Sunteți pe pagina 1din 6

Laborator nr.

1 de electronica analogica

Redresoare monofazate fara filtru


Se vor studia redresoarele monofazate mono si dubla alternanta. Pentru redresorul monofazat monoalternan fr filtru se va determina experimental caracteristica de ieire tensiune-curent. Pentru o valoare a rezistenei de sarcin de la mijlocul caracteristicii se va calcula rezistena de ieire a redresorului. Se vor vizualiza tensiunile de ieire si de intrare determind forma, amplitudinea i frecvena acestora. Se vor evalua diferentele fata de redresorul ideal Se va proceda similar pentru un redresor monofazat dubl alternan fr filtru.

Introducere teoretic
Redresoarele monofazate au ca surs reteaua monofazat sau eventual un generator sau invertor monofazat. Exist trei tipuri de redresoare monofazate: redresor mono-ventil sau mono-alternanta; redresor dubla alternanta cu punct median; redresor in punte. Redresor monoalternan Redresorul monoalternanta este cel mai simplu dintre redresor si conine un singur element redresor, o diod. Schema, forma tensiunilor i schemele echivalente n semiperioadele distincte de funcionare sunt prezentate n figura 1. Dei aici este prezent i transformatorul, acesta poate lipsi.

Fig.1. Redresor monofazat monoalternan: schema (a); forma tensiunilor (b); schema echivalent n semiperioada pozitiv a tensiunii de intrare (c); similar n semiperioada negativ (d).

Randamentul sczut este unul dintre dezavantajele acestui redresor. Un al doilea dezavantaj este ncrcarea nesimetric a reelei, puterea fiind absorbita doar n timpul unei

singure semialternane. Redresorul monoalternan este ns destul de folosit la puteri mici deoarece este cel mai simpu i cel mai ieftin. Redresor dubl alternan cu punct median Redresorul dubl alternan cu punct median are schema, forma tensiunilor i schemele echivalente n semiperioadele distincte de funcionare, prezentate n figura 2. n cazul acestui tip de redresor transformatorul este necesar i trebuie s aib un secundar cu dou nfurri nseriate, care au acelasi numr de spire, cu un punct median ntre ele, astfel nct s furnizeze blocului redresor compus din dou diode dou tensiuni identice, u2. Ansamblul poate fi privit i ca dou redresoare monoalternan legate la aceeai sarcin, n cazul acesta rezistenta RS. n prima semiperioad cele dou diode sunt polarizate astfel: D1 direct, plusul tensiunii transformatorului la anod, iar D2 invers. Schema echivalent este aceea din figura 2b (D1 scurtcircuit, D2 intrerupt) i tensiunea pe sarcin este egal cu u2, adic o semialternan pozitiv.

Fig. 2. Redresor dubl alternan cu punct median: a) schema; b) forma tensiunilor; c) schema echivalent n semiperioada pozitiv a tensiunii de intrare; d) similar n semiperioada negativ

Avantajul schemei, valoarea medie dubl fa de redresarea monoalternan i deci o eficacitate dubl a redresrii. Dezavantajele sunt: utilizarea a dou diode, necesitatea unui transformator special ceea ce marete mult pretul de cost, dar i faptul c o diod suport n polarizare invers o tensiune maxim de dou ori mai mare dect valoarea maxim a u2. Caracteristica externa a unui redresor Un redresor real poate fi reprezentat simplificat ca o sursa de tensiune reala, adica o sursa de tensiune ideala si o rezistenta serie care va reprezenta rezistenta interna a sursei.

Schema si caracteristica externa sursei, adica variatia tensiunii de iesire in functie de curentul de iesire sunt prezentate in figura 3a, b. In acest caz simplificat, caracteristica externa este liniara. Daca se cunoaste caracteristica externa atunci se pot determina si elementele sursei reale, tensiunea fiind tensiunea in gol (la curent zero): U = Uo|Io =0 (1) iar rezistenta interna se poate determina alegand un interval la mijlocul caracteristicii iar rezistenta va fi cum raportul intre variatiea de tensiune si variatia de curent pe interval (figura 7b). Ri = Uo / Io (2) O reprezentare mai precisa conduce la o caracteristica usor neliniara, mai ales in partea initiala, unde apare efectul caderii de tensiune pe ventilele redresorului, astfel ca o caracteristica ridicata experimental arata ca in figura 3c.

a)

b)

c)

Fig. 3. Schema echivalent i caracteristica extern a unui redresor.

Mersul lucrrii
1. Se masoara si se aranjeaza descrescator rezistentele pe placa de incercare conformi figurii. Linia numita Punct median al transformator va fi punct de mas i va fi linia lateral albastra.

2. Se identific nfurrile primare i secundare ale transformatorului si se vor msura rezistenele acestora. 1. Se vor identifica diodele redresoare (1N4007) i terminalele, catodul fiind marcat printr-o band. Se va msura n dou sensuri rezistena unei diodei, a doua oara inversand legatura la terminalele diodei. 3. Se va realiza circuitul din figura (doar legaturile cu linie continua).

4. Se face intai o masuratoare in gol, nicio rezistenta nu e conectata, R - , apoi se conecteaz pe rnd rezistenele si se completeaz tabelul 1. 5. Se va realiza apoi un redresor monofazat dubl alternan prin realizarea legaturii desenata punctat intre catozii celor doua diode si similar punctului 4 se completeaza tabelul 2. 6. Se conecteaza osciloscopul in cazul sarcinii R=560. Se realizeaza pe rand cele doua tipuri de redresoare i se vor desena formele de und la intrare si iesire. Pentru a vizualiza tensiunea de intrare se poate muta osciloscopul la intrare sau se utilizeaza a doua sa intrare Se vor masura amplitudinea si perioada tensiunii de iesire si de intrare in ambele cazuri

Referat laborator nr. 1 EA Redresoare monofazate fara filtru Nume Grupa Data

R1= Rprimar= Rd1 = Tabel 1 R (k) I (mA) U (V) UMintrare = UMiesire = Tabel 2 R (k) I (mA) U (V) UMintrare = UMiesire =

R2=

R3= Rsecundar1= Rd2 =

R4=

R5= Rsecundar2=

12

2,7

0,560

0,150

0,047

Ti = To=

fi = f0 =

12

2,7

0,560

0,150

0,047

Ti = To=

fi = f0 =

Elementele schemei echivalente: Monoalternanta: Dubla alternanta: Observaii: U= U= Ri = Ri =

Coninutul referatului
Referatul va fi ntocmit conform formularului atasat. El va conine: 1. Nume, prenume, data, grupa; 2. Valorile masurate ale rezistenelor de sarcina; 3. Valorile masurate ale rezistenelor transformatorului; 4. Valorile masurate ale rezistenelor diodei; 5. Tabelul 1 completat; 6. Amplitudinile si perioadele masurate; se va calcula si frecvena; 7. Tabelul 2 completat; 8. Pentru dubla alternana: amplitudinile si perioadele masurate; frecvena calculat; 9. Se vor desena pe un acelasi grafic caracteristicile tensiune-curent conform tabelelor 1 i 2; 10. Elementele surselor echivalente determinate din caracteristicile externe conform figurii3 si relatiilor 1 si 2; 11. Desenele formelor de und observate la punctul 6.