Rolul comunismului n Romnia

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe noiuni: un anume sistem social, o ideologie care promoveaz acest sistem social sau o micare politic care dorete s implementeze acest sistem. Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitarist n care nu exist proprietate privat i nici clase sociale. n comunism toate bunurile aparin societii ca ntreg i toi membrii acesteia se bucur de acelai statut social i economic. Probabil cel mai cunoscut principiu ai unei societi comuniste este Fiecare dup puteri, fiecruia dup nevoi. Ca ideologie mai nou, comunismul dup revoluia din octombrie din Rusia arist este sinonim cu marxismul i diversele ideologii derivate, cea mai notabil fiind a marxism-leninismului. Printre altele, marxism-leninismul propune concepia progresului n istorie, potrivit creia exist patru faze ale dezvoltrii economice societii: sclavia, feudalismul, capitalismul i comunismul. Aceast concepie materialist a comunismului arat c din sistemul economic deriv toate celelalte sisteme: social, juridic, cultural. De asemenea, dezvolt concepia determinismului, potrivit creia fiecare in de care aparine. De aceea el trebuie reeducat n lumina noii societi comuniste. Acest concept determinist este cel care a folosit la justificarea lagrelor de reeducare, n care au murit milioane de oameni in decursul secolului al XX-lea, n Rusia sovietic a lui Stalin, China, Romnia i n alte state freti. Marii conductori ai proletariatului i ai rnimii, au instaurat n rile n care au fost alei regimuri tiranice, dictatoriale unde preaslvita a grij fa de om, a fost grija de aproximare a toate drepturile democratice i suprimarea, dac era posibil, a oponenilor.Cine nu este cu noi, este mpotriva noastr, aceasta era deviza de fapt a conductorilor acestor state care de bun voie au mbriat ideologia n cauz. Din cauza acestui lucru au czut jertf, pe lng cei mai muli i intelectualitatea de seam a neamului. n cursul anului 1947 s-au nregistrat ultimele momente spre instaurarea deplin a unui stat totalitar comunist. Astfel, n vara anului 1947, P.N.. (Partidul Naional rnesc) i P.N.L. (Partidul Naional Liberal) au fost scoase n afara legii, liderii acestora condamnai la ani grei de nchisoare, ajungndu-se ca pe scena politic a rii s rmn partidul comunist i aliaii acestuia, pregtindu-se terenul pentru un regim totalitar bazat pe un partid unic. ntins pe un timp ndelungat, de peste patru decenii, a cunoscut mai multe perioade cu anumite etape n cadrul acestora, avnd o serie de particulariti. O prim perioad este cea dintre 1948-1965 din timpul guvernrii lui Gheorghe Gheorghiu Dej. n cadrul acesteia exist dou etape distincte: prima din 1948-1958 i a doua din 1958-1965, an n care Gheorghe Gheorghiu Dej a ncetat din via, locul su fiind luat de Nicolae Ceauescu. A doua perioad a acestui regim este cea din 1965-1989, din timpul guvernrii lui Nicolae Ceauescu. n cadrul acesteia se pot distinge trei etape distincte: prima din 19651971, a doua din 1971-1982 i a treia din 1981-1989. n funcie de aceste perioade i etape, regimul comunist din Romnia a avut o serie de particulariti diferite. n prima etap din perioad guvernrii lui Gheorghe Gheorghiu Dej, regimul dictatorial comunist a avut cel mai represiv caracter, cum si cea mai accentuat obedien fa de Uniunea Sovietic. Este etapa n care s-a practicat o mare prigoan i reprimare mpotriva elitelor romneti i chiar a categoriilor sociale de muncitori, rani, pe care regimul pretindea c se sprijin. Au avut loc arestri i deportri masive de ordinul miilor, condamnri ala ani grei de detenie i la moarte, sau chiar lichidarea unor persoane fr a fi judecate. Tot n aceast etap a avut loc i naionalizarea principalelor mijloace de producie i colectivizarea

forat a agriculturii care, n fapt au dus la lichidarea proprietii private n marea ei majoritate i la instituirea proprietii de stat sub denumirea de proprietate socialist. Prin aceste aciuni, cetenii rii au ajuns s depind de stat, iar drepturile i libertile individuale au fost afectate dramatic. Totodat, s-au realizat bazele regimului totalitar, avnd o singur for politic cu rol conductor partidul comunist, i cu o total subordonare a societii civile celei politice. De menionat este faptul c Romnia a cunoscut o cretere economic pe baza unei rate ridicate a acumulrii, urmrindu-se industrializarea i electrificarea rii cu accent pe dezvoltarea industriei grele, ndeosebi a celei constructoare de maini. Prima etap a guvernrii lui Gheorghe Gheorghiu Dej se ncheie cu retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul rii noastre, fiind singura care reuete aceast performan. A doua etap se caracterizeaz printr-o anumit liberalizare a regimului comunist, materializat prin eliberarea deinuilor politici din nchisori i printr-o anumit elasticitate n viaa spiritual, continundu-se totodat procesul de dezvoltare economic. Este emis simultan i Declaraia din aprilie 1964. n prima etap din a doua perioad se continu procesul de cretere economic i pe aceast baz, o ridicare a nivelului de trai al populaiei, o protecie social i o anumit liberalizare a vieii spirituale, pstrndu-se ns elementele fundamentale ale regimului comunist totalitar. A doua etap a regimului politic dictatorial din timpul guvernrii lui Ceauescu se caracterizeaz prin accentuarea coninutului totalitar al regimului politic, recurgndu-se la o supraveghere sever a populaiei de ctre organele partidului i statului, la o politizare excesiv a vieii sociale n toate domeniile sale de activitate, la o supercentralizare a economiei, la mprumuturi masive de capital de pe piaa occidental ce au fost destinate construirii unor obiective industriale gigante, mari consumatoare de materii prime, materiale i energie care, n perspectiv, au avut urmri negative, mai ales sub aspectul eficienei i rentabilitii economice. S-au dezvoltat construciile, domeniul cultural i nvmntul. A treia i ultima etap se refer la intervalul de timp n care acest regim a fost nlturat prin revoluia romn. Drepturile i libertile sunt drastic ngrdite. Economia traverseaz o perioad de criz. Aceast este accentuat i de msurile iniiate de Ceauescu de a achita mprumuturile externe ale statului romn, care au dus, pe de o parte la o izolare economic i politic a Romniei, iar pe de alt parte au dus la privarea economiei de mijloacele moderne de dezvoltare. ntre 1988-1989, dei i-a achitat complet datoria extern de aproximativ 14 miliarde de dolari, Romnia era o ar cu o economie sarcofag, supercentralizat i mult rmas n urm, cu o populaie care se confrunta cu privaiuni de tot felul i umilit de cultul absurd al personalitii, existnd o total izolare a rii pe plan extern. n ceea ce privete relaia ceteni-stat, aceasta nu era una foarte strns, n primul rnd deoarece nu exista nicio disctincie ntre viaa privat i cea public, iar n al doilea rnd lipsurile erau foarte mari, desigur, aici fiind luat n discuie populaia de rnd. n ceea ce privete bunurile alimentare putem s-i spunem c necesarul de baz pentru populaie, adic ulei, zahr, orez, carne fin, unt etc. se ddeau pe raie, lunar n funcie de numrul membrilor familiei. Totul se cumpra pe sub mn, se mnca pe cartele. Trebuia s stai la cozi imense ca s cumperi ceva, iar uneori cnd i venea rndul pur i simplu nu mai aveai ce cumpra. ranii erau jecmnii de tot rodul muncii, neavnd voie s taie propriul animal, iar laptele i oule trebuind a fi predate la contract(obligaie pentru stat). Toate alimentele superioare se exportau, n magazinele din ar ntlnind mai de grab carnea inferioar i mezelurile din soia, iar unele le gseam doar n sezon (legume i fructe). Haine se gseau, materialele fiind bune, ns modelele erau clasice i mult mai decente dect cele din zilele noastre. Pentru voi, copiii, nu se gseau nici jucrii i nici dulciuri. Magazinele erau dezolante, cu rafturile goale. n toat perioada comunismului am fost lipsii de informaie, i

chiar de multe ori era fals. Una se spunea i alta era realitatea. La televizor era program foarte puin, de la ora 2000 pn la 2200 . n cadrul programului erau numai ediii nchinate partidului comunist i rare ori alt fel de emisiuni (Telenciclopedia) sau desene animate precum Mihaela, scumpetea aceea de fat care alerga mpreun cu un cel, la fel de hazliu ca ea, dintr-o parte i alta a ecranului de cteva ori, iar apoi se retrgea uor ca nu cumva s ne oboseasc prea tare. Asta n cazul n care nu se lua lumina, care mpreun cu apa i cldura erau ntrerupte frecvent sau lipseau cu desvrire. Film era numai smbt seara, iar duminica era program special. La radio erau numai cntece patriotice. tirile erau cenzurate, la fel i presa (Romnia liber) n care nu puteai citi altceva dect despre omagiile aduse soilor Ceauescu, respectiv despre cltoriile fcute de acetia peste grani. Drepturile erau simple vorbe, nici gnd realiti. Existau doar teoretic, nu i practic. Singurul nostru drept era acela de a munci. Ct despre libertatea de exprimare, aceasta era cu totul ngrdit. Nu puteai spune nimic de frica de a nu ajunge la nchisoare. n aceast perioad a avut loc o epurare a intelectualilor, un numr mare de oameni de tiin, art, cultur au ajuns s fie nchii pentru c nu au fost de acord cu ideile comunismului i i-au exprimat aceste opinii. Tot aici intervine i ncrederea n cei de lng noi. Era imposibil. Uneori nu puteai avea ncredere nici n propria persoana, astfel neputnd fi vorba de ncrederea din persoana de lng noi. Peste tot existau spioni ai securitii care te puteau trimite la nchisoare n orice moment. Strinii cnd veneau n ar erau urmrii de securitate, iar oamenilor le era fric s primeasc astfel de musafiri. n strintate se pleca foarte greu, aveai voie s pleci doar n rile comuniste, paapoartele obinndu-se dup nenumrate solicitri. Oricum, se mergea pe principiul c odat plecat, nu te mai ntorci niciodat. Cine avea main nu putea merge de capul lui n week-end. Chiar dac n timpul sptmnii toate mainile circulau, duminica era alt treab: o duminic circulau mainile cu numr de nmatriculare par, alt duminic viceversa. Dar, circulai pe baz de benzin i motorin, care erau limitate, erau cartelate, de asemenea. Fiecare locuitor al oraelor era obligat, prin aanumita lege 1, s ias n fiecare duminic s curteze strzile i parcurile. . Pe de alt parte, religia era oarecum interzis, icoanele lipseau cu desvrire din coli, n locul lor fiind poze cu Ceauescu (cultul personalitii) i chiar au fost drmate nenumrate biserici. Arhicunoscutele lozinci Dragi tovari.. i Ceauescu realesla al n lea congres, din timpul campaniei electorale. Nu aveai voie s ridici case, s deii valut, s ii legtura cu rudele din strintate, s faci avort (se pedepsea cu nchisoarea, anticoncepionalele fiind interzise cu desvrire), erai obligat s faci cel puin 4-5 copii, nu aveai voie sa economiseti bani i brbaii s poarte pr lung. Totodat elevii prestau munc n folosul comunitii, iar ziua de 23 august era srbtorit ca zi naional, i nu 1 decembrie aa cum e astzi. La 19 martie 1965, Gheorghe Gheorghiu-Dej a incetat din viata, lasand deschisa lupta pentru succesiune. Secretar general al partidului a devenit Nicolae Ceausescu. Dupa 1965, politica de distantare a regimului comunist din Romania fata de Moscova se mentine, fiind chiar accelerata, cel putin la nivel propagandistic. Acest lucru este dovedit si de vizita facuta la Moscova, in septembrie 1965, de Ceausescu, vizita care, cu toate ca s-a dorit a fi una de confirmare, a nemultumit in parte conducerea sovietica, prin accentele programului sau de guvernare. Oricum, independenta politicii lui Ceausescu se va manifesta doar in limitele concesiilor oferite de Moscova. Daca pe plan intern perioada de inceput a regimului Nicolae Ceausescu s-a caracterizat prin plasarea apropiatilor sai in posturi-cheie, pe plan extern asistam la continuarea politicii externe din ultimii ani de viata ai lui Gheorghiu-Dej. Teoria "caii nationale in constructia comunismului romanesc a fost repede imbratisata de Occident, care avea interesul de a promova si largi ruptura fata de Kremlin. Nimic nu-l putea face mai popular pe Nicolae Ceausescu, atat pe plan intern, dar mai ales pe plan extern, decat discursul cu accente antisovietice. De asemenea, Romania a fost primul stat din Estul comunist care a stabilit relatii

diplomatice cu RFG, in 1967, si care nu a rupt legaturile diplomatice cu Israelul, dupa Razboiul de Sase Zile. In aprilie 1968, presedintele Frantei, Charles de Gaulle, efectua o vizita in Romania, prilej de a-l felicita pe Nicolae Ceausescu, conform uzantelor diplomatice, pentru pretinsa lui politica de independenta.In noaptea de 20/21 august 1968, a avut loc interventia militara a trupelor Tratatului de la Varsovia in Cehoslovacia, interventie ce a pus capat "Primaverii de ta Praga", in fond un curent reformist manifestat la nivelul conducerii acestei tari, care milita pentru liberalizarea regimului politic in interior si apropierea de statele occidentale. Din punctul de vedere al Kremlinului, interventia militara a fost pe deplin justificata, deoarece, conform "doctrinei Brejnev", a suveranitatii limitate, evolutia politica din Cehoslovacia punea sub semnul intrebarii insasi existenta sistemului comunist. Reactia lui Nicolae Ceausescu fata de interventia militara in Cehoslovacia a trupelor Tratatului de la Varsovia s-a inscris in cursul politicii sale de distantare de Moscova. Atitudinea fata de interventia militara a URSS in Cehoslovacia a reprezentat refuzul sau de a da curs solicitarilor Moscovei de a avea sub control intreg blocul comunist. Acum s-a fundamentat nationalcomunismul lui Nicolae Ceausescu, prin discursul de condamnare a interventiei militare a Moscovei, tinut la 21 august 1968, in Bucuresti. Semnalele trimise in lumea libera privind linia noua in politica externa promovata de Nicolae Ceausescu nu au avut cum sa scape Washingtonului, care a incurajat aceasta politica, sperand intr-o largire a bresei in blocul comunist. Vizita lui Richard Nixon la Bucuresti a prins contur odata cu amplificarea politicii de distantare a Romaniei fata de Moscova, distantare care trebuia accentuata in opinia SUA, cu toate ca Bucurestiul nu a cochetat niciodata cu ideea parasirii blocului sovietic. Faptul ca Romania a fost folosita ca un ghimpe in coasta Moscovei reiesea si din invitatia adresata lui Nicolae Ceausescu si acceptata de acesta de a efectua o vizita oficiala in SUA, in octombrie 1970. Cinci ani mai tarziu, un al doilea presedinte SUA, Gerald Ford, viziteaza Bucurestiul. Nu intamplator, Romania a beneficiat de o serie de favoruri economice: este primita in GATT (Acordul General pentru Tarife si Comert), in 1971, iar in 1972 Romania este acceptata in FMI (Fondul Monetar International) incheind ulterior acordul cu Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD).Relatiile la cel mai inalt nivel cu Occidentul au fost reflectate si de vizita lui Nicolae Ceausescu la Paris, unde, in cadrul intrevederilor cu presedintele francez Georges Pompidou, a fost subliniat rolul jucat de Romania in progresul securitatii europene. Era insa vorba de limbajul diplomatic, menit sa ascunda interese ambivalente. Intre 30 iulie si 1 august 1975, are loc la Helsinki ultima reuniune a Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa, unde au fost prezenti sefii de stat sau de guvern din cele 35 de tari participante. Dincolo de starile conflictuale latente existente, s-au gasit si cai de ameliorare a neintelegerilor. Pentru statele aflate sub controlul Moscovei, deci si pentru Romania, conferinta a fost o reuniune cu rol propagandistic, axata pe ideea intelegerii internationale. Pentru Occident, conferinta a reprezentat, pe langa atingerea unor obiective imediate, si premisa liberalizarii progresive a regimurilor comuniste din estul Europei. Dupa ce a devenit presedinte al Romaniei, in 1974, si mai ales dupa semnarea Actului final al Conferintei de la Helsinki, Nicolae Ceausescu a urmarit obtinerea unei pozitii mai vizibile pe arena internationala si inlaturarea oricarei posibilitatii a Kremlinului de a interveni in politica PCR. Niciodata, dupa 1965, nu s-a pus problema parasirii Tratatului de la Varsovia sau CAER, asa cum a fost pusa in timpul evenimentelor de la Budapesta, din 1956. A fost vorba strict de manifestari de independenta, dar in limitele impuse de regimul comunist. Atat timp cat luarile de pozitie ale lui Nicolae Ceausescu, in plan extern, nu au afectat sistemul, pozitia sa la conducerea PCR nu era amenintata, chiar daca pe plan intern s-a trecut la un regim cu accente staliniste. Dupa anul 1980, s-a observat o degradare continua a vietii, urmata desigur si de o restrangere treptata a contactelor diplomatice de interes major pentru Romania. Nicolae Ceausescu a incercat sa se implice in rezolvarea tensiunilor dintre Israel si statele arabe,

precum si in conflictul din Vietnam, fara prea mare succes insa. Am asistat astfel, in ultimii ani ai dictaturii lui Ceausescu, la incheierea unor relatii diplomatice si economice aproape exclusiv cu tari din Lumea a Treia si din Liga Araba, care le-au inlocuit treptat-treptat pe cele cu Occidentul. Venirea lui Mihail Gorbaciov la putere in URSS si lansarea politicii sale de "glasnost" si "perestroika" au zdruncinat din temelii regimurile comuniste din Europa. De acum inainte, Nicolae Ceausescu nu a mai reprezentat un favorit al cancelariilor occidentale, ci a devenit o simpla problema a Moscovei, fapt ce nu a fost sesizat de diplomatia romaneasca decat cu intarziere. Impactul acestor reforme politico-economice asupra regimurilor din zona sovietica era din ce in ce mai mare, pe masura accelerarii lor. In Romania insa, aceasta politica a avut un efect contrar, deoarece au fost impuse noi reduceri la consumul de carburanti si electricitate, cu toate ca in 1989 a fost anuntata, ca o victorie a regimului, plata integrala a datoriei externe. Mihail Gorbaciov a vizitat Romania in luna mai a anului 1987 si a abordat, aluziv, in discutii tema introducerii unor reforme. Intr-un discurs transmis in direct, in timpul vizitei sale la Bucuresti, la 26 mai 1987, Gorbaciov a prezentat noile concepte ale politicii sale, de reforma si deschidere, criticand prin aceasta, implicit, si starea de lucruri din Romania. Vizita a ramas practic fara efect, deoarece pana in 1989 nu s-a simtit o imbunatatire a vietii economice. Politica de destindere si reconciliere promovata de liderii reformisti de la Kremlin in relatiile cu SUA a constituit factorul primordial in prabusirea sistemului comunist din Europa si in disolutia URSS, fapt ce a marcat sfarsitul Razboiului Rece. n ceea ce privete avantajele acestui regim totalitar se remarc : securitatea personal, sigurana primirii unui loc de munc dup terminarea studiilor, asigurarea primirii unor locuine pentru toi cetenii, egalitate n drepturi, infrastructur, sistem educaional, sistem sanitar, economie, agricultur foarte dezvoltate, aflndu-ne printre primele locuri n Europa sau chiar n lume.. Ct despre dezavantaje, acestea sunt multiple : lipsa alimentelor, carburanilor, gazelor naturale, programul tv redus la doar dou ore pe zi, economia exagerat de cldur (lipsa cldurii), a iluminatului public, accesul limitat la bunuri de consum (main, aparate electrocasnice- frigider, main de splat, televizor, radiocasetofon, etc) , constrngerea la exprimarea liber, a circulaiei persoanelor n afara granielor rii, obligaia de a lucra fr voia personal dup terminarea studiilor, incapabilitatea de modernizare dar i ngrdirea informaiei, au fcut ca viaa oamenilor s devin una monoton i dependent de acest regim.

Bibliografie: O istorie a comunismului din Romnia,Mihai Stamatescu,Sorin Andreescu editura Polirom, Iai, 2009 www.referate.ro