii săi
bizantin, tâlcuieşte această parabolă Astfel, cuvintele Mântuitorului, duhovniceşti prea mult timp departe
în sensul milosteniei şi al iubirii de „faceŃi-vă prieteni prin bogăŃia cea de Sfânta Împărtăşanie. El se
săraci, atât de caracteristice predicii nedreaptă, pentru ca, atunci când ea transformă astfel dintr-un judecător
Mântuitorului Hristos, insistând, ca vă va lipsi, ei să vă primească în aspru al altora, care-i împovărează pe
şi alŃi SfinŃi PărinŃi, pe ideea că omul corturile cele veşnice”, este o ultimă oameni cu sarcini anevoie de purtat,
bogat nu este proprietar al averilor şansă ca bunurile pe care le-am pe care el nu le atinge însă cu nici un
sale, ci administrator al bunurilor pe dobândit adesea cu nedreptate, să ne deget (cf Luca 11, 46), în adevăratul
care le-a dobândit prin mila şi devină măcar în ceasul al iconom al milei lui Dumnezeu Cel
bunătatea lui Dumnezeu. Sfântul doisprezecelea ajutor spre mântuire, Preamilostiv, Cel Care a spus „milă
Ioan Gură de Aur merge până la a să ni-i facă pe cei săraci prieteni prin voiesc, iar nu jertfă” (Osea 6, 6;
spune că săracii sunt lăsaŃi tocmai milostenie, pentru ca ei să se roage Matei 9, 13).
pentru ca bogaŃii să le dea măcar pentru noi. Lăsându-se astfel pătruns de har şi
prisosul lor, şi astfel să se * revărsându-l la rândul său,
dovedească buni administratori – sau Citind reflecŃiile Sfântului Ioan de duhovnicul „câştigă prieteni prin
iconomi – ai bogăŃiilor primite de la Kronstadt, preot de mir rus din bogăŃia cea nedreaptă”, adică prin
Dumnezeu şi să-şi câştige mântuirea. secolul al XIX-lea, despre relaŃia darul „nedrept” al preoŃiei, pentru că
În interpretarea lui Efthimie privilegiată şi în acelaşi timp plină de nu l-a primit datorită meritelor sale,
Zigaben, omul bogat este Dumnezeu, cea mai adâncă responsabilitate între  pag. 5

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2007 |


pag. 5

ReflecŃii... pag. 4
CredinŃă şi cunoaştere
ci prin mila lui Dumnezeu. Iar Postul ca deschidere a ochilor împărăteşti
prietenii, ucenicii săi mântuiŃi, se
roagă la rândul lor pentru el şi îi sau naştere a omului îndumnezeit
înlesnesc primirea în „corturile cele Duminica 1 din Post
veşnice”, în ÎmpărăŃia lui
Dumnezeu.
(Evrei 11, 24-26; 32-40; Ioan 1, 43-51)
Rezumând, vom spune că Alina Paraschiv
duhovnicul este iconomul darurilor
harice primite de la Dumnezeu prin Pericopa apostolului vorbeşte credinŃei: al experienŃei împreună
Taina Hirotoniei, daruri pe care se despre experienŃa umanităŃii cu Dumnezeu. Iisus îi alege pe
cuvine să le întrebuinŃeze pentru Vechiului Legământ, anume la ucenicii Noului Legământ.
mântuirea credincioşilor, cu cunoaşterea anticipată a lui Hristos. ÎmpărăŃia se deschide şi mai adânc
responsabilitate şi în înŃelegerea Moise l-a cunoscut prin credinŃă, spre om, inima omului se deschide
smerită a faptului că şi el este, ca toŃi unicul mod de cunoaştere propriu şi mai mult către Lumina care
oamenii, datornic al lui Dumnezeu. persoanei; crezând, lui Moise i s-a luminează în întuneric (Ioan 1, 5).
* dezvăluit adevărata sa apartenenŃă/ ExperienŃa acestor chemaŃi este alta
Cele două interpretări trimit în vocaŃie: aceea a poporului lui decât a predecesorilor, este acel mai
cele din urmă la aceeaşi realitate Dumnezeu; aceasta l-a ajutat să facă bun (Evrei 11, 39).
exprimată în Cartea Facerii 1, 26-27, alegerea şi să renunŃe la un mod de Umanitatea căreia Hristos i se
la momentul creării omului, pus de viaŃă lipsit de chipul Dumnezeului adresează îl recunoaşte tocmai prin
Dumnezeu să stăpânească toate cele VieŃii. Puterea neclintirii în credinŃă experienŃa înaintaşilor: l-am aflat pe
ce sunt pe pământ, nu însă după venea însă şi din vederea răsplătirii: Acela despre Care au scris Moise în
bunul său plac, cedând impulsurilor moştenirea împărăŃiei cerurilor. Lege şi proorocii, pe Iisus, fiul lui
egoiste şi individualiste, ci cu GreutăŃile întâmpinate de Moise în Iosif din Nazaret (Ioan 1, 45). Filip
conştiinŃa că este, indiferent de mijlocul lumii idolatre de atunci îl invită pe Natanael să treacă de la
domeniul în care acŃionează şi de reprezintă o anticipare a patimilor la cunoaşterea lui Mesia din Scripturi,
darurile cu care a fost înzestrat, care Însuşi Hristos a fost supus de la cunoaşterea directă, prin
iconomul celor primite de la către oameni, deopotrivă şi o vestire întâlnirea cu El. Natanael acceptă.
Stăpânul Dumnezeu şi dator să a condiŃiei celor care vor fi ocărâŃi FericiŃi cei curaŃi cu inima, că aceia
răspundă la iubirea Aceluia, lucrând şi prigoniŃi pentru că nu vor să îl vor vedea pe Dumnezeu (Matei 3,
pentru ceilalŃi şi pentru propria rămână robi dulceŃei trecătoare a 8). Iată, cu adevărat, israelit în care
mântuire. În cele din urmă, este o păcatului. nu este vicleşug (Ioan 1, 47).
variaŃiune a poruncii care le Alături de Moise, alte figuri sfinte Puterea de a vedea este
cuprinde în sine pe toate celelalte: ale Vechiului Testament – Ghedeon, condiŃionată de curăŃia inimii. Nu
„Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul Barac, Samson, Ieftae, David, poate fii Pesah (Paşti, trecere) fără
tău din toată inima ta, din tot sufletul Samuel, proorocii – mărturisesc cu curăŃie. Umanitatea fără rod –
tău şi din tot cugetul tău şi pe experienŃa lor particulară lucrarea umanitatea de sub smochin – vedea
aproapele tău ca pe tine însuŃi.” credinŃei, rodul ei, consecinŃa ceea ce generaŃii de sfinŃi nu
cunoaşterii tainelor împărăŃiei. Iar putuseră să vadă: rabi, tu eşti Fiul
toate aceste întâlniri, dintre lui Dumnezeu, tu eşti regele lui
Mama bunăvoinŃa omului şi iubirea lui Israel (Ioan 1, 49). Iar Hristos îi
de Nicolae Labiş Dumnezeu, pot fi văzute-urmărite în anunŃă că vor vedea mai mult decât
diverse ipostaze: de la victoriile Iacov: adevărat, adevărat zic vouă,
N-am mai trecut de mult prin vizibile asupra împărăŃiilor lumii de acum veŃi vedea cerul
sat şi-mi spune până la martiriul aproape nevăzut al deschizându-se şi pe îngerii lui
Un om ce de pe-acasă a venit locuitorilor crăpăturilor pământului Dumnezeu suindu-se şi coborându-
Cum c-a-nflorit la noi mălinul (cf. Evrei 11, 33-38). se peste Fiul Omului (Ioan 1, 51).
Şi c-ai albit, mămucă, ai albit. Dar acestor iubitori ai Domnului Astfel, toŃi devin martorii slujirii
Un alt om mi-a spus c-ai stat în nu le-a fost rânduit să cunoască pe Fiului Omului pe pământ,
pat bolnavă. Fiul Omului, pentru că nu se cunoscând îndeaproape această
Eu nu ştiu cum să cred atâtea împlinise vremea şi pentru că slujire, pentru a se împărtăşi de ea.
veşti, Dumnezeu rânduise pentru noi ceva Acesta este invitaŃia Domnului
Când din scrisori eu văd mai bun, ca ei să nu ia fără noi nostru, către adevăratul conŃinut al
precum matale desăvârşirea (Evrei 11, 39). postirii care a început: cunoaşterea
Din zi în zi mereu întinereşti. Reunirea umanităŃii în Hristos... Lui şi a slujirii/iubirii Lui, urmarea
Pericopa evanghelică din Ioan ne Lui.
[Comunicată de M. ConstanŃa] conduce pe acelaşi drum al

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2007 |


pag. 6

sfinŃi români

Sfântul cuvios Vasile de la Poiana Mărului


preot Nicolae-Cristian Câdă

Cuviosul Vasile s-a născut spre transmisă de stareŃ ucenicilor săi era cuviosului Vasile în perioada
sfârşitul secolului al XVII-lea, în de factură filocalică, inspirată de noviciatului consumat în cadrul
zona Poltavei. Originea slavă nu l-a teologia mistică a sfinŃilor părinŃi. Schitului Trestieni.
împiedicat să vieŃuiască după Obştea mânăstirii DălhăuŃi a devenit Conform Patericului românesc,
rânduiala călugărească în zona astfel recunoscută în epocă drept o pravila monahală a sfântului Vasile
Vrancei, motiv pentru care a fost şcoală duhovnicească, reunind – sub de la Poiana Mărului era articulată
asimilat de spiritualitatea ortodoxă figura charismatică a pe vieŃuirea în desăvârşită
românească ca sfânt autohton. ieroschimonahului Vasile – călugări comuniune, citirea zilnică a Sfintei
În preajma anilor 1705-1706, a munteni, moldoveni, ardeleni şi ruşi, Scripturi şi a sfinŃilor părinŃi,
fost schimonah în schitul DălhăuŃi în comuniunea lor ascetică practicarea rugăciunii lui Iisus,
(Focşani), unde s-a dedicat lecturii interferând tipare spirituale şi păzirea curată a minŃii, mâncarea o
Bibliei şi scrierilor părinŃilor culturale distincte (greacă, slavă şi dată pe zi şi împărtăşirea
Bisericii. Aici a primit darul română), reprezentative pentru săptămânală. A prefaŃat scrierile
rugăciunii inimii şi a devenit pluralitatea creştinismului răsăritean. filocalice ale sfinŃilor Nil din Sorska,
părintele duhovnicesc al fraŃilor din Numele sfântului este legat în Filotei, Isihie şi Grigorie Sinaitul.
aşezământul călugăresc. Zece ani memoria Bisericii de schitul Poiana Cuvintele sale introductive despre
mai târziu, a fost hirotonit, devenind Mărului. Aşezământul monahal a trezvie (paza minŃii) şi discernământ,
ieroschimonah. Din 1715, a fost fost regenerat între anii 1730-1733 despre practica rugăciunii şi evoluŃia
pentru douăzeci de ani egumen al de Vasile, ieroschimonahul spirituală sunt, la rându-le, mărturii
mânăstirii DălhăuŃi, comunitate stabilindu-se aici împreună cu 12 filocalice autentice, scrise în
monahală al cărei număr de membri ucenici. În această perioadă, el nu a continuarea tradiŃiei isihaste a
a ajuns, sub conducerea sa, la fost stareŃ doar pentru sihăstria din Orientului creştin.
patruzeci de sihaştri. Norma de Poiana Mărului, ci şi coordonator StareŃul de la Poiana Mărului a
vieŃuire a fost stabilită de cuviosul duhovnicesc al tuturor schiturilor din trecut la Domnul în anul 1767,
Vasile, prioritate în programul MunŃii Buzăului (printre care personalitatea şi activitatea sa
monahilor având ascultarea, Trestieni, Ciolanu, Cârnu, Răteşti, fixându-se în memoria Bisericii
smerenia, tăcerea şi exersarea Rogoz). În această calitate l-a Ortodoxe Române, care îl
permanentă a rugăciunii lui Iisus. călugărit, în 1750, la Muntele Athos, prăznuieşte în fiecare an în ziua de
Disciplina isihastă (căutând pacea pe Paisie de la NeamŃ (sărbătorit în 12 aprilie.
interioară şi vederea luminii divine) fiecare an la 15 noiembrie), ucenic al

părinŃii bisericii

Sfântul Chiril al Ierusalimului (18 martie)


Ion Nedelcu

Sfântul Chiril, episcop al prin simbolul de credinŃă al drepturi.


Ierusalimului, s-a născut chiar la sinodului niceean. De altfel, sfântul Sfântul Chiril a rămas în conştiinŃa
Ierusalim, în anul 315, din părinŃi a recunoscut într-una din catehezele Bisericii prin catehezele sale (24 la
creştini. În anul 343, a fost hirotonit sale autoritatea formulei de la număr) , în care este expusă o variată
presbiter de către episcopul Maxim Niceea, afirmând că „simbolul şi vastă învăŃătură creştină (în
II al Ierusalimului, căruia îi va credinŃei n-a fost alcătuit după primele 19), iar în ultimele (5) se
deveni succesor în 348. A fost părerile oamenilor, ci din toată găsesc tâlcuiri referitoare la taina
implicat în disputele cu arienii Scriptura a fost adunat ceea ce este Botezului, a Mirungerii şi a
(susŃinătorii lui Arie, a cărui mai important, pentru a da o singură Euharistiei. Scopul acestor scrieri a
învăŃătură afirma ca Iisus este doar învăŃătură completă de credinŃă.” fost acela de a iniŃia catehumenii
un om, prin care Dumnezeu a Datorită poziŃionării sale contra (persoane pregătite pentru primirea
mântuit lumea). La început, sfântul a arianismului, a cunoscut de mai botezului) în viziunea fundamentală
simpatizat cu arienii, dar în cele din multe ori experienŃa exilului (după a vieŃii şi a credinŃei creştine,
urmă a respins erezia ariană şi a unele date, se pare că a fost arătându-le că mântuirea lumii
recunoscut existenŃa firii surghiunit aproape 16 ani), dar venită prin Hristos este o negrăită şi
dumnezeieşti în Hristos, plasându-se Sinodul de la Constantinopol din pradoxală minune (după cum afirmă
astfel în cadrul adevarului exprimat 381 i-a făcut dreptate, repunându-l în  pag. 7

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2007 |


pag. 7

noi botezul în numele Sfintei Treimi. 1. Există şi epitafuri cu două secvenŃe


ICOANE DE POST Astfel, în tăcerea postului, am aşezat înfăŃişând înmormântarea Domnului; prima:
Alina Paraschiv Coborârea de pe cruce, cea de-a doua:
lângă icoana epitafului, pe cea a Punerea în mormânt sau Plângerea lui Iisus.
Femeilor MironosiŃe stând înaintea Un asemenea epitaf, se află în pronaosul
Mormântului, singura reprezentare bisericii Mănăstirii Negru-Vodă din
cuvenită a Învierii lui Hristos.2 Câmpulung-Muscel. În oricare dintre
formule însă, epitaful este simbolul
În epitaf privim întristaŃi chipul mormântului Domnului nostru Iisus Hristos.
livid al Mântuitorului, participând 2. Monahul Grigorie Krug, Cugetările
îndureraŃi alături de Maica unui iconograf despre sensul şi menirea
Domnului, Apostolul Ioan, Iosif din icoanelor (Editura Sofia, Bucureşti, 2002) p.
Arimateea, Nicodim, Maria 172. Părintele Grigorie readucea în atenŃie
Magdalena, Maria lui Cleopa, opinia exprimată de către Leonid Uspensky
cu privire la caracterul reprezentabil al
Într-o lume a limbilor amestecate, Marta, înconjuraŃi de cetele Învierii lui Hristos: […] Învierea lui Hristos
a limbajelor care nu mai derivă din îngereşti.3 În icoana Femeilor este o taină cu neputinŃă de cuprins în
şi nu mai converg spre Verb, MironosiŃe, stăm alături de ele în profunzimea ei, mai presus de înŃelegere şi
Cuvântul lui Dumnezeu, dezvrăjirea faŃa unui mormânt gol, privim ca atare nu poate fi reprezentată, căci în
acest fel ar fi depreciată însăşi natura
surzeniei poate veni, neaşteptat aparenta absenŃă... De ce căutaŃi pe tainică a evenimentului (op.cit., p. 172).
poate, prin curăŃirea ochilor inimii Cel viu între cei morŃi? (Luca 24, 5), 3. Am adunat împreună, toate persoanele
de către limbajul imagistic la ne întâmpină îngerul. Nu vă înfăŃişate pe epitafuri realizate în mănăstirile
icoanei. înspăimântaŃi! CăutaŃi pe Iisus din łările Române în perioada secolelor XV-
Meditând asupra necesităŃii Nazarineanul, Cel răstignit? A XVII. Sursa: Maria Ana Musicescu,
Broderia medievală românească (Editura
drumului interior pe care îl avem de înviat! Nu este aici. Iată locul unde
Meridiane, Bucureşti, 1969).
parcurs, icoana epitafului mi-a L-au pus (Marcu 16, 6), [...]
răsărit în memorie ca portal al unui giulgiurile puse jos (Ioan 20, 6),
asemenea parcurs. Epitaful este ...iar mahrama, care fusese pe capul
bucata de pânză pictată sau brodată Lui, [...] înfăşurată, la o parte într-
înfăŃişând punerea trupului un loc (Ioan 20, 7).
Domnului în mormânt.1 Cu această interogaŃie începe şi
Ce vedem? Propria noastră propria noastră înviere, căci de mă
condiŃie căzută, pe care Hristos a voi sui în cer, Tu eşti acolo, de mă
venit să o vindece, coborând în voi coborî iad, de faŃă eşti (Psalmul
mormânt cu trupul, în iad cu sufletul 138, 8) ...şi cei ce-L caută pe
(Liturghia Sfântului Ioan Gură de Dânsul, vii vor fi inimile lor în
Aur). Contemplăm aşadar mila lui veacul veacului (Psalmul 21, 30), iar
Dumnezeu care a asumat moartea tristeŃea şi durerea se preschimbă în
noastră pentru a ne readuce la viaŃă. bucurie.
Şi, de-a lungul postirii – trecerii Şi vom putea trece. Vom fi în
prin pustiul sufletului nostru – se Paşte, pentru că El Însuşi este cu noi
zăreşte o lumină …căci începătorul în această dinamică, El Însuşi Paşti-
vieŃii (Liturghia Sfântului Ioan Gură Trecere: Eu sunt uşa: de va intra
de Aur) nu putea rămâne rob morŃii. cineva prin Mine, se va mântui; şi va
Această lumină este nu numai intra şi va ieşi şi păşune va afla
speranŃa Învierii, ci accesul la (Ioan 10, 9).
Iisus pe cruce
Învierea însăşi, pe care a sădit-o în de Pan Halipa
(1883-1979)
PriviŃi la faŃa lui umilă
Sfântul…  pag. 6 adevărat mântuirea.” La sângele-I nevinovat,
În acelaşi context al biruinŃei Vărsat cu-atâta făr’ de milă
în catehezele sale), „căci noi nu am crucii, în cateheza baptismală De-o lume neagră de păcat.
fost cu adevărat morŃi, nu am fost sfântul descrie urmările benefice PriviŃi la crucea ne-ndurată,
cu adevărat îngropaŃi, noi suntem aduse de victoria lui Hristos asupra Pe care este Ńintuit,
înviaŃi fără să fi fost răstigniŃi. morŃii, acestea fiind iluminarea Şi spuneŃi dacă v-a fost dată
Aceeaşi jertfă de-mplinit…
SuferinŃa şi moartea sunt chipuri ale celor pe care ignoranŃa îi orbise şi
O, fraŃilor de suferinŃă,
mântuirii şi adevărului. Hristos a eliberarea celor pe care păcatul îi RăbdaŃi şi inimile sus!
fost într-adevăr răstignit, a murit, a Ńinea captivi, răscumpărând întreaga Căci noi avem în umilinŃă
fost îngropat şi înviat în mod real. umanitate. Ca-ntâi tovarăş pe Iisus.
Şi aceasta ne-a fost dăruită prin har, Sfântul Chiril a murit în anul 386,
pentru ca, participând la aceste fiind sărbătorit la 18 martie. 6 aprilie 1914
suferinŃe să putem dobândi cu [Comunicată de M. ConstanŃa]

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2007 |


pag. 8

pilula de psihologie

VIAłA ÎN DOI – Greşeli care ne aparŃin


Loredana Tudor-Tomescu

Mă uit în jurul meu şi mă încearcă, sau numai una dintre ele). Voi
pe rând, descurajare, tristeŃe, furie. încerca să împart cu dvs. ceea ce
Parcă nimic nu merge aşa cum ar profesorii şi instructorii mei au
trebui, lucrurile par să fi ieşit din împărŃit cu mine, timp de patru ani,
matca lor firească, fără putinŃa de a la Facultatea de Psihologie, şi alŃi
fi aduse la normalitate. O trei ani de formare psihoterapeutică
normalitate confortabilă şi în psihanaliză. Sper să vă fie de
convenabilă tuturor. Sigur, sintagma folos, pe mine toate acestea m-au
„Zâmbeşte! Mâine va fi mai rău” îmi ajutat nu de puŃine ori şi încă mă
sugerează că lucrurile ar putea ajută. Restul, mai e şi hazard, şi voia
degenera cumplit, atingând acute şi Domnului. Îmi orientez acum atenŃia
luând întorsături ireversibile şi, deci, asupra greşelilor care ne aparŃin.
în concluzie, să fiu mulŃumită că nu Pare prea simplu spus, dar e,
s-a ajuns încă acolo. Dar nu pot totuşi, foarte greu (pentru unii chiar
asista neputincioasă la toate acestea, imposibil) să admiŃi că (şi) tu eşti de
spunându-mi cu fals optimism şi vină într-un conflict. Asta decurge şi
distructivă delăsare „bine că nu-i compatibil cu ambii parteneri de din faptul că noi nu am fost învăŃaŃi
mai rău!”. łine de noi ca răul să nu cuplu. Uneori, te trezeşti, însă, sleit să analizăm, pas cu pas, ce facem, ci
prindă rădăcină şi să nu dea lăstari. de puteri şi aştepŃi ca celălalt să ne-am folosit forŃele ca să ne
Normal ar fi fost ca generaŃia mea, înŃeleagă asta. Nu va înŃelege pentru apărăm, tot sau cea mai mare parte
prima care şi-a încheiat adolescenŃa că, la rându-i, e sleit de puteri. De la din ce trăiam înainte de ’89
odată cu RevoluŃia din Decembrie, punctul acesta nu mai putem vorbi constituind un continuu lanŃ de
să fie altfel – mai atentă cu propriile de dialog, ci de un teren fertil pentru abuzuri şi agresiuni la adresa
valori şi cu sine însăşi, mai conflict. noastră, a fiecărui individ în parte şi
informată deci, mai abilă, mai aptă Cel mai trist şi mai deconstructiv ca popor. De aici, toate energiile
de negociere, mai tolerantă, în ciuda lucru într-un cuplu e ca fiecare dintre noastre şi-au denaturat menirea lor
frustrărilor deja acumulate printr-un cei doi (sau chiar şi numai unul firească, de a lucra pentru devenirea
trecut de care nici nu vreau să mai dintre ei) să aducă în noua familie noastră (profesională sau spirituală,
pomenesc. Şi, totuşi, nu-i aşa. Tarele frustrări acumulate în mediul căci cu socializarea stăteam
comunismului, înmagazinate în familiei-matcă (cea a părinŃilor) şi/ excelent tocmai pentru că ni se
părinŃii noştri (tot respectul pentru sau modele comportamentale ale refuzau celelalte şi se petrecea
excepŃii!) şi transmise – cum altfel? acesteia din urmă. Încet-încet, noua aidoma cu preluarea unor funcŃii
– nouă, noii generaŃii, muşcă astăzi familie va scrie un nou capitol de specifice de către alŃi lobi, în mod
lacom din prezentul şi viitorul frustrări, de data aceasta numai al ei, normal răspunzători pentru cu totul
nostru. Acolo unde, în loc de sabie nereuşind să scape însă nici de cele alte funcŃii – de pildă, exacerbarea
scoasă, ar trebui să înceapă a lucra vechi care, întărite de cele noi, vor celorlalte patru simŃuri, când unul
plusul de cunoaştere pe care-l avem căpăta cronicitate. din cele cinci a fost lezat sau
faŃă de generaŃiile trecute (care nu că Nu ştiu dacă ideile cu care vin pot eliminat – ale unor zone cerebrale
n-au vrut, ci n-au fost lăsate să poată fi numite soluŃii sau secrete pentru o afectate), începând a fi folosite
mai mult; să ne amintim că-n 1982, nivelare a inerentelor asperităŃi pentru supravieŃuire, care însemnă să
parcă, a fost închis singurul Institut specifice vieŃii de cuplu, date atât de mai conservi ce se mai putea din
de Psihologie din Ńară), iată că apare structura personalităŃii fiecăruia tine, ca fiinŃă morală şi spirituală (nu
tot nevoia de înfruntare. Război, nu dintre parteneri, cât şi de bagajul mai zic de aspectul pur biologic).
dialog şi toleranŃă! emoŃional acumulat în trecut, de Aşa se face că, individual sau luaŃi în
ViaŃa în doi e un îndelung greutăŃile vieŃii de zi cu zi, de grup, oricum ai fi privit lucrurile, noi
exerciŃiu de răbdare şi de ajustare – eşecuri socio-profesionale, de eram nevinovaŃi. Şi ne-am obişnuit
răbdare nu în sensul de a îndura şi de evenimente dramatice (un deces sau cu ideea că nu putem fi decât
a accepta cât mai mult(e), ci de a-Ńi un accident în familie sau în cercul victime, nicidecum agresori (vă rog
şi a-i oferi partenerului timp ca, prin de intimi) şi mai ales de impresia, să luaŃi termenii în sensul lor
învăŃarea particularităŃilor celuilalt şi mai mult sau mai puŃin reală (după psihologic). De aceea este astăzi atât
a unui tip anume de negociere, să se caz) că partenerul nu-l înŃelege, nu-l de greu travaliul repunerii noastre în
ajungă la un model de convieŃuire respectă, nu-l susŃine (toate odată  pag. 9

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2007 |


pag. 9

ViaŃa... pag. 8 imprevizibil, chiar când acesta poate brânză în viaŃă etc. etc. etc.);
drepturi, ca fiinŃe, ŞI cu aduce ceva mai bun) pentru care nu - un ton, de regulă, fie ridicat
responsabilităŃi. Atunci nu aveam are pregătit un set de noi atitudini- (Ńipat), fie foarte autoritar, care nu
nici o răspundere, alta decât a tăcea răspuns. admite nici un drept la replică sau
şi a înghiŃi, şi „a face frumos”. Peste Cât despre cel care rămâne nesupunerea imediată;
noapte, ne-am trezit aruncaŃi de-a „captiv” în rolul de cauză a - pedepse neconforme cu vârsta
dreptul în viaŃa reală, care nu ne-a conflictului, lucrurile ar fi mai uşor copilului sau cu gravitatea erorii/
deschis poarta doar spre drepturi, de analizat şi de înŃeles pe baza unor greşelii comise (de pildă, când
merite şi libertăŃi, dar ne şi cerea să exemple, fie concrete, reale, fie copilul nu anunŃă că are nevoie să
ştim să ne asumăm răspunderi. Un ipotetice. În general, dacă excludem meargă la toaletă şi face în chiloŃei, e
exerciŃiu care ne lipsea cu cazurile de infidelitate şi de abuz lăsat un timp îndelungat sau chiar
desăvârşire. Plus setul de valori psihic care, prin gravitatea lor toată ziua neschimbat, „ca să se
personale, nu întotdeauna cel mai imediată şi vizibilă, fac oricând înveŃe minte”) sau inadmisibile (ex:
bun cu putinŃă. Aceasta ar fi obiectul unei soluŃionări în perimetru pentru că ai luat 4 la matematică, nu
explicaŃia incapacităŃii noastre de a juridic, generatorului de conflict i se mai ieşi din camera ta două zile şi
ne asuma răspunderea pentru poate reproşa (după caz) cel mai azi nu primeşti mâncare);
greşeală, pentru eroare. Din ades: - aplicarea pedepselor chiar şi
momentul în care vom putea sesiza - inflexibilitate în raporturile cu pentru cea mai mică greşeală; se
şi, mai ales, accepta că şi noi suntem celălalt (de genul celui care „nu lasă instituie un regim de teroare pentru
purtători de vină, se poate spune că de la el”, părerea lui trebuind să fie copil, abuzul emoŃional atinge
un prim pas spre vindecarea acelei „literă de lege” în casă); praguri insuportabile şi, în timp,
tare, de care pomeneam, a fost făcut. - indiferenŃa faŃă de eforturile şi copilul învaŃă să se protejeze psihic
După cum se spune, it needs two dedicarea celuilalt pentru viaŃa de nemaidând atenŃie sau valoare
to tangle şi, de asemenea, orice cuplu (neparticipare fizică şi pedepsei – pur şi simplu face ce îi
conflict are nevoie de doi, nu se emoŃională), care conduc la trăzneşte prin cap, pentru că ştie că
poate naşte un conflict doar cu supraîncărcarea de roluri a celuilalt oricum tot are să fie pedepsit, şi dacă
participarea unuia. Cineva şi-n final, la frustrarea acestuia din ar greşi puŃin, şi dacă ar greşi mult.
acŃionează greşit, iar celălalt urmă; Există şi posibilitatea de a se petrece
reacŃionează. În cupluri, în timp, se - indiferenŃă faŃă de nevoile o absorbŃie puternică a tensiunilor, a
stabilesc relaŃii „de forŃă”, în baza celuilalt, de orice natură ar fi ele; spaimei, ajungându-se la denaturări
cărora va deveni aproape o regulă - o (permanentă) atitudine majore ale personalităŃii copilului şi
cine e cauza conflictului şi cine doar superioară sau de dominaŃie („eu a imaginii de sine.
reacŃionează. Problema nu trebuie, sunt şeful în casă”); Este, totuşi, foarte important să se
însă, privită unilateral. Nu poate fi la - imaturitate de gândire, care înŃeleagă că a abuza este dovadă nu
nesfârşit numai vina unuia. Cel care, atrage după sine şi un de tărie, ci de slăbiciune. Un om
prin preluarea şi cronicizarea rolului comportament neadecvat (şi lista ar puternic ştie să-şi gestioneze astfel
de reactant, se va simŃi îndreptăŃit să putea continua), toate acestea tensiunile interioare, încât să nu
nu fie responsabil pentru conflict, constituindu-se în tot atâtea forme caute supape „umflându-şi muşchii”
are şi el, totuşi, partea lui de vină: de abuz emoŃional şi generând în cu cine-i merge: cu cel mai slab.
- întâi, pentru că acceptă partener un nesfârşit şir de frustrări Atât agresivitatea, cât şi îndelunga
cronicizarea posturii de victimă, şi tensiuni. La rândul lor, acestea se acceptare a acesteia, sunt semne de
frustrarea împiedicându-l să vadă întorc cumva, mai devreme sau mai slăbiciune accentuată a caracterului,
soluŃii sau să opteze pentru dialog şi târziu, tot către viaŃa de cuplu, sau, semne de personalitate tulburată.
determinându-l să accepte, în în cazurile cuplurilor cu copii, nu Concluziv pentru tema (tratată la
continuare, postura de victimă; puŃine sunt situaŃiile când frustrarea modul destul de general,
- apoi, pentru că, datorită acestei sau tensiunea unuia dintre membrii deocamdată) de azi, este ideea că
inerŃii, nu-şi oferă sieşi sau cuplului cuplului, chiar dacă fără intenŃie, adulŃii, cu un pic de ajutor
nici o deschidere spre ceva mai bun, face, la rându-i, o victimă din cel specializat (consiliere maritală,
ci doar deschide porta larg spre noi mai slab: copilul; nu vorbim preot, etc.) şi prin efort personal de
frustrări, întărind poziŃia celuilalt de neapărat de corecŃii fizice, ci tot de înŃelegere şi bunăvoinŃă, iar în
„agresor”; abuz emoŃional; ultimă instanŃă, cu ajutor juridic
- şi-n ultimă instanŃă pentru că, - un anumit tip de discurs (divorŃ), îşi pot soluŃiona, într-un fel
obişnuindu-se cu acest stil de viaŃă, parental, de regulă devalidant pentru sau altul, problemele şi-şi pot
intră într-un tipar inflexibil, lăsând copil (nu eşti bun de nimic, ce e reconstrui viaŃa între parametrii de
lucrurile să meargă mai departe aşa, tâmpenia asta aici?, pe ce pui mâna, normalitate. Cel mai grav lucru însă,
pentru că îl scuteşte de strici, semeni numai cu taică-tău / se petrece atunci când la mijloc sunt
experimentarea unor noi situaŃii maică-ta, mi-ai mâncat sufletul, dacă copiii care, o dată sunt afectaŃi de
(teama de necunoscut, de nu înveŃi/faci/dregi, n-o să faci nici o  pag. 11

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2007 |


pag. 10

Troparele sărbătorilor domneşti (2) martie-aprilie


Preot Dr. Doru Costache

desăvârşirea creaŃiei. Nu ce a murit, pentru viaŃa noastră a


întâmplător, coborârea Fiului lui murit. Astfel, duminica intrării în
Dumnezeu în pântecele Fecioarei, în Ierusalim devine prefaŃa necesară
Duhul Sfânt şi cu bunăvoirea pentru luminata noapte a învierii.
Troparul Buneivestiri Tatălui, este contemplată aşadar în
(25 martie) sărbătoare ca început sau cap al
Text: Astăzi este începutul [literal mântuirii.
capul] mântuirii noastre şi
manifestarea veşnicului mister: Fiul
lui Dumnezeu devine Fiul Fecioarei, Troparul învierii
iar Gabriel binevesteşte [venirea] Domnului (sărbătoare cu
harul[lui]. De aceea şi noi,
împreună cu el, să-i strigăm Troparul intrării dată schimbătoare)
Născătoarei de Dumnezeu: bucură- Domnului în Ierusalim Text: Hristos a înviat din morŃi,
te, cea plină de har, Domnul este cu călcând peste moarte cu moartea
tine.
(sărbătoare cu dată [sa], şi dăruindu-le viaŃă celor din
Momentul Buneivestiri reprezintă schimbătoare) morminte.
un punct crucial în planul Text: Mai înainte de patima ta, ne- Noaptea de Paşti reprezintă
dumnezeiesc privind mântuirea şi ai încredinŃat despre învierea punctul culminant al drumului
desăvârşirea lumii. Este punctul în tuturor, înviindu-l pe Lazăr din săvârşit de Biserică, împreună cu
care, prin întruparea Fiului lui morŃi, Hristoase, Dumnezeul nostru. Cel smerit, spre cruce şi mormânt,
Dumnezeu, aşadar prin coborârea sa De aceea, şi noi, purtând semnele de-a lungul marelui post. Perioada
în pântecele Preasfintei Fecioare, se biruinŃei precum pruncii, îŃi strigăm, scrutării propriei conştiinŃe şi a
descoperă şi se împlineşte planul Celui ce eşti biruitorul morŃii: exersării voinŃei prin post a condus
dumnezeiesc. Mai înainte ca lumea Osana întru cei de sus! către asumarea morŃii mistice cu
să fie creată, Sfânta Treime a decis Binecuvântat este Cel ce vine întru Hristos, moarte faŃă de ritmurile şi
deja nu doar cum să fie alcătuit numele Domnului! spiritul lumii, moarte pentru viaŃa
universul, ci şi prin ce mijloace să În sâmbăta lui Lazăr şi duminica lumii. Simbolurile acestei experienŃe
fie creaŃia adusă la desăvârşire, Floriilor (a intrării Domnului în culminante au fost trecerea pe sub
înveşnicită, prin participare la viaŃa Ierusalim), Biserica îşi exprimă sfântul epitaf şi începutul slujbei
dumnezeiască. În principiu, întreaga evlavia faŃă de faptele Mântuitorului pascale în întunericul deplin al
strategie divină se concentra în prin intermediul aceluiaşi tropar. mormântului în care – liber – ne-am
proiectul întrupării Fiului lui Este un ultim memento privind îngropat împreună cu Hristos; ecouri
Dumnezeu, care, înfrăŃindu-se cu sensul venirii Domnului, mai înainte ale evenimentului botezului nostru
noi, ar fi conferit prin aceasta de contemplarea ultimelor sale zile pot fi acum percepute, ca o înnoire a
umanităŃii calitatea filiaŃiei, pământeşti şi a patimilor. Cel acelei experienŃe, de vreme ce
introducând creaŃia întreagă în smerit, venit între noi ca Domn al scufundarea în apă este mistic
circuitul vieŃii nesfârşite. Ceea ce Ierusalimului interior, al sufletelor moartea împreună cu Hristos.
însă condiŃiona, potrivit iubitoare de Dumnezeu, nu avea Acum, în noaptea învierii, Biserica
înŃelepciunii divine, împlinirea intenŃia de a întemeia un imperiu serbează lumina ce a răsărit din
acestui plan, era cooperarea liberă a terestru, ci revoluŃionarea omului mormânt, răsărind nebiruită pentru
omenirii cu Dumnezeu. Abia Sfânta interior, schimbarea lui după chipul toŃi cei care, crezând, trăiesc viaŃa
Fecioară Maria a ajuns să slavei divine. În acelaşi timp, cel lui Hristos. Este un moment al
împlinească, prin smerenia şi smerit, mergând conştient spre jertfa înnoirii, pe care îl indică explicit
puritatea inimii sale, calitatea fiinŃei mântuitoare, nu era un învins. troparul: Hristos a biruit prin
în stare să dea un răspuns cuvenit Învierea lui Lazăr arată, chiar mai moartea sa moartea lumii, moartea
iubirii mântuitoare a lui Dumnezeu. înainte de experienŃa durerilor păcatului, împărtăşind tuturor
Acceptarea de către Preasfânta crucii, că Hristos Iisus este Domnul lumina speranŃei: moartea a fost
Născătoare de Dumnezeu a veştii vieŃii, biruitorul, Cel ce aduce viaŃă înfrântă, iar noi trăim aici ca înviaŃi
aduse de către înger reprezintă lumii. Aşadar, mai înainte de din morŃi, fii ai Tatălui Domnului
împlinirea tuturor condiŃiilor îmbrăcarea doliului pentru patimile nostru, moştenitori ai ÎmpărăŃiei
necesare pentru înfăptuirea planului mântuitoare ale Domnului, Biserica cerurilor…
divin privind mântuirea şi îşi reaminteşte în sărbătoare că Cel

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2007 |


pag. 11

ViaŃa... pag. 9
Din ciclul
starea generală de disconfort şi
Eu centrez, eu dau cu capul! tensiune din familie, apoi de abuzul
Loredana Tudor-Tomescu emoŃional (nici nu îndrăznesc să-l
adaug şi pe cel fizic) din partea
Am cunoscut puŃini români, în secetă culturală inadmisibilă??? Nu unuia sau chiar a ambilor părinŃi.
răstimpul de când am venit din ştiu. De plâns, s-au plâns mulŃi ; de Gravitatea decurge nu doar din
România; aş putea spune chiar că venit, au venit puŃini. MulŃumesc abuzul în sine, cât şi sau mai ales
mi-am făcut mai multe cunoştinŃe celor care au venit! din faptul că acesta se instalează
printre australieni decât printre Am înfiinŃat o societate culturală într-o perioadă extrem de
români, cum ar fi fost de aşteptat. româno-australiană, cu o sumă importantă a vieŃii lor: cea de
Şi, ce e mai trist, e că nu toŃi mi-au modică, infimă, de înscriere şi de formare a
adus bucurie (cine ştie – poate că participare lunară, doar aşa, ca să - unui set de valori morale
nici eu lor). Dar nu e un subiect nu se spună că e gratis şi, ca tot ce - unui set de valori despre viaŃa
asupra căruia să insist; e destul de e pe gratis, nu va fi de calitate şi nu de cuplu
trist că s-a constituit ca subiect în se va alege nimic de capul ei. Din - concepŃiei despre lume şi sine
sine. Mai departe, deci. nou, “linişte şi pace”! Mă tem că însuşi
Am auzit multă lume plângându- “foamea” de cultură aici ori nu a - unui set de atitudini
se că aici nu se întâmplă nimic sau existat niciodată, ori, printr-un - personalităŃii, în sine
Rezultatele sunt dezastruoase
mai nimic, în afară de picnicuri şi miracol înaintea Învierii Domnului,
pentru copilul de azi – mâine, un
2-3 întâlniri “oficiale” pe an, la a fost astâmpărată cu diverse
adult dezechilibrat psiho-
vreo dată de importanŃă istorică surogate. Sau, conform unei deja
emoŃional:
pentru români; prin “aici” tradiŃii pe aici, dată fiind împărŃirea
- imagine de sine foarte slab
înŃelegând comunitatea şi subîmpărŃirea comunităŃii conturată
românească din Sydney, în special, româneşti pe “biserici şi - stimă de sine scăzută
şi din Australia, în general. Am zis bisericuŃe”, “cine nu e cu noi, e cu - neîncredere în propria
că doar lamentându-ne nu văd duşmanul”, şi atunci nu interesează persoană, forŃă, capacitate şi
multe şanse să se schimbe ceva. Şi nici un fel de eveniment, oricât de aptitudini
am organizat un festival de poezie, interesant sau de frumos, câtă - fie izolare socială, fie anturaj
care se Ńine şi în alte 60 (şi ceva) de vreme e organizat de “tabăra reprobabil
Ńări. Poezie şi alte activităŃi care Ńin adversă” (care o fi aia?). Tristă - atitudini (pseudo)suicidale
de ea: mese rotunde cu discuŃii pe realitate! Mă întreb de ce să mai - depresii şi comportament
teme de literatură, recitaluri poe- încerc să fac ceva şi, mai ales, antisocial
tice, work-shop-uri de poezie, au- pentru cine să fac ceva: pentru cine - slabă sau defectuoasă
diŃii muzicale, întâlniri cu scriitori o societate culturală, pentru cine un relaŃionare şi comunicare cu
australieni-australieni sau de di- cenaclu literar bilingv, pentru cine cercurile socio-profesionale
verse naŃionalităŃi, întâlniri cu ar- un magazin exclusiv cultural, - o viitoare viaŃă de cuplu
tişti (actori, muzicieni, pictori etc), româno-australian, pentru cine o nearmonioasă, conflictuală
lansări de carte, expoziŃii visual librărie de carte românească, Un eşec garantat, altfel spus. Nu
arts (în cazul de faŃă, expoziŃie de pentru cine 3 concursuri literare şi degeaba tinerii în care recunoaştem
fotografie), concurs de poezie. Am unul de proiecte culturale, pentru aceste aspecte reprezintă, de fapt,
scris 7 pagini de ziar numai despre cine 3 proiecte editoriale (de carte) eşecul nostru atât ca parteneri de
cultură (şi, dat fiind evenimentul în manşetă, pentru cine nopŃile cuplu, cât şi ca părinŃi, una
poetic al momentului, au fost dedi- mele pierdute la tastatura decurgând din alta.
cate acestuia), am realizat transmi- computerului, în loc de un aşternut
sii radio, am tipărit afişe de festi- odihnitor, îmbietor şi binemeritat, Dacă tratarea unor astfel de
val şi programul festivalului, am până la urmă? Dacă n-am pentru subiecte vi se pare interesantă şi,
făcut, în biserică, anunŃul unei seri cine altcineva, atunci pentru mine! mai ales, utilă, vă rugăm să ne
de poezie şi muzică românească. Uite aşa: eu centrez, eu dau cu ca- scrieŃi pe adresa redacŃiei sau la
Am avut bucuria să nu fiu singură pul! Dacă s-o mai nimeri vreun emailul de mai jos, unde puteŃi să
la toate acestea şi să trăiesc triste- “ameŃit” ca mine, căruia să-i placă ne adresaŃi şi eventualele
Ńea de a numara pe degete arta de dragul artei, scrisul de dra- nelămuriri sau probleme de natură
“consumatorii” de cultură, în gene- gul scrisului şi cultura de dragul psihologică, cărora le doriŃi o
ral, şi de poezie, în special. Să fi culturii, it’s just good enough for rezolvare.
fost printre ei cei care se plângeau me! (lore_tudor@yahoo.com)
că în comunitatea românească e o La bună (re)vedere!

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2007 |


pag. 12

LUNA MARTIE
M. ConstanŃa

Potrivit unor tradiŃii ancestrale, societate. În contextul Mântuitorului Hristos. Sărbătoarea


anul începe cu luna martie, mai contemporan, şi pentru aria de tip creştină a fost aşezată la această
precis cu echinocŃiul de primăvara european a lumii – produs al celor dată cu scopul evident de a înlocui,
(în emisfera nordică), atunci când două mii de ani de experienŃă sau de a reinterpreta sensul unor
ziua devine egală cu noaptea. creştină –, femeia are, în urma unor sărbători dinaintea creştinismului,
Desigur, acelaşi lucru se petrece şi succesive transformări ale legate de ritmurile naturii. În
în momentul echinocŃiului de mentalităŃilor, un statut în societate. folclorul românesc, ziua de 25
toamnă (în emisfera nordică), iar Femeia de astăzi este confruntată şi martie este ziua cucului,
creştinii ortodocşi serbează cu alte aspecte decât cele specifice suprapunându-se cu echinocŃiul de
începutul anului bisericesc în luna antichităŃii şi lumii medievale. Ea primăvară (în emisfera nordică) şi
septembrie. este mamă, soŃie, gospodină, dar şi anunŃând sosirea efectivă a
aducătoare de venituri. În revers primăverii. Primul cântec al cucului
În emisfera nordică, martie este
faŃă de implicarea tot mai mare a este aşteptat de obicei de
luna trezirii la viaŃă a întregii
femeilor în muncă şi servicii Bunavestire, zi în care, potrivit
naturi. În prima zi a lunii, are loc
publice, se constată astăzi o tradiŃiei populare, oamenii trebuie
un obicei străvechi, acela de a dărui
implicare mai mare a bărbaŃilor în să întâmpine evenimentul cu haine
celor dragi mărŃişoare. IniŃial,
activităŃile gospodăreşti. Este curate, veseli şi cu bani în
mărŃişorul era doar o sfoară
evident totuşi că majoritatea buzunare, pentru a avea un an cu
împletită din două fire, unul de
funcŃiilor de lideri în societatea sănătate şi împliniri. Pentru bucuria
culoare albă şi unul de culoare
modernă sunt ocupate de bărbaŃi şi sărbătorii, de Bunavestire, moment
roşie, unul simbolizând spiritul,
că trăim într-o lume a bărbaŃilor. care are loc în timpul postului
celălalt viaŃa. Şnurul simplu,
De asemenea, este evident că o mare, cei care Ńin postul în mod
format din cele două fire colorate,
parte din bărbaŃi au încă o riguros pot consuma peşte.
simbolizează armonia perfectă
concepŃie medievală privind rolul
dintre viaŃă şi spirit, reprezentând
femeii, motiv pentru care unii
semnul unei conştientizări
invidiază succesul soŃiilor în Tăcere
superioare. Dăruind un mărŃişor în
societate. Mult mai trebuie făcut în Anca Maria Ştefănescu
luna martie, nu facem decât să
acest sens, iar spiritul credinŃei
reamintim celor dragi
creştine poate furniza fundamentul Să trăim într-o cută a timpului,
interdependenŃa dintre spirit şi
unei societăŃi înnoite; rolul Maicii spuse.
viaŃă. Intrăm printr-o bucată de lună
Domnului în Biserică poate inspira
Tot la 1 martie este sărbătorită soluŃii echilibrate în privinŃa AgăŃată de-un gard
Sfânta Evdochia, care a trăit în dilemelor sociale legate de Şi trecem dincolo
timpul împăratului Traian. A fost o raporturile dintre bărbaŃi şi femei. Firesc şi fără teamă.
femeie frumoasă, bogată, de neam
Pe 25 martie, sărbătorim (Tărâm în care picturile sunt vii,
samarinean, care s-a convertit la
Blagoveştenia (Bunavestire). Cântecele vorbesc,
bătrâneŃe. Şi-a împărŃit săracilor
Blagoveştenia este un termen de Poemele curg
averea şi s-a retras într-un loc
origine slavă, însemnând „veste Şi vindecă răni
singuratic, pentru a se dedica
bună”. Bunavestire sau De pe lumea ailaltă.)
rugăciunii. Folclorul românesc a
Blagoveştenia este unul din cele
produs multe legende legate de
patru praznice împărăteşti de peste Tăcerile ar putea fi o poartă.
numele acestei sfinte, numită de
an închinate Preasfintei Născătoare Tăcerea ta,
autorii populari Dochia, legende Tăcerea mea.
de Dumnezeu, alături de Naşterea,
care introduc în obiceiurile şi Dincolo de ele mereu
Intrarea în biserică şi Adormirea
practicile (magice) de înnoire a rămâne ceva
Maicii Domnului. Sensul acestei
timpului, proprii lumea pastorale. mai viu decât noi.
sărbători este de a marca întruparea
În ziua a opta a lunii martie are loc Fiului lui Dumnezeu. Potrivit
o serbare seculară, ziua dedicată Evangheliei după Luca, Nu te risipi, nu te mai risipi.
femeilor. Aceasta e o zi de Arhanghelul Gabriel a anunŃat-o pe Rămâi aşa, cufundat în
tăcere.
sărbătoare, dar şi de reflecŃie asupra Fecioara Maria că a fost aleasă de
Dumnezeu pentru a da naştere Tăcerea mea
rostului prezenŃei feminine în
Tăcerea ta

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2007 |


pag. 13

George ROCA: „BĂIEłELUL CEL BUN” După cursuri, Nicuşor îşi aştepta mămica 8
să îl ia de la şcoală. Îi era tare foame, aşa că se duse la chioşc şi îşi cumpără un
pachet de biscuiŃi. Se aşeză pe o bancă din apropierea porŃii, lângă un băieŃel
dintr-o clasă mai mică. Puse ghiozdanul între ei, îşi scoase o carte să citească,
pipăi cu mâna pachetul, îl desfăcu şi luă un biscuite. Observă cu uimire că
băieŃelul îşi luă şi el un biscuite din acelaşi pachet. Luând încă unul, văzu că şi
băieŃelul mai ia unul. Se supără şi fu cât pe ce să îl ia la bătaie. Totuşi se abŃinu
şi nu zise nimic! De fiecare dată când Nicuşor lua un biscuite, băieŃelul îşi lua şi
el unul. Când mai rămase doar unul singur în pachet văzu că băieŃelul întinse
mâna, îl luă, îl rupse în două şi îi întinse o jumătate lui Nicuşor. Acest gest îl
călcă pe nervi! Se ridică să îi dea o palmă, dar in acelaşi moment cineva îl prinse
de mână. Se întoarse. Era mama lui! Se uită urât la cel rămas pe banca şi plecă
bombănind. Când ajunse acasa îşi puse ghiozdanul pe masa din camera lui. Îl
deschise, îŃi scoase cărŃile şi din el căzu un pachet nedesfăcut de biscuiŃi.
Rămase uimit şi se ruşină! Abia atunci Nicuşor înŃelese cât de rău şi egoist
fusese. Mâncase de fapt, jumătate din pachetul de biscuiŃi al băieŃelului, care, cu
inimă bună, considerase că e normal să-l împartă cu un alt copil flămând. Abia
aştepta să îl întâlnescă pe baieŃelul cel bun şi generos pentru a-şi cere scuze!
(După o idee preluată de pe Internet)

Vasile Militaru
HRISTOS A ÎNVIAT !
- ZECE BROAŞTE-
BROAŞTE-N
BALTĂ ZAC ŞI ADUNĂ RUGĂCIUNILE COPIILOR Hristos a Înviat! Ce vorbă Sfântă!
APĂ- ÎŃi simŃi de lacrimi calde ochii uzi
APĂ-N SAC, DACĂ
Şi-n suflet parcă serafimii-Ńi cântă
BALTA De câte ori creştine o auzi.
O SĂ SECE, SĂ RĂMÂNĂ
Hristos a înviat în firul ierbii,
SACI VREO ZECE...
A înviat Hristos în Adevăr;
În poieniŃa-n care zburdă cerbii,
- NU
NU--I FU FRICĂ DE-
DE-AI FI
În florile de piersec şi de măr.
FRICĂ SĂ FURE O
FLORICICĂ, DAR PRINS În stupii de albină fără greş,
În vântul care suflă mângâios
CU OCAUA MICĂ ÎI FU În ramura-nflorită de cireş
FRICĂ LUI FLORICĂ ! Dar vai, în suflet Ńi-a ’nviat Hristos?
- SAŞIUL STĂ PE ŞASIU ÎNGERAŞUL Ai cântărit cu mintea ta creştine
ŞI ŞUŞOTEŞTE Cât bine ai făcut sub cer umblând,
Înger, îngeraşul meu Te simŃi măcar acum pornit spre bine
Ce mi te-a dat Dumnezeu Măcar acum te simŃi mai bun, mai
- PAPANACHE PAPĂ
Întotdeauna fii cu mine blând?
PAPARĂ DE PAPARUDĂ Şi mă-nvaŃă a face bine
PE PĂR UDĂ Eu sunt mic, Tu fă-mă mare SimŃi tu topită-n suflet vechea ură?
Eu sunt slab, Tu fă-mă tare Mai vrei pieirea celui plin de Har?
În tot locul mă-nsoŃeşte łi-ai pus zăvor pe barfitoarea-Ńi gură?
Şi de rele mă fereşte! Iubirea pentru semeni o simŃi iar?
PALINDROMURI DE POST
Doamne, îngereii Tăi O, dacă-aceste legi de-a pururi sfinte
EL A GĂTIT AGALE Fie păzitorii mei În aur măcar azi te-au îmbrăcat
Şi ziua şi noaptea Cu serafimii-n suflet imn fierbinte
AVAT ALB LA TAVĂ Ai drept să cânŃi: Hristos a Înviat!
Până-n ceasul cel de moarte!
EL O SĂ FACĂ FASOLE
RUGĂ
Doamne, Doamne ceresc tată
Noi pe Tine te rugăm
Luminează a noastră minte
Lucruri bune să-nvăŃăm!
Că Tu eşti stăpânul lumii
Şi al nostru tată eşti
Şi pe toate cele bune
Numai Tu le împlineşti!

CRUCEA
Doamne-ajută
grafică George Roca

Cui sărută
Sfânta cruce a Ta
Şi se roagă
Şi se-nchină
Însemnându-se cu ea!

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2007 |


pag. 14

CRONICA EVENIMENTELOR
▌18.02: după sfânta liturghie, a fost ▌04.03: după sfânta liturghie, a avut Costea şi Mircea Lăutaru au
serbată ziua de naştere a Dnei. Denisa loc Şcoala de duminică, beneficiind de achiziŃionat o cantitate de lumânări,
Tita, membră a Comitetului parohial. concursul Dnei. Marika Kalafatis şi al din fondurile colectate în biserică în
A fost de asemenea oficiată cununia preotului paroh. A fost serbată ziua de acest scop. După amiaza, Dnii.
tinerilor Călin şi Florentina Borbeli, naştere a Christinei Cruceanu Laurian Hrincu şi Mihai Zetea au
naşi fiind Dl. Radu Bliuc şi Dna. Dana efectuat diverse reparaŃii în curte şi în
▌05.03: seara, preotul paroh a susŃinut
Bliuc, membri cu drept de vot ai sala adiacentă. Seara, au avut loc
o prelegere pe tema The Liturgy and
parohiei vecernia în limba engleză şi prelegerea
the Orthodox Image of the World, la
publică, susŃinută de preotul paroh,
▌19.02: pavecerniŃa mare şi canonul invitaŃia organizaŃiei de tineret a
The Meaning of Christ’s Passion
sfântului Andrei Cretanul parohiei greceşti din Sutherland
▌25.03: Bunavestire. După sfânta
▌20.02: pavecerniŃa mare şi canonul ▌07.03: a avut loc o acŃiune de
liturghie şi slujba de pomenire pentru
sfântului Andrei Cretanul curăŃire a bisericii, sălii şi curŃii, la
Gheorghe Păunescu, a avut loc o masă
care au participat Dnii. George Costea,
▌23.02: a fost instalat noul lumânărar comună
Stavru Kalafatis, Mihai Zetea şi
(masa pentru aprins lumânări), lângă
preotul paroh ▌30.03: seara, Dnii. Mihai Zetea şi
biserică. La acŃiunea de instalare au
Laurian Hrincu au executat diverse
participat Dnii. Gheorghe Costea, ▌11.03: duminica sfintei cruci. În
reparaŃii în curte
George Strungaru şi Bonifacius Tiron cadrul utreniei a avut loc ritualul
prezentării sfintei cruci în mijlocul ▌31.03: sâmbăta lui Lazăr. După
▌24.02: a fost slujită prima vecernie
bisericii. După slujbă, a avut loc o liturghie şi parastas, credincioşii au
(în istoria parohiei) integral în limba
repetiŃie a corului participat la o masă comună
engleză, urmată de o cateheză despre
postul mare, susŃinută de preotul paroh ▌12.03: preotul paroh a participat la ▌01.04: duminica Intrării Domnului
deschiderea ediŃiei româno-australiene în Ierusalim. După sfânta liturghie,
▌25.02: liturghia festivă dedicată
a festivalului internaŃional Primăvara preotul paroh şi un grup de credincioşi
Duminicii Ortodoxiei; a fost citit
poeŃilor. Organizat de Dna. Loredana au participat la rugăciunea pentru
sinodikon-ul Ortodoxiei, documentul
Tudor Tomescu, evenimentul a fost dreptate şi pace, Palm Sunday Peace
oficial care mărturiseşte sensul
găzduit de Consulatul general al Event, organizată de Consiliul
venerării sfintelor icoane. Seara,
României la Sydney Ecumenic al NSW în parcul PrinŃul
credincioşii au participat, împreună cu
Alfred din Parramatta
preotul paroh şi cu părintele Ioan ▌13.03: a fost slujită, pentru prima
Vasile Prunduş (parohia Sfântul Ioan dată în biserica noastră (în istoria sa de
Botezătorul), la vecernia inter- 30 de ani), liturghia darurilor mai-
ortodoxă organizată de Standing nainte sfinŃite (a sfântului Grigorie cel
Conference of the Canonical Orthodox Mare)
Churches in Australia (SCCOCA), la
▌14.03: a fost organizată o seară de
biserica greacă Sfântul Nicolae,
poezie românească modernă şi
Marrickville. Slujba, prezidată de
contemporană, în sala adiacentă
EminenŃa Sa, Arhiepiscopul Stylianos,
bisericii, în cadrul festivalului
Preşedintele SCCOCA, s-a desfăşurat ▌04.04: seara, au avut loc slujba
Primăvara poeŃilor. Dna. Loredana
în toate limbile Bisericilor Ortodoxe deniei şi programul de spovedit
Tudor Tomescu şi preotul paroh au
reprezentate. Au mai participat
prezentat versuri din poeŃi români ai ▌05.04: Dnele. Maria Costea şi
PreasfinŃitul Episcop Irinej, al
ultimei generaŃii. Printre participanŃi s- Denisa Tita au amenajat sala adiacentă
Bisericii Ortodoxe Sârbe din Australia
au numărat Dl. Consul general Marius pentru gustarea din noaptea Sfintelor
şi Noua Zeelandă, PreasfinŃitul
Dragolea şi soŃia sa, Dna. Cornelia Paşti. Seara, a avut loc denia celor 12
Episcop Seraphim al Apollonias,
Dragolea. După rugăciunea de seară, Evanghelii ale patimilor Domnului
părintele Vladimir Makeev (Patriarhia
citită în biserică, a avut loc o agapă în
Moscovei) şi un mare număr de preoŃi ▌06.04: Dnii. Bonifacius Tiron şi
hall
greci şi sârbi Gheorghe Costea au participat la o
▌16.03: seara, a avut loc o şedinŃă a acŃiune de curăŃire a bisericii şi curŃii.
Comitetului parohial Seara, a avut loc slujba prohodului
Domnului, urmată de programul de
▌17.03: după slujba vecerniei, preotul
spovedit
paroh a susŃinut o prelegere publică,
Sensul patimilor Domnului ▌07.04: program de spovedit şi
împărtăşit. Paralel, Dnii. Gheorghe
▌23.03: denia acatistului Născătoarei
Costea, Laurian Hrincu şi Bonifacius
de Dumnezeu
Tiron au participat la o acŃiune de
▌24.03: dimineaŃa, Dnii. George curăŃire a bisericii şi au pregătit pentru

ViaŃa parohială | martie - aprilie 2007 |


pag. 15

sfinŃire pâinea tradiŃională numită această dată de generozitatea caldă a ▌15.04: după sfânta liturghie, a avut
„Paşti” părintelui Nicholas Scordilis, parohul loc o masă comună
bisericii SfinŃii Apostoli, şi a
▌07-08.04: slujba învierii şi sfânta ▌17.04: preotul paroh a susŃinut
comunităŃii greceşti din Hamilton
liturghie (slujite bilingv) au fost lecŃia Conversion of Life:
urmate de o gustare în cinstea ▌09.04: a doua zi de Paşti. Sfânta Understandings from the Eastern
sărbătorii Sfintelor Paşti. Textele în liturghie a fost urmată de o masă Orthodox ecclesial tradition, la
limba engleză au fost citite, în ordine comună Broken Bay Institute, în cadrul
cronologică, de: Dna. Lily Strungaru cursului intensiv pentru masters
▌13.04: sărbătoarea Izvorul
(Evanghelia învierii), Dra. Andreea Introduction to Spirituality
tămăduirii. Ca în fiecare an, preotul
Hrincu (canonul pascal), Dl. Ronald
paroh a participat la liturghia inter- ▌21.04: a avut loc un picnic în
Ştefan Chant (omilia sfântului Ioan
ortodoxă organizată, sub auspiciile Strathfield Park
Gură de Aur), Dra. Ioana Maria
SCCOCA, la biserica greacă SfinŃii
Costache (lectura apostolică) şi Dra.
Constantin şi Elena, din Newtown.
Simona Lisa Strungaru (Evanghelia
Slujba, prezidată de EminenŃa Sa,
liturghiei). Împreună cu Dl. Consul
Arhiepiscopul Stylianos, Preşedintele
general Marius Dragolea şi soŃia sa, la
SCCOCA, s-a desfăşurat în toate
slujbă au asistat şi ceilalŃi membri ai
limbile Bisericilor Ortodoxe
Consulatului general al României la
reprezentate. Au mai participat
Sydney
PreasfinŃitul Episcop Irinej, al
▌08.04: prima zi de Paşti. Preotul Bisericii Ortodoxe Sârbe din Australia
paroh a săvârşit (bilingv) slujba şi Noua Zeelandă, PreasfinŃitul
numită „a doua înviere” la Newcastle. Episcop Seraphim al Apollonias, ▌23.04: Sfântul Mucenic Gheorghe.
Comunitatea românească locală, părintele Vladimir Makeev (Patriarhia După sfânta liturghie, a fost serbată, în
organizată în filiala Sfântul Andrei a Moscovei) şi un grup de preoŃi greci şi cadrul unei mese comune, ziua
parohiei noastre, s-a bucurat şi de sârbi onomastică a Dlui. George Costea

Dl. K. Seifert şi Dna. Andra Furdui


PENTRU SLAVA LUI DUMNEZEU au donat obiecte spre a fi puse la
licitaŃie, în cadrul activităŃilor
Familia G. Strungaru a donat sărbători, suma de $200, Dlui. Ion noastre sociale
bisericii materialele pentru noul Nedelcu, webmasterul sitului şi
Familia D. Bunescu a ornat biserica
lumânărar. Lucrarea a fost executată tehnoredactor al revistei parohiale
de Sfintele Paşti cu două superbe
(prin eforturile unei familii care a
A fost donată o cantitate de vin aranjamente florale. Familiile
dorit să-şi păstreze anonimatul) în
pentru sfânta împărtăşanie, în Lăutaru şi Tudor-Tomescu au
oŃel inoxidabil, masa fiind destinată
valoare de $100. Vinul a fost înfrumuseŃat cu flori biserica în
aprinderii lumânărilor în afara
achiziŃionat prin donaŃiile familiilor: diverse alte împrejurări
bisericii, spre protejarea sănătăŃii
M. Costache, G. Costea, L. Tita, M.
credincioşilor şi a picturii murale Dna. C. Stănescu a donat Şcolii
Zetea, şi o familie care a dorit să-şi
duminicale volumul semnat de
Echipa organizatoare a picnicului din păstreze anonimatul
Neagu Djuvara, O scurtă istorie a
Strathfield Park (21 aprilie), formată
din Dl. M. Zetea, Dl. G. Costea, Dna.
Dl. V. Loumbos a donat bisericii românilor povestită celor tineri
M. Cruceanu, Dna. I. Păunescu, Dna. $100, dintre care cea mai mare parte
Dna. O. Costache a asigurat gustările
V. Hrincu, Dl. L. Hrincu şi Dna. O. au fost folosiŃi pentru coroana de
cu ocazia Serilor Sfintei Maria din
Costache, a fost coordonată de Dna. flori care a împodobit sfânta cruce în
17 februarie şi 23 martie
D. Tita şi Dl. L. Tita. Picnicul a săptămâna sfintelor patimi ale
beneficiat de donaŃiile generoase ale Domnului. Suma rămasă a fost
familiilor: R. Badrea, R. Bliuc, G. depusă în contul parohiei redacŃia:
Costea, D. Costache, C. Cruceanu, L. Dna. Dumitra Popescu (Tanti Mica) pr. dr. Doru Costache
Cruceanu, G. Drăgan, P. IoniŃă, L. a donat prescurile necesare pentru
Păunescu, B. Tiron, L. Tita, D. concepŃie grafică &
sfânta liturghie tehnoredactare:
Vultureanu şi M. Zetea. În urma
Familia G. Costea a donat
donaŃiilor, a tombolei şi a licitaŃiei, au Ion Nedelcu (FranŃa)
fost strânşi pentru susŃinerea activităŃii
lumânările pentru uzul sfântului altar
parohiei $965 şi pahare de unică folosinŃă, pentru 64 Linthorn Ave,
Familia Oprea a donat două sfeşnice uzul meselor comune. Stocul de Croydon Park,
masive de bronz pentru sfântul altar lumânări pentru sfântul altar a fost NSW 2133.
completat printr-o donaŃie a familiei phone: (02) 9642 02 60
Din donaŃii anonime, parohia a M. Zetea www.geocities.com/
trimis, ca dar pentru sfintele sfmaria_sydney
ViaŃa parohială | martie - aprilie 2007 |