P. 1
Sinteza Cursului Audit Intern

Sinteza Cursului Audit Intern

|Views: 212|Likes:
Published by Daniela_Savu_5417

More info:

Published by: Daniela_Savu_5417 on May 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/04/2014

pdf

text

original

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

CURS DE AUDIT INTERN

Autor: Conf.Univ.Dr.Anda Gheorghiu

Continutul acestui curs se afla sub protectia drepturilor de autor (conform Legii nr 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe). Reproducerea totala sau partiala a oricarei parti din continutul acestui curs, este interzisa fara acordul prealabil scris al autorului!

INTRODUCERE

Cursul de “Audit intern” se adreseză studenţilor înscrişi la programul de studiu ID, organizat de Facultatea de Stiinţe Economice. Obiectivele disciplinei: Auditul intern are ca obiectiv primordial asistarea managerilor în exercitarea eficace a responsabilitatilor lor furnizând analize, aprecieri, recomandari şi comentarii pertinente referitoare la activitǎţile examinate. Auditul intern este acea activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile, şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare. Cursul intitulat Audit intern urmăreşte îmbogăţirea cunoştinţelor din sfera disciplinelor cu caracter economic şi managerial ale studenţilor. Prin conţinutul şi structura sǎ, această disciplină răspunde nevoii de a oferi studenţilor cunoştinţe referitoare la audit, managementul riscurilor, guvernare corporativǎ. Prin parcurgerea cursului de audit intern se urmăreşte dezvoltarea următoarelor competenț e generale: 1. Cunoaştere şi înţelegere:
o o

Să cunoască limbajul specific auditului intern; Să identifice obiectivele şi funcţiile auditului intern departamentului de audit într-o firmă/instituţie; şi să cunoască rolul

o

Să identifice utilizatorii de informaţii furnizate de auditul intern şi cerinţele lor informaţionale.

2. Explicare şi interpretare:
o o

Să interpreteze corect informaţia rezultată din rapoartele de audit; Să evalueze corect performanţele întreprinderii şi sistemele de control managerial pe baza informaţiilor cuprinse în rapoartele de audit intern; Să realizeze o analiză şi o interpretare a fenomenelor şi proceselor economice sub aspectul financiar – contabil.

o

3. Instrumental-aplicative:
o

Să conducă activitatea de audit intern dintr-o societate comercială sau dintr-o instituţie publicǎ, capacitatea de a îndeplinii funcţii manageriale pe diferite trepte ierarhice; Să întocmească rapoarte de audit intern, de asigurare sau de consiliere;

o

4. Atitudinale:

2

o

Abilitatea de a formula, argumenta şi implementa decizii concrete, Înţelegerea şi aplicarea principiilor şi metodelor de investigare specifice Aplicarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de investigare specifice Dezvoltarea capacităţii de sintetizare şi interpretare a unui set de

viabile pe baza analizelor şi a studiului literaturii de specialitate;
o

auditului intern;
o

auditului intern pentru formularea de demersuri profesionale;
o

informaţii, de rezolvare a unor probleme de bază şi de evaluare a concluziilor posibile;
o

Formarea abilităţilor de analiză independentă a unor probleme şi Dezvoltarea iniţiativei în analiza şi rezolvarea de probleme; Formarea deprinderilor de execuţie aferente poziţiei de auditor intern; Dezvoltarea aptitudinilor organizatorice necesare poziţiei de auditor

capacitatea de a comunica şi a demonstra soluţiile alese;
o o o

intern (acurateţe în gândire, spirit de ordine şi disciplină, promptitudine, consecvenţă şi fermitate în exercitarea profesiei).
o o

Abilitatea de a colabora cu specialişti din alte domenii Abilitatea de a lucra în instituţii de specialitate internaţionale.

Competenț e specifice:
• •

Să cunoască modalităţile concrete de derulare a unei misiuni de audit intern; Să identifice obiectivele şi funcţiile auditului intern şi să cunoască rolul departamentului audit într-o firmă/instituţie;

Să identifice utilizatorii de informaţii furnizate de auditul intern şi cerinţele lor informaţionale. Cursul “Audit intern” este structurat în 4 unităţi de învăţare (capitole), fiecare dintre acestea indicând următoarele elemente: timp estimativ de studiu pentru asimilarea informaţiei; competenţe specifice unităţii de învăţare; cuprins al unităţii de învăţare; teme de control; bibliografie specifică unităţii de învăţare.

Evaluarea cunoştinţelor – constă în evaluarea finală, concretizată prin examenul susţinut în perioada de sesiune.

3

Eexplicarea noţiunilor de audit extern.5.5. 3 ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN ÎN ROMANIA. Repere istorice privind conceptul de audit 1. Intrebările de control 3.7.3. 2 2. Postulatele auditului. Schema generală privind derularea misiunii de audit public intern 3.3 UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR. revizuirea. Riscul de audit 2.1. Definirea noţiunilor de risc. Derularea misiunii de audit intern 4.2.6. 1 AUDITUL INTERN-NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.3.6.8.2. Auditul intern la entităţi publice în Romania 3.4. Bibliografia specifică unității de învățare nr.4. păstrarea şi arhivarea dosarelor de audit public intern.3.Cunostinţe despre entitate 4. 4 STUDIU DE CAZ. 4 67 72 74 83 85 89 124 124 125 127 PAGINA 6 6 9 18 22 28 28 29 31 31 42 58 64 64 65 66 128 130 174 175 4 . Test de autoevaluare nr. intern şi consiliere 1.1. Intrebările de control 2.2.5. certitudine şi incertitudine. 1 UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR. 2 EVALUAREA RISCURILOR ÎN AUDITUL INTERN 2.4. Dosarele de audit public intern. 3 3.1. Bibliografia specifică unității de învățare nr. Intrebările de control 1. METODOLOGIA MISIUNII DE AUDIT INTERN 3.CUPRINSUL SUPORTULUI DE CURS CUPRINS UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR. Bibliografia specifică unității de învățare nr. MISIUNEA DE AUDIT INTERN INVENTARIEREA PATRIMONIULUI SI VALORIFICAREA REZULTATELOR 4.3. Atitudinea faţa de risc 2.4. Organizarea auditului intern la entităţi private în Romania 3. 1 1. Test de autoevaluare nr. Raportul de audit public intern şi urmărirea recomandărilor 3. Cadrul de referinţă al conceptului de audit intern 1.6.9. Test de autoevaluare nr. Intervenţia la faţa locului (munca de teren) 3. Intrebările de control 4.1.2 UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR. Ghid procedural 3. Test de autoevaluare nr. Procesul gestionării riscurilor 2. Responsabilitatea auditorului vis-a-vis de detectarea fraudelor şi erorilor 1.2.7.

Bibliografia specifică unității de învățare nr.5.4 176 UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR. 1 AUDITUL INTERN-NOTIUNI INTRODUCTIVE Timpul mediu necesar pentru studiu: 6 ore 5 .4.

intern şi consiliere .1.3.sǎ înţeleagǎ care este responsabilitatea auditorului vis-a-vis de detectarea fraudelor şi erorilor Cuprinsul unităț íi de învăț are : 1. studenţii trebuie: . noţiunile de audit extern. regele francilor1. Auditul nu este o activitate recentă.să definească noţiunea de audit intern . Responsabilitatea auditorului vis-à-vis de detectarea fraudelor şi erorilor 1. regele francilor a domnit între 768-814 e. dar despre audit se vorbeste de cateva secole. în 1559.a asculta”.4. Dezvoltări ale termenului s-au petrecut în timpul domniei lui reginei Elisabeta I a Angliei.să definească noţiunea de audit extern .Competenţele specifice unităţii de învăţare: La sfarşitul parcurgerii unităţii de învăţare. Există documente că ar fi existat audit din secolul XIII.5. Repere istorice privind conceptul de audit 1.să ştie care este cadrul de referinţă al conceptului de audit intern .. iar persoanele se numeau “auditori”.2. el fiind utilizat încă de pe vremea lui Carol Cel Mare.să cunoască istoricul ştiinţei auditului intern . 6 .n. Cadrul de referinţă al conceptului de audit intern 1.sǎ poatǎ explica postulatele auditului. care. REPERE ISTORICE PRIVIND CONCEPTUL DE AUDIT Termenul de audit provine din limba latina de la cuvintul audit-auditare cu semnificatia .1. 1 Carol Cel Mare. a numit auditori care controlau cheltuielile publice. Considerente generale privind sistemul de control intern şi raporturile sale cu auditul intern 1. Postulatele auditului şi explicarea noţiunilor de audit extern şi intern 1. pe vremea regelui Eduard I al Angliei.

Cele mai cunoscute firme de audit internaţional sunt aşa-numiţii Big Four. după caz. Serviciile efectuate de aceste auditorii financiari sunt apreciate deopotrivă de investitori.Bineînţeles. cu rezerve. intreprinderile cotate la bursa. în numele acestora sau al auditorilor persoane juridice autorizate. imposibilitatea exprimării unei opinii. KMPG. a devenit în timp un instrument puternic de depistare a principalelor riscuri ale organizaţiilor. deoarece conferă un grad de încredere sporit în situaţiile financiare. căutând să răspundă mereu necesităţilor în continuă schimbare pe care le au organizaţiile. după caz. d)o referire la aspectele asupra cărora auditorii financiari atrag atenţia. o opinie contrară sau. Raportul se semnează de către auditori financiari. Auditul intern. giganţi în consultanţă: PriceWaterhouseCoopers. printr-un paragraf distinct. Raportul auditorilor financiari cuprinde: a)menţionarea situaţiilor financiare anuale care fac obiectul auditului financiar. Conform legii. cand recesiunea economica afecta intreprinderile. manageri şi creditori. c)o opinie de audit care exprimă în mod clar opinia auditorilor financiari potrivit căreia situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă conform cadrului relevant de raportare financiară şi. ori chiar refuzul certificării situaţiilor financiare ale întreprinderii. cum sunt : audit de calitate (pe standarde ISO). b)o descriere a ariei auditului financiar. e)o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situaţiile financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar. şi se datează. în cazuri extreme. persoane fizice. certificarea cu rezerve. dar accepţiunea cea mai veche şi mai folosită este aceea de audit financiar (extern) definită ca fiind o examinare profesionala independentă a situaţiilor financiare anuale ale unei entitǎţi în scopul formularii unei opinii de audit. audit al sistemelor informatice. noţiunea de audit poate acoperi multe domenii. audit al mediului. el conţinând certificarea sau. Deloitte&Touche şi Ernst&Young. respectiv a standardelor de audit conform cărora a fost efectuat auditul financiar. dacă situaţiile financiare anuale respectă cerinţele legale. 7 . Utilizarea termenului de audit în acceptiunea folosita în prezent este relativ recentă şi se plaseaza în perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite ale Americii. împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora. concentrat la începuturile sale mai mult pe probleme contabile. Auditul intern este o profesie care a prins contur de-a lungul anilor. dacă auditorii financiari nu au fost în măsură să exprime o opinie de audit. opinia de audit este fără rezerve. fără ca opinia de audit să fie cu rezerve. Raportul auditorilor este deosebit de important.

catre o verificare prin sondaj. În timp. instrumente. în conformitate cu un cadru general de raporatare financiara identificat. primii au fost numiti auditori externi iar cei din urma auditori interni. care aveau dreptul la o supervizare a activitǎţii intreprinderilor. Editura ASE. comparatii şi sǎ justifice cauzele esecurilor.verificarea soldurilor. cercetării. etc. cu sediul în Orlando-Florida SUA. 2001 8 . intreprinderile au inceput sǎ-şi organizeze propriile compartimente de audit intern.2 Schimbarile intervenite au fost benefice. Aceştia efectuau o serie de lucrari pregatitoare de spcialitate şi anume: inventarierea patrimoniului. Schimbările au vizat. prin preluarea efectuarii lucrarilor pregatitoare din interiorul organizaţiei. deoarece auditorii externi nu îşi mai incep activitatea de la zero ci pornesc de la rapoartele auditorilor interni. având o activitate prodigioasă pe linia pregătirii profesionale. iar pentru realizarea activitǎţii de certificare au apelat în continuare la cabinete de audit extern. având filiale pe toate continentele. în scopul exprimarii de catre auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost intocmite sub toate aspectele semnificative. Necesitatea auditorilor interni şi rolul acestora a crescut continuu şi a fost unanim acceptate. inspectia conturilor. următoarele aspecte: -Scopul activităţii de audit. paradigma auditului extern s-a modificat iar rolul auditorului a fost redefinit. publicând o revistă proprie.trebuiau sǎ certifice situatiile financiare anuale şi sǎ plateasca sume considerabile pentru auditorii externi care prestau respectivele servicii. Astfel s-au stabilit obiective. care. la care adauga constatari noi rezultate prin aplicarea procedurilor specifice. tehnici şi sisteme de raportare distincte pentru auditorii interni comparativ cu auditorii externi. sǎ dea consultatii şi solutii pentru cei care erau responsabili de activitatea intreprinderii.Astfel. Pentru a se face distinctie intre auditorii cabinetelor de audit extern şi cei din cadrul intreprinderii supuse auditului. În concluzie. Astfel. organizând colocvii şi certificând auditorii. Cu timpul auditorii externi au renuntat sǎ mai efectueze actiuni de inventariere şi de inspectare a conturilor clientilor şi au inceput sǎ realizeze analize. mai cu seama pentru reducerea cheltuielilor. în timp. se poate spune ca auditul a evoluat în timp de la o verificare exhaustiva a tranzactiilor în vederea detectarii fraudelor.Audit şi control financiar. s-a internaţionalizat. motiv pentru care acestia au simtit nevoia de a se organiza şi de a-şi standardiza activitǎţile practice. în anul 1941 a fost fondat Institutul Auditorilor Interni (The Institute of Internal Auditors). diferite sondaje. Bucureşti. . în principal. certificind apoi conturile organizatiei auditate. 2 Brezeanu P. fapt ce a determinat creşterea semnificativa a costurilor auditarii.

Adams Media.U. -Factorul definitoriu al responsabilităţilor auditorilor. când preşedintele George Bush a contrasemnat legea. Tyco. Având o arie de aplicativitate atât de diversificată. care este o reacţie la marile scandaluri financiare care au zguduit companii de renume din America (Enron. datoritǎ cerinţelor sale foarte stricte. EXPLICAREA NOŢIUNILOR DE AUDIT EXTERN.Stephen.2. Adelphia) şi care au dus la pierderea încrederii publicului în practicile expertizelor contabile.U. 3 Bainbridge M. S. auditul şi responsabilităţile consiliilor de administraţie. iar mai recent şi cele informatice (recunoscute sub numele de tehnici de audit asistate de calculator – Computer Assisted Audit Techiniques: CAAT).A.. Worldcom. auditului extern şi în cifrele raportate de companii. -Promovarea tehnicilor statistice şi matematice.1 9 . emiţând în urma acestor operaţii o opinie responsabilă şi independentă legată de domeniul evaluat. Legea Sarbanes-Oxley stabileşte standarde riguroase privind contabilitatea.-Caracteristicile esenţiale ale independenţei misiunii de audit. a apreciat cǎ implementeazǎ „cele mai profunde reforme ale practicilor de afaceri dupǎ cele ale lui Franklin Delano Roosevelt3”. POSTULATELE AUDITULUI. pag. dar şi mulţi fani. Un eveniment important în schimbarea atitudinii investitorilor faţă de rolul auditorilor a fost adoptarea în S. 1. The complete guide to Sarbanes-Oxley. INTERN ŞI CONSILIERE Auditul este o activitate independentă şi obiectivă desfăşurată de persoane fizice sau juridice care analizează şi evaluează diversele domenii de activitate desfăşurate de o entitate.A. Legea are şi critici. Global Crossing. Legea impune şi companiilor străine listate pe pieţele financiare americane să-şi întărească modalităţile de audit intern. activitatea de audit se poate clasifica după mai multe criterii. a Legii Sarbanes-Oxley (2002).

60. examinarea.. Ediţia a-IV-a.o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control deţinut asupra operaţiunilor. cuprinsă în Standardele Internaţionale de Audit Intern. sinceritatea şi imaginea fidelă a situaţiilor financiare. pag. Auditul intern este organizat sub forma institutelor naţionale afiliate IIA (Institute of Internal Auditors-Institutul Auditorilorr 4 Audit financiar 2000. Auditul intern s-a dezvolat mai întâi pe latura sǎ contabilă. o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile şi contribuie la adăugarea unui plan de valoare. Standarde. pag.Glosar de termeni”. Codul privind conduita etică şi profesională. control pe care nu l-ar putea avea din lipsă de timp. iar auditorul extern este o persoană total independentă. Teoria şi practica auditului intern. făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea5. Funcţiile lui includ printre altele. care aprobă Normele de audit intern aplicabile societăţilor comerciale ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse auditului financiar. 2000. Bucureşti.2010 .110 . procesele sale de management al riscurilor. financiare şi administrative a unei entităţi. O altă definiţie este dată de IIA (Institutul Auditorilor Interni). care are rolul de a aprecia regularitatea.04. ajutând conducerea în luarea unor decizii cât mai aproape de politica de management dusă de conducători. Apreciem că activitatea de audit intern este utilă în special managerilor. Potrivit acesteia. care face parte dintr-o organizaţie profesională şi care-şi exprimă opinia doar legat de situaţiile financiare în totalitate sau o componentă a acestora. 10 . Conform Standardului de Audit nr. 7 5 Jacques Renard. auditul intern reprezintă activitatea de evaluare organizată în cadrul unei entităţi sub forma unui serviciu. de control şi de conducere a întreprinderii. Editura Economică. MFP. Auditul intern ajută această organizaţie să işi atingă obiectivele evaluând printr-o abordare sistematică şi metodică. auditul intern este .. Bucureşti. în principal şi din lipsa cunoaşterii procedeelor utilizate. Acesta ajută conducerea în atingerea obiectivelor sale legate de managementul riscului. evaluarea şi monitorizarea conformităţii şi eficienţei sistemelor contabile şi de control intern4. De regulă. 88 din 19. cu ajutorul evaluării sistematice şi metodice. Această ultimă definiţie este preluată şi de Camera Auditorilor Financiari din România prin Hotărârea nr. făcând propuneri pentru creşterea eficienţei şi eficacităţii acestora. 2002. Auditul intern are un rol vital în desfăşurarea normală a vieţii economice. auditorul intern este angajat al entităţii şi are rolul de a analiza şi evalua toate activităţile şi funcţiile acelei entităţi.Auditul extern este o activitate independentă şi obiectivă efectuată de persoanele fizice sau juridice independente de entitatea analizată. ulterior devenind un instrument important de descoperire a riscurilor entităţilor. deoarece cu ajutorul acesteia pot avea un control asupra afacerilor.

. Pe termen lung.. deoarece în definiţie apare sintagma . Situaţiile financiare şi informaţiile financiare sunt verificabile Dacă această ipoteză fundamentală nu ar fi reală. Astfel. Jacques Renard.. Această profesie reuneşte peste 77.. Postulatele cel mai frecvent invocate în lucrările de audit sunt: 1. şi în cadrul acestora de particularităţile fiecărui sector de activitate. dar sugerează conceptul de asigurare rezonabilă. în special a celor contabile..funcţie”. În funcţie de obiectivele propuse de activitatea de audit. se validează: -teoria probei. de-a lungul timpului s-au desprins mai multe definiţii. Aceste norme sunt adoptate în funcţie de particularităţile legislative. -procedeul de verificare. de reglementările şi regulile fiecărei ţări în parte. pe termen scurt.activitate” în loc de . deoarece.Teoria şi practica auditului intern”. pentru că foloseşte sintagma . în cartea sǎ . când se referă la auditul intern...a aprecia” şi nu de . -aplicarea probabilităţii teoriei de audit. în timp ce autorul defineşte în cartea sǎ auditul intern ca o .este un dispozitiv intern din cadrul întreprinderii care are ca scop aprecierea exactităţii şi a sincerităţii informaţiilor. pot exista conflicte în ceea ce priveşte: -dezacordul onest asupra aplicării unei politici contabile.funcţie” şi de asemenea. auditul nu ar avea sens.dispozitiv”. Auditul intern se bazează pe un cadru reglementat la nivel internaţional sub forma Normelor Profesionale publicate de I.. consideră că auditul are rolul de .A.. aduce o critică actualei definiţii dată de Institutul Auditorilor Interni. deoarece adoptarea unor decizii de investiţii bazate pe informaţii pertinente este fundamentală pentru succesul organizaţiei pe termen lung. Verificarea nu implică probe de netăgăduit. Doar pe baza acestui postulat. spune acesta că .Interni) al cărui sediu este în Orlando – Statele Unite ale Americii. nu există un conflict de interese între auditori şi conducerea organizaţiei auditate Atât auditorii cât şi managerii ar trebui să fie interesaţi în prezentarea unei imagini cât mai fidele a situaţiilor financiare. Totuşi. garantarea integrităţii patrimoniului şi de a emite judecăţi asupra eficacităţii sistemelor de informare”.000 de membri. rol ce revine de fapt controlului intern.a asigura”.I. o astfel de definiţie spune că auditul intern . -stabilirea graniţelor responsabilităţii auditorului. din 120 de ţări.o activitate este mai elementară decât o funcţie şi îl situează pe responsabilul său pe o poziţie subalternă”. 2. Această definiţie a fost criticată de unii specialişti. asigurarea securităţii fizice şi contabile a operaţiunilor. 11 .

4. 3. frauda. Existenţa unui sistem de control intern satisfăcător reduce posibilitatea fraudei şi erorilor Un sistem de control intern se bazează pe două elemente definitorii: separarea responsabilităţilor în cadrul unei organizaţii şi verificarea internă propriu-zisă. Rezultatul unei misiuni furnizează asigurări rezonabile dar nu absolute că vor fi detectate erori semnificative cauzate.-încercarea managerilor de a „cosmetiza” situaţiile financiare. imparţialitate. prin ameliorarea performanţei publicate sau a gradului de atingere a altor obiective. ar fi deosebit de dificil şi discutabil să se stabilească. Activitatea curentă de audit este structurată în funcţie de experienţa şi cunoştinţele acumulate din auditarea clientului în anii precedenţi Astfel. auditorii îşi pot planifica angajamentele curente. cu obiectivitate. are ca scop detectarea erorilor semnificative. un garant absolut. 6. va rămâne valabil şi în viitor. dacă situaţiile financiare prezintă sau nu o imagine fidelă. Responsabilitatea sǎ constă în a-şi exercita îndatoririle cu competenţă. în lipsa unor probe contrarii. în special de nereguli Un audit efectuat în conformitate cu standardele de audit. Aplicarea constantă a principiilor general acceptate de contabilitate oferă o imagine fidelă a situaţiilor financiare În momentul în care auditorul îşi exprimă opinia sǎ în legătură cu situaţiile auditate. manipularea rezultatelor. Auditorul nu poate fi. pentru o societate auditată. 5. având un grad adecvat de scepticism profesional. 7. un sistem de control intern bun reduce eroarea. fără a elimina total riscul de apariţie a acestora. ceea ce măreşte eficienţa unei misiuni de audit. pe baza probelor şi experienţei cumulate din misiunile de audit anterioare. Factorii care determină gradul de independenţă sunt integritatea 12 . Independenţa este esenţială în misiunea de audit Fără o independenţă profesională şi personală de necontestat. În absenţa unor schimbări majore ale sistemului de control intern şi a unei fluctuaţii importante a managerilorcheie al clientului. pierderea activelor. auditorul poate să presupună că ceea ce a fost adevărat în trecut. pentru a-şi spori propria remuneraţie sau acordarea unor bonificaţii suplimentare. -demascarea fraudelor. Evident. inclusiv a fraudelor care pot afecta situaţiile financiare. de bună credinţă. el consideră ca element de referinţă aplicarea principiilor contabile general acceptate (fie ele IAS sau GAAP) în evaluarea gradului de fidelitate a situaţiilor sau informaţiilor analizate comparativ cu realitatea. însă. opinia auditorului poate fi pusă sub semnul întrebării. În absenţa unui astfel de criteriu.

Norme profesionale ale auditului intern. concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile entităţii publice. Auditul intern este „o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor o îndrumă pentru ai îmbunătăţi operaţiunile.1. printr-o abordare sistematică şi metodică. Clasificarea auditului în funcţie de afilierea auditorilor este redată sugestiv în figura următoare: Fig. sǎ menţionǎm cǎ din punct de vedere al modului de afiliere al auditorilor. auditul poate fi: audit extern. audit intern. controlului şi proceselor de guvernanţă. care au misiunea de a certifica situaţiile financiare ale unei organizaţii.7. audit public intern. Auditorul trebuie să respecte Codul privind conduita etică în domeniul auditului. adoptate prin Hotărârea 88/2007 a Consiliului CAFR. care i-a certificat competenţa şi care îl monitorizează permanent din punct de vedere profesional şi etic. Recapituland notiunile. şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare”6. conform Standardelor de audit intern. recunoscut sub numele de audit financiar este efectuat pe bază contractuală de către auditori independenţi (la noi în ţarǎ memnri ai Camerei Auditorilor Financiari din România). de asigurare şi consiliere. evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului. elaborate şi publicate de Institutul Auditorilor Interni 7 Legea 672/2002 privind auditul public intern 13 . ediţia 2007. pentru realizarea misiunii. Auditul extern. ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele. Auditul public intern se referǎ la instituţii care gestioneazǎ fonduri publice. fie persoane fizice. 8. fie persoane juridice. fiind o este activitate funcţional independentă şi obiectivă.morală şi obiectivitatea auditorului. Clasificarea auditului în funcţie de afilierea auditorilor 6 Camera Auditorilor Financiari din România. Statutul profesional de auditor independent impune anumite obligaţii profesionale Auditorul trebuie să răspundă unor cerinţe obligatorii de pregătire profesională şi de apartenenţa la un corp independent al auditorilor.

dr. prin urmare. în acelaşi timp. constituind o provocare pentru orice profesionist. Oferă servicii şi este independent din punct de vedere juridic 14 . de sistem şi de performanţă Efectuat anual de auditori independenţi. În realitate cele două funcţii sunt net diferenţiate.. auditorul financiar verificând uneori sistemul de control intern prin testele specifice în vederea creşterii gradului de încredere în situaţiile financiare supuse auditării. audit extern Criterii 1) Statut Audit public intern Integrat entităţii publice Audit intern Integrat societăţii comerciale sau poate fi o firmă specializată externă Audit extern Firmă specializată externă. de sistem şi de performanţă AUDITUL PUBLIC INTERN Realizat de auditorii salariaţi ai instituţiilor publice Include auditul de conformitate. de auditori interni. dar. Funcţia de audit intern s-a născut prin deprinderea unor activităţi din auditul extern şi de aici unele confuzii care încă se manifestă. în general. matematicii. Prezentăm principalele diferenţe între funcţia de audit intern. salariaţi ai organizaţiei Include auditul de conformitate.univ. doar funcţiei contabile pe baza situaţiilor financiare întocmite. al eticii. Procesul de audit implică utilizarea nu numai a cunoştinţelor din contabilitate. cum ar fi domeniu juridic. audit intern.1 Paralelă audit public intern. informaticii etc. examinează şi prezintă opinii referitoare la auditurile operaţionale (auditul de regularitate.1: Tabelul nr. dar şi a celorlalte din alte domenii. Auditorul intern tot prin procedee specifice. Auditul extern (financiar) se aplică.Anda Gheorghiu Auditul este. între acestea se identifică şi relaţii de complementaritate. conform tabelului nr. pe bază de contract Include auditul financiar al situaţiilor financiare anuale Sursa: Conf. analizei economico-financiare. auditul performanţei) şi la cele legate de management şi de strategie. o activitate interdisciplinară.AUDITUL ORGANIZAŢIILOR AUDIT EXTERN AUDITUL INTERN intreprinderilor Realizat permanent. audit public intern şi cea de audit extern.

Consiliul de Administraţie. mediu. directorii Domeniul este mai vast. Certificarea exactităţii conturilor şi situaţiilor financiare. care vizează evaluarea riscurilor şi adăugarea de valoare 8) Persoanele care concură la realizarea auditului 9) Metodologia utilizată Are o metodologie precisă. salariaţii. Auditul extern evaluează şi el sistemul de control intern. Gh. Întrucât sunt auditate toate componentele unei entităţi ţinând cont de analiza riscurilor şi periodicitate. furnizori Domeniul este mai restrâns. care vizează evaluarea riscurilor şi adăugarea de valoare 7) Independenţa auditorului Independenţă relativă.2) Cine face numirea Conducătorul entităţii cu avizul şefului compartimentului de audit public intern de la organul ierarhic superior Evaluarea sistemului de control intern şi asigurarea dată conducerii entităţii că acesta funcţionează Adunarea generală a acţionarilor sau consiliul de administraţie Adunarea generală a acţionarilor sau consiliul de administraţie 3) Obiectivele auditului Supravegherea gestiunii societăţii şi verificarea dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite.o metodologie clar stabilită. logistică. standardizată şi se bazează pe inventare. are mereu aceiaşi interlocutori din întreprindere. el putând fi considerat independent în exercitarea funcţiei sale. Stoian. gestiune patrimonială) Activitate efectuată permanent în cadrul societăţilor comerciale conform statutului. Vizând în special aspectele legate de situaţiile financiare. dar numai pentru elemente de natură financiar. Audit intern şi guvernanţă corporativă. pag. F. 2011. în sensul unei independenţe a minţii faţă de subiectele pe care le auditează. acţionari. Are o metodologie clar stabilită. analize. sau în cazul în care auditul intern este efectuat de o firmă externă. Evaluează şi face recomandări adecvate pentru îmbunătăţirea procesului de guvernanţă Acţionarii. deoarece include toate funcţiile întreprinderii (financiar-contabilă. interlocutorii sunt din toate segmentele întreprinderii. comparaţii. Este independent faţă de clientul său. 4) Beneficiarii auditului 5) Domeniul de aplicare a auditului Conducerea entităţii de la toate nivelele Domeniul este mai vast. Are. specifică.contabilă Toţi cei care doresc o certificare a conturilor: bănci. 29-31 15 . fiind vorba de o independenţa "specifică titularului unei profesii libere. confirmări externe Sursa: Ana Morariu. Bucureşti. interlocutorii sunt din toates egmentele întreprinderii. resurse umane. utilizarea experţilor. deoarece include toate funcţiile întreprinderii 6) Periodicitatea auditului Activitate efectuată permanent în cadrul entităţii prin acţiuni planificate. IT. Suciu. avem independenţa specifică a unei profesii libere. specifică. Întrucât sunt auditate toate componentele unei entităţi ţinând cont de analiza riscurilor şi periodicitate. Editura Universitară. reglementate juridic şi statutar. în funcţie de analiza riscurilor. rapoarte. verificarea fiind axată pe acele probleme care determină poziţia financiară şi performanţele întreprinderii Misiunile sunt organizate în mod intermitent şi în momente propice certificării conturilor. respectiv după sfârşitul anului. autorităţi. clienţi. Are o independenţă relativă.

în genere. Misiunile de consultanţă prezintă mai multe trăsături specifice:  consultantul este chemat pentru o anumită problemă. independentă de entitate. consultantul îşi poate extinde domeniul stabilit iniţial de la un simplu diagnostic la luarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea activităţilor. misiunile de consiliere sporesc plusul de valoare adus de audit. putem afirma că cele două tipuri de audit. În ultima perioadǎ a cunoscut o dezvoltare semnificativǎ ceea ce se numeşte. Aceste activităţi au ca obiectiv adăugarea unui plus de valoare şi îmbunătăţirea funcţionării unei organizaţii. bine delimitată. consiliere (ca parte componenta a auditului). extern şi intern sunt într-o acţiune complementară cu scopul de a reflecta o imagine fidelă a activităţii entităţilor. Exemple de servicii de consultanţă: consultanţă. care deţine cunoştinţe. sau activitatea de audit intern poate fi efectuată de o firmă de audit externă. Consilierii (consultanţii) deţin cunoştinţe suficiente şi pertinente despre mediul extern/intern al întreprinderii. pricepere şi experienţă deosebită într-o disciplină dată. De asemenea. putem avea un compartiment distinct în cadrul întreprinderii. fǎrǎ ca auditorul intern sǎ-şi asume responsabilitǎţi manageriale.  consultantul lucrează pentru un anumit responsabil din cadrul entităţii. În cazul auditului intern la societăţile comerciale. consultantul extern are statutul unui expert independent. iar durata are în general o perioadă bine delimitată. fără ca auditorul intern să îşi asume responsabilităţi ale managementului. facilitare şi formare profesională. cel care va rămâne „proprietarul" raportului său. Ca parte integrantǎ a auditului intern. care corespunde competenţei sale tehnice. dar şi implementarea adecvată a acestora. ceea ce le oferă mai multe avantaje cu ajutorul cărora pot ajuta entităţile publice în rezolvarea anumitor probleme deosebite. consiliere. managementul riscului şi proceselor de control. gestionarea riscului şi controlul intern. Spre deosebire de auditorul public intern care este integrat entităţii publice.  cu acordul clientului. Serviciile de consultanţă (activităţile de consultanţă) sunt recomandări de formă şi sunt efectuate în general la cererea specifică a unui client. Prestatorul extern de servicii poate fi o persoană sau o întreprindere. este extrem de importantǎ şi noţiunea de consiliere în auditul intern. Din 16 . contribuie la îmbunǎtǎţirea administrǎrii organizaţiei.  misiunea are un obiectiv foarte clar. iar consultantul nu va interveni în alte probleme decât cele stabilite iniţial.Ca o concluzie.

la reuniuni punctuale. 1. vom trata doar derularea misiunii de asigurare. Auditul intern este ideal plasat pentru a efectua acest tip de activitǎţi datǎ fiind: -Aderarea sǎ la criteriile cele mai înalte de obiectivitate. dar trebuie spus ca documentatia misiunii de consiliere este foarte asemanatoare. Misiuni de consiliere formalizate Desfǎşurarea misiunilor de consiliere formalizate se realizeazǎ prin parcurgerea etapelor (pregǎtirea misiunii de consiliere. iar documentaţia suport constǎ în materialele de curs elaborate. majoritatea prestaţiilor de consiliere reprezintǎ continuarea fireascǎ a misiunilor de asigurare şi pot consta în recomandǎri. formale sau informale. al riscurilor şi al strategiilor. CADRUL DE REFERINŢĂ AL CONCEPTULUI DE AUDIT INTERN Auditul intern este o profesie care se bazează pe un cadru de referinţă recunoscut din punct de vedere al principiilor de bază pe plan mondial. Aceastǎ activitate se va concretiza prin organizarea de cursuri.3.acest punct de vedere. Bineînţeles. Misiunile de consiliere privind formarea şi perfecţionarea profesionalǎ. Misiunile de consiliere pentru situaţii excepţionale Misiunile de consiliere pentru situaţii excepţionale se referǎ la participarea în cadrul unor echipe constituite în vederea reluǎrii activitǎţilor ca urmare a unei situaţii de forţǎ majorǎ sau alte evenimente excepţionale. pot fi sau nu cuprinse în mod distinct în planul de audit. schimburi curente de informaţii. respectarea procedurilor aferente şi elaborarea unor documente specifice activitǎţii. intervenţia la faţa locului şi comunicarea rezultatelor misiunii de consiliere). Misiunile de consiliere cu caracter informal Misiunile de consiliere cu caracter informal sunt realizate prin participarea în cadrul diferitelor comitete permanente sau la proiecte de duratǎ determinatǎ. Datorita spatiului restrans al acestui curs. -Sfera de cunoştinţe în domeniul proceselor organizatorice. studii sau evaluǎri. acesta trebuie să se 17 . seminarii sau ateliere de lucru. Tipologia activitilor de consiliere Misiunile de consiliere formalizate Misiunile de consiliere formalizate sunt cuprinse într-o secţiune distinctǎ a planului de audit anual şi sunt efectuate prin abordǎri sistematice şi metodice conform unor proceduri prestabilite. având un caracter formalizat.

menită să adauge valoare şi să îmbunătăţească operaţiunile unei organizaţii. disciplinată în vederea evaluării şi îmbunătăţirii eficienţei proceselor de management al riscurilor. iunie 1999 – Sursă: IIA Standards 2004 18 . de performanţă. Standardele IIA precizează că „auditul intern este o activitate independentă. constituit în principal din lucrări şi articole de doctrină. de asigurare şi consultanţă. controlul intern şi guvernarea întreprinderii şi că finalitatea sǎ este aceea de a aduce un plus de valoare organizaţiilor. precum şi ale seminariilor. management al 8 Institutul Auditorilor Interni. de respectare a normelor (conformitatea). obiectivă. • modalităţile practice de aplicare care comentează şi explică normele şi recomandă cele mai bune practici. control şi guvernanţă 8”. fiind expresia aşa numitei „bune practici” acceptate pe plan internaţional pentru auditul intern. • sprijinul pentru dezvoltarea profesională. adică activităţile de îndrumare şi înrudite cu aceasta.” O altă activitate care intră în sfera auditului intern este consultanţa. Aplicarea acestui cadru de referinţă oferă organizaţiilor şi organismelor de reglementare o asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni. Ele pot avea în vedere aspecte financiare.adapteze la particularităţile legislative şi de reglementare ale fiecărei ţări. Standardele internaţionale în domeniul auditului intern s-au cizelat în timp şi sunt rezultatul a decenii de activitate şi schimb de experienţă între profesionişti. Cadrul de referinţă. că domeniile sale de responsabilitate sunt riscul. „Serviciile de asigurare reprezintă o examinare obiectivă a documentelor justificative (dovezilor de audit) în scopul obţinerii unei evaluări independente cu privire la procesele de management al riscurilor. elaborat de IIA (Institutul Auditorilor Interni) cuprinde: • definiţia auditului intern adoptată în luna iunie a anului 1999 de Consiliul de Administraţie al IIA. a căror natură şi arie sunt convenite cu conducerea şi care au ca scop adăugarea de valoare şi îmbunătăţirea proceselor de guvernanţă. Auditul intern ajută o organizaţie să-şi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică. din documente ale colocviilor şi conferinţelor. care precizează că auditul intern efectuează misiuni de asigurare şi de consiliere. • codul deontologic care furnizează auditorilor interni principiile şi valorile ce le permit să-şi orienteze practica profesională în funcţie de contextul lor specific. la regulile specifice care guvernează sectoare de activitate specifice (cum ar fi sectorul bancar) sau pur şi simplu la mărimea şi cultura organizaţiilor. control sau guvernanţă pentru organizaţie. • normele profesionale pentru practica auditului intern care îi ghidează pe auditorii interni în vederea îndeplinirii misiunii şi în gestionarea activităţii lor. sistemul de securitate şi principiul atenţiei cuvenite în audit.

 credibilitatea-informatiile furnizate de opiniile şi rapoartele auditorilor interni sǎ fie fidele realitatii şi de incredere.riscurilor şi control din organizaţie. proiectare procese şi training. Auditorii interni trebuie sǎ respecte prevederile Codului privind conduita etica a auditorului intern. b. astfel incit acesta sǎ-şi indeplineasca cu profesionalism. deoarece increderea publica şi respectul de care se bucura un auditor intern reprezinta rezultatul realizarilor cumulative ale tuturor auditorilor interni. loialitate. limitându-se la a executa misiunea în limita cunoştinţelor şi experienţei avute. proactive: oferite ca parte din gama de servicii de audit.Are scopul de a crea cadrul etic necesar desfasurarii profesiei de auditor intern. corectitudine şi în mod constiincios indatoririle de serviciu şi sǎ se abtina de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii instituţiei saub autoritatii publice în care îşi desfasoara activitatea. reactive: prestate la cerere. fără însă a compromite independenţa şi obiectivitatea auditului. 19 . Aceste activităţi includ consiliere. consultanţă. fără ca auditorul intern să-şi asume responsabilităţi de conducere. echilibrul şi corectitudinea sunt elemente esentiale ale profesiei de auditor intern. În prestarea serviciilor de consultanţă auditorul intern trebuie să păstreze obiectivitatea şi sub nici o formă nu îşi va asuma responsabilităţi de conducere.  profesionalismul-presupune existenta unor capacitati intelectuale şi experiente dobindite prin pregatire şi educatie şi printr-un cod de valori şi conduita comun tuturor auditorilor interni.  conduita-presupune ca auditorul intern sǎ aibǎ o conduita ireprosabila atit pe plan profesional cit şi personal. Realizarea scopului mentionat presupune indeplinirea urmatoarelor obiective ale profesiei de auditor intern:  performanta-presupune desfasurarea unei activitǎţi la cei mai ridicati parametri.în conditii de economicitate. Activităţile de consultanţă pot fi: a. iar sprijinul şi cooperarea profesionala. în scopul indeplinirii cerintelor interesului public. facilitare.  increderea-în indepliniurea sarcinilor de serviciu auditorii interni trebuie sǎ promoveze cooperarea şi bunele relatii cu ceilalti auditori interni şi în cadrul profesiei. eficacitate şi eficienta. siguranta şi onestitate.  calitatea serviciilor-presupune realizarea sarcinilor cu obiectivitate. Codul privind conduita etica a auditorului intern reprezinta un ansamblu de principii şi reguli de conduita care guverneaza activitatea auditorilor interni.

integritatea fiind suportul increderii şi credibilitatii acordate rationamentului auditorului. auditorii interni sunt obligati sǎ prezinte în rapoartele lor orice documente sau fapte cunoscute de ei.Independenta şi obiectivitatea-auditorii interni au obligatia:  sǎ depuna toate eforturile pentru a fi independenti în tratarea problemelor  aflate în analiza.auditorul sǎ fie corect.buna credinta şi responsabilitate. Integritatea. onest. auditorii interni au obligatia sǎ respecte urmatoarele principii fundamentale şi reguli de conduita : 1. sǎ formuleze opiniile şi recomandarile proprii  sǎ faca o evaluare echitabila a tuturor circumstantelor relevante şi sǎ nu fie influentati de propriile interese sau de interesele altora în formarea propriilor opinii.  sǎ nu se implice în acele activitǎţi în care au un interes legitim/intemeiat. Reguli de conduita:  exercitarea profesiei cu onestitate. în funcţie de pertinenta acestora.  sǎ foloseasca toate informatiile utile primite de la organizaţiea auditata şi din alte  surse  sǎ analizeze punctele de vedere exprimate de organizaţiea auditata şi. sǎ asigure unei entitǎţi auditate alte servicii decit cele de audit şi consultanta. din partea celui auditat. care în caz contrar ar afecta activitatea structurii auditate 20 .  respectarea legii şi actionarea în conformitate cu cerintele profesiei.  Se interzice auditorilor interni: • • • • sǎ se implice în activitǎţi sau în relatii care ar putea sǎ fie în conflict cu interesele entitǎţii publice şi care ar putea afecta şi evaluarea obiectiva.  se interzice auditorilor interni sǎ ia parte cu buna stiinta la activitǎţi ilegale şi angajamente care discrediteaza profesia de auditor intern sau organizaţiea publica din care face parte. avantaje de natura materiala sau personala care ar putea sǎ afecteze obiectivitatea lor. sǎ primeasca în timpul misiunii lor.În desfasurarea activitǎţii.  respectarea şi contributia la obiectivele etice legitime ale entitǎţii. 2.  sǎ formuleze în rapoarte concluzii şi opinii bazate exclusiv pe documentele  obtinute şi analizate conform standardelor de audit. şi incoruptibil.  sǎ fie independenti şi impartiali în teorie şi în practica.  sǎ manifeste obiectivitate şi impartialitate în redactarea precisa şi obiectiva a  rapoartelor.

pregatire şi experienta profesionala elocvente. 21 . eficienta şi calitatea activitǎţii lor.Neutralitatea politica Auditorii interni trebuie sǎ fie neutri din punct de vedere politic. aplicind cunostintele. impartialitate şi la standardele internationale.În acest sens. Auditorii interni în au obligatia ca în exercitarea atributiilor cele revin sǎ se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.aptitudinile şi experienta dobindite. -sǎ îşi imbunatateasca în mod continuu cunostintele.Competenta profesionala Auditorii interni sunt obligati sǎ îşi indeplineasca atributile de serviciu cu profesionalism. Reguli de conduita: -Se interzice folosirea de catre auditorii interni a informatiilor obtinute în cursul activitǎţii lor în scop personal sau intr-o maniera care poate fi contrara legii ori în detrimentul obiectivelor legitime şi etice ale entitǎţii auditate. 5. Reguli de conduita : Auditorii interni au obligatia: -sǎ se comporte intr-o maniera profesionala. conform standardelor internationale. -sǎ utilizeze metode şi practici de cea mai buna calitate în activitǎţile pe care le realizeaza. informatiile sau documentele despre care iau cunostinta în executarea atributiilor lor. în scopul indeplinirii în mod impartial a activitǎţilor. Auditorii interni sunt obligati sǎ pastreze confidentialitatea în legatura cu faptele. 4. în cazuri exceptionale auditorii interni pot furniza aceste informatii numai în conditiile expres prevazute de normele legale în vigoare. Este interzis ca auditorii interni sǎ utilizeze în interes personal sau în beneficiul unui tert informatiile dobindite în exercitarea atributiilor de serviciu. -sǎ cunoasca legislatia de specialitate şi sǎ se preocupe în mod continuu de creşterea nivelului de pregatire. În desfasurarea auditului şi în elaborarea rapoartelor auditorii interni au datoria de a adera la postulatele de baza şi la standardele de audit general acceptate. ei trebuie sǎ îşi mentina independenta fata de orice influente politice. aptitudinile şi experienta necesare.3. competenta. în toate activitǎţile pe care le desfasoara. Confidentialitatea. -sǎ aibǎ un nivel corespunzator de studii de specialitate. sǎ aplice standarde şi norme profesionale şi sǎ manifeste impartialitate în indeplinirea atributiilor de serviciu -sǎ se angajeze numai în acele misiuni în care au cunostintele.

cu obiective proprii. Deşi auditorul nu este şi nu poate fi ţinut responsabil pentru prevenirea fraudelor şi erorilor. prin ectivitatea desfăşurată – auditul poate juca un rol pozitiv în prevenirea fraudelor şi erorilor. conceptul de audit s-a rafinat tot mai mult. În ultimele decenii. decât dupa trecerea unei perioade de trei ani. RESPONSABILITATEA AUDITORULUI VIS-A-VIS DE DETECTAREA FRAUDELOR SI ERORILOR Un auditor nu poate obţine certitudinea sigura şi absolută că materialele false sau greşite din situaţiile financiare vor fi detectate. Cunoscând limitele inerente ale auditului. prin descurajarea apariţiei acestora. Auditorii interni care se gasesc în una din situatiile prevazute anterior au obligatia de a-i informa de indata. pe conducatorul entitǎţii publice şi şeful structurii de audit public intern. 1. Pe de altă parte. ca în orice alt 22 . dar şi cu metode şi tehnici specifice. Responsabilitatea pentru prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor apartine conducerii.Auditorii interni nu trebuie implicati în vreun fel în indeplinirea activitǎţilor pe care în mod potential le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern ale entitatilor publice.4. în scris. există un risc inevitabil de a nu descoperi relatările false ale unor situaţii financiare. chiar daca auditul este astfel creat şi organizat. ajungandu-se în mod natural la crearea unui domeniu de sine stătător. Auditorilor interni nu trebuie sǎ li se incredinteze misiuni de audit public intern în sectoarele de activitate în care acestia au detinut functii sau au fost implicati în alt mod. a căror utilizare să asigure atingerea acestor obiective. Auditorii interni care au responsabilitati în derularea programelor şi proiectelor finantate integral sau partial de Uniunea Europeana nu trebuie implicati în auditarea acestor programe.

managementul îşi asumă responsabilitatea pentru orice risc rămas. Conducerea. Auditorul se află adesea în situaţia de a lua decizii importante fără a se lăsa influenţat de factori extraprofesionali. în aceste condiţii. a desfăşurării ordonate şi eficiente a activităţilor organizaţiei. indiferent de rigurozitatea cu care aplică standardele de audit. scopul acestora sau chiar transformările din mediul existent. dar nu pot elimina riscul apariţiei denaturărilor. Un auditor nu poate obţine o certificare absolută cu privire la faptul că denaturările semnificative din situaţiile financiare vor fi detectate. de a aduce un plus de siguranţă faptului ca informaţia contabilă a fost obţinută. cât şi conducerii unei organizaţii. În consecinţă. să creeze şi să menţină o cultură de onestitate şi înalte standarde de etică şi să fixeze controale corespunzătoare pentru prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor din cadrul organizaţiei. Nici un auditor nu poate furniza o asigurare absolută că situaţiile financiare nu conţin erori sau fraude semnificative. Datorită limitărilor 23 . Există riscul ca auditorul să nu le poată depista. trebuie să instituie un climat adecvat. sub supravegherea celor însărcinaţi cu guvernanţa. există câteva caracteristici comune datorită atât internaţionalizării afacerilor. Conducerea unei organizaţii este responsabilă de stabilirea unui mediu de control şi de menţinerea politicilor şi procedurilor care să ajute la realizarea obiectivului de asigurare. în condiţii cât se poate de bune. fie din cauza utilizării unui raţionament greşit în selectarea şi aplicarea standardelor de contabilitate. fie că acestea sunt cauzate de fraude sau de erori. Această responsabilitate include implementarea şi asigurarea funcţionării continue a sistemelor contabile şi de control intern care sunt menite să prevină şi să detecteze fraudele şi erorile. Rolul auditorului este în principal acela de a spori încrederea utilizatorului în informaţia contabilă. Puterea de decizie trebuie. cât şi a influenţei standardelor americane din domeniu sau a marilor cabinete de audit. ceea ce implică o pregătire profesională continuă din partea auditorilor. Lipsa unei reţete universale în ceea ce priveşte procesul de audit conferă auditurului aceste valenţe. Erorile pot exista fie ca urmare a procesării incorecte a datelor contabile. asemenea unui judecător. Astfel de sisteme reduc. să fie dublată de o personalitate de excepţie să poată rezista oricaror presiuni exterioare care ar urmări schimbarea opiniei auditorului în defavoarea adevarului.domeniu care se bazează pe economic sau social. Responsabilitatea primară pentru prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor aparţine atât celor însărcinaţi cu guvernanţa. Indiferent de legislaţia adoptată de fiecare ţară sau de prevederile standardelor internaţionale de audit. diferitele tipuri de audit. tratată şi prezentată în conformitate cu standardele şi principiile contabile general acceptate.

Orice constrângeri sau restricţii exercitate asupra auditului intern de către conducere reprezintă indicii de nerespectare a statutului de auditorilor interni. acesta incluzând şi determinarea naturii. Unele dintre mijloacele de realizare a obiectivelor corespunzatoare auditului. decât conclusivă. Pentru a aprecia un grad rezonabil de independenţă a auditorilor interni. duratei şi întinderii procedurilor de audit extern. Auditorul extern poarta responsabilitatea exclusivă a opiniilor sale referitoare la audit. sau extern. deoarece au astfel posibilitatea de a creşte semnificativ eficienţa misiunii de audit a situaţiilor financiare. Un angajament de audit nu garantează că toate denaturările semnificative vor fi detectate. cât şi pentru a-şi desfăşura în mod eficient activitatea de audit. De regulă. există un risc inevitabil ca unele denaturări semnificative ale situaţiilor financiare sau ale altor arii auditabile să nu fie detectate. auditorul extern ia în considerare activităţile specifice auditului intern şi efectele acestora asupra procedurilor de audit extern.inerente ale unui angajament de audit. duratei şi gradului de cuprindere a procedurilor de audit intern. deşi auditul este planificat şi desfăşurat corespunzător. deşi anumite rezultate ale activităţii de audit intern pot fi utile auditorului independent. motiv pentru care anumite aspecte ale auditului intern pot fi utile în determinarea naturii. în evaluarea preliminara a activităţii de audit intern se are în vedere gradul de independenţă a auditorilor interni din cadrul intreprinderii. Prin 24 . utilizarea testelor. Deşi auditorul nu este şi nu poate fi ţinut responsabil pentru prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor această responsabilitate şi riscul cel mai mare îi aparţin conducerii. Auditorii externi au tot interesul să îşi coordoneze activitatea cu cea a auditorilor interni. datorită unor factori ca: utilizarea raţionamentului profesional. Un audit intern funcţional şi eficient este util atât sub raportul planificării în timp al auditului extern. cât şi al reducerii ariei de cuprindere a procedurilor de fond aplicate de auditorul extern. fie intern. în conformitate cu standardele internationale de audit. Mai mult decât atât coordonarea cu activitatea auditorilor interni poate genera un plus de informaţii esenţiale în evaluarea riscurilor de control. limitările inerente ale controlului intern şi faptul că multe dintre probele disponibile auditorului au o natură mai degrabă persuasivă. Auditorul extern trebuie să înţeleagă suficient de bine activităţile de audit intern atât pentru a putea planifica activitatea de audit. sunt similare. ele nu pot schimba sau substitui activitatea de audit extern în ansamblul său. degrevarea auditorilor interni de orice altă sarcină în afara celor de audit şi libertatea de a comunica şi colabora cu auditorii externi. un auditor extern se poate astepta ca departamentul de audit intern să raporteze direct la cel mai înalt nivel al managementului intreprinderii. Astfel. Prin urmare.

să se angajeze numai în acele misiuni pentru care au cunoştinţele. o astfel de situaţie poate genera. Se consideră fraudă prezumată când există circumstanţe care sugerează o acţiune frauduloasă şi care ajung la cunoştinţa auditorului pe parcursul misiunii de audit. este adecvat ca auditorul să chestioneze conducerea cu privire la modul în care îşi onorează aceste responsabilităţi. Auditorii interni trebuie să se comporte într-o manieră profesională în toate activităţile pe care le desfăşoară. În plus. în desfăşurarea auditului şi în elaborarea rapoartelor auditorii interni au datoria de a adera la postulatele de bază şi la standardele de audit general acceptate. Astfel. în ultima instanţă. se mai poate adăuga şi intergritatea sau competenţa îndoielnică a conducerii. Prin urmare. auditorul chestionează conducerea cu privire la sistemele contabile şi de control intern stabilite pentru prevenirea şi detectarea erorilor. În afară de acestea. de vreme ce auditorul nu are responsabilitatea de a demonstra fraudele din punct de vedere juridic. auditul poate juca un rol pozitiv în prevenirea producerii fraudelor şi erorilor. să aplice standarde profesionale înalte şi să manifeste imparţialitate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Condiţiile şi evenimentele care sporesc riscul de fraude sau erori se referă ăn principal la carenţele ăn funcţionarea sistemelor de contabilitate şi control intern sau la neconcordanţele controalelor interne. decât către fraude dovedite. Auditorul completează propriile cunoştinţe despre activităţile organizaţiei prin chestionarea conducerii (inclusiv prin declaraţii scrise) cu privire la evaluările riscului de apariţie a fraudei făcute de conducere şi la sistemele existente de prevenire şi detectare a acesteia. auditorul trebuie să facă diferenţa dintre o fraudă prezumată şi o fraudă dovedită. de cele mei multe ori prin descurajarea apariţiei acestora. preocuparea sǎ este direcţionată mai curând către acţiuni suspecte de fraudă.activitatea desfăşurată. Din moment ce conducerea este responsabilă de sistemele contabile şi de control intern ale organizaţiei. REZUMAT 25 . aptitudinile şi experienţa necesare şi să utilizeze metode şi practici de cea mai bună calitate în activităţile pe care le realizează. Caracterul de fraudă al unei operaţiuni nu se poate stabili decât în instanţă. inclusiv retragerea auditorului din respectiva misiune. Auditorul trebuie să obţină probe de audit suficiente şi adecvate cu privire la conformitatea cu respectivele legi şi reglementări recunoscute de de auditor ca având un efect asupra determinării sumelor şi prezentărilor de informaţii semnificative din aria auditabila.

s-a internaţionalizat. care precizează că auditul intern efectuează misiuni de asigurare şi de consiliere. care au misiunea de a certifica situaţiile financiare ale unei organizaţii. în scopul exprimarii de catre auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost intocmite sub toate aspectele semnificative. 26 . în timp. evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului. fie persoane fizice.a asculta”. elaborat de IIA (Institutul Auditorilor Interni) cuprinde: • definiţia auditului intern adoptată în luna iunie a anului 1999 de Consiliul de Administraţie al IIA.Termenul de audit provine din limba latina de la cuvintul audit-auditare cu semnificatia . Auditul a evoluat în timp de la o verificare exhaustiva a tranzactiilor în vederea detectarii fraudelor. controlului şi proceselor de guvernanţă. ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele. organizând colocvii şi certificând auditorii. Cadrul de referinţă. • normele profesionale pentru practica auditului intern care îi ghidează pe auditorii interni în vederea îndeplinirii misiunii şi în gestionarea activităţii lor. recunoscut sub numele de audit financiar este efectuat pe bază contractuală de către auditori independenţi (la noi în ţarǎ memnri ai Camerei Auditorilor Financiari din România). publicând o revistă proprie. fiind o este activitate funcţional independentă şi obiectivă. în conformitate cu un cadru general de raporatare financiara identificat. motiv pentru care acestia au simtit nevoia de a se organiza şi de a-şi standardiza activitǎţile practice. şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare. cu sediul în OrlandoFlorida SUA. de asigurare şi consiliere. concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile entităţii publice. cercetării. Necesitatea auditorilor interni şi rolul acestora a crescut continuu şi a fost unanim acceptate. printr-o abordare sistematică şi metodică. Auditul public intern se referǎ la instituţii care gestioneazǎ fonduri publice. dar despre audit se vorbeste de cateva secole. care. Auditul extern. • codul deontologic care furnizează auditorilor interni principiile şi valorile ce le permit să-şi orienteze practica profesională în funcţie de contextul lor specific. Astfel. în anul 1941 a fost fondat Institutul Auditorilor Interni (The Institute of Internal Auditors). având o activitate prodigioasă pe linia pregătirii profesionale. că domeniile sale de responsabilitate sunt riscul. fie persoane juridice.. având filiale pe toate continentele. Auditul intern este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei organizaţii o asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor o îndrumă pentru a-i îmbunătăţi operaţiunile. controlul intern şi guvernarea întreprinderii şi că finalitatea sǎ este aceea de a aduce un plus de valoare organizaţiilor. catre o verificare prin sondaj.

Stabiliţi interdependenţele şi deosebirile între acestea. preocuparea sǎ este direcţionată mai curând către acţiuni suspecte de fraudă. Ce principii fundamentale şi reguli de conduita au obligatia sǎ respecte auditorii interni în desfasurarea activitǎţii pe care o desfǎşoarǎ? 5. 3. Definiţi noţiunile de audit intern. aptitudinile şi experienţa necesare şi să utilizeze metode şi practici de cea mai bună calitate în activităţile pe care le realizează. ÎNTREBĂRILE DE CONTROL 1. elaborat de IIA (Institutul Auditorilor Interni)? TEMA DE CONTROL 27 . să se angajeze numai în acele misiuni pentru care au cunoştinţele. cât şi conducerii unei organizaţii. chiar daca auditul este astfel creat şi organizat. extern şi consultanţǎ.5. să aplice standarde profesionale înalte şi să manifeste imparţialitate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. • sprijinul pentru dezvoltarea profesională. Auditorii interni trebuie să se comporte într-o manieră profesională în toate activităţile pe care le desfăşoară. constituit în principal din lucrări şi articole de doctrină. în desfăşurarea auditului şi în elaborarea rapoartelor auditorii interni au datoria de a adera la postulatele de bază şi la standardele de audit general acceptate. decât către fraude dovedite. Care sunt obiectivele profesiei de auditor intern? 4. precum şi ale seminariilor. Cunoscând limitele inerente ale auditului. din documente ale colocviilor şi conferinţelor. Ce cuprinde cadrul de referinţă. Caracterul de fraudă al unei operaţiuni nu se poate stabili decât în instanţă. de vreme ce auditorul nu are responsabilitatea de a demonstra fraudele din punct de vedere juridic. Responsabilitatea primară pentru prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor aparţine atât celor însărcinaţi cu guvernanţa. există un risc inevitabil de a nu descoperi relatările false ale unor situaţii financiare. 1. Care au fost principalele etape istorice în dezvoltarea noţiunii de audit ? 2. Un auditor nu poate obţine certitudinea sigura şi absolută că materialele false sau greşite din situaţiile financiare vor fi detectate. Astfel.• modalităţile practice de aplicare care comentează şi explică normele şi recomandă cele mai bune practici.

2. obiectivitate. integritatea. Auditorii interni : a. independenta. să asigure o mai bună monitorizare a conformităţii cu regulile şi procedurile existente. să asigure o evidenţă contabilă şi un management informatic fiabile şi corecte. care da unei organizatii asigurari în cea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor . c. b. Obiectivele compartimentului de audit public intern sunt urmatoarele.6. participa la elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern. sunt obligatoriu de profesie economisti. 28 . mai putin una: a. sa efectueze controlul intern. raspund pentru masurile luate în urma analizarii recomandarilor prezentate în rapoartele de audit. 1. b. d. Care din urmatoarele afirmaţii este corecta? a) auditul intern este o activitate independenta şi obiectiva . cu profesionalism şi integritate. 3. c. d. e. subiectivitatea e. nu sunt responsabili de protectia documentelor referitoare la auditul public intern desfasurat la o entitate publica. sa asigure consiliere conducatorului entitǎţii/structurii auditate. 4. să asigure o mai bună administrare şi păstrare a patrimoniului. e.Alegeţi o organizaţie (societate comercialǎ sau instituţie publicǎ) şi încercaţi sǎ definiţi care ar fi ariile auditabile cele mai importante şi modul în care un auditor intern ar putea sprijini managementul pentru ca entitatea să îşi îndeplinească obiectivele. confidentialitatea d. TEST DE AUTOEVALUARE NR. 1 1. b. trebuie sa-şi indeplineasca atributiile în mod obiectiv şi independent. o indruma pentru a-i imbunatati operatiunile şi contribuie la adaugarea unui plus de valoare. Care din elementele metionate mai jos nu reprezinta reguli de conduita ale auditorului: a. c.

M. e) auditul intern este o activitate care da unei organizatii asigurari în cea ce priveste elaborarea bugetului. care da unei organizatii asigurari în cea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor şi o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile. Bucureşti. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ UNITĂTII DE ÎNVĂTARE NR. Editura ASE. . 1 Brezeanu Petre . 2001 CECCAR . Editura Economică. 2005 CAFR . 1999 29 . Bucureşti.b) auditul intern este o activitate independenta care da unei organizatii asigurari în cea ce priveste intocmirea situatiilor financiare .“Norme naţionale de audit”. Bucureşti. Adams Media.U.“ Audit şi control financiar”. Editura FRM. 2000 CAFR . Bucureşti. 2001 Bainbridge M. 2007 Boulescu. Editura Economică. d) auditul intern este o activitate care da unei organizatii asigurari în cea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor şi o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile. o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile financiare şi contribuie la adaugarea unui plus de valoare..Audit şi control financiar.“Audit financiar 2000”.“Norme minimale de audit”. Editura CECCAR. S.A. The complete guide to Sarbanes-Oxley.Stephen.7. c) auditul intern este o activitate independenta şi obiectiva . 1. Bucureşti.

strategia riscurilor şi procesul gestionării riscurilor . Editura CECCAR. Morariu Ana. Bucureşti.să expliciteze riscul de audit. L. 2002 UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR.. 2011 Popeangă Petre.să definească noţiunile de risc. certitudine. F. Auditul intern. 1996 Ghiţă. 2004. 30 . concept şi normalizare în contabilitate”. Editura Universitară. Teoria şi practica auditului intern. „Îmblânzirea junglei contabilităţii. Editura Economică.“Audit concepte şi practici: abordare naţională şi internaţională”. MFP. Dobroţeanu. Stoian.să înţeleagă politica de risc. . Bucureşti. 1999 Dobroţeanu.“Auditul statutar”. 1999 Renard J. 2 EVALUAREA RISCURILOR ÎN AUDITUL INTERN Timpul mediu necesar pentru studiu: 8 ore Competenţele specifice unităţii de învăţare: La sfarşitul parcurgerii unităţii de învăţare. Bucureşti. Audit intern şi guvernanţă corporativă. studenţii trebuie: . Editura Economică. Bucureşti.CECCAR . 2002 Feleagă N. Bucureşti. Gh.. Editura Economică. Marcel. incertitudine şi atitudinea faţa de risc . Ediţia a-IV-a. Bucureşti. Suciu. Auditul financiar-contabil. Bucureşti. C.. Bucureşti. Editura Economică.

n. Cuvântul arab. Studi Medievali. De aici se pot extrapola două caracteristici ale riscului: • • Este probabil: viitorul rezultat poate fi evaluat în prealabil. Conceptul de risc poate şti cu siguranţă Incertitudinea Privind un factor sau un eveniment Efectul Probabilitatea Factorului sau Apariţiei factorului evenimentului asupra sau evenimentului 9 rezultatului proiectului Risq. 2008. Riscul de audit 2. teama de necunoscut. Fig. era folosit un termen grecesc derivat din arabul „risq”. DEFINIREA NOŢIUNILOR DE RISC. nici negative. Tony.3. Faisal F.1. care nu avea nici implicaţii pozitive. semnificând în special un posibil rezultat negativ. dar nu se Este simetric: viitorul rezultat poate fi plăcut sau neplăcut. certitudine şi incertitudine. 2. care ne poate îmbunătăţi sau înrăutăţi poziţia prezentă10. oamenii s-au strǎduit sǎ elimine pericolele. Editura John Wiley and Sons Ltd. În secolul 12 e. angoasele. Astfel. pag. fie din cuvântul latin „risicum”9. Centro Italiano di Studi Kedar. Din timpuri imemoriale. atitudinea faţa de risc 2. Anglia. ATITUDINEA FAŢA DE RISC Viaţa încorporeazǎ în mod intrinsec noţiunea de risc. Medieval Latin Risicum”.1.2. 10 Merna. Definirea noţiunilor de risc. Probabilitatea distribuţiei Valorilor rezultatului 31 . 1970. lipsurile materiale. 9-10. CERTITUDINE ŞI INCERTITUDINE.. Procesul gestionării riscurilor 2. Cuvântul „risc” se consideră a deriva fie din cuvântul arab „risq”. Benjamin Z. pe de altă parte. şi care se referea la un posibil rezultat dictat de şansă. “Again: Arabic sull’Alto Medioevo. şi anume un viitor rezultat incert. obţinem exact conceptul de risc folosit în prezent.Cuprinsul unităț íi de învăț are : 2. “Corporate Risk Management” Second edition. Combinând cele două posibilităţi obţinem semnificaţia termenului de „risc” folosit astăzi. semnifică „orice ţi-a fost dat (de către Dumnezeu) şi din care poţi obţine un profit” şi se referă la un potenţial rezultat benefic. Combinând cele trei noţiuni de mai sus. cuvântul latin se referea la încercarea reprezentată de un recif pentru navigatori. Al-Thani. Spoleto.

O definiţie sinteticǎ a riscului este aceea cǎ riscul este un eveniment nedorit. pag.. Editura John Wiley and Sons Ltd.a. Mediul economic internaţional contemporan. Tony.Sursa: Merna. 32 . Pentru a se apǎra de diverşi factori imprevizibili. dar incert în viitor. Al-Thani. corespondente evenimentelor mai mult incerte (tendinţa spre 0). -renunţarea la un avantaj imediat şi cert în schimbul unui presupus avantaj mai important. opţiuni ş. dependentǎ de factori interni sau externi. În domeniul economic. datoritǎ evoluţiei nefavorabile a factorilor care determinǎ performanţele unei firme. apariţia unor inovaţii financiare (contracte futures. ceea ce face procesul decizional dificil. prognozare şi contracarare a riscurilor multiple pe care le întâlnesc în activitǎţile lor. Anglia. 8 Între necesitǎţi şi posibilitǎţi existǎ o permanentǎ modificare şi intercondiţionare. caracterizat printr-un dinamism şi complexitate fǎrǎ precedent. Monitorizarea riscurilor a început să devină stringentă odată cu apariţia şi dezvoltarea unor procese cum sunt: creşterea volatilităţii unor variabile economice. respectiv evenimentelor mai mult certe (tendinţa spre 1). la costul stabilit. Probabilitatea de a se produce un anumit fenomen ia valori continue situate între 0 şi 1. criza datoriei externe a ţărilor în curs de dezvoltare. riscul are mai multe accepţiuni: -pericolul ca într-o afacere sau într-o tranzacţie sǎ se înregistreze o pierdere sau un câştig mai mic decât cel preconizat. managerii cautǎ în permanenţǎ sǎ îşi dezvolte instrumentele de investigare. Faisal F. este instabil. care conduce la neîndeplinirea (parţiala sau totalǎ) a scopului proiectului. cu efecte posibil negative asupra activitǎţii agenţilor economici.). 2008. “Corporate Risk Management” Second edition. la nivelul cantitativ cerut. în timpul solicitat.

Cu alte cuvinte operând în medii caracterizate de incertitudine. procese care au determinat. datoritǎ unor factori perturbatori pe care trebuie sa-i identifice şi sǎ ia masuri de diminuare a pierderilor. care. riscul unui câştig este de dorit (caz în care vorbim de şansǎ). 91 12 BDO Stoy Hayward-Dezvoltarea auditului de performanţǎ şi a auditului de sistem în România.13” Putem concluziona cǎ incertitudinea este sursa potenţialǎ a riscului.. riscul se poate defini ca “unul sau mai multe evenimente. de cele mai multe ori.04. Desigur.03. pag. într-un cadru permisiv sau restrictiv)-creeazǎ efect asupra rezultatelor unei întreprinderi. 2003. Este o combinaţie dintre probabilitate şi impact. 2005. Astfel. În lato sensu. Deci. agent economic. incertitudinea este o formǎ probabilǎ de producere a unor fenomene sau procese. Editura Economicǎ. pag. astfel. fie sub forma unei oportunităţi pozitive sau a unei ameninţări negative. dezvoltarea pe scară largă a modelelor matematice în controlul riscurilor. urmǎtoarele categorii de situaţii: 11 Paxinho Dan Octav.586. în timp ce incertitudinea reprezintǎ probabilitatea ca un anumit eveniment sǎ aparǎ şi sǎ perturbe o activitate sau o acţiune.” Ciucur şi colaboratorii dau urmatoarea definitie privind certitudinea şi incertitudinea : „În timp ce certitudinea este expresia producerii cu precizie a evenimentelor respective.. Politica valutarǎ şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale. Proiectul Phare RO 2002/000. în orizontul de timp anticipat.” 11 O expunere riguroasă a principiilor şi conceptelor de gestionare a riscului este oferită în “Cartea Portocalie12” a Trezoreriei Majestăţii Sale din Guvernul Regatului Unit şi care oferă următoarea definiţie a riscului: “incertitudinea unui rezultat. în timp ce altele pot sǎ aducǎ câştiguri pentru unii şi pierderi pentru alţii.. criza pieţelor financiare asiatice din anii ’90. Gavrilǎ I. Deosebim. putem conchide cǎ riscul reprezintǎ gradul de pierdere asumat şi acceptat de operatorul evenimentului. odatǎ produs (e)-sub incidenţa unor împrejurǎri (cu efect pozitiv sau negativ. riscul mǎsoarǎ o pierdere potenţialǎ. a unor acţiuni sau eveniment. Popescu C. dar. incluzând importanţa percepută.13. implicit asupra operatorului care a derulat respectiva tranzacţie/contract. 5 13 Ciucur D. de a nu obţine profiturile dorite. Bucuresti. anumite riscuri pot afecta toţi partenerii. operatorii se supun riscurilor de a nu realiza integral ceea ce şi-au propus. 2001 33 . Editura Economicǎ. riscul este forma concretǎ pe cǎre o îmbracǎ posibile evenimente în afaceri. Economie.criza petrolului din anii ’70. printre altele. În tranzacţiile internaţionale.

Riscul are douǎ componente principale. Cu toate acestea viaţa de zi cu zi demonstreazǎ cǎ în orice existǎ „un epsilon oricât de mic de incertitudine”. cauzate de neexecutarea. Matricea simplǎ a tolerabilitǎţii riscului 34 . dacă riscul se materializează. Figura 3. Anumite situaţii de risc trebuie delimitate de cele care se aflǎ sub incidenţǎ rǎspunderii contractuale. Probabilitatea reprezintǎ o evaluare a eventualităţii unei rezultat specific. Impactul reprezintă o evaluare a efectului riscului asupra obiectivului. neexistând erori sau evenimente neaşteptate. Valoarea expunerii este un vector rezultat în urma probabilităţii şi a valorii impactului. pentru un eveniment dat: a) Probabilitatea de apariţie a evenimentului. al culpei cauzatoare de prejudicii din cauza conduitei necorespunzǎtoare sau neglijenţei partenerului de afaceri. în mod practic poate fi stabilitǎ. Se pot utiliza bande şi culori pentru a mări impactul vizual al matricei.-Certitudinea absolutǎ – poate fi definitǎ ca situaţia decizionalǎ în care evoluţia viitoare a evenimentelor. Probabilitatea şi impactul pot fi afişate ca două dimensiuni ale unui grafic sau matrice. Din acest punct de vedere. b) Impactul acestei apariţii (mǎrimea riscului). consecinţele unei decizii pot fi prevǎzute cu exactitate. galbenul şi verdele (RGV) sunt utilizate de obicei datorită asemănării cu culorile semaforului din traficul rutier. Se poate defini o scală de probabilitate a impactului. Se poate defini o scală de probabilitate a impactului. pentru care debitorul nu poate fi tras la rǎspundere. dacă riscul se materializează. -Riscul investiţional – expunerea la pierderea totalǎ sau parţialǎ (în ponderi comensurabile) a capitalului investit în proiecte defectuos implementate şi exploatate sau în noi proiecte. Roşul. dacǎ aceeaşi informaţie este confirmatǎ din cel puţin trei surse sau experimente. -Incertitudinea absolutǎ – reprezinta situaţia în care decidentul nu poate anticipa evoluţiile şi/sau propriile sale acţiuni viitoare şi/sau decizii şi nici pe ale altora. Impactul reprezintă o evaluare a efectului riscului asupra obiectivului. riscurile iau forma unor consecinţe negative de naturǎ patrimonialǎ. ori executarea tardivǎ sau necorespunzǎtoare ale unor clauze contractuale. iar impactul fiecărui risc poate primi o valoare pe acea scală. Unii specialişti folosesc următoarea diagramă asemănătoare pe care sunt proiectate poziţiile riscurilor individuale şi o limită a toleranţei. iar impactul fiecărui risc poate primi o valoare pe acea scală. Certitudinea absolutǎ.

Astfel. Proiectul Phare RO 2002/000.5 Pentru orice eveniment. riscul de control. 63 35 .Sursa: BDO Stoy Hayward-Dezvoltarea auditului de performanta şi a auditului de sistem în Romania . Riscurile nu pot fi total evitate. Norme minimale de audit.incendii. Teoria riscurilor mai defineşte douǎ noţiuni.586. 2001. fiind compus din: riscul inerent. Inherent risk reconsidered. CPA Journal. Cauzele pot fi prevǎzute. În literatura de specialitate sunt definite douǎ categorii mari de riscuri: Riscuri „pure” – care sunt consecinţa unor evenimente accidentale sau fortuite (uragane. mǎsuri). mai este introdusǎ şi noţiunea de risc de control 14. pag. riscul de nedetectare nelegat de eşantionare şi pe cel legat de eşantionare. Editura Economică.04.13. Diminuarea riscului se poate face prin identificarea sursei şi a mǎsurilor de contracarare a evenimentului nedorit. cele de risc inerent şi de risc rezidual. neprevǎzute sau întâmplatoare. Riscul de audit 15 reprezintă posibilitatea ca erori semnificative să fie prezente în situaţiile financiare şi ca aceste erori să nu fie detectate de sistemul de control intern al clientului şi de procedurile de audit. rǎzboaie. atentate etc. impact ) Pe de-alta parte. pag. numite “reziduale” sunt imprevizibile. adicǎ riscul ca o greşealǎ materialǎ sǎ nu fie prevenitǎ sau detectatǎ la timp de sistemul de control intern.Neal. riscul poate fi definit în funcţie de probabilitate şi impact: Risc = f ( probabilitate. Riscul inerent este expunerea la un risc specific fără a se lua în considerare nici o măsură pentru gestionarea sau reducerea acestuia. presupunând că măsura este eficientă. anumite riscuri. inundaţii. Riscul rezidual este expunerea la un risc specific după ce s-a luat în considerare măsura luată pentru gestionarea sa. neputând fi acoperite.03. În audit.) 14 15 Hitzig B. riscul apariţiei unui eveniment nefavorabil are la bazǎ o cauzǎ. riscul poate fi definit şi de relaţia: Risc = f (int amploare. cutremure. Iulie 2001 Camera Auditorilor din România.

Observaţie: Amplitudinea pierderii face parte din cuantificarea riscului. trebuie ţinut seama de trei componente principale: 1) Existenţa unei pierderi potenţiale şi anume: Rezultate efective mai mici decât cele anticipate Pierderi efective (rezultate negetive) Pierderi de oportunitati. cum ar fi cele legate de şomaj. • Rsocial – risc social. oprirea activitǎţii furnizorului principal.. 16 Marmuse C. 1989. corespunzator probabilitǎţilor de funcţionare a subansamblelor. dar nu se substituie acestuia. Ca exemple de riscuri speculative enumǎr: contrafacerea unui brevet. tradiţii diferite). modificarea legislaţiei16. conflicte sociale. etc. cu cât întreprinderea este de dimensiuni mai mari. reperelor produsului complex sau a sistemului tehnologic. • Rcultural – schimbǎri în cultura întreprinderii şi în impactul pe care îl genereazǎ în sistemul economic (afectarea unor raporturi economice datoritǎ unor mentalitǎţi. legatǎ de consecinţele sociale ale unor proiecte sau programe . Management du risque. Montaigne X. Sub aspectul definiţiei riscului. Elementele constitutive ale riscului sunt deci: a) Frecvenţa b) Severitatea-mǎrimea consecinţelor. componentelor. confiscarea activelor în strǎinǎtate. ca urmare a unei decizii a puterii publice. • Rcomercial – risc economic commercial. stabilit ca un produs de factori. pierderea unui client important. care alcǎtuiesc o mulţime de evenimente a cǎror probabilitate de apariţie este cu atât mai mare. greve. Vuibert Enterprise.. Riscul total Rtotal al unui proiect/activitǎţi este dat de relaţia: Rtotal = ∏ Ri i în care Ri poate fi identificat cu unul din urmǎtoarele riscuri: • Rtehnic – risc tehnic.Riscuri „speculative” – legate de deciziile ce se iau într-o întreprindere. pag. • Rfinanciar – risc financiar. efectelor determinate c Percepţia acestor evenimente (a firmei şi a publicului) d) Încrederea în estimarile privitoare la risc. Franţa.52 36 .

adicǎ a ratei anuale de fructificare în timp a unei unitǎţi bǎneşti. Cu alte cuvinte. Aceste metode sunt: -metoda optimistǎ/pesimistǎ a scenariilor. vorbim despre incertitudine.2) Probabilitatea de apariţie a unei pierderi ce poate fi identificata de decident prin diferite metode. prin care se ajusteazǎ valoarea fluxului viitor de venituri cu ajutorul unui coeficient α „alfa”. putem cuantifica riscul. București. care constau în efectuarea analizei cost-profit în mai multe variante şi care au ca obiectiv analizele pe diferite direcţii a elementelor de calcul asociate riscului. Totodatǎ pierderea sigurǎ (cǎreia i se alocǎ o probabilitate de apariţie de 100%) nu poate fi încadrata în categoria de risc. specialiştii utilizeazǎ multiple metode. În caz contrar. metoda constǎ în ajustarea ratei anuale de revenire în raport cu riscul aşteptat. b) Metode bazate pe calculul probabilitǎţilor de apariţie a factorilor de risc -Metoda echivalentului sigur. Econofizicǎ investiţionalǎ. 3) Expunerea la pierdere care poate interveni pe parcursul derulǎrii procesului investiţional. prin elaborarea diferitelor scenarii probabile şi posibile. În acest caz. dacǎ pot fi identificate minimum douǎ rezultate posibile şi fiecǎrora li se pot atribui probabilitǎţi de apariţie. 17 Gheorghiu Anca. Rata de revenire ajustatǎ (k) se compune din douǎ pǎrţi: -rata de revenire fǎrǎ risc (R). Pentru anevoioasa şi complexa sarcinǎ de evaluare a riscului în afaceri. care rezidǎ în schimbarea uneia sau mai multor estimǎri ale elementelor de calcul. -o primǎ de risc (Rp) Dificultatea metodei este datǎ tocmai de metodologia de evaluare a primei de risc. riscul poate fi cuantificat.203 37 . consideratǎ a fi rata dobânzii pe termen scurt. într-o direcţie favorabilǎ sau nefavorabilǎ şi reluarea analizei pentru diferite combinaţii ale elementelor modificate. ţinând seama de rata de risc. Editura Victor. care poate conduce la creşterea probabilitǎţii de apariţie a unei pierderi. dintre care cele mai folosite sunt17: a) Metode bazate pe experienţa şi aprecierea subiectivǎ a decidentului/echipei de analizǎ/consultantului. mǎsurat. care apare ca mǎsurǎ a atitudinii decidenţilor faţǎ de risc α= valoarea venitului sigur (fara risc) valoarea venitului asteptat (care incumba risc) -Metoda ratei de revenire (de scontare). pag. precum şi studiul impactului diferitelor evenimente în performanţele economice ale firmei -metoda analizei de sensibilitate. 2007 . astfel încât fiecǎrei surse de pierdere sa îi poata fi asociatǎ o probabilitate de producere.

tinde să aştepte să se întâmple ceva rău şi abia apoi acţionează. 38 .  conducerea pierde mult timp încercând să determine cum să-şi desfăşoare activităţile mai eficient. experienţa şi cunoştinţele sunt valorile esenţiale şi sunt atributele cele mai căutate. Evident că şi scenariul opus acestuia este la fel de plin de pericole. care pot da indicaţii utile pentru identificarea influenţelor care interacţionează şi pentru stabilirea importanţei lor relative -simulări computerizate (sisteme expert). În continuare. iar când se întâmplă. 18 Phil Griffiths.  organizaţia este foarte reactivă. England. aceasta poate crea confuzie şi chiar conflict în cadrul organizaţiei. Unul dintre cele mai importante şi mai puţin înţelese domenii care afectează auditul intern este cultura organizaţiei şi atitudinea sa faţă de risc. vom descrie cele două culturi importante ale riscului18. Dacă. Govver Publishing Limited. adaptare şi prelucrare. -analize de regresie.Între cele mai utilizate metode utilizate în cadrul managementului de risc amintim: -metode statistice. care încearcă să prezică evoluţia viitoare rezultată din date şi informaţii trecute.  în cadrul organizaţiei. Risk-Based Auditing.  de obicei. stabilită la cel mai înalt nivel al managementului. în loc să se îndrepte către nevoile de servicii ale consumatorilor. bazate pe experienţa trecută. constituie un eveniment important. Cultura adversă riscului se caracterizează prin:   conducerea tinde să se limiteze la ceea ce ştie. 19-20. cultura riscului în cadrul organizaţiei. pp. strategiile nu se schimbă prea des. stabilitatea. este adversă faţă de risc. organizaţia este extrem de ierarhizată şi majoritatea deciziilor se iau la vârful organizaţiei. dar anumite funcţii sau niveluri de management inferioare sunt iubitoare de risc. Funcţia de audit intern este preocupată să stabilească dacă cultura organizaţională a riscului este predominant adversă la risc sau dacă acceptă riscul şi îl percepe ca pe un element de nivel corporativ. Aldershot. deşi în practică în majoritatea organizaţiilor realitatea tinde să fie o combinaţie a celor două. 2005.

 orientarea principală a organizaţiei este externă. care expun organizaţia la ameninţări neaşteptate. În oricare dintre cele două variante. abordarea auditului intern şi recomandările acestora vor trebui să reflecte clar aceste situaţii. printre care: − atenţie mai mare acordată aspectelor care chiar contează. − mai multă atenţie pentru a face lucrurile corecte într-o manieră corectă. urmărind în general asigurarea serviciilor clienţilor. Gower Publishing Limited. există şi o cultură care acceptă riscul. Phil. dar în care se manifestă numeroase rezistenţe. − mai mulţi clienţi mulţumiţi. 39 . Pe de altă parte. Există multe beneficii ale încorporării managementului riscului în cultura organizaţiei19.dar a ascunde greşeala este inacceptabil. numită cultură „se poate face" (can do).chiar încurajat . va trebui să compari această gândire cu observaţiile auditului intern. greşelile sunt personalizate. England. a greşi este destul de acceptabil .   strategiile şi politicile se schimbă frecvent pentru a reflecta schimbarea circumstanţelor. astfel încât oamenii sunt lipsiţi de iniţiativă. care se caracterizează prin:    inovarea şi motivarea sunt cele mai apreciate valori. pp. Teoreticienii în domeniul riscurilor. − reducerea timpului pierdut de conducere cu disputele. 2005. În acelaşi timp. aceasta fiind tipic o "cultură bazată pe vină". Dacă faci parte dint-o cultură care acceptă riscul. Griffiths. este important să-i identifici pe cei care acceptă riscul în organizaţiile adverse la risc. recomandă ca fiind foarte important să înţelegi cultura sau subculturile organizaţiei în care funcţionezi. − mai puţine plângeri. − protejare a reputaţiei. există preocupare pentru exploatarea oportunităţilor şi cointeresarea personalului. deoarece ei pot să fie nişte "arme periculoase aflate în libertate". 21-22. − mai puţine surprize. Risk-Based Auditing. iar abilitatea luării deciziilor de rutină este transmisă întregii organizaţii. − posibilitate mai mare de a atinge obiectivele firmei. luarea deciziilor majore este problema managementului general. − posibilitate 19 sporită de iniţiative de schimbare şi atingerea beneficiilor proiectelor/proiectate.

− măsurile întreprinse pentru gestionarea riscurilor individuale vor fi adecvate posibilităţii apariţiei şi impactului potenţial al acestor riscuri asupra atingerii obiectivelor firmei. roluri şi linii de raportare pentru gestionarea riscurilor vor fi înfiinţate şi menţinute în cadrul tuturor funcţiilor şi departamentelor. Obiectivele abordării managementului riscului de către organizaţie sunt asigurarea că: • • • • gestionarea riscului este o parte-cheie a managementului strategic al firmei. planificării. riscurile sunt luate în calcul în momentul adoptării oricărei decizii. să le evalueze şi să stabilească toleranţa la risc acceptabilă. afacerii şi revizuirilor proceselor companiei. cu partenerii şi acţionarii majoritari. − costuri de asigurare mai reduse. există o abordare pozitivă a adoptării riscului. Pentru a atinge aceste obiective compania va adopta următoarea abordare: − răspunderi clare.− asumare a riscului şi adoptare mult mai informată a deciziilor. prin aplicarea instrumentelor de control corespunzătoare şi analiza în vederea raportării acestora. Riscurile posibile sau inerente se identifică pe obiective şi în cadrul acestora pe activităţi sau operaţii. va oferi o estimare/apreciere şi înregistrare a măsurilor în curs al căror rol este gestionarea acestor riscuri. − se va încerca o înţelegere a riscului şi a gestionării acestuia la toate nivelurile organizaţiei. − vor fi introduse un program de training şi oportunităţi pentru învăţare pentru a le asigura managerilor dobândirea şi dezvoltarea abilităţilor şi expertizei necesare gestionării riscului. − sprijin pentru inovare. oportunităţile sunt maximizate gestionând activ riscurile şi ameninţările care pot împiedica apariţia succesului. − analizele riscurilor vor fi încorporate şi considerate parte a procesului decizional. combinată cu un tratament al riscului în cadrul organizaţiei. în ordinea probabilităţii de apariţie şi a iminenţei impactului pe care-l pot produce. iar prin exercitarea diferitelor forme de control intern. − un registru actualizat care poate fi uşor accesibil tuturor celor care pot avea nevoie de el va identifica toate riscurile strategice şi operaţionale. care 40 . − vor fi măsurate performanţele activităţilor de management al riscurilor în raport cu ţelurile şi obiectivele companiei. Pentru management este important să identifice riscurile.

Ghita. 2009. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern. pe modul în care se implică managementul general în administrarea riscurilor. Monitorul Oficial nr.O. organizaţiile rămân să administreze numai riscurile potenţiale sau reziduale20.Brezuleanu. mai mult. 21 OMFP nr. 98. interesate de accesarea fondurilor europene. 675/2005. 946/2005. conform cadrului normativ în vigoare22. M. sprijinul acordat managementului. 22 OMFP nr. Iaţco. Ct. îndreptarea atenţiei auditorilor interni de la trecut la prezent şi de la prezent spre În acelaşi timp. Din aceste considerente credem că problema managementului riscurilor a depăşit etapa de analiză iniţială şi de dezvoltare a procesului de gestionare a acestora. în conformitate cu cadrul normativ în vigoare21. Evoluţia managementului riscurilor a avut un impact deosebit asupra auditului intern şi a reprezentat un salt cu implicaţii enorme. este aceea care trebuie să identifice riscurile. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern. Auditorii interni trebuie să fie primii profesionişti din cadrul organizaţiilor care înţeleg şi conştientizează riscul şi importanţa gestionării acestuia. pag. în prezent. ocupându-se de obstacolele actuale. sunt preocupate de implementarea acestor procese şi a principiilor guvernanţei corporative. Iaşi. concentrarea auditorilor interni asupra riscurilor tranzacţiilor prezente şi viitoare. dar şi entităţile din celelalte sectoare. În prezent. Conducerea organizaţiei. art. cuprinzând standardele de management şi control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial şi OMFP nr. să organizeze sistemul de administrare a riscurilor şi să monitorizeze evoluţia acestora. de care eliminând controalele asupra tranzacţiilor realizate. Vorniceanu. 2. Astăzi. implementarea unui sistem de management al riscurilor contribuie la îmbunătăţirea performanţelor organizaţiilor. 20 M.limitează/diminuează riscurile. şi. 1389/2009. Guvernanţa corporativă şi auditul intern. Monitorul Oficial nr. cuprinzând standardele de management şi control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial. C. 41 . respectiv: viitor. 771/2009. şi. depinde succesul organizaţiei şi astfel informaţiile obţinute de auditori sunt de o mai mare valoare pentru management.'de modificare şi completare a OMFP nr. auditul intern nu îşi mai concentrează atenţia pe control. ci pe riscuri. Editura Tipo Moldova. în România există şi sunt derulate procesele fundamentale de gestionare a riscurilor în toate organizaţiile din sectorul public.

Cele mai multe sisteme de management al riscurilor eşuează deoarece se încearcă impunerea unor formule logice asupra organizaţiilor sau oamenilor.2. Raportul Turnbull24 conţine următoarele referiri cu privire la necesitatea implementării unui sistem de management al riscurilor în cadrul organizaţiilor: Rapoartele managementului către consiliul de administraţie ar trebui. În acest fel. p. John Wiley & Sons Ltd. evaluării. tratării. Southern Gate. procesul de management al 23 24 Standardele managementului riscurilor. Conceptul de management al riscurilor constă în sarcina de a defini riscul. Este esenţială existenta unei comunicări deschise intre management şi consiliul de administraţie în problemele ce au legătură cu managementul riscurilor (paragraful 30). 42 . 2005. H. continuă. inclusiv din punct de vedere al impactului pe care l-ar fi putut produce sau ar putea să-1 producă asupra companiei precum şi ce acţiuni ar fi întreprinse pentru rectificarea acestora. K. analizării. formule care pot fi necuprinzătoare sau prea complicate. The Essential Handbook of Internal Auditing. procedurilor şi practicilor pentru stabilirea contextului. ulterior. 2. PROCESUL GESTIONĂRII RISCURILOR Organizaţiile reprezintă grupurile de oameni şi cultura lor. ca factor integrator al părţilor unui întreg. Chichester. identificării. West Sussex PO 198 SQ. Australia şi Noua Zeelandă (AS/NZS 4360/1999. care aduce o perspectivă holistică. Orice slăbiciune sau eşec semnificativ al controlului ce este identificat ar trebui sa fie prezentat în acest raport. Spencer Pickett. 4). de îmbunătăţire a modului de administrare a riscurilor. respectiv modul în care oamenii lucrează. în relaţie cu domeniile administrate de primul. England. monitorizării şi comunicării riscului". inclusiv cu erorile lor şi reprezintă o componentă esenţială a managementului riscului. structurilor sau sistemelor. Managementul riscurilor unei organizaţii se află printre noii-veniti în contextul conceptului guvernanţei corporative. The Atrium. care este organizaţia. Procesul de management al riscurilor23 este definit ca fiind „aplicarea sistematică a politicilor de management. de identificare şi evaluare a impactului şi probabilităţii de materializare şi.se îndreaptă spre o etapă de analiză permanentă. 57. definite vag sau percepute insuficient şi care la rândul lor sunt într-o continuă mişcare. de stabilire a unor modalităţi adecvate de administrare a riscurilor semnificative. să furnizeze o evaluare echilibrată a riscurilor semnificative şi a eficacităţii sistemului de control intern de administrare a acestor riscuri.

Procesul de gestionare a riscurilor pune la dispoziţia conducerii un cadru de abordare eficace a riscurilor şi posibilităţilor de administrare a acestora. Ediţia a II-a. pe baza cărora. dar. descrise mai sus. cu scopul de a furniza un nivel corespunzător de asigurare în privinţa atingerii obiectivelor. pentru a adânci subiectul privind managementul riscurilor trebuie să atingem problema stabilirii riscurilor de către proprietari sau de către 25 Guvernanţa corporativă şi managementul riscurilor. Valoarea este creată.riscurilor este implementat prin parcurgerea unor etape. 43 . fară a se ţine cont de realităţile şi cultura organizaţiei. capabil să mobilizeze conducerea organizaţiei în activitatea de identificare şi administrare a riscurilor şi de monitorizare a rezultatelor acesteia. Gestionarea riscului se impune deoarece toate entităţile se confruntă cu nesiguranţa. aşa cum am menţionat deja. Gestionarea riscurilor este un proces care presupune timp şi efort din partea organizaţiei şi care se realizează într-o perioadă dinainte stabilită. derulat de conducere şi de o anumită parte a personalului. auditul intern trebuie să fie un catalizator al schimbării. iar provocarea cea mai mare a conducerii este aceea de a stabili ce nivel de riscuri este pregătită organizaţia să accepte în misiunea ei de a adăuga valoare factorilor interesaţi şi de a-şi atinge ţintele fixate25. În vederea asigurării atingerii obiectivelor programate. care să se afle în atenţia permanentă a Consiliului de administraţie prin grija comitetului de audit. 2004. sporindu-i astfel capacitatea de a consolida valoarea adăugată organizaţiei. nu trebuie să uităm că. pag. 29. Procesul este astfel conceput încât să identifice evenimentele potenţiale care pot să afecteze organizaţia şi să gestioneze riscurile viitoare în limitele apetitului de risc. în mod anticipat. menţinută sau erodată prin fiecare hotărâre luată de conducere. atât la nivel strategic cât şi în activităţile cotidiene de direcţionare a organizaţiei. acceptat de către organizaţie. Gestionarea riscurilor la nivelul organizaţiei se realizează de oamenii de la diferitele nivele ale acesteia. În acest sens. există o strânsă conexiune cu gestionarea performanţei. implicat în stabilirea strategiei pentru întreaga organizaţie. ulterior să poată fi stabilit nivelul apetitului de risc. Gestionarea riscurilor este o componentă esenţială pentru succesul organizaţiei şi va trebui să devină o parte intrinsecă a modului de funcţionare a acesteia. Gestionarea riscurilor la nivelul organizaţiei este în strânsă legătură cu conducerea corporativă şi cu controlul intern. Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie şi Irlanda. În practică. se impune stabilirea indicatorilor cheie ai performanţei.

Procesul de gestionare a riscurilor implică realizarea unor activităţi-cheie într-o succesiune logică. un anumit lip de control. Sistemele de control intern din cadrul organizaţiilor sunt alcătuite din totalitatea aranjamentelor. Gestionarea riscurilor. astfel: • • • • • • încheierea acţiunii în situaţia în care riscurile sunt ridicate sau costurile de supraveghere exagerate. care în termenii managementului riscurilor. paragraful 9. În această situaţie se impune adoptarea unei strategii de comunicare a riscurilor astfel încât managementul general să fie în cunoştinţă de cauză privind existenţa unui risc. Treasury H. Standardele privind managementul riscului strategic26 consideră că managementul riscurilor ar trebui să devină o parte integrată a modului în care funcţionează organizaţia. adaptat la specificul riscului şi considerat a fi cea mai bună soluţie. fiind la baza abordărilor managementului şi care să nu fie separat de activităţile zilnice. care ar trebui să fíe dezvoltate în jurul considerentelor bidimensionale probabilitate şi impact. neţinând cont de incertitudinile ce există şi natura riscurilor interne sau externe organizaţiei. deşi nu există activităţi de control pentru a le aduce la un nivei acceptabil. asigură atingerea obiectivelor acesteia. M. 44 . care deseori este trecută cu vederea. împărţirea riscurilor sau transferul acestora. asumarea riscurilor. 2004. către administraţie. Implementarea activităţii de control intern. • • • tolerarea riscurilor atunci când în urma evaluării impactul şi probabilitatea sunt rezonabile şi pot fi acceptate. comunicarea privind riscurile. activităţilor de control şi procesele de rutină specifice. împrejurări neprevăzute . verificarea de conformitate.care implică existenţa unui plan pentru asemenea situaţii. aducerea la cunoştinţă a riscurilor care pot crea un blocaj prin faptul că nu pot fi soluţionate decât din exteriorul acelora care le administrează.1. care poate afecta atingerea obiectivelor programate. în continuare. după cum urmează: • 26 identificarea riscurilor. principii şi concepte.. Prezentăm. contribuie la menţinerea riscurilor la un nivel acceptabil.persoana responsabilă pentru întreprinderea unor acţiuni ca răspuns la riscul sau tipurile de risc care influenţează o anumită activitate sau un anumit proces. o serie de măsuri de administrare a riscurilor. care derivă din strategia adoptată. deşi ar trebui să se concentreze pe activităţile cheie în care controlul este crucial pentru diminuarea riscurilor semnificative. care adesea este omisă. iar riscurile sunt medii sau chiar ridicate.

contractată. Un punct forte al acestei abordări o reprezintă faptul că persoanele responsabile de riscuri devin mai conştiente atunci când sunt implicaţi în activitatea de identificare a riscurilor. care să deţină abilităţile de identificare a riscurilor. dar şi o activitate de identificare continuă a riscurilor noi. această activitate reprezintă primul pas în constituirea unui profil al riscurilor în vederea analizei acestora în cadrul organzaţiei. Figura nr.  analiza riscurilor realizată de un compartiment special creat în cadrul entităţii sau de o echipă externă.4– Departamentul de management al riscurilor 45 . pornind de la obiectivele individuale şi continuând cu obiectivele de ansamblu ale entităţii. Responsabilul de risc se impune să aibă autoritatea necesară care să asigure gestionarea cu eficacitate a riscurilor. în mod permanent riscul respectiv. În practică. aşa cum sunt prezentate. deoarece din această colaborare pot ieşi la iveală diferenţe semnificative de percepţie asupra riscurilor care în urma soluţionării. Toate riscurile imaginabile ar trebui identificate şi înregistrate.a. Totuşi. în Figura nr.4 . Riscurile la care este expusă organizaţia pot fi grupate în mai multe categorii. trebuie să se stabilească persoanele responsabile care vor gestiona şi monitoriza. riscurile trebuie să fie relaţionate faţă de obiective şi să poată fi evaluate şi priorizate. Deşi. asigură o gestionare corespunzătoare a acestora.• • • evaluarea riscurilor. Pentru toate riscurile identificate. pe baza chestionarelor sau prin constituirea de ateliere de lucru pe compartimente/activităţi la care să participe şi persoane specializate. nu există un model de documentare în vederea identificării riscurilor.Departamentul de management al riscurilor. care să evalueze toate operaţiile şi activităţile organizaţiei în relaţie cu obiectivele şi să le ataşeze riscurile adecvate. O preocupare majoră pentru organizaţii o reprezintă identificarea riscurilor cu care se confruntă acestea. pe nivele ierarhice prin diagnosticarea riscurilor cu care se confruntă zilnic. a celor datorate schimbărilor intervenite în organizaţie sau a celor care apar datorită modificării legislaţiei ş. respectiv identificarea iniţială a riscurilor pe obiective. controlarea riscurilor analiza şi raportarea riscurilor. Identificarea riscurilor implică două componente. Autoevaluarea poate fi realizată printr-o abordare documentară. Abordarea activităţii de identificare a riscurilor se poate realiza astfel:  autoevaluarea riscurilor de către persoanele implicate în realizarea obiectivelor/activităţilor respective. din practică a rezultat că o combinare între cele două abordări este cea mai eficientă pentru organizaţii. în strânsă legătură cu obiectivele.

realizarea feed-back-ului între conducere şi clienţi. • natura riscurilor: 46 . reprezentate de acele riscuri potenţiale pentru care În practică.Brezuleanu. pag 127. revedere a performanţelor trecute. C. training pentru începători. M. Există multe metode care pot fi folosite pentru a identifica potenţialele riscuri: • workshop-uri (întâlniri de lucru). 2009. mai multe categorii de riscuri având în vedere anumite criterii. analizarea creanţelor trecute şi a altor pierderi. probabilitatea apariţiei: riscuri potenţiale. Guvernanţa corporativă şi auditul intern. securitatea informaţiilor Riscuri de funcţionare Managementul riscului Riscuri sociale şi umane Riscuri financiare Riscuri Juridice Sursa : M. analizarea incidentelor/eşecurilor trecute. planificare de scenarii. O. astfel: eficient care să le prevină şi/sau să le corecteze. inspecţiile privind sănătatea sau siguranţa. Ct. susceptibile să se producă dacă nu se instituie un control riscuri posibile. Iaşi. Editura Tipo Moldova.Ghita. Vorniceanu. managementul nu a întreprins cele mai eficiente măsuri pentru a le elimina sau pentru a le diminua impactul.Riscuri de imagine Riscuri priv. Iaţco.

de mediu. de resurse.a. ş. nedetectarea operaţiilor cu risc financiar. lipsa unor responsabilităţi precise. legate de riscuri informaţionale. arhivare necorespunzătoare a documentelor justificative. referitoare la adoptarea unor sisteme nesigure sau riscuri financiare. lipsa unui control asupra operaţiilor cu risc ridicat. riscuri juridice. cum ar fi: neînregistrarea în evidenţele contabile. 130 bis/2003.. privind situaţia economică. pasive inacceptabile. riscuri ce privesc securitatea informaţiilor ş. 47 . legate de pierderea unor resurse financiare sau acumularea de natura activităţilor şi operaţiilor desfăşurate în cadrul entităţilor: riscuri legislative.  riscuri operaţionale. referitoare la realizarea unor acţiuni greşite.a. riscuri de imagine. riscuri comerciale. organizare. riscuri financiare. riscurile se clasifică astfel:  riscuri de organizare. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern.a. Monitorul Oficial nr. riscuri referitoare la conceperea şi actualizarea procedurilor. neperformante pentru prelucrarea informaţiilor şi pentru raportare. riscuri legate de mediu. cum ar fi: neformalizarea procedurilor. riscuri sociale. riscuri privind conceperea şi funcţionarea sistemelor. organizarea şi atitudinea conducerii riscuri legate de natura aciivităţiior/proceselor/operaţiilor specifice. cum ar fi: plăţi nesecurizate. insuficienta organizare a resurselor umane. riscuri de funcţionare. Conform Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern27. specificul entităţilor: riscuri generale.• • - riscuri strategice. de dotarea IT ş.  riscuri financiare. documentaţia insuficientă sau neactualizată. 27 OMFP nr.

cât şi a controlului intern. Riscurile majore. cum ar fi cele generate de schimbările legislative. 5 – Structura riscului 28 Guvernanţa corporativă şi managementul riscurilor. pe care o realizează în conformitate cu standardele lor profesionale. în vederea oferirii unor servicii performante pentru management. şi să le selecţioneze pe cele controlabile. auditorii se confruntă cu propriul lor risc: riscul de audit. respectiv cu cea mai mare prioritate. Auditorii interni trebuie să raporteze rezultatele activităţii lor managementului general şi orice slăbiciune semnificativă descoperită pe parcursul desfăşurării auditului. schimbări majore în organizare sau randamentul angajaţilor. reprezentat în Figura nr. Spre exemplu: dacă este o recesiune în România. mai ales la cele înalte. Procesul de evaluare trebuie să descopere riscurile măsurabile şi riscurile nemăsurabile. identifică riscurile şi le analizează evoluţia acestora la nivelul organizaţiei. reia analiza riscurilor stabilite de management în vederea evaluării sistemului de control intern. structurale.Structura riscului. 48 . legislative sau schimbările intervenite în tehnologie. Evaluarea riscurilor este parte a procesului operaţional şi trebuie să identifice şi să analizeze factorii interni şi externi care ar putea afecta în mod negativ obiectivele organizaţiei. de exemplu. calificarea personalului. Factorii interni pot fi.5 . fiind o structură independentă. pag. Evaluările riscurilor trebuie să acopere toată gama de riscuri din cadrul entităţii. prin activităţile de control prestabilite. natura activităţilor entităţii. Riscurile odată evaluate. Figura nr. de aceea trebuie lucrat la toate nivelele ierarhice. Ediţia a II-a. Priorităţile riscurilor se modifică pe parcursul procesului de gestionare pe măsura tratării acestora. iar factorii externi pot fi: variaţia condiţiilor economice. va creşte riscul neîncasării taxelor şi impozitelor şi în consecinţă trebuie să se reducă cheltuielile pentru a ne încadra în bugete până la sfârşitul anului28. 87. 2004. Departamentul de audit intern. trebuie să fie permanent avute în vedere la cel mai înalt nivel al organizaţiei. Cu toate acestea. alte riscuri. Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie şi Irlanda. vor conduce la stabilirea priorităţilor acestora în cadrul organizaţiei. Evaluarea riscurilor este o preocupare atât a auditorilor interni. Managementul. cum ar fi cele operaţionale. manageriale etc.

Riscul de audit

Riscul de control

Riscul Inerent

Sursa : M.Ghita, Ct. Iaţco, C. O.Brezuleanu, M. Vorniceanu, Guvernanţa corporativă şi auditul intern, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2009, pag 134. Din aceste considerente riscul de audit trebuie privit la nivel individual, cont bilanţier sau clasă de tranzacţii, deoarece va conduce la conturarea ariei auditului şi la stabilirea procedurilor de audit intern care se impun a fi utilizate în etapa de intervenţie la faţa locului. Analiza figurii prezentate mai sus ne permite efectuarea următoarelor observaţii: − riscul inerent este riscul ca o eroare materială să se producă şi reprezintă totalitatea riscurilor care planează asupra organizaţiei şi poate fi constituit din riscuri interne sau externe, măsurabile sau nemăsurabile; − riscul de control este riscul ca sistemul de control intern al entităţii să nu împiedice sau să nu corecteze în totalitate efectele riscurilor inerente, care pot să apară şi care rămân oricât control s-ar efectua. Riscul de control este strâns legat de mediul de control în care funcţionează organizaţia, dar şi de activităţile de control implementate, care trebuie astfel concepute încât să aducă riscurile şi să le menţină la nivelul tolerabilităţii, respectiv în limitele apetitului de risc stabilit de consiliul de administraţie. În general, deficienţele constatate în sistemul de control intern reprezintă riscuri de control. − riscul de audit, care practic rămâne oricât control intern şi audit intern s-ar desfăşura în cadrul organizaţiei. Acest risc este riscul de nedetectare, respectiv riscul ca o 49

eroare materială să nu fie depistată, nici de control, nici de auditorii interni sau externi. În practică riscurile de audit sunt riscuri reziduale care mai pot apărea chiar şi după activitatea de monitorizare a riscurilor. Riscul de audit reprezintă posibilitatea de a fi formulate recomandări şi concluzii asupra entităţii auditate, eronate, în mod material, sau neconforme cu realitatea. În practică, să nu uităm, auditorii interni evaluează şi monitorizează riscurile semnificative privind entitatea auditată prin compararea propriei liste de riscuri cu riscurile controlului intern. Faptul că nu analizează toate riscurile nu înseamnă că acceptă slăbiciunile minore. Fiecare organizaţie are nevoie de mai multe elemente pentru instituirea unui sistem de control intern eficient, şi anume: − existenţa unui mediu de control, respectiv: oamenii, competenţa profesională, integritatea şi valorile lor; − evaluarea riscurilor; − urmărirea adecvată a evoluţiei acestora, motiv pentru care trebuie ştiut unde se găsesc acestea în organizaţie; − odată ştiute riscurile, apare necesitatea activităţilor de control care să le elimină sau să le diminueze impactul şi probabilitatea. Controlul riscurilor se realizează cu scopul de a transforma incertitudinile într-un avantaj pentru organizaţie, limitând nivelul ameninţărilor. Orice măsură luată de organizaţie pentru controlul riscurilor se încadrează în cunoscutul „sistem de control intern". Controlul riscurilor presupune realizarea următoarelor activităţi: tolerarea; tratarea; transferarea; încetarea; oportunităţi.

a. Tolerarea riscurilor Riscurile pot fi acceptate fără să fie necesară luarea vreunei măsuri. În cazul unor riscuri, chiar dacă cu greu sunt tolerate, nu întotdeauna avem posibilitatea să acţionăm datorită, spre exemplu, costului măsurilor respective, care pot să fie disproporţionate. Opţiunea aceasta poate fi completată de „un plan pentru situaţii neprevăzute" care să atenueze posibilul impact care ar putea fi resimţit în situaţia materializării riscurilor. b. Tratarea riscurilor 50

Marea majoritate a riscurilor sunt controlate cu scopul de a fi tratate. Astfel, în timp ce organizaţia îşi desfăşoară activităţile care au generat riscurile, se instalează un instrument de control care menţine efectele riscului în limite acceptabile. Tratarea ineficientă a riscurilor poate produce o criză corporativă care să conducă la pierderi semnificative. În practică, pentru tratarea riscurilor se utilizează următoarele categorii de instrumente de control: o Instrumente de control preventiv Implementarea acestor instrumente se realizează atunci când se urmăreşte ca un rezultat nedorit să nu se materializeze sau pentru a limita efectele riscurilor nedorite care s-ar putea concretiza. Majoritatea instrumentelor de control puse în aplicare sunt din categoria riscurilor de control preventiv. Exemple de instrumente de control preventiv: − segregarea sarcinilor, prin care o persoană nu are autoritatea de a acţiona fară consimţământul alteia, astfel persoana care realizează o plată este alta decât cea care a efectuat comanda; − limitarea acţiunilor persoanelor autorizate, respectiv doar persoanele instruite special pot efectua anumite activităţi speciale, cum ar fi: inventarierea patrimoniului, controlul casieriei, instruirea personalului ş.a. − externalizarea asigurării unor servicii, precum: IT, contabilitate, resurse umane, audit ş.a. o Instrumente de control corectiv Scopul acestor instrumente este acela de a corecta rezultatele nedorite care s-au materializat şi reprezintă o modalitate de recuperare a daunelor sau a pierderilor. Exemple de instrumente de control corectiv: − includerea unor clauze în contract care permit recuperarea sumelor plătite nejustificat; − asigurarea, care facilitează recuperarea financiară a unor sume în cazul materializării unor riscuri; − planurile pentru situaţiile neprevăzute reprezintă un mijloc prin care o organizaţie îşi planifică şi asigură continuitatea în cazuri de criză, pe care nu le poate controla. o Instrumente de control directiv

51

se acceptă unele daune sau pierderi suferite. Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie şi Irlanda. Implementarea unor astfel de instrumente fiind ulterioară evenimentelor/riscurilor. Ediţia a II-a. c. care detectează unele mişcări realizate fară autorizaţie. − monitorizarea activităţilor de implementare care ne permit să detectăm anumite modalităţi practice pozitive care pot fi utilizate şi în alte proiecte. − în general.a. respectiv sunt esenţiale atunci când se doreşte ca efectele unui anumit risc nedorit care s-ar putea materializa. − asigurarea pregătirii profesionale a personalului într-un domeniu special. relaţiile cu terţe părţi cărora li s-au transferat riscuri trebuie gestionate cu mare atenţie de organizaţie pentru a se asigura succesul transferului. Exemple de instrumente de control detectiv: − activităţile de inventariere a stocurilor. respectiv IT. să fie orientate într-o anumită direcţie tolerabilă de către organizaţie. Această opţiune este benefică mai ales în cazul riscurilor financiare sau patrimoniale şi poate fi făcută printr-o asigurare sau prin plata unei terţe părţi care să găsească o altă modalitate de asumare a riscului29. 52 . În general. Transferarea riscurilor se poate realiza fie prin reducerea expunerii la risc.spre exemplu 29 Guvernanţa corporativă şi managementul riscurilor. audit ş. astfel există şi riscuri netransferabile sau netransferabile integral. echipamentele de protecţie pentru activităţile periculoase. de brandul organizaţiei. nu se pot transfera riscurile legate de reputaţie. Transferarea riscurilor Există riscuri pentru care cea mai bună soluţie este transferarea lor. de regulă. control. − controlul reciproc şi încrucişat. Exemple de instrumente de control directiv: − instruirea şi deprinderea personalului cu anumite abilităţi. fie pentru că o altă organizaţie este mai capabilă sau specializată în gestionarea unor astfel de riscuri. Există situaţii în care organizaţiile nu pot să gestioneze direct riscurile şi în acest caz singura soluţie este elaborarea programelor pentru situaţii neprevăzute .Aceste instrumente de control sunt concepute să asigure realizarea unui anumit rezultat. 2004. care poate detecta unele tranzacţii neconforme sau neautorizate. o Instrumente de control detectiv Scopul acestor instrumente este să identifice situaţiile nou rezultate nedorite care au avut loc. În acelaşi timp.

respectiv instrumentele de control să ofere o asigurare rezonabilă pentru menţinerea riscurilor şi a pierderilor implicite în cadrul apetitului de risc programat. dacă sunt suficiente şi justifică eventuale cheltuieli cu acestea. Spre exemplu: pregătirea unor specialişti o lungă perioadă de timp în străinătate. Spre exemplu: scăderea preţurilor la bunuri şi servicii care conduce la eliberarea de resurse ce pot fi realocate. Din practică. este însoţită de posibilitatea nedorită a plecării acestora din organizaţie.terorismul internaţional sau apariţia cutremurelor de pământ. Din aceste considerente este necesar ca organizaţiile să-şi analizeze mediul extern extins de risc şi să-şi stabilească şi strategia de gestionare a riscurilor. Trebuie menţionat că această modalitate este caracteristică sectorului privat. Desigur că această opţiune poate avea o importanţă deosebită în gestionarea proiectelor dacă devine clar faptul că relaţia previzionată cost-beneficii este pusă în pericol. d. dacă o investiţie mare este riscantă. oferă chiar oportunităţi. deoarece în sectorul public opţiunea încetării activităţii este relativ redusă. Alte elemente care pot afecta funcţionarea organizaţiilor sunt chiar guvernul prin posibilitatea de implementare a unor constrângeri de natură economică. chiar dacă pentru unele activităţi sunt asociate riscuri însemnate. înseamnă costuri şi de aceea trebuie făcută o analiză în legătură cu riscurile pe care le controlează şi evaluează. e. care le va asigura continuitatea activităţilor în cazul în care acele riscuri s-ar concretiza. riscul apare ca oportunitate. Beneficierea de pe urma oportunităţilor Această opţiune trebuie luată în considerare ori de câte ori un risc este tolerat. − existenţa unor circumstanţe care negenerând riscuri. tratat sau transferat. deoarece nu există o altă modalitate de obţinere a rezultatelor aşteptate de public. se ştie că fiecare instrument de control implementat. ştiind 53 . care vor fi puse în practică. de retribuire a personalului sau ale condiţiilor specifice pentru care organizaţiile trebuie să-şi prevadă elemente de protecţie în vederea asumării sau neasumării unor riscuri şi asigurării continuării activităţii. În situaţia conceperii unor instrumente de control. care îi pot afecta. În această situaţie există următoarele posibilităţi: − simultan cu reducerea evenimentelor. urmărim să atingem regula generală. Încetarea activităţilor Anumite riscuri pot fi eliminate sau menţinute în limite rezonabile numai prin reducerea activităţilor sau prin desfiinţarea acestora. se reevaluează instrumentele de control. Spre exemplu.

Consideră riscul ca parte a tuturor deciziilor. Identifică riscurile strategice care afectează organizaţia şi face recomandări conducerii privind modul în care acestea vor fi gestionate.2-Roluri şi responsabilităţi în managementul riscurilor. Risk-Based Auditing. Tabelul nr. Identifică riscuri individuale care afectează activitatea lor. pp. 2 – Roluri şi responsabilităţi în managementul riscurilor Grup Conducerea • • • • • • • • • 30 31 Comitetul de management al riscurilor (RMC)31 Managerii Roluri Aprobă strategia Comitetului de management al riscurilor. England. Monitorizează continuu adecvarea şi eficienţa tuturor măsurilor şi raportează membrului lor din Comitetul de management al riscurilor. Asigură gestionarea eficientă a riscurilor pe baza strategiei de management al riscului şi raportează conducerii anual. 54 . Urmăresc anual angajamentele Comitetului de management al riscurilor. se asigură că acestea sunt înregistrate în registrul riscurilor şi că există măsuri de control potrivite pentru gestionarea acestor riscuri. în tabelul nr. Urmăresc cel puţin anual toate angajamentele privind managementul Phil Griffiths.că scopul controlului este să reducă riscurile sau să le elimine şi să le menţină în zona tolerabilităţii acceptate de organizaţie. Gower Publishing Limited. 27-28. În continuare prezentăm rolurile şi responsabilităţile ce revin angajaţilor în domeniul riscurilor30. Asigură că riscul este gestionat eficient în fiecare funcţiune din cardul strategiei convenite şi raportează trimestrial Comitetului de management al riscurilor. RMC – Risk Management Committee. 1998.

Editura Tipo Moldova. pentru a actualiza registrul riscurilor şi sistemul de control managerial. Activitatea de supervizare a riscurilor este necesară pentru monitorizarea evoluţiei profilurilor riscurilor şi asigurarea că activitatea de administrare a riscurilor este corespunzătoare şi se realizează prin procese de revizie a riscurilor. prin care este analizată activitatea managementului de linie cu 55 . la închiderea exerciţiului financiar. pe lângă cele trimestriale şi semestriale. O. Ct. • Raportează pericolele/riscurile managerilor lor. 2009. apariţia unor riscuri noi. pag 142. C. ca parte a planificării organizaţiei. Iaţco. care să menţină un nivel corespunzător de funcţionalitate procedurile operaţionale de lucru. de existenţa unui sistem de revedere a riscurilor cu o frecvenţă corespunzătoare şi de stabilirea unor mecanisme de avertizare a nivelelor superioare de management cu privire la evoluţia riscurilor sau apariţia altor riscuri neprevăzute. Comitetului de management al riscurilor şi conducerii atunci când este necesar Sursa : M. către managementul superior. Auditul intern • Monitorizează dacă riscurile au fost identificate adecvat şi dacă au fost incluse în registrul riscurilor. cu privire la activităţile pe care le-au întreprins. În practică. • echipe specializate de revizie şi asigurare a actualizării procesului general de administrare a riscurilor. pentru a evalua persistenţa riscului. Vorniceanu. Principalele instrumente şi tehnici utilizate în procesul de analiză a riscurilor sunt: • • autoevaluarea riscurilor. M. procesul general de gestionare a riscurilor trebuie supus unor examinări periodice pentru a ne asigura de funcţionalitatea acestuia. raportarea managementului de linie responsabil cu administrarea riscurilor.riscului care influenţează activitatea lor.Ghita. De asemenea.Brezuleanu. Iaşi. cu scopul raportării acestor evoluţii ale riscului care influenţează priorităţile şi furnizează informaţii privind eficacitatea controlului. Guvernanţa corporativă şi auditul intern. eventuale modificări ale impactului şi probabilităţii. Analiza riscurilor se impune a se realiza periodic. cel puţin anual. • Fac recomandări managerilor. • Urmăresc adecvanţa şi eficienţa măsurilor de control în funcţiune. Toţi angajaţii • Îşi efectuează sarcinile sub îndrumările oferite de gestiunea riscului incluzand conformitatea cu toate măsurile de control care au fost identificate. procesul de gestionare a riscurilor şi activitatea de analiză sau revizuire a riscurilor sunt două activităţi distincte care nu se substituie una alteia. care se realizează în scopul aprecierii păstrării profilului riscului la nivelul întregii organizaţii şi se efectuează de fiecare salariat în parte. cel puţin anual.

cu unele excepţii. care emite o opinie asupra procesului de gestionare a riscurilor la nivelul organizaţiei. • constituirea comitetelor de risc. stabilit ca un comitet al Consiliului de Administraţie. vor trebui să-şi constituie Comitetele de audit. 953/2002 56 . cu atribuţii privind monitorizarea riscurilor şi evoluţiei acestora. Entităţile publice trebuie să se asigure de existenţa funcţiei de audit intern în conformitate cu reglementările în vigoare. 672/2002 privind auditul public intern. În această situaţie atribuţiile privind monitorizarea riscurilor şi procesul de gestionare al acestora rămâne la nivelul Comitetului de audit. dar şi din membri non-executivi şi în care 32 Legea nr. această modalitate de organizare a comitetelor de risc nu exclude şi persoane non-executive în structura sa. În cadrul entităţilor. Totuşi. Monitorul Oficial nr. respectiv: − comitetul de risc. formate din membri cu atribuţii executive. ce rol se va atribui comitetelor şi modalitatea de organizare a acestora. 2. auditul intern nu poate reprezenta un sistem integrat de revizuire şi analiză a riscurilor ce trebuie pus în practică de către managementul general şi personalul cu sarcini executive în privinţa atingerii obiectivelor programate. luând în considerare viziunea amplă pe care o au asupra întregului portofoliu de activităţi care se derulează în cadrul organizaţiei. format din membrii non-executivi. stabilit ca un for al directorilor executivi. pentru organizarea şi dezvoltarea proceselor de gestionare a riscurilor. care au responsabilităţi în domeniul administrării riscurilor şi unde îşi împărtăşesc experienţe în vederea elaborării propriilor măsuri de gestionare a riscurilor şi a asigurării eficacităţii gestionării acestora. este important să precizăm faptul că. entităţile publice. De asemenea. care trebuie să se stabilească de către conducere Consiliul de administraţie. − comitetul de risc. în calitate de consultanţi interni. controlului şi guvernanţei32. art. auditorii interni pot oferi consiliere managementului. atribuţii care altfel îi reveneau Comitetului de audit. În acest sens.privire la responsabilităţile ce le revin în domeniul de activitate pe care îl coordonează în privinţa riscurilor şi sistemelor de control managerial. în conformitate cu standardele de audit intern şi cu buna practică recunoscută în domeniu: • • auditul intern nu se poate substitui responsabilităţii pe care o are conducerea entităţii în problematica administrării riscurilor. care trebuie să furnizeze asigurări independente privind sistemul de administrare al riscurilor în cadrul organizaţiei. luând în considerare că aceasta va furniza o asigurare independentă şi obiectivă asupra modului adecvat al gestionării riscurilor.

în concordanţă cu standardul de audit 400 „Evaluarea riscurilor şi controlul intern”. atunci când situaţiile financiare conţin informaţii eronate semnificative”.3. chiar dacă întreprinderea nu se protejează. 2. reprezintă „riscul pe care auditorul îl atribuie unei opinii de audit neadecvate. să ofere o părere independentă privind funcţionalitatea procesului de gestionare a riscurilor şi gradul de asigurare corespunzător. deoarece nu doar un audit superficial ci şi aplicarea unor proceduri prea detaliate pot avea efecte negative asupra procesului de audit. În esenţă. să emită o opinie generală privind gestionarea riscurilor. în conformitate cu prevederile de mai sus. sau să fie responsabil cu procesul de gestionare al acestora. care vor avea responsabilităţi bine definite privind procesul gestionării riscurilor. riscul de audit trebuie evaluat foarte bine. Totuşi. auditorul foloseşte anumite proceduri care îi permit să obţină un grad rezonabil de certitudine cu privire la bilanţul contabil 57 . respectiv: să se asigure că riscurile şi evoluţia acestora este monitorizată.preşedintele va fi membru non-executiv. după cum agentul economic se protejează sau nu faţă de riscurile teoretice. Fiabilitatea informaţiilor financiar-contabile poate fi influenţată de diferiţi factori de risc de care auditorul trebuie să ţină seama pentru a obţine un echilibru între mijloacele pe care acesta le pune în aplicare şi gravitatea erorilor susceptibile să se producă. Riscurile au probabilităţi variabile de a se concretiza. RISCUL DE AUDIT Riscul de audit. riscurile nu se concretizează întotdeauna în erori reale. Comitetul de audit nu trebuie el însuşi să administreze riscuri. Pentru a-şi forma opinia cu privire la conturile anuale.

Cât timp astfel de mijloace nu sunt puse în aplicare există o foarte mare probabilitate ca erorile să se producă şi să nu fie nici detectate. Chiar dacă experienţa practică evidenţiază o alegere frecventă a termenilor calitativi. sunt susceptibile de a se produce dacă nu este exercitat nici un control pentru a le împiedica sau pentru a depista şi corecta erorile care ar putea să rezulte. prin care anumite erori. în exercitarea misiunilor de audit putem delimita următoarele tipuri majore de riscuri:  Riscuri potenţiale – sunt riscuri care. Deci. datorită limitelor inerente ale auditului există inevitabil un risc al inexactităţii. auditorul va fi determinat să-şi extindă procedurile sale de control în scopul confirmării sau infirmării inerentelor dubii ale sale. În prezenţa oricărui indiciu care permite să se presupună existenţa unei fraude sau a unei erori care poate duce la inexactităţi semnificative. moderat. standardele de audit propun modelul matematic de determinare a riscului de audit. în a categorisi un raport de audit. pe tot parcursul misiunii lor. adică în principal certificarea conturilor care comportă erori semnificative. ridicat sau foarte ridicat). Riscul de audit se manifestă prin componentele sale de bază: risc inerent. În general. recunoscută de literatura de specialitate şi legislaţia în vigoare ca o etapă obligatorie în cadrul unei misiuni de audit. aceasta înseamnă aproape întotdeauna că auditorul va greşi. încearcă să identifice riscurile posibile. Această evaluare. nici corectate de către agentul economic. „riscul de audit” este riscul de a exprima o opinie greşită. 58 . cu scopul de a-şi adapta controlul în consecinţă. Auditorii. teoretic. nu se realizează cu ajutorul unei metode unice şi riguroase. risc de control şi risc de nedetectare şi poate fi stabilit atât în termeni cantitativi (în procente) cât şi în termeni calitativi (risc scăzut.al agentului economic. obiectivul principal al auditorului este de a proiecta şi implementa proceduri de audit care să-i permită reducerea riscului de audit la un nivel acceptabil. să nu fie descoperite. Riscul final al auditorului este de a emite o opinie eronată. acestea nu au totuşi aceeaşi probabilitate de a se realiza. Documentaţia profesională şi experienţa permit să se cunoască riscurile potenţiale. elaborat de AICPA – formulă pe care o vom detalia în paragraful următor. ceea ce în practică. În mod simplist. aceste riscuri sunt comune tuturor agenţilor economici. Cu toate acestea. chiar semnificative. pentru a evalua incidenţa erorilor care ar putea afecta conturile anuale.  Riscurile posibile – sunt acele riscuri potenţiale împotriva cărora agentul economic nu este înzestrat cu mijloacele necesare pentru a le anihila sau limita. Deşi există foarte multe riscuri de eroare.

poate şi cu ajutorul unor ameliorări.  în al treilea rând. Riscul inerent şi riscul de control sunt intercorelate iar o evaluare separată a acestora poate conduce la o apreciere necorespunzătoare a riscului de audit. În scopul aplicării în practică a acestei formule trebuie să avem în vedere că nu toate elementele formulei se află la îndemâna auditorului. Putem astfel afirma că riscul de audit (RA) reprezintă produsul dintre riscul inerent (RI). Deşi în aparenţă simplist. aceste riscuri există independent de activitatea de audit. iar în practică 5% estre considerat ca fiind acceptabil. eroarea nu a fost detectată de sistemul intern de control al clientului şansa de a se întâmpla acest lucru este cunoscută sub denumirea de risc de control (RC). De cele mai multe ori atacată de practicieni cu care am discutat. În mod normal acesta va fi destul de scăzut. care nu a fost corectată înainte de depunerea la organele îndreptăţite şi la care auditorul nu face referire în raportul de audit.În ceea ce urmează vom încerca să propunem o posibilă modalitate de cuantificare a „riscului de audit” cu ajutorul unei formule matematice. astfel încât valorile sale sunt cuprinse între 0 şi 1. riscul de control (RC) şi riscul de nedetectare (RN): RA = RI x RC x RN Riscul maxim poate lua valoarea 1. El poate să le evalueze. 59 . Riscul inerent şi riscul de control nu pot fi controlate de auditor. Numai în cazul în care toate aceste trei condiţii sunt îndeplinite simultan auditorul se va afla în situaţia de a exprima o opinie eronată şi riscul de audit se va materializa. şi considerând-o doar un mod de a pune punctul pe „i”.  în al doilea rând. Pentru ca un risc să se declanşeze. Această situaţie poate să survină numai în cazul în care trei lucruri s-au întâmplat în succesiune:  în primul rând s-a produs o eroare semnificativă. auditorul nu a descoperit eroarea în cursul testărilor sau a procedurilor sale de control analitic. dar nu poate să le modifice. şansa de a se întâmpla acest lucru este cunoscută sub denumirea de risc de nedetectare (RN). modul de calcul pe care îl supunem atenţiei poate deveni deosebit de util mai ales în cazul agenţilor economici de talie mare. poate fi folosită cu mult succes în practica auditării. şansa de a se întâmpla acest lucru este cunoscută sub denumirea de risc inerent (RI). în speţă acesta nu poate acţiona în nici un fel asupra riscului inerent şi a riscului de control. ca fiind prea idealistă. Auditorul poate totuşi să decidă care va fi riscul de audit pe care şi-l asumă. rămânem la părerea că aceasta. dar ele pot fi evaluate şi determină proiectarea procedurilor de fond care vor menţine riscul de detecţie la un nivel acceptabil. trebuie să existe o eroare semnificativă în înregistrările contabile sau în situaţiile financiare.

minimalizarea formulei prezentate. deşi prudent de altfel. în practică acest lucru aproape că nu este posibil. auditorul trebuie să verifice toate tranzacţiile. Riscul de nedetectare. Pentru a elimina însă riscul. fiecare active. nu în ultimul rând. Risc riscului O sinteză grafică a componentelorde audit de audit este realizată în figura 6: (general) Fig. ar include:  poziţia financiară a agentului economic auditat.  tipul de industrie unde clientul îşi desfăşoară activitatea (de exemplu.   istoria clientului şi experienţa auditorului cu acesta în trecut. statistica nu deţine calitatea exprimării fidele a caracteristicilor populaţiei din car a fost extras eşantionul. Cuantificarea Riscului Inerent este însă mult mai dificil de realizat. • riscul provenit din afara sondajului. Cei mai mulţi auditori privesc Riscul Inerent ca fiind maxim (adică egal cu 1). cuprinde la rândul său: • riscul provenit din folosirea tehnicilor statistice (riscul de eşantionare). dar acest lucru ar însemna. Factorii care ar trebui luaţi în calcul atunci când trebuie cuantificat Riscul Inerent. care corespunde posibilităţii ca auditorul să nu utilizeze procedurile de audit cele mai adecvate sau să nu aplice corect o anumită procedură de audit şi. gradul de presiune asupra agentului economic auditat sau asupra personalului acestuia de a produce rezultate sau mărimea remuneraţiei managementului sau a personalului. auditorul poate reduse riscul de nedetectare oricât de mult doreşte. Componentele riscului de audit Risc de control Risc inerent Risc de nedetectare Risc inerent general Risc inerent specific Risc din sondaj Risc provenit din afara sondajului Risc de Management Risc Contabil Risc de Afaceri Risc de Audit 60 . în cazul în care acestea ar fi în legătură directă cu rezultatele. singurul risc controlat de auditor – direct legat de procedurile de fond aplicate de acesta. Desigur.Teoretic. fiecare pasiv. industriile care utilizează un înalt grad de tehnicitate generează niveluri înalte de risc). interpretarea greşită a rezultatelor obţinute.6.

anumite riscuri.dr. la costul stabilit. în timp ce incertitudinea reprezintǎ probabilitatea ca un anumit eveniment sǎ aparǎ şi sǎ perturbe o activitate sau o acţiune. dacă riscul se materializează. b) Impactul acestei apariţii (mǎrimea riscului). Teoria riscurilor mai defineşte douǎ noţiuni. Probabilitatea reprezintǎ o evaluare a eventualităţii unei rezultat specific. Riscul are douǎ componente principale. Riscurile nu pot fi total evitate. neputând fi acoperite.Sursa: Conf. Impactul reprezintă o evaluare a efectului riscului asupra obiectivului. în timpul solicitat. pentru un eveniment dat: a) Probabilitatea de apariţie a evenimentului. presupunând că măsura este eficientă. Riscul inerent este expunerea la un risc specific fără a se lua în considerare nici o măsură pentru gestionarea sau reducerea acestuia. cele de risc inerent şi de risc rezidual. 61 .univ. numite “reziduale” sunt imprevizibile. Riscul rezidual este expunerea la un risc specific după ce s-a luat în considerare măsura luată pentru gestionarea sa. Riscul reprezintǎ totodatǎ. şi gradul de pierdere asumat şi acceptat de operatorul evenimentului.Anda Gheorghiu REZUMAT Riscul este un eveniment nedorit. care conduce la neîndeplinirea (parţiala sau totalǎ) a scopului proiectului. la nivelul cantitativ cerut.

 manageriale etc. moderat. riscul de nedetectare nelegat de eşantionare şi pe cel legat de eşantionare. fiind compus din: riscul inerent. pe care o realizează în conformitate cu standardele lor profesionale. ridicat sau foarte ridicat). Evaluarea riscurilor este o preocupare atât a auditorilor interni. nedetectarea operaţiilor cu risc alte riscuri. Implementarea unui sistem de management al riscurilor contribuie la îmbunătăţirea performanţelor organizaţiilor. structurale.  riscuri financiare. Astăzi. insuficienta organizare a resurselor umane. mai este introdusǎ şi noţiunea de risc de control. cum ar fi: neformalizarea procedurilor. financiar. lipsa unui control asupra operaţiilor cu risc ridicat.  riscuri operaţionale. cât şi a controlului intern. cum ar fi: neînregistrarea în evidenţele contabile. auditul intern nu îşi mai concentrează atenţia pe control. Conducerea organizaţiei este aceea care trebuie să identifice riscurile.În audit. Riscul de audit se manifestă prin componentele sale de bază: risc inerent. să organizeze sistemul de administrare a riscurilor şi să monitorizeze evoluţia acestora. lipsa unor responsabilităţi precise. adicǎ riscul ca o greşealǎ materialǎ sǎ nu fie prevenitǎ sau detectatǎ la timp de sistemul de control intern. Riscul inerent este riscul ca o eroare materială să se producă şi reprezintă totalitatea riscurilor care planează asupra organizaţiei şi poate fi constituit din riscuri interne sau externe. risc de control şi risc de nedetectare şi poate fi stabilit atât în termeni cantitativi (în procente) cât şi în termeni calitativi (risc scăzut. 62 . ci pe riscuri. şi. arhivare necorespunzătoare a documentelor justificative. Auditorii interni trebuie să fie primii profesionişti din cadrul organizaţiilor care înţeleg şi conştientizează riscul şi importanţa gestionării acestuia. documentaţia insuficientă sau neactualizată. Riscul de audit reprezintă posibilitatea ca erori semnificative să fie prezente în situaţiile financiare şi ca aceste erori să nu fie detectate de sistemul de control intern al clientului şi de procedurile de audit. în vederea oferirii unor servicii performante pentru management. Riscurile se pot clasifica astfel:  riscuri de organizare. riscul de control. cum ar fi: plăţi nesecurizate. măsurabile sau nemăsurabile. pe modul în care se implică managementul general în administrarea riscurilor. cum ar fi cele generate de schimbările legislative. mai mult.

nici de control. Daţi exemple de riscuri operaţionale. nici de auditorii interni sau externi. Ce riscuri inerente. Care sunt componentele riscului de audit? 4. În practică riscurile de audit sunt riscuri reziduale care mai pot apărea chiar şi după activitatea de monitorizare a riscurilor. 2. aceste riscuri există independent de activitatea de audit. respectiv riscul ca o eroare materială să nu fie depistată. sǎ stabiliţi principalele metode de control ale riscului. Riscul de audit (RA) reprezintă produsul dintre riscul inerent (RI). 5. respectiv în limitele apetitului de risc stabilit de consiliul de administraţie. dar ele pot fi evaluate şi determină proiectarea procedurilor de fond care vor menţine riscul de detecţie la un nivel acceptabil. care trebuie astfel concepute încât să aducă riscurile şi să le menţină la nivelul tolerabilităţii. Care este rolul auditorului intern în procesul de management al riscurilor? TEMA DE CONTROL Alegeţi o organizaţie (societate comercialǎ sau instituţie publicǎ) şi încercaţi sǎ definiţi identificaţi principalele categorii de riscuri. 2. care pot să apară şi care rămân oricât control s-ar efectua. Ce este riscul de control? 3.Riscul de control este riscul ca sistemul de control intern al entităţii să nu împiedice sau să nu corecteze în totalitate efectele riscurilor inerente. de control şi de nedetectare aţi depistat? 63 . Riscul inerent şi riscul de control sunt intercorelate iar o evaluare separată a acestora poate conduce la o apreciere necorespunzătoare a riscului de audit. Explicaţi ce reprezintǎ riscul inerent şi de riscul rezidual. Riscul de control este strâns legat de mediul de control în care funcţionează organizaţia. care practic rămâne oricât control intern şi audit intern s-ar desfăşura în cadrul organizaţiei este riscul de nedetectare. dar şi de activităţile de control implementate. ÎNTREBĂRILE DE CONTROL 1.4. Riscul de audit. riscul de control (RC) şi riscul de nedetectare (RN): RA = RI x RC x RN Riscul inerent şi riscul de control nu pot fi controlate de auditor.

b.2. Care din urmǎtoarele elemente nu reprezintǎ riscuri de organizare: a. c. b. masurarea riscurilor depinde de probabilitatea de aparitie şi de gravitatea consecintelor evenimentului . insuficienta organizare a resurselor umane. formalizarea şi neformalizarea procedurilor c. 3. lipsa unor responsabilităţi precise. probabilitatea de aparitie a riscului este exprimata pe o scara de valori pe trei nivele :mica. atitudinea faţǎ de risc a managementului şi controlul financiar preventiv e. TEST DE AUTOEVALUARE NR. neformalizarea procedurilor. 4. Care din afirmatiile de mai jos nu corespunde realitatii : a. d. b. controalele ex-ante şi ex-post.5. 2. 64 . riscul de control şi riscul de nedetectare. riscurile de neperformanţǎ şi cele de sistem. d. documentaţia insuficientă sau neactualizată. mare . masurarea riscurilor utilizeaza drept instrumente de masurare criteriile de apreciere. medie. c. criteriile utilizate pentru masurarea probabilitatii de aparitie a riscului sunt aprecierea vulnerabilitatii entitǎţii şi a controlului intern. riscul inerent şi riscul de control. e. riscul inerent. plăţi nesecurizate. riscurile tehnologice. e. riscurile operaţionale şi riscurile financiare. c. masurarea riscurilor depine de persoana care le calculeaza. 2 1. e. Riscul de audit reprezintǎ produsul dintre: a. d. impactul şi probabilitatea apariţiei riscului d. Matricea simplǎ a tolerabilitǎţii riscului cuprinde urmatoarele componente: a. apetitul de risc şi mǎsurile de control b. financiare şi reputaţionale.

Monitorul Oficial nr. 130 bis/2003 65 . 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern. M. Phil. Monitorul Oficial nr. 2006 Ciucur D. Anglia. Danemarca.'de modificare şi completare a OMFP nr. 21-22. K. John Wiley & Sons Ltd.2. Editura Tipo Moldova. Tony. 2009 Griffiths. 2005. England. pp. Iaşi. Ct.Ghita. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern... West Sussex PO 198 SQ. 2008 Pickett. Bucureşti. 2005 Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie şi Irlanda. Guvernanţa corporativă şi managementul riscurilor. C. Chichester. cuprinzând standardele de management şi control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial şi OMFP nr. Spencer. Monitorul Oficial nr. Bucuresti. Southern Gate. Editura Economicǎ. “Corporate Risk Management” Second edition. 1389/2009. 2009 Merna. Faisal F. 2004 OMFP nr. Vorniceanu. 2001 Gheorghiu. 672/2002 privind auditul public intern. M. Iaţco. Risk-Based Auditing. 946/2005. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ UNITĂTII DE ÎNVĂTARE NR. Popescu C. Guvernanţa corporativă şi auditul intern..Brezuleanu. Gower Publishing Limited. Anda „Managementul riscului la pătrunderea pe piaţa internaţională”. art. Copenhagen Business School Press. 953/2002 OMFP nr. Ediţia a II-a. England. 2. Al-Thani. Perspectives on Strategic Risk Management. Editura Victor.6.. The Essential Handbook of Internal Auditing. Editura John Wiley and Sons Ltd.O. H. 2 Andersen Torben Juul. Gavrilǎ I. 771/2009 Legea nr. The Atrium. Economie.

3 ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN ÎN ROMANIA. ce cuprinde un raport de audit intern şi care este însemnǎtatea sa. cat şi în entitǎţi publice. -sǎ cunoascǎ modul în care se deruleazǎ o misiune de audit intern. atat în entitǎţi private. METODOLOGIA MISIUNII DE AUDIT INTERN Timpul mediu necesar pentru studiu: 8 ore Competenţele specifice unităţii de învăţare: la sfarşitul parcurgerii unităţii de învăţare. 66 . studenţii trebuie: -sǎ cunoascǎ modul în care este organizatǎ funcţia de audit intern în Romania.UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR.

1. auditul intern era obligatoriu începând cu exerciţiul financiar al anului 2001. Dosarele de audit public intern. MO nr.2000.2000 pentru aprobarea Normelor minimale de audit intern. această activitate nefăcând parte din cultura organizaţională. pentru următoarele entităţi ale căror situaţii financiare erau supuse auditului financiar: • • • 33 companii şi societăţi naţionale. 1267/2000. prin aplicarea directivelor europene.09. 67 . auditul intern a fost reglementat pentru prima dată după anul 1989. 480 din 02. Odată cu aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate şi auditarea situaţiilor financiare. Organizarea auditului intern la entităţi private în Romania 2.Cuprinsul unităț íi de învăț are : 1. 1267 din 21. Ghid procedural 3. Raportul de audit public intern şi urmărirea recomandărilor 6. Intervenţia la faţa locului (munca de teren) 5. ORGANIZAREA AUDITULUI INTERN LA ENTITĂŢI PRIVATE ÎN ROMANIA Până în anul 1999 în România nu exista nici o reglementare cu privire la auditul intern. societăţi comerciale. prin Ordinul ministrului finanţelor nr. revizuirea. păstrarea şi arhivarea dosarelor de audit public intern. Conform documentului citat. regii autonome. Auditul intern la entităţi publice în Romania 3.10. Ordinul ministrului finanţelor nr. Schema generală privind derularea misiunii de audit public intern şi pregătirea misiunii de audit public intern 4. care aprobă Normele minimale de audit intern33.

b) evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor financiare şi nefinanciare dispuse şi efectuate de către conducerea unităţii în scopul creşterii eficienţei activităţii economice. acestea nu erau obligate la organizarea activităţii de audit intern. Auditul intern are următoarele obiective: a) verificarea conformităţii activităţilor din entitatea economică auditată cu politicile. privind activitatea de audit financiar. 75/ 1999. d) protejarea elementelor patrimoniale bilanţiere şi extrabilanţiere şi identificarea metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de orice fel. 67/29. număr de salariaţi) stabilite prin Ordinul MFP nr. c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaţiilor financiare şi nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaşterea realităţii din entitatea economică. Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) a asimilat integral Standardele Internaţionale de Audit Intern şi a elaborat norme de audit intern sub forma 68 . Activitatea de audit intern se exercita în cadrul entităţii de către persoane din interiorul sau exteriorul entităţii. 1267/2000 lăsa la latitudinea întreprinderilor modul de organizare a auditului intern. alte societăţi care operează pe piaţa de capital. Ordinul MF nr. modificată şi completată prin Legea nr.03. auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectivă a ansamblului activităţilor entităţii economice în scopul furnizării unei evaluări independente a managementului riscului. inclusiv microîntreprinderile. 133/19. Conform celor 3 acte normative. ele urmând a beneficia de sprijinul auditorilor externi.2002 şi Ordonanţa Guvernului nr.08. controlului şi proceselor de conducere a acestuia. 94/2001. caz în care trebuiau să respecte reglementările privind auditul intern. În realitate la nivelul entităţilor s-a manifestat dezinteres în ceea ce priveşte elaborarea unor reguli sau norme interne privind auditul intern. la presiunea Băncii Naţionale a României s-au elaborat primele manuale de audit intern. Cu toate neajunsurile inerente oricărui început.2002. În cazul societăţilor comerciale era vorba de întreprinderile mari şi foarte mari care îndeplineau 2 din cele 3 criterii de mărime (cifră de afaceri. societăţi de asigurare şi reasigurare. societăţi de valori mobiliare. valoarea activelor.• • • • bănci. O altă normă legislativă care priveşte auditul intern este OUG nr. În ceea ce priveşte întreprinderile mici şi mijlocii. entităţile s-au conformat treptat şi au organizat compartimentele de audit intern iar în băncile comerciale. programele şi managementul acestuia. cu excepţia situaţiei în care optau pentru auditarea situaţiilor financiare.

f. 69 . denumite Standarde de Audit Intern.11. denumit Cadrul General al Standardelor de Audit Intern. Astfel. Cadrul General al Standardelor de Audit Intern se compune din: A.normelor de calificare şi a celor de funcţionare. coordonarea şi monitorizarea activităţii de Audit Intern. elaborarea şi publicarea Normelor Profesionale de Audit Intern. 35 din 30. ediţia 2004. Standarde de Audit Intern care cuprind: a) Codul Deontologic. iar CAFR avea sarcina de a verifica şi monitoriza respectarea standardelor şi normelor profesionale de audit intern34. Prin această hotărâre care intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2005. inclusiv Cadrul General al Standardelor Internaţionale de Audit Intern. au fost asimilate Standardele Internaţionale de Audit Intern. Audit intern. elaborate şi aplicate de Institutul Auditorilor Interni. auditorii interni erau obligaţi să respecte cele două documente. actualizarea şi publicarea Cadrului Generalal Standardelor Internaţionale de Audit Intern. c. în principal. asimilarea. care face parte din aparatul executiv al Camerei Auditorilor Financiari din România. 36 din 30.2004 a aprobat înfiinţarea Departamentului de audit intern. b. colaborarea cu celelalte departamente ale Camerei Auditorilor Financiari din România în ceea ce priveşte pregătirea profesională a auditorilor interni membri ai CAFR. Bucureşti. e. prin Hotărârea CAFR nr. b) Norme de Funcţionare. asigurarea dezvoltării relaţiilor internaţionale şi consolidarea acestora în domeniul Auditului Intern. a) Norme de Calificare. Departamentul de audit intern are. h. colaborarea cu societăţile interne şi internaţionale de audit financiar şi audit intern în vederea perfecţionării cadrului de lucru din domeniul Auditului Intern. alte atribuţii stabilite de Consiliul şi Biroul Permanent ale Camerei Auditorilor Financiari din România. Ghiţă. 2004.11. precum şi respectarea Standardelor şi Normelor Profesionale de Audit Intern. d. Editura Economica. asimilarea. următoarele atribuţii: a. Tot CAFR prin Hotărârea nr. precum şi a modalităţilor practice de aplicare.2004. g. actualizarea şi publicarea Standardelor Internaţionale de Audit Intern. c) Norme de Implementare:  de Asigurare  de Consultanţă 34 M.

sunt următoarele:  să supravegheze gestiunea societăţii. 31/1990 privind societăţile comerciale. după caz. Modalitatea şi procedura de raportare a auditorilor interni vor fi stabilite prin actul constitutiv. 441/200935. c) Ghiduri Profesionale. În exercitarea atribuţiilor. auditului financiar. registrul acţionarilor.B. adunarea generală ordinară a acţionarilor va hotărî contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor. Norme Profesionale care cuprind: a) b) Modalităţi Practice de Aplicare. 35 Legea nr. potrivit legii.  Documentele de Lucru.  Manualul de Audit Intern.  să verifice dacă situaţiile financiare sunt întocmite legal. din 13. registrul şedinţelor şi deliberărilor consiliului de administraţie. auditorii interni vor aduce la cunoştinţa membrilor consiliului de administraţie neregulile descoperite în şi încălcarea dispoziţiilor legale. Principalele atribuţii ale auditorilor interni conform Legii nr. MO nr.2009. La societăţile comerciale ale căror situaţii financiare anuale nu sunt supuse. Norme Minimale de Audit Intern:  Carta de Audit Intern. registrul deliberărilor şi constatărilor efectuate de cenzori sau auditori interni) sunt ţinute regulat şi respectă cerinţele legale. 31/1990 privind societăţile comerciale. 70 . Legea nr.  să verifice dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. preia şi ea obligativitatea auditul intern pentru societăţile comerciale ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse auditului financiar. 441/2009.  Dosarele de Audit Intern. 441/2009 completează Legea nr.  Planul de Audit Intern. sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor. care modifică şi completează Legea nr. iar cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţa adunării generale. fie ca urmare a legii sau deciziei acţionarilor.12.  să verifice dacă registrele societăţii (registrul acţionarilor. registrul obligaţiunilor.

b) Proceduri privind cadrul general de desfăşurare a misiunilor de audit intern. b) persoana sau grupul care caută şi primeşte recomandări (clientul misiunii). Audit intern şi guvernanţă corporativă. Suciu. auditorii interni le vor avea în vedere la întocmirea raportului către consiliul de administraţie. În acest caz. Forma şi scopul misiunii de consultanţă fac subiectul acordului cu misiunea clientului36. pag. Serviciile de asigurare implică obiectivul auditorului intern de a evalua probele pentru a oferi o opinie independentă sau concluzii cu privire la un proces. în misiunile de asigurare sunt implicate trei părţi: a) persoana sau grupul implicat direct în procesul. Editura Universitară. Serviciile de consultanţă sunt recomandări de formă. Stoian. sistemul sau problema în cauză proprietarul procesului. în structura organizatorică a entităţii economice. a elaborat Hotărârea nr. 36 Ana Morariu. Acestea se compun din: a) Standardele de audit intern elaborate şi publicate de Institutul Auditorilor Interni (IIA). activitatea de audit intern poate fi organizată într-un compartiment distinct. Gh. respectiv consiliul de supraveghere. Forma şi scopul misiunii de asigurare sunt determinate de către auditorul intern. acestea vor fi consemnate într-un raport ce va fi comunicat consiliului de administraţie şi pus la dispoziţie adunării generale a acţionarilor. F. Bucureşti. Dacă reclamaţia este făcută de acţionari reprezentând. un sistem sau alte subiecte. Hotărârea nr. b) persoana sau grupul care face evaluarea (auditorul intern). În general. situaţie în care aceasta se va desfăşura pe baze contractuale. 441 /2009. Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR). Ca urmare a Legii nr.04. Conform acestei hotărâri. 2011. asimilate de CAFR ca norme naţionale de audit intern. sau poate fi externalizată. 31/1990 privind societăţile comerciale. auditorii interni sunt obligaţi să verifice faptele reclamate. dacă actul constitutiv prevede astfel. 27. cel puţin 5% din capitalul social ori o cotă mai mică. individual sau împreună. iar în cazul în care sunt confirmate. 88/ din 19.Orice acţionar are dreptul să reclame auditorilor interni faptele despre care cred că trebuie verificate. 71 . 88/2010 prevede 2 activităţi pe care le realizează auditorii interni: servicii de asigurare şi servicii de consultanţă.2010 pentru aprobarea Normelor de audit intern. c) persoana sau grupul care foloseşte evaluarea (utilizatorul). şi sunt efectuate în general la cererea de misiune specifică a unui client. Serviciile de consultanţă implică în general două părţi: a) persoana sau grupul care oferă recomandarea (auditorul intern). care a modificat Legea nr.

Procedurile privind cadrul general de desfăşurare a misiunilor de audit intern pentru societăţile comerciale sunt următoarele37 : 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) 16) Procedura plan de audit intern Procedura ordin de misiune Procedura ordin de serviciu Procedura notificarea privind declanşarea misiunii de audit intern Procedura colectarea şi prelucrarea informaţiilor Procedura identificarea şi analiza riscurilor Procedura elaborarea programului misiunii de audit Procedura şedinţei de deschidere Procedura colectarea probelor de audit Procedura revizuirea documentelor de lucru Procedura elaborarea proiectului de raport de audit intern Procedura transmiterea proiectului de raport de audit intern Procedura reuniunea de conciliere Procedura monitorizarea misiunii Procedura difuzarea raportului de audit intern Procedura monitorizarea implementării recomandărilor.

3.2. AUDITUL INTERN LA ENTITĂŢI PUBLICE ÎN ROMANIA
Legea nr. 672/200238 privind auditul public intern, defineşte la articolul 2, activitatea de audit intern ca fiind „activitatea funcţional independentă şi obiectivă, de asigurare şi consiliere, concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile entităţii publice; ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică şi metodică, evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului, controlului şi proceselor de guvernantă". Analizând această definiţie putem stabili câteva trăsături caracteristice auditului public intern, şi anume: a) Auditul public intern este o activitate desfăşurată în cadrul entităţilor publice39. Fiind o activitate desfăşurată la nivelul sectorului administraţie publice, aceasta este reglementată pe baza legilor şi normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice. Normele
37 38

Hotărârea nr. 88 a Camerei Auditorilor Financiari din România. Legea 672/19.12.2002 privind auditul public intern, MO 953 din 24.12.2002. 39 Entităţile publice cuprind autorităţile publice, instituţiile publice, companiile/societăţile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar.

72

elaborate au un caracter general, fiecare sector de activitate având obligaţia să-şi elaboreze norme proprii în funcţie de specificul activităţii. b) Auditul public intern este o activitate independentă. Activitatea de audit trebuie să fie independentă, iar auditorii interni trebuie să fie obiectivi în realizarea sarcinilor lor. Aceste trăsături reies din standardele elaborate de I.I.A. şi se referă la independenţa organizaţională (auditorul intern raportează la cel mai înalt nivel de conducere al entităţii). Această activitate este asigurată de persoane care au calitatea de angajaţi ai instituţiei la care efectuează auditul, însă pentru a li se asigura independenţa, aceştia sunt organizaţi la nivelul unui serviciu funcţional aflat în subordinea directă a conducătorului instituţiei publice, iar angajarea sau destituirea acestor persoane se face numai cu acordul şefului compartimentului de audit de la instituţia superioară sau aflată în coordonare. c) Auditul public intern este o activitate obiectivă. Obiectivitatea acestei activităţi decurge din faptul că auditorul este o persoană cu un înalt grad de pregătire profesională şi calitatea de auditor îi conferă un grad sporit de independenţă faţă de conducerea instituţiei. În sprijinul obiectivitătii activităţii vine şi Norma de audit intern nr. 1120 - „Obiectivitatea individuală", care arată că „auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparţială şi neinfluenţată şi să evite conflictele de interese"40. Auditorii interni trebuie să evite să evalueze anumite operaţiuni de care au fost responsabili în trecut. Obiectivitatea unui auditor este considerată a fi afectată atunci când acesta realizează o misiune de asigurare pentru o activitate pentru care a fost responsabil în cursul anului precedent. d) Auditul public intern dă asigurări şi consiliere conducerii. Această trăsătură decurge din faptul că auditorii interni dau dovadă de obiectivitate profesională, colectând, evaluând şi comunicând informaţii legate de activitatea sau procesul examinat. Activitatea de audit intern are ca scop principal informarea managerului în vederea administrării mai eficiente a activităţii entităţii. Auditorul are un rol de consiliere, acesta informând responsabilii departamentelor şi conducătorul unităţii de deficienţele constatate în diversele activităţi auditate în scopul corectării acestor deficienţe. Deci auditorul intern are rolul de a consilia, a asista sau a recomanda şi în nici un caz de a folosi măsuri coercitive în vederea remedierii deficienţelor.

3.3. SCHEMA GENERALĂ PRIVIND DERULAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

40

Norme profesionale ale auditului intern, Ministerul Finanţelor Publice şi Institut de 1'Audit Interne (IFACI).

73

Acest subcapitol prezintă metodele şi instrumentele utilizate în derularea unei misiuni de audit intern şi descrie procedurile şi modelele standard ale documentelor utilizate. Misiunile de audit intern pentru societati comerciale, desfasurate de auditorii interni membri ai Camerei Auditorilor Financiari se desfasoarǎ dupǎ un schema foarte asemanatoare celei descrise în cele ce urmeazǎ, dar, dat fiind caracterul foarte strict reglementat al auditului intern în sistemul public, am preferat ca în acest curs sa prezentam derularea acesteia din urma, aşa cum rezultǎ din Legea nr.672/2002 privind auditul public intern şi normele sale de aplicare. Graficul prezentat mai jos oferă o viziune globală asupra procesului de audit public intern. În partea stângă a graficului sunt prezentate etapele procesului de audit public intern, cu referire la procedurile de urmat, iar în partea dreaptă rezultatele obţinute cu referire la documentele corespunzătoare.

Fig.7. Derularea misiunii de audit public intern

74

Sursa http://discutii.ro/static/10/Mfp/audit/norme_generale.mfinante.pdf 75 .

3.3.3. Ordinul de serviciu reprezintă mandatul de intervenţie dat de către compartimentul de audit public intern. principalele obiective.Colectarea informaţiilor În această etapă auditorii interni solicită şi colectează informaţii cu caracter general despre entitatea/structura auditată.3. despre scopul.3.Prelucrarea informaţiilor Prelucrarea informaţiilor constă în: 76 . În acest sens fiecare auditor intern trebuie să întocmească o declaraţie de independenţă. 3.Ordinul de serviciu Ordinul de serviciu se întocmeşte de şeful compartimentului de audit public intern.4. 3.3.3. pe baza planului anual de audit public intern aprobat de conducătorul entităţii publice. 3. d)identificarea şi evaluarea riscurilor cu incidenţă semnificativă.3. a tehnicilor sale de lucru şi a diferitelor nivele de administrare.3. de comun acord. pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi slabe.3.2.3.Declaraţia de independenta Independenţa auditorilor interni selectaţi pentru realizarea unei misiuni de audit public intern. conform organigramei. Ordinul de serviciu repartizează sarcinile de serviciu auditorilor interni. b)cunoaşterea organizării entităţii/structurii auditate.Notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern Compartimentul de audit public intern notifică entitatea/structura auditată cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit public intern. c)identificarea punctelor cheie ale funcţionării entităţii/structurii auditate şi ale sistemelor sale de control.Colectarea şi prelucrarea informaţiilor 3.1. trebuie declarată. 3. Aceste informaţii trebuie să fie pertinente şi utile pentru a atinge următoarele scopuri: a)identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socio-economic în care entitatea/structura auditată îşi desfăşoară activitatea. durata acesteia. astfel încât aceştia să poată demara misiunea de audit.4. precum şi despre faptul că pe parcursul misiunii vor avea loc intervenţii la faţa locului al căror program va fi stabilit ulterior. e)identificarea informaţiilor probante necesare pentru atingerea obiectivelor controlului şi selecţionării tehnicilor de investigare adecvate.

insuficienta organizare a resurselor umane. 3.1. acţiune.1. 3.Identificarea obiectelor auditabile 3. 3.2.Etapele identificării obiectelor auditabile Identificarea obiectelor auditabile se realizează în 3 etape: a)detalierea fiecărei activităţi în operaţii succesive descriind procesul de la realizarea acestei activităţi până la înregistrarea ei (circuitul auditului). c)determinarea modalităţilor de funcţionare necesare pentru ca entitatea să atingă obiectivul şi să elimine riscul. fişe ale posturilor. 77 . c)analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfăşurare a misiunii de audit public intern.1.Definirea riscului Riscul reprezintă orice eveniment. neactualizată. circuitul documentelor).3. 3.Lista centralizatoare a obiectelor auditabile Lista centralizatoare a obiectelor auditabile.5. definite sub aspectele caracteristicilor specifice şi ale riscurilor asociate.6.3.3. regulamente de funcţionare. b)definirea pentru fiecare operaţiune în parte a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească din punct de vedere al controalelor specifice şi al riscurilor aferente (ce trebuie să fie evitate).5.Analiza riscurilor 3.3.3.6.3.a)analiza structurii/entităţii auditate şi activităţii sale (organigrama. constituie suportul analizei riscurilor.6.5.1. b)analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entităţii/structurii auditate. e)analiza informaţiilor externe referitoare la entitatea/structura auditată.Categorii de riscuri Categorii de riscuri: a)Riscuri de organizare (neformalizarea procedurilor): lipsa unor responsabilităţi precise. ale cărei caracteristici pot fi definite teoretic şi comparate cu realitatea practică. d)analiza rezultatelor controalelor precedente.Obiectul auditabil Obiectul auditabil reprezintă activitatea elementară a domeniului auditat. documentaţia insuficientă.3.3. 3. situaţie sau comportament cu impact nefavorabil asupra capacităţii entităţii publice de a realiza obiectivele.5.

c)Riscuri financiare: plăţi nesecurizate.6. care are drept scopuri: a)să identifice pericolele din entitatea/structura auditată. cuantificarea şi împărţirea lor pe clase de risc. elimina sau minimiza pericolele.Scopul analizei riscurilor Analiza riscului reprezintă o etapă majoră în procesul de audit public intern.6. precum şi evaluarea acestora. structurale.Componentele riscului Componentele riscului sunt: .b)Riscuri operaţionale: neînregistrarea în evidenţele contabile.6.1.Măsurarea riscurilor Măsurarea riscurilor depinde de probabilitatea de apariţie a riscului şi de gravitatea consecinţelor evenimentului. 78 . c)verificarea existenţei controalelor interne. 3.3. 3.3.2. Pentru realizarea măsurării riscurilor se utilizează drept instrumente de măsurare. d)evaluarea punctelor slabe.4.3.1. respectiv a riscurilor.nivelul impactului.2. 3.Măsurarea probabilităţii Criteriile utilizate pentru măsurarea probabilităţii de apariţie a riscului sunt: a)aprecierea vulnerabilităţii entităţii. 3.6. c)să evalueze structura/evoluţia controlului intern al entităţii/structurii auditate. de eroare semnificativa a activităţilor entităţii/structurii auditate. d)Riscuri generate de schimbările legislative. a procedurilor de control intern. nedetectarea operaţiilor cu risc financiar.6. respectiv gravitatea consecinţelor şi durata acestora. Auditorii interni trebuie să integreze în procesul de identificare şi evaluare a riscurilor semnificative şi pe cele depistate în cursul altor misiuni. b)identificarea şi evaluarea riscurilor inerente.3.4. . manageriale etc.3. b)să identifice dacă controalele interne sau procedurile entităţii/structurii auditate pot preveni. criteriile de apreciere. 3.3. lipsa unui control asupra operaţiilor cu risc ridicat. arhivare necorespunzătoare a documentelor justificative.Fazele analizei riscurilor Fazele analizei riscurilor sunt următoarele: a)analiza activităţii entităţii/structurii auditate. cu incidenţă asupra operaţiilor financiare.probabilitatea de apariţie.

În această fază se analizează şi se identifică activităţile/operaţiile precum şi a interdependenţelor existente între acestea. 3. .vulnerabilitate medie.vulnerabilitate mare. riscurilor inerente posibile.impact moderat. . . . asociate acestor operaţiuni/activităţi.6.probabilitate mare.Metoda .b)aprecierea controlului intern.complexitatea prelucrării operaţiilor.vulnerabilitate redusă. . . .3. a)Aprecierea vulnerabilităţii entităţii Pentru a efectua aprecierea. respectiv a obiectelor auditabile.3.probabilitate mică.6.resursele umane. 3.control intern insuficient. cum ar fi: . . Vulnerabilitatea se exprimă pe trei nivele: .impact ridicat. prin determinarea impactului financiar al acestora.impact scăzut.4. b)identificarea ameninţărilor. auditorul va examina toţi factorii cu incidenţă asupra vulnerabilităţii domeniului auditabil.3.Măsurarea gravităţii consecinţelor evenimentului (nivelul impactului) Nivelul impactului reprezintă efectele riscului în cazul producerii sale şi se poate exprima pe o scară de valorică pe trei nivele: . Probabilitatea de apariţie a riscului variază de la imposibilitate la certitudine şi este exprimată pe o scară de valori pe trei nivele: . b)Aprecierea controlului intern Aprecierea controlului intern se face pe baza unei analize a calităţii controlului intern al entităţii.control intern corespunzător. pe trei nivele: .2. fixându-se perimetrul de analiză. . 79 .mijloacele tehnice existente. .model de analiză a riscurilor Analiza riscurilor se face prin parcurgerea următorilor paşi: a)identificarea (listarea) operaţiilor/activităţiilor auditabile.control intern cu lipsuri grave.4.probabilitate medie.

d2) pentru aprecierea cantitativă: impact financiar slab . d)stabilirea nivelului riscului pentru fiecare criteriu.nivel 3. Tabelul punctelor tari şi punctelor slabe prezintă sintetic rezultatul evaluării fiecărei activităţi/operaţiuni/teme analizate şi permite ierarhizarea riscurilor în scopul orientării activităţii de audit public intern. respectiv elaborarea tabelului puncte tari şi puncte slabe..nivel 2.nivel 3. vulnerabilitate mare .nivel 2.c)stabilirea criteriilor de analiză a riscului. control intern cu lipsuri grave . control intern insuficient . astfel: d1) pentru aprecierea controlului intern: control intern corespunzător . indicatori şi indici). obiectivele specifice. 80 . vulnerabilitate medie . iar în partea dreaptă opinia şi comentariile auditorului intern.nivel 3. f)clasarea riscurilor.nivel 1.. g)ierahizarea/operaţiunilor activităţilor ce urmează a fi auditate. unde N = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat.nivel 1. riscuri.nivel 2. d3) pentru aprecierea calitativă: vulnerabilitate redusă . Recomandăm utilizarea criteriilor: aprecierea controlului intern. aprecierea cantitativă şi aprecierea calitativă. sau T = N1 x N2 x . Tabelul prezintă în partea stângă rezultatele analizei riscurilor (domeniile/obiectele auditabile. e)stabilirea punctajului total al criteriului utilizat (T). prin utilizarea unei scări de valori pe trei nivele. x Ni. Ni = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat. în: risc mic. Produsul acestor doi factori dă punctajul pentru criteriul respectiv iar suma punctajelor pentru o anumită operaţie/activitate auditabilă conduce la determinarea punctajului total al riscului operaţiei/activităţii respective. risc mediu. respectiv stabilirea tematicii în detaliu.nivel 1. Se atribuie un factor de greutate şi un nivel de risc fiecărui criteriu. Punctajul total al riscului se obţine utilizând formulele: unde: Pi = ponderea riscului pentru fiecare criteriu. impact financiar important . impact financiar mediu . pe baza punctajelor totale obţinute anterior.. risc mare.

b)prezentarea obiectivelor misiunii de audit public intern. este semnată de şeful compartimentului de audit public intern şi adusă la cunoştinţa principalilor responsabili ai entităţii/structurii auditate în cadrul şedinţei de deschidere.7.Opinie Domeniu Obiective Riscuri F/f Consecinţe Gradul de încredere Comentariu 3.8. care se întocmeşte în baza tematicii detaliate. 3. cu participarea auditoriilor interni şi a personalului entităţii/structurii auditate. 81 .2. Programul de audit public intern are drept scopuri: a)asigură şeful compartimentului de audit public intern că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern. precum şi repartizarea acestora pe fiecare auditor intern.8.7.1.Programul de audit public intern Programul de audit public intern este un document intern de lucru al compartimentului de audit public intern.3. 3. b)asigură repartizarea sarcinilor şi planificarea activităţilor. cuantificările. respectiv studiile. Ordinea de zi a şedinţei de deschidere trebuie să cuprindă: a)prezentarea auditorilor interni.3. 3.Şedinţa de deschidere Şedinţa de deschidere a intervenţiei la faţa locului se derulează la unitatea auditată.Deschiderea intervenţiei la faţa locului 3. Cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliată acţiunile concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului.1.Elaborarea tematicii în detaliu a misiunii de audit public intern Tematica în detaliu cuprinde totalitatea domeniilor/obiectelor de auditat selectate (obiectivele de îndeplinit). validarea acestora cu materiale probante şi perioadele în care se realizează aceste verificări la faţa locului. de către supervizor.Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului se întocmeşte în baza programului de audit public intern şi prezintă în mod detaliat lucrările pe care auditorii interni îşi propun să le efectueze.7.3.3.3. testele.

participanţii.3.Notificarea privind realizarea intervenţiilor la faţa locului Compartimentul de audit public intern trebuie să notifice entitatea/structura auditată despre programul verificărilor la faţa locului.Minuta şedinţei de deschidere Data şedinţei de deschidere. e)acceptarea calendarului întâlnirilor. inclusiv perioadele de desfăşurare. 82 . aspectele importante discutate trebuie consemnate în minuta şedinţei de deschidere.c)stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificărilor. f)asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii de audit public intern. alte circumstanţe). Amânarea trebuie discutată cu compartimentul de audit public intern şi notificată la conducătorul entităţii publice. 3.2. d)prezentarea tematicii în detaliu. Odată cu această notificare trebuie să se transmită şi Carta auditului intern. lipsa de timp. Entitatea auditată poate solicita amânarea misiunii de audit.8.9. 3.3. în cazuri justificate (interese speciale.

precum şi eficacitatea controalelor interne.1. b)intervievarea personalului auditat.4. g)verificarea modului de realizare a corectării acţiunilor menţionate în auditările precedente (verificarea realizării corectării).1. 3. e)evaluarea eficienţei şi eficacităţii controalelor interne. concordanţa cu legile şi regulamentele. c)verificarea înregistrărilor contabile. e)Punerea de acord: procesul de potrivire a două categorii diferite de înregistrări. de la articolul înregistrat spre documentele justificative. documentelor. Scopul urmăririi este de a verifica dacă toate tranzacţiile reale au fost înregistrate.asigură validarea. confirmarea.Observarea fizică reprezintă modul prin care auditorii interni îşi formează o părere proprie. INTERVENŢIA LA FAŢA LOCULUI (MUNCA DE TEREN) Definire şi etape Intervenţia la faţa locului constă în colectarea documentelor. Tehnicile de verificare sunt: a)Comparaţia: confirmă identitatea unei informaţii după obţinerea acesteia din două sau mai multe surse diferite. acurateţea înregistrărilor. 83 .Verificarea .3. analiza şi evaluarea acestora.4. g)Urmărirea: reprezintă verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul înregistrat. 3. declaraţiilor. f)realizarea de testări.1.4. d)Confirmarea: solicitarea informaţiei din două sau mai multe surse independente (a treia parte) în scopul validării acesteia.2. Intervenţia la faţa locului cuprinde următoarele etape: a)cunoaşterea activităţii/sistemului/procesului supus verificării şi studierea procedurilor aferente. b)Examinarea: presupune urmărirea în special a detectării erorilor sau a iregularităţilor.Principalele tehnici de audit intern 3.1. c)Recalcularea: verificarea calculelor matematice. f)Garantarea: verificarea realităţii tranzacţiilor înregistrate prin examinarea documentelor. d)analiza datelor şi informaţiilor.4.

Interviul se realizează de către auditorii interni prin intervievarea persoanelor auditate/implicate/interesate.3.4.3.4. care permite: .4. 3.1.cuprinde întrebări referitoare la contextul socioeconomic. care va informa în termen de 3 zile conducătorul entităţii publice şi structura de control abilitată pentru continuarea verificărilor.se întocmeşte pentru fiecare disfuncţionalitate constatată. a)Fişa de identificare şi analiza problemelor (FIAP) .Analiza constă în descompunerea unei entităţi în elemente. organizarea internă. 3. c)chestionarul-lista de verificare (CLV) . funcţionarea entităţii/structurii auditate.4.2. Tipurile de chestionare sunt: a)chestionarul de luare la cunoştinţă (CLC) . 3. . tehnice şi de informare.stabilirea fluxurilor informaţiilor. cuantificate şi măsurate distinct.Principalele instrumente de audit intern 3. b)Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor .ghidează auditorii interni în activitatea de identificare obiectivă a disfuncţiilor şi cauzelor reale ale acestor disfuncţii.2.1. identificate. 3.1. 84 . FIAP trebuie să fie aprobată de către coordonatorul misiunii. atribuţiilor şi responsabilităţilor referitoare la acestea.se întocmeşte în cazul în care auditorii interni constată existenţa sau posibilitatea producerii unor iregularităţi.Formularele constatărilor de audit public intern .4. precum şi recomandările pentru rezolvare. Se transmite imediat şefului compartimentului de audit public intern. Informaţiile primite trebuie confirmate cu documente. b)chestionarul de control intern (CCI) . resursele umane existente.Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit).2.reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers.2. Cuprinde un set de întrebări standard privind obiectivele definite.3. . care pot fi izolate. confirmată de reprezentanţii entităţii/structurii auditate şi supervizată de şeful compartimentului de audit (sau de către înlocuitorul acestuia). responsabilităţile şi metodele mijloacele financiare. cauzele şi consecinţele.4.se utilizează pentru prezentarea fundamentată a constatărilor auditului public intern. Prezintă rezumatul acesteia.4.stabilirea documentaţiei justificative complete.este utilizat pentru stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil.2.Chestionarul cuprinde întrebările pe care le formulează auditorii interni.

85 . regulamente şi legi aplicabile. .3. REVIZUIREA.corespondenţa cu entitatea/structura auditată.ordinul de serviciu. fişele posturilor. . număr de angajaţi. PĂSTRAREA ŞI ARHIVAREA DOSARELOR DE AUDIT PUBLIC INTERN.informaţii privind posturile cheie/fluxuri de operaţii.5. Tipuri de dosare de audit public intern: a)Dosarul permanent cuprinde următoarele secţiuni: Secţiunea A . . . .minuta şedinţei de deschidere. natura şi locaţia înregistrărilor contabile). intervenţia la faţa locului şi raportul de audit public intern. Dosarele stau la baza formulării concluziilor auditorilor interni.Raportul de audit public intern şi anexele acestuia: .strategii interne.Administrativă: .declaraţia de independenţă. Secţiunea C .materiale despre entitatea/structura auditată (îndatoriri. documentaţia analizei riscului.prin informaţiile conţinute asigură legătura între sarcina de audit.rapoarte de audit public intern anterioare şi externe .reguli. Secţiunea B .proceduri de lucru. DOSARELE DE AUDIT PUBLIC INTERN. .rapoarte (intermediar. . graficul organizaţiei.minuta reuniunii de conciliere. . . final.formularele de constatare a iregularităţilor.fişele de identificare şi analiza problemelor (FIAP). RAPORTUL DE AUDIT PUBLIC INTERN SI URMĂRIREA RECOMANDĂRILOR Dosarele de audit public intern . . .informaţii financiare.notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern.minuta şedinţei de închidere. . responsabilităţi.programul de audit. sinteza recomandărilor). .Documentaţia misiunii de audit public intern: . .

Dosarul este indexat prin atribuirea de litere şi cifre (E. În redactarea proiectului Raportului de audit public intern..Supervizarea şi revizuirea desfăşurării misiunii de audit public intern şi a rezultatelor acesteia: . după care se arhivează în concordanţă cu reglementările legale privind arhivarea. d)evitarea tonului polemic. înainte de întocmirea proiectului Raportului de audit public intern. c)raportul trebuie să exprime opinia auditorului intern.Secţiunea D . 86 . uneori..cuprinde copii xerox a documentelor justificative. b)Dosarul documentelor de lucru . tendenţios. jignitor. în general. .răspunsurile auditorilor interni la revizuirea raportului de audit public intern. extrase din acestea.revizuirea raportului de audit public intern. Dosarele de audit public intern sunt proprietatea entităţii publice şi sunt confidenţiale. care trebuie să confirme şi să sprijine concluziile auditorilor interni. a recomandărilor finale din proiectul Raportului de audit public intern şi a calendarului de implementare a recomandărilor. G. bazată pe constatările efectuate. b)evitarea utilizării expresiilor imprecise (se pare. Ele trebuie păstrate până la îndeplinirea recomandărilor din raportul de audit public intern. c)promovarea unui limbaj cât mai uzual şi a unui stil de exprimare concret. În elaborarea proiectului Raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele cerinţe: a)constatările trebuie să aparţină domeniului/obiectivelor misiunii de audit public intern şi să fie susţinute prin documente justificative corespunzătoare. ) pentru fiecare secţiune/obiectiv de audit din cadrul Programului de audit. limbajului abstract. a stilului eliptic de exprimare. d)se întocmeşte pe baza FIAP-urilor. pentru a se asigura că documentele de lucru sunt pregătite în mod corespunzător. F. Se întocmeşte o minută a şedinţei de închidere. b)recomandările trebuie să fie în concordanţă cu constatările şi să determine reducerea riscurilor potenţiale. e)ierarhizarea constatărilor (numai cele importante vor fi prezentate în sinteză sau la concluzii). evident). . trebuie să fie respectate următoarele principii: a)constatările trebuie să fie prezentate într-o manieră pertinentă şi incontestabilă. Revizuirea se efectuează de către auditorii interni. Indexarea trebuie să fie simplă şi uşor de urmărit. Şedinţa de închidere a intervenţiei la faţa locului are drept scop prezentarea opiniei auditorilor interni.

auditorii interni organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată în cadrul căreia se analizează constatările şi concluziile în vederea acceptării recomandărilor formulate. În termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere. materiale întocmite în cursul acţiunii de audit public intern). proceduri. finalizat. echipa de auditare. durata acţiunii de auditare. b)date de identificare a misiunii de audit public intern (baza legală. documentare. Punctele de vedere primite trebuie analizate de către auditorii interni. ordinul de serviciu. documente şi orice alt material probant sau justificativ). Structura proiectului de Raport de audit public intern Proiectul Raportului de audit public intern trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente: a)scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern. acte. f)documentaţia-anexă (notele explicative. Proiectul de Raport de audit public intern se transmite la structura auditată. Raportul de audit public va fi însoţit de o sinteză a principalelor constatări şi recomandări. Şeful compartimentului de audit public intern trimite Raportul de audit public intern. documente/materiale examinate. unitatea/structura organizatorică auditată. iar aceasta poate trimite în maxim 15 zile de la primire punctele sale de vedere. c)modul de desfăşurare a acţiunii de audit intern (sondaj/exhaustiv. d)constatări efectuate. Raportul de audit public intern trebuie să includă modificările discutate şi convenite din cadrul reuniunii de conciliere. e)concluzii şi recomandări. perioada auditată). situaţii. Se întocmeşte o minută privind desfăşurarea reuniunii de conciliere. împreună cu rezultatele concilierii şi punctul de vedere al 87 . Aceste recomandări vor fi însoţite de documentaţia de susţinere. note de relaţii.f)evidenţierea aspectelor pozitive şi a îmbunătăţirilor constatate de la ultima misiune de audit public intern. Şeful compartimentului de audit public intern trebuie să informeze UCAAPI sau organul ierarhic imediat superior despre recomandările care nu au fost avizate de conducătorul entităţii publice. metode şi tehnici utilizate.

pentru analiză şi avizare. este exactă. Compartimentul de audit public intern va comunica conducătorului entităţii publice stadiul implementării recomandărilor.stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare. supervizarea este asigurată de un auditor intern desemnat de acesta. .elaborarea unui plan de acţiune. Recomandările menţionate în Raportul de audit public intern sunt aplicate întocmai. b)verifică executarea corectă a programului misiunii de audit. Raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducătorului acesteia. În cazul în care şeful compartimentului de audit public intern este implicat în misiunea de audit. Responsabilitatea structurii auditate în aplicarea recomandărilor constă în: . concisă şi se efectuează în termenele fixate.comunicarea periodică a stadiului progresului acţiunilor.6. După avizarea recomandărilor cuprinse în Raportul de audit public intern. în mod eficace şi că. după caz. clară. d)verifică dacă redactarea raportului de audit public intern. . Compartimentul de audit public intern verifică şi raportează la UCAAPI sau la organul ierarhic imediat superior.entităţii/structurii auditate conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea. Scopul acţiunii de supervizare este de a asigura că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de calitate. Structura auditată trebuie să informeze compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandărilor. asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor. astfel: a)oferă instrucţiunile necesare (adecvate) derulării misiunii de audit. Şeful compartimentului de audit public intern este responsabil cu supervizarea tuturor etapelor de desfăşurare a misiunii de audit public intern. acestea vor fi comunicate structurii auditate. în termenele stabilite. . Pentru instituţia publică mică.evaluarea rezultatelor obţinute.punerea în practică a recomandărilor. GHID PROCEDURAL 88 . . însoţit de un calendar privind îndeplinirea acestuia. 3. atât cel intermediar cât şi cel final. Curtea de Conturi are acces la Raportul de audit public intern în timpul verificărilor pe care le efectuează. c)verifică existenţa elementelor probante. conducerea a evaluat riscul de neaplicare a acestor recomandări.

Data . Alocă un număr Ordinului de serviciu. Procedura: Şeful Compartimentului de audit public intern 1..... .... Asigură copii ale Ordinului de serviciu fiecărui membru al echipei Auditorii Exemplu Model A-01 Entitatea publică Nr. .. Întocmeşte Ordinul de serviciu pe baza planului anual de audit public intern. Conducătorul Compartimentului de audit public intern de audit. Iau la cunoştinţă de Ordinul de serviciu şi de sarcinile repartizate.... iar obiectivele acesteia sunt .... 3.. pe baza planului anual de audit public intern.1... Echipa de audit public intern este formată din următorii auditori . Scopul misiunii de audit este . . Menţionăm că se va efectua un audit de .....6.. PROCEDURA P . Personalul de secretariat 3...6...3.. 5. .. astfel încât aceştia să poată demara misiunea de audit public intern......... ORDIN DE SERVICIU În conformitate cu prevederile . 4...... Repartizează sarcinile de serviciu pe fiecare auditor în parte.. 89 . Premise: Ordinul de serviciu reprezintă mandatul de intervenţie dat de către compartimentul de audit public intern şi se întocmeşte de către şeful acestui compartiment. în perioada ... ..01 ORDINUL DE SERVICIU Scopul: De a repartiza sarcinile de serviciu pe auditori interni..... se va efectua o misiune de audit public intern la .. şi cu Planul anual de audit public intern..02 DECLARAREA INDEPENDENŢEI Scopul: De a demonstra independenţa auditorilor faţă de entitatea/structura auditată. 2.....2....... PROCEDURA P ...... .

Premise: În vederea desemnării auditorilor interni pentru efectuarea misiunii de audit public intern vor fi verificate incompatibilităţile personale ale acestora. Astfel, un auditor nu va fi desemnat acolo unde există incompatibilităţi personale, doar dacă repartizarea lui este imperios necesară, fiind furnizată în acest sens o justificare din partea conducătorului Compartimentului de audit public intern. Dacă în timpul efectuării misiunii de audit apare o incompatibilitate, reală sau presupusă, auditorii sunt obligaţi să informeze de urgenţă conducerea. Procedura: Auditorii 1. Completează Declaraţia de Independenţă - Model A02; Şef de serviciu 2. Verifică Declaraţia de Independenţă; 3. Identifică incompatibilitatea semnalată de către auditori şi stabileşte modalitatea în care aceasta poate fi atenuată; Auditorii 4. Aprobă Declaraţiile de Independenţă; 5. Îndosariază Declaraţia de independenţă în dosarul de audit; 6. Dacă în timpul misiunii apare o incompatibilitate reală sau presupusă, informează de urgenţă conducerea.

DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ - Model A-02 Entitatea publică ......................... A fi completat de către auditori, inclusiv consultanţii: Numele ............................... Data ............ Misiunea de audit public intern ..................

Incompatibilităţi În legătură cu entitatea/structura auditată ........ Aţi avut/aveţi vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu cineva care ar putea să vă limiteze măsura în care puteţi să vă interesaţi, să descoperiţi sau să constataţi slăbiciuni de audit în orice fel? Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, grupuri, organizaţii sau obiective care ar putea să vă influenţeze în misiunea de audit? Aţi avut/aveţi funcţii sau aţi fost/sînteţi implicat(ă) în ultimii 3 ani într-un alt mod în activitatea entităţii/structurii ce va fi auditată? Aveţi responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană?

Da

Nu

90

Aţi fost implicat în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale entităţii/structurii ce urmează a fi auditată? Sînteţi soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entităţii/structurii ce va fi auditată sau cu membrii organului de conducere colectivă? Aveţi vreo legătură politică, socială care ar rezulta dintr-o fostă angajare sau primirea de redevenţe de la vreun grup anume, sau organizaţie sau nivel guvernamental? Aţi aprobat înainte facturi, ordine de plată, şi alte instrumente de plată pentru entitatea/structura ce va fi auditată? Aţi ţinut anterior contabilitatea la entitatea/structura ce va fi auditată? Aveţi vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea/structura ce va fi auditată? Dacă în timpul misiunii de audit, apare orice incompatibilitate personală, externă sau organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. de a lucra şi a face rapoartele de audit imparţiale, notificaţi şeful Compartimentului de audit public intern de urgenţă? Auditor, Conducător Compartiment de audit public intern,

Se completează de către Şeful de serviciu 1.Incompatibilităţi personale (a se trece din pagina anterioară) 2.Pot fi negociate/diminuate incompatibilităţile? Dacă da, explicaţi cum anume Data şi semnătura 3.6.3. PROCEDURA P - 03 NOTIFICAREA PRIVIND DECLANŞAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN Scopul: Să informeze entitatea/structura auditată de declanşarea misiunii de audit public intern. Premise:

91

Se intenţionează ca prin notificarea entităţii/structurii auditate să se asigure desfăşurarea corespunzătoare a procedurilor de audit. Procedura: Auditorii 1. Pregătesc adresa de notificare către părţile interesate în vederea transmiterii acesteia cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit Conducătorul audit Personalul de secretariat Auditorii public intern; 2. Verifică adresa de notificare;

Compartimentului de 3. Semnează adresa de notificare; 4. Alocă un număr adresei de notificare şi o transmite entităţii/structurii auditate; 5. Includ domeniile de interes (dacă se comunică) în programul de audit; 6. Îndosariază copia adresei de notificare în dosarul permanent.

Model B-01 Entitatea publică Data NOTIFICAREA PRIVIND DECLANŞAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN
Către De la Ref Părţile interesate Conducătorul Compartimentului de audit public intern Denumirea misiunii de audit public intern

Stimate(ă) .......................... În conformitate cu Planul anual de audit public intern, urmează ca în perioada de ........... să efectuăm o misiune de audit public intern cu tema ...... la (numele entităţii/structurii auditate).

92

identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socio-economic în care entitatea/structura auditată îşi desfăşoară activitatea..04 COLECTAREA ŞI PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR Scopul: Cunoaşterea domeniului auditabil îl ajută pe auditor să se familiarizeze cu entitatea/structura auditată. vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie următoarea documentaţie necesară: ... ..prezentarea auditorilor... pertinente şi utile pentru a atinge obiectivele misiunii de audit public intern...... . PROCEDURA P . 3. pregătirea informaţiilor în vederea efectuării analizei de risc şi pentru identificarea informaţiilor necesare.... ... Pentru o mai bună înţelegere a activităţii dumneavoastră.. ... vă rog să contactaţi pe (numele auditorului) sau pe mine. ..4. în fapt. Colectarea informaţiilor presupune: .. fiabile. 93 . Cu stimă Conducătorul Compartimentului de audit public intern Data .6.alte aspecte.. Colectarea informaţiilor facilitează procedurile de analiză de risc şi cele de verificare. cuprinzând: ...scopul misiunii de audit public intern. Vă vom contacta ulterior pentru a stabili de comun acord o şedinţă de deschidere în vederea discutării diverselor aspecte ale misiunii de audit. Dacă aveţi unele întrebări privind această acţiune. Premise: Colectarea este.programul intervenţiei la faţa locului.prezentarea principalelor obiective ale misiunii de audit public intern.. ...analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entităţii/structurii auditate.Auditul va examina responsabilităţile asumate de către (numele entităţii/structurii auditate) şi va determina daca aceasta îşi îndeplineşte obligaţiile sale într-un mod eficient şi efectiv.....

regulamentele de funcţionare. procedurile scrise). . Reevaluează stabilirea obiectivelor. . 8. Organizează o şedinţă pentru identificarea obiectivelor 94 . fişe ale posturilor. 5. fişe ale posturilor.. Revede documentaţia. Identifică circuitul documentelor. Identifică legile şi regulamentele aplicabile entităţii/structurii auditate. 2. 6.analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfăşurare a misiunii de audit public intern. pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi slabe. după caz. Se familiarizează cu activitatea entităţii/structurii auditate. auditabile şi a criteriilor de analiză de risc. Procedura: Auditorii 1. 3.să identifice constatările semnificative şi recomandările din rapoartele de audit precedente care ar putea să afecteze stabilirea obiectivelor misiunii de audit public intern. Obţin organigrama. . Adună date statistice asupra performanţei pentru a-i sprijini în faza de analiză a riscului. proceduri scrise ale entităţii/structurii auditate. . Identifică personalul responsabil.să identifice surse potenţiale de informaţii care ar putea fi folosite ca dovezi ale auditului şi să considere validitatea şi credibilitatea acestor informaţii. Compartimentului de 9. regulamente de funcţionare. a scopului auditului şi a metodologiei.identificarea şi evaluarea riscurilor cu incidenţă semnificativă. Obţin exemplare ale rapoartelor de audit anterioare. 4.analiza entităţii/structurii auditate şi activităţile sale (organigrama. . Conducătorul audit public intern 7.identificarea punctelor cheie ale funcţionării entităţii/structurii auditate şi ale sistemelor sale de control.

Clasează riscurile pe baza punctajelor totale obţinute. care are drept scopuri: identificarea pericolelor din entitatea/structura auditată. Punctele forte şi punctele slabe se exprimă calitativ şi cantitativ în funcţie de rezultatele aşteptate şi de condiţiile de obţinere a acestora.05 ANALIZA RISCURILOR Scopul: Analiza riscului reprezintă o etapă majoră în procesul de audit public intern. 3. pentru a asigura buna funcţionare a entităţii/structurii auditate sau atingerea unui rezultat scontat. 2. 5. dacă controalele interne sau procedurile entităţii/structurii auditate pot preveni. Stabilesc ponderea fiecărui criteriu al riscului. a 95 . Procedura: Auditorii 1. elimina sau minimiza pericolele. 7.gradul de gravitate al pierderii care poate să rezulte ca urmare a riscului (sau al consecinţelor directe şi indirecte). . acestea depinzând de rezultatele de la controalele. Riscurile potenţiale se pot concretiza în recomandări de audit. Un punct forte sau un punct slab trebuie să fie exprimat în funcţie de un obiectiv de control intern sau de o caracteristică urmărită.probabilitatea ca riscul să revină (noţiune cuantificată formal). Din activitatea desfăşurată în timpul colectării şi prelucrării informaţiilor. Aprecierea unui risc are la bază două estimări: . pregătesc o listă centralizatoare a obiectelor auditabile. evaluarea structurii/evoluţiei controlului intern al entităţii/structurii auditate. Identifică ameninţările (riscurile) asociate acestor operaţiuni/activităţi. 4.6.5. 8. Premise: Reprezintă un punct de pornire în elaborarea tabelului "puncte tari şi puncte slabe".3. Transmit Tabelul puncte tari şi puncte slabe şi constatările făcute Conducătorul Compartimentului de audit către conducătorul Compartimentului de audit public intern. testările şi verificările anterioare. Organizează o şedinţă pentru identificarea obiectivelor de audit şi a criteriilor de analiză de risc. Ierarhizează operaţiunile activităţilor ce urmează a fi auditate. respectiv elaborează Tabelul puncte tari şi puncte slabe. Stabilesc punctajul total al criteriului utilizat. PROCEDURA P . Stabilesc nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat. 6. Reevaluează stabilirea obiectivelor. 9. 10. Stabilesc criteriile de analiză a riscurilor.

....auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit probleme deosebite..conducerea şi/sau personalul demonstrează o atitudine necooperantă şi nepăsătoare cu privire la conformitate......... Aprobat de . Data ... 12. Auditorii Exemplu Entitatea publică Model C-01 Tabelul "PUNCTE TARI ŞI PUNCTE SLABE" Denumirea misiunii de audit ...analiza dezvăluie că nu sunt în funcţiune tehnici de control adecvate şi suficiente.. Îndosariază Tabelul puncte tari şi puncte slabe în dosarul permanent...... 96 . 11... după caz.. sau reviziile externe... Avizează Tabelul puncte tari şi puncte slabe şi Fişele de Constatare şi Analiză a Problemelor iniţiate pentru fiecare control potenţial........ Perioada supusă auditului Întocmit de ..... secţiunea C.......... Opinie Domeniul Obiective Riscuri F/f Consecinţe Gradul de încredere Comentariu Ghidul de Evaluare al controlului intern Controlul intern este SLAB Dacă ... Data .... păstrarea dosarelor. .. .............public intern scopului auditului şi a metodologiei...........

testările care se vor efectua. 3. .colectarea şi prelucrarea datelor.6. incluzând următoarele elemente: . cuantificările. Pregătesc o Notă cu următoarele anexe: . . testele. dar conducerea a luat măsuri de remediere şi a răspuns satisfăcător la recomandările auditului. Procedura: Auditorii 1.auditurile anterioare şi studiile preliminare nu au descoperit nici un fel de probleme.obiectivele auditului. 97 . Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului se întocmeşte în baza Programului de audit public intern şi prezintă detaliat lucrările pe care auditorii interni îşi propun să le efectueze. . .alte proceduri de audit şi teste. Pregătesc programul de audit. Cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliată acţiunile concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului. PROCEDURA P . după caz. de către supervizor. . care se întocmeşte în baza tematicii detaliate.conducerea şi personalul demonstrează o atitudine cooperantă cu privire la conformitate.tabelul "Puncte tari şi puncte slabe".6.06 ELABORAREA PROGRAMULUI DE AUDIT Scopul: Asigură conducătorul Compartimentului de audit public intern că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern şi asigură repartizarea sarcinilor şi planificarea activităţilor.auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit anumite probleme.analiza arată că sunt în funcţiune numeroase şi eficiente tehnici de control intern. păstrarea dosarelor şi reviziilor externe. ..procedurile de control intern lipsesc sau sunt puţin utilizate. 2. POTRIVIT .procedurile sunt bine susţinute de documente. validarea acestora cu materiale probante şi perioadele în care se realizează aceste verificări la faţa locului. . respectiv studiile. existând preocuparea de a anticipa şi înlătura problemele. Premise: Programul de audit este un document intern de lucru al Compartimentului de audit public intern.conducerea şi personalul demonstrează o atitudine constructivă. analiza arată că sunt în funcţiune tehnici de control adecvate şi suficiente. precum şi repartizarea acestora pe fiecare auditor intern. PUTERNIC .

.programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului...... 3... Enunţarea obiectivului (B) Activităţi Durata Persoanele implicate 1........ 7....... 5.Conducătorul de audit Auditorii .... Data .......... Îndosariază programul de audit ........ 8. Enunţarea obiectivului (A) B. Declaraţia de independenţă 3.............. Perioada supusă auditului . Data ........... 6.... Locul desfăşurării OBIECTIVE Tema generală .... Utilizează programul de audit în efectuarea misiunii. Organizează şedinţa de analiză.... Notificarea Obiectivul A Colectarea şi Entitatea publică Entitatea publică Entitatea publică/ 98 ..... Aprobă Nota şi anexele............... Ordinul de serviciu Conducătorul Compartimentului de audit public intern Auditorii Auditorii Auditorii Entitatea publică 2..... Aprobat de ............. Verifică Nota şi anexele acesteia. Întocmit de .. Exemplu Model A-03 Entitatea publică PROGRAMUL DE AUDIT Denumirea misiunii de audit . Obiective: A.Model A-03.. Analizează şi modifică după caz documentele prezentate. Compartimentului 4..

....... Prelucrarea testelor Elaborarea FIAPurilor adunarea dovezilor Constatarea şi raportarea iregularităţilor Întocmirea Formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor Revizuirea documentelor Îndosarierea Colectarea şi prelucrarea informaţiilor ....testul 1 .prelucrarea informaţiilor ....testul 2 .............testul 1 .testul 2 .... Prelucrarea testelor elaborarea FIAPurilor adunarea dovezilor Constatarea şi raportarea iregularităţilor Întocmirea Formularului de constatare şi raportare Auditorii Auditorii Auditorii Entitatea auditată Auditorii Entitatea publică/ Entitatea auditată Auditorii Entitatea publică Entitatea publică Entitatea publică Entitatea publică/ Entitatea auditată Obiectivul B Auditorii Entitatea publică/ Entitatea auditată Auditorii Entitatea publică 99 ...

...PROGRAMUL INTERVENŢIEI LA FAŢA LOCULUI Denumirea misiunii de audit .. Data .. Raportul de audit final 9... Transmiterea Proiectului de raport 7.... Urmărirea recomandărilor Model A03-1 Auditorii Auditorii Auditorii Auditorii Conducătorul Compartimentului de audit public intern Auditorii Auditorii Auditorii Auditorii Entitatea publică Entitatea publică Entitatea publică/ Entitatea auditată Entitatea publică Entitatea publică Entitatea publică/ Entitatea auditată Entitatea publică Entitatea publică Entitatea publică B..6......... Premise: 100 ....... Elaborarea Proiectului de raport 6......... PROCEDURA P ....... Şedinţa de închidere 5............. Perioada supusă auditului ...... Data . Întocmit de . obiectivele urmărite şi modalităţile de lucru privind auditul......7..07 ŞEDINŢA DE DESCHIDERE Scopul: Să efectueze o şedinţă de deschidere cu reprezentanţii (denumirea entităţii/structurii auditate) pentru a discuta scopul auditului...... Tipul verificării Locul testării Durata testării Auditorii Obiectivele 3.. Reuniunea de conciliere 8.......a iregularităţilor Revizuirea documentelor Îndosarierea 4.............. Difuzarea Raportului de audit 10.. Aprobat de ......

.acceptarea calendarului întâlnirilor. . 2.prezentarea auditorilor. . Contactează telefonic entitatea/structura auditată pentru a stabili data întâlnirii.Şedinţa de deschidere serveşte ca întâlnire de început a misiunii de audit.numele celor care întocmesc Minuta şedinţei de deschidere.asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii.tema misiunii de audit public intern. .prezentarea obiectivelor misiunii de audit. .numele persoanei însărcinate cu verificarea întocmirii Minutei 101 1.perioada auditată. . Procedura: Auditorii Conducătorul Compartimentului de audit public intern Auditorii Reprezentanţii entităţii/structurii auditate Auditorii 3. . . Participă la desfăşurarea şedinţei de deschidere. Ordinea de zi a şedinţei de deschidere va cuprinde: .prezentarea în detaliu tematicii. . Întocmesc Minuta şedinţei de deschidere (Model B-02) cu următoarea structură: A.stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificărilor. Menţiuni generale . .analiza şi acceptul cartei auditorului.

..... audit: Întocmit de .. Direcţia/Serviciul Nr..6.. funcţiei.... 4.. Stenograma Şedinţei de deschidere: ....08 COLECTAREA INFORMAŢIILOR Scopul: Informaţiile colectate asigură o evidenţă suficientă.............. Lista participanţilor: Numele Funcţia B.. PROCEDURA P ...... Data ..... competentă şi relevantă şi oferă o bază rezonabilă pentru constatările şi concluziile auditorilor.....................şedinţei de deschidere conform prezentei proceduri... direcţiei şi a numărului de telefon. Verificat de .........8. Îndosariază Minuta Şedinţei de deschidere în dosarul permanent Model B-02 Exemplu MINUTA ŞEDINŢEI DE DESCHIDERE Model B-02 Entitatea publică A... Menţiuni generale Tema misiunii de Auditul .....cuprinde redactarea în detaliu a dezbaterilor Şedinţei de deschidere... telefon 3... Data .. . B... Stenograma Şedinţei de deschidere Perioada auditată ....... Premise: 102 .lista participanţilor la şedinţa de deschidere cu menţionarea numelui.

La sfârşitul fazei de colectare a informaţiilor.. Model A-05..Model A-04. 2.. Data ..... 9.. Efectuează testările şi procedurile stabilite în programul de audit........ Obiectivul 1 Să evalueze eficienţa şi eficacitatea controalelor interne asupra operaţiunilor entităţii/structurii auditate în următorul ciclu de operaţiuni: . . Etichetează şi numerotează toate documentele. .... Transmit Fişele de Identificare şi Analiza Problemelor şefului compartimentului de audit public intern..... Pregătesc Fişele de Identificare şi Analiza Problemelor.......... competente şi folositoare.. 4.. auditorii efectuează testări în concordanţă cu Programul de Audit aprobat. relevante. 6. Analizează şi aprobă testele ....... Îndosariază documentele utilizate în cadrul misiunii de audit...... Colectează documente pentru toată misiunea de audit..............plăţi 103 .. Exemplu Model A-04 Entitatea publică CHESTIONARUL . Procedura: Auditorii 1. Conducătorul de audit Auditorii 8. 11.. 7... Aprobat de ... Perioada supusă auditului Întocmit de ..Model A-04 şi Fişele de Identificare şi Analiza Problemelor . Revede şi aprobă Fişele de Identificare şi Analiza Problemelor - Denumirea misiunii de audit . Data . Etichetează. 5. concluzii şi recomandări.. Apreciază dacă dovezile obţinute sunt suficiente..Model A05 . 3. finalizează Fişele de Identificare şi Analiza Problemelor.în dosarul permanent..... numerotează şi îndosariază testele . Munca în cadrul acestei faze produce dovezi de audit în baza cărora auditorii formulează constatări.În timpul fazei de colectare şi prelucrare a informaţiilor....LISTA DE VERIFICARE Compartimentului 10..

104 DA NU Auditori .. verificaţi dacă există proceduri scrise 2. verificaţi dacă procedurile sunt aprobate 6. intrările periodice. verificaţi dacă procedurile sunt actualizate 7. verificaţi dacă procedurile asigură separarea sarcinilor 5. controlaţi conformitatea plăţii cu procedurile privind cursul de schimb 11. b) identificarea şi descrierea principalelor înregistrări contabile.contabilitate ACTIVITATEA DE AUDIT PLĂŢI 1. semnătura) 10. verificaţi dacă procedurile sunt actualizate 19. verificaţi dacă este stabilită atribuirea responsabilităţilor 15. verificaţi dacă operaţiile de control sunt însoţite de liste de verificare (check-list) 8. apreciaţi calitatea listelor de verificare 9. verificaţi dacă controalele efectuate au fost formalizate (data. verificaţi dacă contabilul principal are o autoritate adecvată asupra angajaţilor din compartimentul contabil 17. urmăriţi plăţile în cartea mare asigurându-vă că sunt transcrise corect 13. verificaţi dacă numai persoanele autorizate pot să modifice sau să stabilească noi politici sau proceduri 21. verificaţi dacă atribuirea responsabilităţilor şi delegarea competenţelor sunt declarate în proceduri 3. controlaţi ca procedurile de declaraţii să includă: a) planul de conturi însoţit de explicaţii ale operaţiunilor. verificaţi dacă procedurile stabilesc şi explică politica contabilă şi procedurile 20. verificaţi dacă procedurile asigură separarea responsabilităţilor 16. verificaţi dacă procedurile sunt aprobate 18. controlaţi dacă angajaţii sunt informaţi despre procedurile care se aplică 4. urmăriţi plăţile cu extrasele de cont 12. revizuiţi procedurile referitoare la plăţile care nu sunt efectuate 14.

verificaţi dacă fiecare cont bancar corespunde unui cont în registre 30. controalele efectuate sunt formalizate (data şi semnătura) 26. revizuiţi procedurile de închidere 29.c) identificarea posturilor care au autoritatea să aprobe că intrările sunt efectuate. verificaţi dacă cecurile din jurnal sunt trecute în ordine numerică şi dacă cele care lipsesc sunt semnalate Model A-05 105 . 22. verificaţi sumele defalcate pe creditori şi debitori 32. d) explicaţii pentru documentele şi necesităţile de aprobare pentru diversele tipuri de tranzacţii periodice şi neperiodice şi intrările în jurnal. verificaţi pregătirea şi aprobarea funcţiilor pentru intrările în jurnal pentru a controla că ele sunt separate 23. revedeţi procedurile privind corectarea rapoartelor 28. rapoartele financiare sunt pregătite pentru perioadele contabile solicitate 27. revizuiţi cartea mare pentru a verifica dacă tranzacţiile sunt trecute în contul corect 31. verificaţi că toate intrările în jurnal sunt revăzute şi aprobate de către persoanele competente la nivelurile adecvate 24. toate intrările în jurnal sunt explicate corespunzător şi justificate 25.

.......Entitatea publică: ... bazată pe FIAP-uri........................9..................... că s-a comis o iregularitate............................. 2......09 CONSTATAREA ŞI RAPORTAREA IREGULARITĂŢILOR Scopul: De a furniza un ghid în cazurile de descoperire de iregularităţi Premise: Când auditorii ajung la concluzia........... cel mai târziu a doua zi....Constatări: ....6...................................... cel mai târziu a doua zi. Procedura: Auditorii 1.................................... ............ 2. 3.......... conducătorului Compartimentului de audit public intern prin transmiterea Formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor............... Informează în termen de 3 zile conducătorul entităţii publice şi Compartimentului de structura de control abilitata pentru continuarea verificărilor.... 1...... 3...... Tema misiunii de audit public intern: ........... Numele auditorului: Data realizării: FIŞA DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI Nr... Recomandări şi soluţii propuse: .... 4......................Cauze: ................................. conducătorului Compartimentului de audit public intern orice iregularitate constatată prin transmiterea Formularului de constatare şi raportare a Conducătorul audit public intern FORMULAR DE CONSTATARE ŞI RAPORTARE A IREGULARITĂŢILOR 106 iregularităţilor............Problema: .......... Raportează. Pentru conformitate: Entitatea auditată . ei vor trebui să raporteze............... Întocmit de: ................... PROCEDURA P . ............................. Supervizat ..........Consecinţe: .....

Întocmesc Nota centralizatoare a documentelor de lucru ..... Premise: Auditorii revăd FIAP-urile şi documentele de lucru din punct de vedere al formatului şi al conţinutului.... PROCEDURA P .......... evidenţa trebuie să fie suficientă.... efectuată la ... Data .. concludentă şi relevantă..6. s-au constatat următoarele: a)constatarea (abaterea)... Efectuează modificările necesare la documente........Model C-02 Model C-02 107 .. 4. / . Revizuiesc lucrările din punctul de vedere al conţinutului şi al formei şi apreciază dacă FIAP-urile şi documentele de lucru pot trece testul de evidenţă. etichetează şi numerotează toate documentele.. b)actul sau actele normative încălcate.. Pentru a trece testul.. Auditor ....... asigurându-se că dovezile de audit prezentate în actele dosarului pot trece testul de evidenţă... Apreciază dacă FIAP-urile şi documentele de lucru asigură un sprijin corespunzător pentru misiunea de audit public intern..............10. 3.Model A-06 Entitatea publică Către: conducătorul Compartimentului de audit public intern În urma misiunii de audit public intern .... / .....10 REVIZUIREA DOCUMENTELOR DE LUCRU Scopul: Să asigure că documentele sunt pregătite în mod corespunzător şi că acestea furnizează un sprijin adecvat pentru munca efectuată şi pentru dovezile adunate în timpul misiunii de audit public intern.. Procedura: Auditorii 1..... c)recomandări........ 2...... 5... Pe măsură ce auditul progresează.. d)anexe. 3..

.....Obiectiv: să nu fie părtinitor.... Documentul justificativ Există Da Nu Auditori 3. Constatarea Secţiunea E .... Întocmit Data ....... Procedura: Secretariatul Conducătorul Compartimentului de audit public intern 1..... Premise: Să se asigure că Raportul de Audit este clar. Conducătorii entităţii/structurii auditate îşi declară părerile lor în privinţa constatărilor auditorilor.. de .Clar: să fie uşor de înţeles.......... fundamentat... . evident. Participă la desfăşurarea şedinţei de închidere. să nu permită interpretări......... Perioada auditată .... Auditori..6..... obiectiv. Planifică şedinţa de închidere 2. .. PROCEDURA P .... ale concluziilor şi 108 ...11..... a recomandărilor finale din Proiectul raportului de audit public intern............11 ŞEDINŢA DE ÎNCHIDERE Scopul: Permite prezentarea către entitatea/structura auditată a opiniei auditorilor interni...... Secţiunea F ... respectiv: ....Relevant: aspectele semnalate să ajute conducerea entităţii/structurii auditate în luarea unor decizii manageriale pentru eliminarea deficienţelor constatate....Entitatea publică Entitatea auditată NOTA CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR DE LUCRU Denumirea misiunii de audit .. ....... relevant.........Fundamentat: fiecare constatare să aibă la bază documente doveditoare şi să facă trimiteri la textul legal incident....

. Verificat de ...... Minuta şedinţei de închidere ..... Data .. Premise: 109 ......12... 3.. Menţiuni generale Tema misiunii de audit: Întocmit de ....... precum şi a corecţiilor de efectuat.. dacă este nevoie. Perioada auditată . Cad de acord asupra modificărilor raportului de audit........ 6....6..... Fac rezumatul discuţiilor într-o Minută a şedinţei de închidere.......... 4... telefon Auditul .. Lista participanţilor: Numele B.. Data .............. Concluzii: Funcţia Direcţia/Serviciul Nr........12 ELABORAREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT Scopul: Prezintă cadrul general... Îndosariază toate modificările aprobate la raportul de audit.Auditorii Conducătorii entităţii/structurii auditate Auditorii Conducătorul Compartimentului de audit public intern Auditorii Auditorii recomandărilor.. constatările.... obiectivele.. 3.Model B-03 şi revăd Proiectul de raport de audit.. concluziile şi recomandările auditorilor publici interni. Exemplu MINUTA ŞEDINŢEI DE ÎNCHIDERE Model B-03 Entitatea publică A. 5.. Pregătesc acte suplimentare necesare pentru a justifica modificările la raportul de audit... PROCEDURA P ....

În elaborarea Raportului de audit public intern. 3. 2. fie transmise la compartimentul juridic pentru revizuirea lui din punct de vedere juridic. Analizează Proiectul raportului de audit. trebuie să Model A-07-1 Entitatea publică Pagina de titlu şi cuprinsul Reprezintă pagina în care se menţionează denumirea misiunii de audit public intern. 4. Redactează Proiectul raportului de audit utilizând formatul prezentat mai jos. auditorul foloseşte dovezile de audit raportate în Fişele de Identificare şi Analiză a Problemelor şi în Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor. Rapoartele vor conţine un cuprins al lucrărilor şi documentelor. Îndosariază proiectul de raport de audit . Stabileşte dacă proiectul în întregime sau doar părţi din el. împreună cu dovezile constatărilor. 6. Indică pentru fiecare constatare din Proiectul raportului de audit dovada corespunzătoare.Model A-07. Procedura: Auditorii 1. Efectuează schimbările propuse de către conducătorul Compartimentului de audit public intern. Transmite conducătorului Compartimentului de audit public intern Conducătorul de audit public intern Auditorii Proiectul raportului de audit. Semnătura 110 . 7. incluzând corecţiile aprobate de către conducătorul Compartimentului de audit public intern. Compartimentului 5.

Sunt prezentate distinct constatările cu caracter pozitiv de constatările cu caracter negativ. Constatările şi recomandările auditului Auditorul trebuie să se pronunţe asupra obiectivelor de audit în ordinea în care au fost stabilite în Programul de audit. metode. cu trimitere explicită la anexele la Raportul de audit intern. în scopul generalizării aspectelor pozitive. durata acţiunii de auditare. de prevenire a eventualelor disfuncţionalităţi sau tendinţe negative la nivelul entităţii/structurii auditate. Trebuie să fie pertinente şi să nu fie disproporţionate în raport cu constatările pe care se bazează. 111 . Introducere Descrie tipul de audit şi baza legală a misiunii (planul anual de audit. Stabilirea obiectivelor Obiectivele de audit prezentate în Raportul de audit public intern coincid cu cele înscrise în programul de audit. Face referire la recomandările misiunilor de audit public intern anterioare care. perioada auditată). Identifică activitatea ce este auditată şi prezintă informaţii sintetice cu privire la misiunea de audit public intern Prezintă modul de desfăşurare a misiunii de audit public intern (caracterul misiunii de audit public intern: sondaj/exhaustiv. proceduri. pe de altă parte. entitatea/structura auditată. Prezintă datele de identificare a misiunii de audit public intern (ordinul de serviciu. Concluziile echipei de audit sunt elaborate pe baza constatărilor făcute. nu au fost implementate. De asemenea. solicitări speciale). pe fiecare pagină a acestuia. Recomandările din Raportul de audit trebuie să fie fezabile şi economice şi să aibă un grad de semnificaţie important în ceea ce priveşte efectul previzibil asupra entităţii/structurii auditate. pe această bază. Ultima pagină a raportului este semnată şi de către şeful Compartimentului de audit public intern. tehnici utilizate. până la momentul prezentei misiuni de audit public intern. documentare. echipa de auditori. Trebuie să aibă un caracter de anticipare şi.Raportul de audit este semnat de către fiecare membru al echipei de auditori. pe de o parte. materiale întocmite în cursul misiunii de audit public intern). documente materiale examinate în cursul misiunii de audit public intern. Stabilirea metodologiei Explică tehnicile şi instrumentele de audit public intern folosite pentru a îndeplini obiectivele misiunii de audit public intern. având un caracter fundamentat. Constatările efectuate trebuie prezentate sintetic. şi al identificării căilor de eliminare a deficienţelor stabilite.

trebuie să contribuie la crearea unor sisteme de dezvoltare a activităţii entităţii/structurii auditate şi de creştere a performanţei de management.13 TRANSMITEREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT INTERN Scopul: Să-i asigure entităţii/structurii auditate posibilitatea de a analiza Proiectul raportului de audit şi de a formula un punct de vedere la constatările şi recomandările auditului. 3.6. Vor fi redactate clar. Recomandările vor fi prezentate în funcţie de nivelul de prioritate stabilit în Fişa de Identificare şi Analiza Problemelor: majore. Premise: 112 . concis pentru fiecare deficienţă constatată. medii şi minore. 3) Recomandările. efectele. cauzele. Fiecare recomandare trebuie să fie elaborată după următoarea structură: 1) Faptele. 2) Criteriile.13. PROCEDURA P .

Procedura: Conducătorul Compartimentului de audit 1. public intern Entitatea/structura auditată 2. Îndosariază punctul de vedere al entităţii/structurii auditate 3. dacă este cazul. 8. 4. dacă este cazul o Reuniune de conciliere. 6. Transmite punctul de vedere la Proiectul raportului de audit în termen de 15 zile de la primirea Proiectului de raport Auditorii Conducătorul Compartimentului de audit public intern Auditorii de audit. 7. Discută. Analizează Proiectul de raport de audit.Proiectul de raport de audit transmis la entitatea/structura auditată trebuie să fie complet. Procedura: 113 . Solicită. Precizează în Raportul de audit aspectele reţinute din punctul de vedere al entităţii/structurii auditate. 5. Premise: Auditorii pregătesc Reuniunea de conciliere. Transmite Proiectul de raport de audit la entitatea/structura auditată. 3. cu toate dovezile asupra faptelor. opiniilor şi concluziilor la care se face referire. dacă este cazul. pregătirea unei Reuniuni de conciliere.6.14 REUNIUNEA DE CONCILIERE Scopul: Acceptarea constatărilor şi recomandărilor formulate de către auditori în Proiectul raportului de audit public intern şi prezentarea calendarului de implementare a recomandărilor.14. Revăd răspunsurile de la entitatea/structura auditată. PROCEDURA P .

....... Perioada auditată ........ incluzând şi punctul de vedere al entităţii/structurii auditate....... în termen de 10 zile de la primirea punctului de vedere de la entitatea/structura auditată.. 4...15 RAPORTUL DE AUDIT PUBLIC INTERN Scopul: Să prelucreze raportul de audit pentru redactarea finală şi pentru tipărire...... telefon Funcţia 3.... Verificat de ...... Pregătesc. Premise: Auditorii sunt responsabili pentru asigurarea unei prezentări de înaltă calitate a Raportului de audit şi întocmirea unei liste corecte şi complete de difuzare.. Informarea entităţii/structurii auditate asupra locului şi datei Reuniunii de conciliere 3.... Rezultatele concilierii: Auditul .6. Reuniunea de conciliere........ Analizează constatările şi concluziile din Proiectul raportului de audit Auditorii auditată Exemplu Entitatea/structura în vederea acceptării recomandărilor formulate MINUTA REUNIUNII DE CONCILIERE Model B-04 Entitatea publică A.. PROCEDURA P .15............ Întocmesc o Minută a Reuniunii de conciliere....... 2.... Menţiuni generale Tema misiunii de audit: Întocmit de ...... Să constate că raportul de audit este complet. Direcţia/Serviciul Nr...Auditorii 1.. Procedura: 114 .... Lista participanţilor: Numele B........ Data .. Data .

6. .16. Pentru instituţia publică mică.17 DIFUZAREA RAPORTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN Scopul: Analizarea şi avizarea recomandărilor din Raportul de audit. 3. rezultatele concilierii şi punctul de vedere al entităţii/structurii auditate la conducătorul Compartimentului de audit care a aprobat misiunea de audit public 115 Compartimentului public intern. Auditorii Conducătorul de audit public intern 1. Proceduri: Auditorii 1.6. 4. 2. Transmit Raportul de audit public intern. clară. Oferă instrucţiunile necesare (adecvate) derulării misiunii de audit 3. Verifică dacă redactarea Raportului de audit public intern este exactă. Constată că toate modificările aprobate la Proiectul de raport sunt efectuate.Auditorii 1.17. Premise: Raportul de audit final trebuie să conţină şi o sinteză a constatărilor şi recomandărilor. Verifică executarea corectă a Programului de audit public intern. Finalizează raportul. Verifică existenţa elementelor probante. Raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducătorului acesteia. PROCEDURA P . 7. concisă. PROCEDURA P . 3. Constată dacă lista de difuzare este completă şi corectă. Modelul este identic cu cel prezentat la sectiunea Proiect de raport. 6. Prezintă conducătorului Compartimentului de audit public intern documentele din dosarul permanent al misiunii de audit public intern. Verifică dacă Raportul de audit public intern este elaborat la termenul fixat. 3. 2.16 SUPERVIZAREA Scopul: De a asigura că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de calitate. 5. Supervizează FIAP-urile. Procedura: 1. Premise: Conducătorul Compartimentului de audit public intern este responsabil cu supervizarea misiunii de audit public intern.

2.intern. Pentru instituţia publică mică Raportul de audit public intern se Conducătorul de audit public intern care a aprobat misiunea de audit Conducătorul entităţii/structurii auditate Auditorii 5. Transmit entităţii/structurii auditate recomandările aprobate. o Notă de informare cu 116 . Procedura: Auditorii Entitatea/structura 1. transmite conducătorului acesteia spre avizare.18 URMĂRIREA RECOMANDĂRILOR Scopul: Este de a urmări dacă scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern au fost corect formulate. Transmite auditorilor. Întocmesc Fişa de urmărire a recomandărilor. 3. Analizează şi avizează Raportul de audit public intern.6. Premise: Urmărirea recomandărilor de către auditorii interni este un proces prin care se constată caracterul adecvat. 2. 3.18. Semnează şi transmite Raportul de audit public intern Compartimentului conducătorului entităţii/structurii auditate. 3. 4. eficacitatea şi oportunitatea acţiunilor întreprinse de către conducerea entităţii/structurii auditate pe baza recomandărilor din Raportul de audit public intern. PROCEDURA P . Transmit la UCAAPI sau la organul ierarhic superior o informare despre recomandările care nu au fost avizate însoţită de documentaţia de susţinere. la termenele stabilite. 6. Verifică implementarea recomandărilor la termenele stabilite.

neimplementat 3. Datorita spatiului restrans al acestui curs. informează conducătorul entităţii publice. fǎrǎ ca auditorul intern sǎ-şi asume responsabilitǎţi manageriale. 4. dar trebuie spus ca 117 . Exemplu Model A-08 Entitatea publică FIŞA DE URMĂRIRE A RECOMANDĂRILOR Entitatea publică Entitatea/structura Direcţia/Serviciul Misiunea de audit public intern Parţial Implementat Sfârşit de lună Raport de Audit nr. Dacă nu sunt respectate termenele de implementare. parţial implementat. stadiul 5.auditată Conducătorul audit public intern privire la stadiul implementării recomandărilor din Raportul de audit public intern. gestionarea riscului şi controlul intern. Neimplementat Data planificată/ Data implementării Instrucţiuni cum sunt prezentate în Raportul de audit. auditul intern cuprinde şi activitatea de consiliere. Transmite. Introduceţi recomandările de audit după Data şi semnătura conducătorului Reamintim cǎ. am tratat doar derularea misiunii de asigurare. Compartimentului de progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor. pe langa activitatile de asigurare. adica acea activitate menita sa aduca plusvaloare şi sǎ îmbunǎtǎeascǎ administrarea organizaţiei. 1. 2. Verificaţi coloana corespunzătoare: implementat. Introduceţi data planificată pentru implementare în Raportul de audit şi data implementării Entitatea/structura auditată: Auditor: Data şi semnătura auditată Rec Recomandarea Implementat Nr. la UCAAPI sau la organul ierarhic superior.

Fig.8.documentatia misiunii de consiliere este foarte asemanatoare. Schema de mai jos este lamuritoare în acest sens. Derularea misiunii de consiliere 118 .

mfinante.Sursa: http://discutii.ro/static/10/Mfp/audit/CONSILIERE_ORDIN.pdf REZUMAT 119 .

Prin OUG nr. c) Ghiduri Profesionale. d) Proceduri privind cadrul general de desfăşurare a misiunilor de audit intern. Legea nr. preia şi ea obligativitatea auditul intern pentru societăţile comerciale ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse auditului financiar.03.08. f) Norme de Implementare:  de Asigurare  de Consultanţă B. 67/29. privind activitatea de audit financiar. Cadrul General al Standardelor de Audit Intern se compune din: A.  Documentele de Lucru.2010 pentru aprobarea Normelor de audit intern. Standarde de Audit Intern care cuprind: b) Codul Deontologic.  Planul de Audit Intern. Acestea se compun din: c) Standardele de audit intern elaborate şi publicate de Institutul Auditorilor Interni (IIA). 31/1990 privind societăţile comerciale.2002. 133/19. 120 . controlului şi proceselor de conducere a acestuia. 88/ din 19.  Manualul de Audit Intern. 75/ 1999. asimilate de CAFR ca norme naţionale de audit intern.04. 441/2009. s-a statuat faptul cǎ auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectivă a ansamblului activităţilor entităţii economice în scopul furnizării unei evaluări independente a managementului riscului. e) Norme de Funcţionare. Norme Minimale de Audit Intern:  Carta de Audit Intern. a elaborat Hotărârea nr. care modifică şi completează Legea nr. Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) a asimilat integral Standardele Internaţionale de Audit Intern şi a elaborat norme de audit intern sub forma normelor de calificare şi a celor de funcţionare. precum şi a modalităţilor practice de aplicare.2002 şi Ordonanţa Guvernului nr. Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR). d) Norme de Calificare. fie ca urmare a legii sau deciziei acţionarilor.  Dosarele de Audit Intern. modificată şi completată prin Legea nr. Norme Profesionale care cuprind: c) d) Modalităţi Practice de Aplicare.

b)date de identificare a misiunii de audit public intern (baza legală. concepută să adauge valoare şi să îmbunătăţească activităţile entităţii publice. evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului. Proiectul Raportului de audit public intern trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente: a)scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern. 121 . perioada auditată). documentare. activitatea de audit intern ca fiind „activitatea funcţional independentă şi obiectivă.Procedurile privind cadrul general de desfăşurare a misiunilor de audit intern atat pentru societăţile comerciale. materiale întocmite în cursul acţiunii de audit public intern). cat şi pentru entitatile publice sunt următoarele: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) 16) Procedura plan de audit intern Procedura ordin de misiune Procedura ordin de serviciu Procedura notificarea privind declanşarea misiunii de audit intern Procedura colectarea şi prelucrarea informaţiilor Procedura identificarea şi analiza riscurilor Procedura elaborarea programului misiunii de audit Procedura şedinţei de deschidere Procedura colectarea probelor de audit Procedura revizuirea documentelor de lucru Procedura elaborarea proiectului de raport de audit intern Procedura transmiterea proiectului de raport de audit intern Procedura reuniunea de conciliere Procedura monitorizarea misiunii Procedura difuzarea raportului de audit intern Procedura monitorizarea implementării recomandărilor. durata acţiunii de auditare. printr-o abordare sistematică şi metodică. metode şi tehnici utilizate. ordinul de serviciu. documente/materiale examinate. c)modul de desfăşurare a acţiunii de audit intern (sondaj/exhaustiv. echipa de auditare. unitatea/structura organizatorică auditată. e)concluzii şi recomandări. 672/2002 privind auditul public intern. Legea nr. de asigurare şi consiliere. controlului şi proceselor de guvernantă". d)constatări efectuate. defineşte la articolul 2. proceduri. ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele.

se transmite la Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern pentru analiza şi avizare . analiza riscurilor c. TEST DE AUTOEVALUARE NR.7. Proiectul de raport de audit public intern : a. se precizeaza : a. 3. 3 1.f)documentaţia-anexă (notele explicative. c. documente şi orice alt material probant sau justificativ). acte. ÎNTREBĂRILE DE CONTROL 1. este documentul pe baza caruia se intocmesc FIAP-urile. TEMA DE CONTROL Întocmiţi un raport de audit intern la o instituţie publicǎ sau la o societate comercialǎ. scopul. 122 . calendarul intalnirilor e.8. Exemple de teme pentru elaborarea raportului: a) auditul intern al activitǎţii de resurse umane b) auditul intern al activitǎţii de tehnologie a informaţiei (IT) c) auditul intern al activitǎţii financiar-contabile d) auditul intern al activitǎţii juridice e) auditul intern al activitǎţii de inventariere a patrimoniului f) auditul intern al activităţii de achiziţii publice 3. situaţii. perioada de auditare 2. În notificarea adresata structurii auditate. b. planul misiunii de audit b. se transmite unitatii auditate numai dupa analiza şi avizare de catre conducatorul entitǎţii publice care a aprobat misiunea. d. informeaza conducatorul entitǎţii auditate asupra modului de implementare a recomandarilor . note de relaţii. principalele obiective şi durata misiunii d. e. este insotit de documente justificative .

9. Auditul financiar şi auditul intern. Editura Economică. 2005 ***. Editura CECCAR. Dragoş-Cătălin Niculae. 2005 – www. identificarea legilor şi reglementarilor aplicabile structurii auditate.3. Teoria şi practica auditului intern (Theorie et pratique de l’audit intern). Editura Contaplus. Audit and internal review-textbook.ro Norme minimale de audit.Foulks Lynch Ltd. independenta. Franţa. Nu face parte din procedura de colectare a informatiilor: a. c. Practica auditului intern privind fondurile publice naţionale şi ale Uniunii Europene. Iniţiere în auditul situaţiilor financiare ale unei entităţi. 2002 Mareş George. 2001 Renard Jacques. obiectivitate. Cristiana Costinescu. 2005 – www. Editions d’Organisation. subiectivitatea e. Editura Globus. 2007 Mihăilescu Nicolae. Paris. confidentialitatea d. 2001 Standardele internaţionale de audit. concepte şi practici-abordare naţională şi internaţională. Care din elementele metionate mai jos nu reprezinta reguli de conduita ale auditorului: a. ACCA. integritatea. Bucureşti. Paper 2.6. b. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ UNITĂTII DE ÎNVĂTARE NR. solicitarea procedurilor. c. 3 Crăciun Ştefan. 2002 Toma Marin. Audit. 4. d. organizarea unei sedinte de identificare a criteriilor de analiza a riscurilor. Mihail-George Pitulice. solicitarea principalelor documente de functionare a structurii auditate. obtinerea fiselor postului. Control şi audit financiar-contabil.ro 123 . Editura Economică. b. 2001 Codul de conduită etică şi profesională.cafr. 3. e. Dobroţeanu Camelia. 2004 Dobroţeanu Laurenţiu. Editura Economică.cafr.

a Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România (http://www.75/1999 republicată.ro/audit/index. 88/19 aprilie 2007.mfinante. OMFP nr.ro/index. 1267/2000. 252 din 3 februarie 2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern) HG nr. pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România OMFP nr.jsp? page=audit_intern) Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern OUG nr. privind activitatea de audit financiar OMFP nr.983/2004. 1702/2005 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi exercitarea activităţii de consiliere desfăşurate de către auditorii interni din cadrul entităţilor publice. care aprobă Normele minimale de audit intern Ghidurile practice de audit public intern postate la: http://www.jsp?selected=0 124 . 38 din 15 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern OMFP nr. prin Hotărârea nr.Normele profesionale ale auditului intern aprobate.cafr.

125 .1. Cuprinsul unităț íi de învăț are : 4.Cunostinţe despre entitate 4.2. 4 STUDIU DE CAZ.UNITATEA DE ÎNVĂTARE NR. Derularea misiunii de audit intern. MISIUNEA DE AUDIT INTERN INVENTARIEREA PATRIMONIULUI SI VALORIFICAREA REZULTATELOR Timpul mediu necesar pentru studiu: 4 ore Competenţele specifice unităţii de învăţare: la sfarşitul parcurgerii unităţii de învăţare. studenţii trebuie: -sǎ cunoascǎ modul în care se deruleazǎ o misiune de audit intern -sǎ cunoascǎ ce cuprinde un raport de audit intern şi care este însemnǎtatea sa.

formarea şi pregatirea fortei de munca. inregistrata la Registrul Comertului sub nr.Natura activitatii consta în prestari servicii. a fost infiintata în baza H. 89 din 31. cazare . Obiectivele administratorilor sunt: consolidarea pozitiei financiare. productie. publicitate. localitatea Bucuresti. Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data infiintarii acesteia şi inscrise în Registrul Comertului.R. eliminarea oricarei concurente. societatea are ca şi obligatii reglementate guvernamental privind acordarea salariului cel putin la nivelul salariului minim pe economie.. Este administrata de catre Consiliul de Administratie.31/1990 privind societatile comerciale. Aceasta isi desfasoara activitatea în conformitate cu legile romana. desfacere.1991. conducerea şi proprietarii Societatea Comerciala ALFA SA este persoana juridica romana.01. Sediul societatii este în Romania. Societatea are deschise punte de lucru.G. Sediul societatii este în Romania. ● Activitatea entitǎţii . plata orelor suplimentare.Inchiriere de spatii pentru alte entitǎţi pentru desfasurarea activitatilor acestora privind sediul. depozitare. respectiv: Presedinte.4. concediul de odihna. a indemnizatiei de boala în cazul inbolnavirilor.Activitatea de alimentatie publica. 126 . avind forma juridica de socitate pe actiuni. în temeiul Legii nr.care sa nu afecteze concurential activitatea SC ALFA SA . Vicepresedinte şi membru. ● Entitatea – administratorii. localitatea Bucuresti.J 40/1088/1991. CUNOSTINŢE DESPRE ENTITATE Denumirea entitǎţii este Societatea Comerciala ALFA SA. Sediul societatii poate fi schimbat în alt loc din Romania pe baza hotaririi Adunarii Generale a Actionarilor.etc. compus din 3 administratori. Sistemul informational este adaptat cerintelor managementului activitatii. sector 6.23. Forta de munca este din localitate. potrivit legii. Societatea comerciala ALFA SA. Strada Sibiu nr.1. investitii în echipamente şi utilaje. Cod unic de inregistrare fiscala 43788 atribut fiscal « RO ».

Anul fiscal al societatii incepe la 01 ianuarie şi se incheie la 31 decembrie. ● Capitalul social Societatea Comerciala ALFA SA are un capital social de 258385 RON. o categorie specifica de cheltuieli este aceea a plati serviciilor efectuate de firme cu acelasi profil. compus din 103354 actiuni a 2. republicata. Categoriile de cheltuieli sunt comparative cu perioada anterioara. Sunt respectate principiile contabile prevazute de Legea contabilitatii nr.82/1991. situatiile financiare ale societatii în conformitate cu cadrul general stabilit de prevederile Legii contabilitatii nr. Drepturile salariale sunt platite regulat fara intirziere sau aminari.5 RON actiunea. în jurnale sunt inregistrate document cu document în mod cronologic. Nu se cunosc reglementari care sa afecteze în mod semnificativ entitatea. a asigurarilor de accidente profesionale şi a asigurarilor de somaj. 127 . asigurarilor sociale de stat. republicata. Alte drepturi acordate salariatilor constau în acordarea echipamentului de lucru şi de protectie şi acordarea tichetelor de masa.obligatii legate de plata.82/1991. ● Activitatea financiara-contabila Activitatea financiar-contabila şi de patrimoniu are ca obiect principal de activitate elaborarea documentelor contabile de sinteza: balant. a asigurarilor de sanatate. Inregistrarile contabile şi jurnalele respecta principiul dublei inregistrari.

07.03.2012. 88/03. în perioada 01. Menţionăm că se va efectua un audit de conformitate privind inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor.2.2012 – 31. se va efectua misiunea de audit intern privind Activitatea financiar-contabilă.4.2012 ORDIN DE SERVICIU În conformitate cu Normele proprii şi a Planului de audit intern pentru anul 2012. DERULAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul de Audit Intern Nr. modul de efectuare a inventarierii. Iancu Victor 128 . Obiectivele misiunii de audit sunt urmatoarele: • • • • inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor. Scopul misiunii de audit de a se asigura inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor este conforma cu cadrul legislativ în vigoare. valorificarea inventarierii.03. completarea registrului-inventar. Echipa de auditori interni este formată din următorii auditori: Auditor intern Alexandru Pop Directorul General al Entitǎţii.

notificaţi şeful Serviciului de audit intern de urgenţă? Auditor intern.03.2012 Incompatibilităţi în legătură cu entitatea/structura auditată Aţi avut/aveţi vreo relaţie oficială. apare orice incompatibilitate personală.2012 Semnatura 129 .07. de a lucra şi a face rapoartele de audit imparţiale. ordine de plată şi alte instrumente de plată pentru entitatea/structura ce va fi auditată? Aţi ţinut anterior contabilitatea la entitatea/structura ce va fi auditată? Aveţi vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea/structura ce va fi auditată? Dacă în timpul misiunii de audit. ca atare nu exista incompatibilitati. Iancu Victor DA X X NU X X X X X X X X X - 1.ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul de Audit Intern DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ Nume şi prenume: Alexandru Pop Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Data: 01. explicati cum anume: Misiunea planificata nu are nici o tangenta cu plata salariilor. organizaţii sau obiective care ar putea să vă influenţeze în misiunea de audit? Aţi avut/aveţi funcţii sau aţi fost/sunteţi implicat(ă) în ultimii 3 ani într-un alt mod în activitatea entităţii/structurii ce va fi auditată? Aveţi responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană? Aţi fost implicat în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale entităţii/structurii ce urmează a fi auditată? Sunteţi soţ/soţie. grupuri.Pop Directorul General al Entitǎţii. socială care ar rezulta dintr-o fostă angajare sau primirea de redevenţe de la vreun grup anume. obiectivul este modul de efctuare şi valorificare a inventarierii patriminiului. externă sau organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. să descoperiţi sau să constataţi slăbiciuni de audit în orice fel? Aveţi idei preconcepute faţă de persoane. financiară sau personală cu cineva care ar putea să vă limiteze măsura în care puteţi să vă interesaţi. sau organizaţie sau nivel guvernamental? Aţi aprobat înainte facturi. Incompatibilitati personale: Cu aproximativ trei ani în urma am avizat pentru controlul financiar preventiv plata salariilor în contabilitate 2. Data 03. Pot fi negociate / diminuate / eliminate incompatibilitatile? Da Daca da. rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entităţii/structurii ce va fi auditată sau cu membrii organului de conducere colectivă? Aveţi vreo legătură politică. Al.

Pentru o mai bună documentare a echipei de audit intern referitoare la activitatea entitǎţii. să desemnaţi o persoană de contact pentru a ne ajuta în timpul derulării misiunii de audit intern..12. urmează ca în perioada 01.03.01. Perioada supusă evaluării este 01.03.ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul de Audit Intern Nr. de asemenea.2011 – 31. stabilirea persoanelor de legătură în cadrul compartimentelor auditate. prezentarea şi discutarea obiectivelor misiunii de audit intern.contabil Serviciul de Audit Intern Referitor: Misiunea de audit intern : Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Stimate: Domnule...2011 Vă rugăm. alte aspecte organizatorice necesare desfăşurării misiunii..2012 să efectuăm o misiune de audit intern având ca tema: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor..02. Scopul misiunii de audit intern este acela de a furniza o asigurare independentă conducerii în ceea ce priveşte funcţionalitatea sistemului de control intern ataşat activităţii auditate şi formularea de recomandări pentru îmbunătăţirea acestuia.. urmând a stabili de comun acord data şedinţei de deschidere... având pe ordinea de zi următoarele: prezentarea auditorilor.. În conformitate cu Planul de audit intern pe anul 2012.2012 – 31. discutarea programului intervenţiei la faţa locului.. vă rugăm sa ne puneţi la dispoziţie următoarea documentaţie necesară: 130 .2012 NOTIFICAREA PRIVIND DECLANŞAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN Către: De la: Serviciul financiar . 63/15.

fişele posturilor. Regulamentul de organizare şi funcţionare. Serviciul de audit intern. vă rugăm să contactaţi pe. note. Pentru eventualele întrebări privind aceasta acţiune. coordonatorul misiunii Cu deosebită consideraţie. dosare anterioare care se referă la aceasta temă. rapoartele de audit intern anterioare. procedurile scrise care descriu activităţile ce se desfăşoară în cadrul entitǎţii. auditor intern. organigrama. 131 .• • • • • • • cadrul legal şi de reglementare aplicabil domeniului financiar-contabil. alte rapoarte.

2011 Data: 02.obtinerea procedurilor scrise .03. Nu X X X X X X observatii X 1) 132 .identificarea legilor şi regulamentelor aplicabile structurii auditate .obtinerea exemplarului de raport de audit public intern anterior Da X X X X X X 2) Nu observatii X 1) 1) Nu exista fise ale postului intocmite la nivelul serviciului 2) Nu au mai fost realizate misiuni de audit la Serviciul administrativ.2012 Colectarea informatiilor Serviciul administrativ .ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul de Audit Intern COLECTAREA INFORMATIILOR Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Perioada auditata: 01.obtinerea procedurilor scrise .obtinerea fiselor posturilor .12.obtinerea organigramei . Colectarea informatiilor Serviciul contabilitate Da .identificarea personalului responsabil .obtinerea organigramei .aceasta fiind prima misiune de audit care se desfasoara la acest serviciu şi care priveste inventarierea bunurilor instituţiei.obtinerea regulamentului de functionare .01.identificarea personalului responsabil .2011-31.obtinerea fiselor posturilor .obtinerea regulamentului de functionare .identificarea legilor şi regulamentelor aplicabile structurii auditate .obtinerea exemplarului de raport de audit public intern anterior 1) Nu exista fise ale posturilor intocmite la nivelul serviciului.

Data: 03. Aprobarea şi formalizarea bonurilor de consum 8.2011 . Existenta procedurilor scrise 18. Intocmirea bonului de miscare a mijloacelor fixe 15. Eliberarea în consum a bunurilor 9. Inregistrarea în fisele de gestiune a bunurilor primite 6.ENTITATEA: SC ALFA SA Serviciul Audit intern LISTA CENTRALIZATOARE A OBIECTELOR AUDITABILE Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Perioada auditata : 01. Intocmirea Procesului verbal de receptie a mijloacelor fixe 16.2012 Nr. Intocmirea bonurilor de consum 7. Conducerea fiselor de gestiune 12.01. Semnarea ultimelor documente de intrare sau iesire 22. I OBIECTIVE Inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor OBIECTE AUDITABILE 1. Existante procedurilor scrise 2. Stabilirea comisiei de inventariere 19. Luarea declaratiilor de inventar 21.2011 – 31.gestionarea şi inregistrarea în contabilitate 5. Intocmirea Procesului verbal de scoatere din evidenta a mijloacelor fixe 17.Data: 04.12. Separarea sarcinilor privind receptionarea. Crt. Intocmirea şi completarea listelor de inventar 24. Inventarierea bunurilor 23.03. Intocmirea Registrului numerelor de inventar 13. II Inventarierea patrimoniului 133 . Operarea în fisele de magazie a bunurilor date în consum 10. Semnarea şi datarea listelor de inventar OBS.2012 . Inregistrarea în contabilitate a bunurilor primite 4. inventarierea bunurilor aflate în custodie 25. Intocmirea receptiilor 3. Stabilirea responsabilitatilor în efectuarea inventarierii 20. Operarea în contabilitate a consumurilor 11. Intocmirea fiselor mijloacelor fixe 14.03.

Concordanta dintre inventar şi datele mentionate în registrul-inventar 134 . Definitivarea stocului scriptic 28. Conducerea registrului-inventar 33. Stabilirea şi definitivarea plusurilor sau minusurilor 31. Stabilirea rezultatelor inventarierii 29. Intocmirea procesului-verbal de valorificare a inventarierii 30. Definitivarea stocului faptic 27. Inregistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii 32.III Valorificarea inventarierii IV Completarea registrului-inventar 26.

inregistrarea în contabilitate 7.ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern TABELUL PUNCTE TARI (T) SI PUNCTE SLABE (S) Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Perioada auditata : 01.Inregistrarea în fisele de gestiune a bunurilor primite 4.Conducerea fiselor de gestiune -Inexistenta S cunoasterii stocului la nivelul gestiunii S -Inexistenta controalelor interne S -Neaprobarea şi nejustificarea consumurilor -Bunuri neinregistrate în contabilitate -Eliberari de bunuri fara documente justificative -Consumuri sau cheltuieli neoperate -Lipsuri în gestiune ca urmare a neefectuarii receptiilor -Bunuri livrate fara justificare -Inexistenta procedurilor T S T S La puntajele lunare se descopera eventua-lele documen-te neinregistrate şi se opereaza Scazut Scazut Scazut Ridicat Scazut Ridicat Scazut NU NU S S S Scazut Scazut Scazut 135 .Eliberarea în consum a bunurilor 10.Inregistrarea în contabilitate a bunurilor primite 8.Intocmirea receptiilor 6.Operarea în contabilitate a consumurilor 2.Inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor 5.12.Separarea sarcinilor privind receptionarea.2011 – 31.gestion area.01.Aprobarea şi formalizarea bonurilor de consum 3.2011 Intocmit: Alexandru Pop Data: 04.Existenta procedurilor scrise 12.03.2012 Opinie T/S Obiectivul Obiecte auditabile Riscuri identificate Consecinta nefunctio-narii controlului intern Gradul de increde-re a auditului în functional itatea controlulu i intern Com entariu I.Intocmirea bonurilor de consum 1.

Definitivarea stocului faptic S Scazut S S Scazut Scazut S Scazut 136 .Stabilirea rezultatelor inventarierii 22.Stabilirea şi definitivarea plusurilor/ minusurilor 23.Neluarea masurilor de inventariere .Erori în stabilirea raspunderii pentru minusuri în gestiune .Erori în stabilirea stocului S S S S S Comisia nu centralizeaza şi stabileste stocurile daca listele nu sunt semnate în totalitate Scazut Scazut Ridicat Scazut Scazut Scazut Scazut Scazut NU III.Necunosterea declararii şi inregistrarii tuturor documentelor la timp şi cronologic .Luarea declaratiilor de inventar 17.Valorificarea rezultatelor inventarierii 26.Inventarierea bunurilor 21.Semnarea ultimelor documente de intrare/iesire scrise -Disparitia unor documente cu regim special .Semnarea şi data rea listelor de inventar 19.Efectuarea incorecta a eventualelor compensari cantitative sau calitative .Definitivarea stocului scriptic 24.II.Neinregistarea tuturor intrarilor de bunuri .Neinventariere S tuturor bunurilor .Prezentarea ulterioara de bunuri sau documente .Existenta procedurilor scrise 16.Inventarierea patrimoniului 15.Stabilirea comsiei de inventariere 13.Stabilirea responsabilitatilot în efectuarea inventarierii 18.Inventarierea S necorespunzatoar e din cauza necunoasterii responsabilitatilor .Inexistenta procedurilor scrise .Intocmirea şi completarea listelor de inventar 14.Neformalizarea T inventarierii -Necuprinderea în liste a tuturor bunurilor inventariate .

Conducerea registrului inventar faptic .12. Pregătirea 1. Pregătirea şi transmiterea Notificării privind declanşarea misiunii de audit intern către părţile interesate 4. auditat S. Tiparirea şi procesarea Declaraţiei de independenţa 3.A. Tipărirea şi procesarea misiunii de audit 164 52 2 2 2 Auditor intern 8 8 8 6 Auditor intern Auditor intern Auditor intern Auditor intern Serviciul de audit intern S.A.2012 Avizat: 06. Întocmirea Listei centralizatoare a obiectelor auditabile 6.2012 DURAT A (H) Data: Data: OBIECTIVELE AUDITULUI ACTIVITĂŢILE PROGRAMATE PERSOANE LE IMPLICATE LOCUL DESFĂŞU RĂRII Tema generală: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor 1. Auditor intern Auditor intern S.2011 Întocmit: Alexandru Pop 05.I S.A.I.Completarea Registrului inventar 29. Ordinului de serviciu 2.2011-31.I. Întocmirea Programului de audit intern 137 .03. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor 5.A.03.Completarea necorespunzatoar e a registruluiinventar -Necompletarea registruluiinventar S Scazut S Scazut ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern PROGRAMUL DE AUDIT INTERN Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Perioada auditată: 01.01.I. S.I.Concordanta intre inventar şi datele mentionate în registru 28. Elaborarea Tabelului puncte tari şi puncte slabe 7.IV.A.

5 Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al conţinutului şi al formei şi întocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru 2.A.urilor 2.1 Efectuarea testărilor 3. Inventarierea patrimoniului Obiectivul III. Obţinerea numelui persoanelor de contact şi stabilirea unui loc pentru desfăşurarea activităţii de audit. Intervenţia la faţa locului 1.2 Discutarea constatărilor cu directorul entitǎţii şi seful de serviciu 2. Inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor 112 8 4 4 6 4 Auditor intern AUDITAT Obiectivul II. Valorificarea inventarierii 1. 4 2 Auditor intern S. S. Obţinerea aprobării Notei şi a anexelor acesteia: Colectarea şi prelucrarea datelor.A.1 Efectuarea testărilor Obiectivul I.4 Colectarea dovezilor 1.2 Discutarea constatărilor cu directorul entitǎţii şi seful serviciului 3. DURAT A (H) 6 4 PERSOANE LE IMPLICATE Auditor intern Auditor intern LOCUL DESFĂŞU RĂRII S.I.urilor 1.2.urilor 3.4 Colectarea dovezilor 2.Intocmirea Notei şi a Programului intervenţiei la faţa locului 9.I.3 Elaborarea FIAP . „Tabelul .A.3 Elaborare FIAP .3 Elaborarea FIAP . Planificarea şi organizarea Şedinţei de deschidere 11.4 Colectarea dovezilor 4 2 Auditor intern Sef serviciu 8 6 4 AUDITAT 4 2 Auditor intern Sef serviciu 8 6 AUDITAT 138 .Puncte tari şi puncte slabe“ şi Programul intervenţiei la faţa locului.I.1 Efectuarea testărilor 2.OBIECTIVELE AUDITULUI ACTIVITĂŢILE PROGRAMATE 8.Discutarea constatarilor cu seful de serviciu 1.5 Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al conţinutului şi al formei şi întocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru 3. auditat AUDITAT 2. Redactarea Minutei şedinţei de deschidere. 10.

Completarea Registrului-inventar 4.Planificarea şi organizarea reuniunii de conciliere.Concluzii 8 2 8 6 4 Auditor intern Sef serviciu AUDITAT 4 4 2 50 24 4 2 2 Auditor intern Sef serviciu contabilitate Administrativ Auditor intern Sef serviciu contabilitate Administrativ Auditor intern Sef serviciu Auditor intern Auditor intern Auditor intern Auditor intern Sef serviciu contabilitate Administrativ Auditor intern Sef serviciu contabilitate AUDITAT AUDITAT S.Transmiterea proiectului raportului de audit intern la auditat şi solicitarea de raspuns în 15 zile 19.2 Discutarea constatărilor cu directorul entitǎţii şi seful serviciului 4.5 Revizuirea documentelor de 4 lucru din punct de vedere al conţinutului şi al formei şi întocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru ACTIVITĂŢILE PROGRAMATE 38 PERSOANE LE IMPLICATE LOCUL DESFĂŞU RĂRII Obiectivul IV. III.3 Elaborarea FIAP .urilor 4.Redactarea proiectului raportului de audit intern 16.OBIECTIVELE AUDITULUI DURAT A (H) 3.Planificarea şi organizarea sedintei de inchidere 13.A.Obtinerea proiectului raportului de audit intern aprobat de conducere 18.5 Revizuirea documentelor de lucru din punct de vedere al conţinutului şi al formei şi întocmirea Notei centralizatoare a documentelor de lucru 12.4 Colectarea dovezilor 4.daca este cazul SAI SAI SAI SAI SAI 2 139 .Discutarea costatarilor su salariatii serviciului contabilitate 14.Raportul de audit intern 15.Revizuirea raportului 17.1 Efectuarea testărilor 4.I.

Obtinerea raportului de audit intern aprobat de conducerea instituţiei 23.Urmarirea recomandarilor Initierea procesului de urmarire PERSOANE LE IMPLICATE Auditor intern Sef serviciu contabilitate Administrativ Auditor intern Auditor intern LOCUL DESFĂŞU RĂRII SAI SAI 4 4 Auditor intern 4 Auditor intern ENTITATEA SC ALFA SA 140 .Finalizarea raportului de audit intern 22.Transmiterea recomandarilor aprobate catre auditat IV.Includerea în raportul de audit intern a aspectelor retinute din punct de vedere al auditatului 21.OBIECTIVELE AUDITULUI ACTIVITĂŢILE PROGRAMATE DURAT A (H) 4 20.

Auditat 12 privind observarea fizica a completarii receptionarea. urmarirea evolutiei stocului cu documentele de consum 8 Inregistrarea Compararea aprovizionarilor Auditat 10 documentelor cu cu inregistrarile contabile.2011 – 31.2012 Data: 04.2012 Obiectivul. interviul gestionarea. Inventarierea patrimoniului Locul Durata 141 Auditorii .2011 Intocmit: Alexandru Pop Data: 03. documentelor. Locul Durata Crt.12.01. Obiecte auditabile Tipul verificarii testarii testarii (h) TOTAL 84 1 Existenta Analiza procedurilor Auditat 10 procedurilor scrise pentru obiectivul 1 2 Intocmirea Auditat 8 receptiilor 3 Separarea sarcinilor Analiza procedurilor de lucru. Inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor Nr.03. inregistrarea în contabilitate 4 Inregistrarea în Verificarea fiselor de gestiune. bonurilor de consum urmarirea exercitariui CFP 7 Eliberarea în Compararea cu referatul de Auditat 10 consum a bunurilor necesitate. urmarirea intocmirii acestuia în toate cazurile 6 Aprobarea şi Compararea semnaturilor de pe Auditat 8 formalizarea bonuri cu cele autorizate. Auditat 8 fisele de gestiune a compararea inregistrarilor cu bunurilor primite evidenta contabila 5 Intocmirea bonurilor Examinarea modului de Auditat 10 de consum completarea a bonului de consum. regim special urmarirea modului de inregistrare a valorii acestora 9 Conducerea fiselor Verificarea inregistrarilor din Auditat 8 de gestiune fisele de gestiune şi a semnaturilor autorizate Nr.03.Serviciul Audit Intern PROGRAMUL INTERVENTIEI LA FATA LOCULUI Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Perioada auditata : 01. Obiectivul 2.

Crt. Valorificarea rezultatelor inventarierii Nr. Locul Durata Crt. Obiecte auditabile Tipul verificarii testarii testarii (h) TOTAL 16 21 Concordanta dintre Compararea datelor Auditat 8 inventar şi datele în registrul-inventar 22 Conducerea Observarea şi exeminarea Auditat 8 registrului-inventar registrului-inventar ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern Auditorii Auditorii 142 . Completarea registrului-inventar Nr. Obiecte auditabile Tipul verificarii testarii testarii (h) TOTAL 50 17 Definitivarea Examinarea stabilirii preturilor Auditat 14 stocului faptic şi valorilor din liste 18 Difinitivarea Verificarea modului de Auditat 12 stocului scriptic stabilire a stocului scriptic 19 Stabilirea Verificarea modului de Auditat 12 rezultatelor stabilire a plusurilor sau inventarierii minusurilor 20 Stabilirea şi Compararea stocurilor.interviul Examinarea deciziei. 10 11 12 Obiecte auditabile TOTAL Existenta procedurilor scrise pentru obiectivul 2 Stabilirea comisiei de inventariere Stabilirea responsabilitatilor în efectuarea inventarierii Luarea declaratiilor de inventar Semnarea ultimelor documente de intrare sau iesire Tipul verificarii Analiza procedurilor. Locul Durata Crt. verificarea incompatibilitatilor Analiza rasposabilitatilor stabilite membrilor comisiei Verificarea existentei declaratiilor de inventar Verificarea declararii şi inregistrarii tuturor documentelor la timp şi cronologic Sondaje faptice pe teren testarii Auditat Auditat Auditat testarii (h) 50 10 5 5 Auditorii 13 14 Auditat Auditat 5 5 15 Inventarierea Auditat 10 bunurilor 16 Intocmirea şi Vizualizarea listelor de Auditat 10 completarea listelor inventar. Auditat 12 definitivarea verificarea inregistrarii plusurilor sau documentelor minusurilor Obiectivul 4. compararea de inventar semnaturilor Obiectivul 3.

. informarea sistematică asupra constatărilor efectuate ş. respectiv eventualitatea unor şedinţe intermediare în cursul derulării misiunii de audit.) .2011 Întocmit: Alexandru Pop Avizat: A.MINUTA ŞEDINŢEI DE DESCHIDERE Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Perioada auditată: 01.Prezentarea echipei de auditori care urmează să efectueze misiunea de audit intern. telefon 0213453340 0213453249 0213453249 0213451140 Email Semnătura B. .Stabilirea persoanelor pe care auditorii interni le pot contacta în vederea colectării informaţiilor.Explicarea modului cum vor fi discutate şi analizate recomandările formulate. cu termene şi persoane responsabile. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern 143 .a.Convenirea asupra unor aspecte procedurale. posibilitate de editare etc. .Stabilirea Şedinţei de închidere.Prezentarea şi discutarea obiectivelor generale ale auditului intern. Auditaţi. Lista participanţilor: Numele 1 Alexandru Pop 2 Ionescu Dan 3 Popescu Maria 4 Craciun Maria Funcţia Auditor intern Director general Director economic Şef birou Biroul financiar contabilitate Direcţia/ Serviciul Serviciu audit intern Nr. .01. dar s-au făcut şi unele comentarii cu privire la complexitatea activităţii de Contabilitate Internă şi neatractivitatea nivelului salariului pentru atragerea unor specialişti.Stabilirea modalităţii de redactare a Raportului de audit intern (când. efectuării de teste şi asupra modului de obţinere a interviurilor. cum şi cui va fi distribuit).Stabilirea condiţiilor minime pe care auditatul trebuie să le asigure în vederea realizării misiunii de audit (spaţiu de lucru. a fost stabilit programul întâlnirilor şi timpul necesar pentru realizarea acestor proceduri. calculatoare. În acelaşi timp. inclusiv a participanţilor la aceasta.Prezentarea Programului intervenţiei la faţa locului. ca urmare a eventualelor disfuncţionalităţi constatate. inclusiv Planul de acţiune realizat de entitatea auditată şi Calendarul implementării acestora. Auditor intern. . unde s-au făcut remarci că acestea în general reprezintă zone cu risc.12. De asemenea. Stenograma şedinţei În cadrul şedinţei de deschidere s-a procedat la: . respectiv modul de abordare pe teren a obiectivelor auditabile care vor fi testate. după analiza de risc efectuată. . a fost cerută părerea auditaţilor cu privire la aceste obiective. semnificaţia acestora.2011-31. .

LISTA DE VERIFICARE Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Perioada auditată: 01.2011-31. Valorificarea rezultatelor inventarierii Verificati daca stocul faptic este trecut corect Verificati daca stocul scriptic este peluat corect 144 .2012 ACTIVITATEA DE AUDIT Obiectiv. Inventariereapatrimoniului Verificati existenta procedurilor scrise Verificati stabilirea responsabilitatilor Verificati numirea comisiei de inventariere Verificati compatibilitatile şi pregatirea comisiei de inventariere Verificati existenta declaratiilor de inventariere Verificati semnarea ultimelor documente de intrare sau iesire Verificati daca s-a inventariat numerarul din casierie Verificati daca toate bunurile au fost inventariate Verificati daca sunt intocmite liste de inventariere Verificati daca stocurile scriptice şi faptice sunt mentionate corect Verificati daca bunurile aflate în custodie sunt inventariate separat Verificati daca preturile şi valorile sunt mentionate corect Verificati daca listele de inventariere sunt semnate şi datate Verificati daca inventarierea s-a facut pe locuri de depozitare Verificati daca exista declaratie de sfirsit de inventar DA NU Auditorii Obiectiv 3.1 Inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor Verificati existenta procedurilor scrise Verificati separarea sarcinilor prin proceduri Verificati numirea comisiei de receptii Verificati efectuarea receptiilor Verificati daca receptia este cantitativa şi valorica Verificati transimiterea notelor de receptie la contabilitate Verificati inregistrarea contabila a notelor de receptie Verificati utilizarea corecta a conturilor Verificati daca sunt stabilite responsabilitatile pentru fiecare operatie Verificati inregistrarea în fisele de gestiune a bunurilor Verificati daca exista un necesar pentru fiecare compartiment Verificati daca exista bonuri de consum pentru bunurile eliberate Verificati daca consumurile se incadreaza în necesarul aprobat Verificati daca bonurile de consum sunt semnate şi datate Verificati exercitarea CFP Verificati operarea în gestiune a consumurilor Verificati operarea în contabilitate a consumurilor Obiectiv 2.12.2011 Întocmit: Alexandru Pop Data: 13.03.01.

Verificati daca diferentele în plus sau minus sunt stabilite corect Verificati daca compensarile cantitativ sau valoric sunt stabilite corect Verificati intocmirea procesului-verbal de inventariere Verificati daca procesul-verbal de inventariere este intocmit corect Verificati daca plusurile sau minusurile sunt valorificate corect Verificati daca sunt stabilite persoane raspunzatoare pentru lipsuri Verificati daca rezultatele inventarierii sunt inregistrate contabil Obiectiv 4. Completarea registrului-inventar Verificati daca exista registru-inventar Verificati daca este numerotat şi snuruit Verificati daca este completat la zi Verificati daca operatiunile sunt corecte şi în totalitate ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern 145 .

Supervizat. în limita necesarului aprobat. CAUZA S-a considerat ca fiind suficienta mentionarea persoanei care ridica materialele. CONSECINTE Nu exista o evidenta pe servicii a materialelor consumabile ridicate.03. pentru a se putea compara cu necesarul solicitat sau pentru ca livrarea materialelor sa se faca în limita solicitarilor. RECOMANDARE Sa-şi urmareasca consumurile pe fiecare serviciu în parte. CONSTATARE: Bonurile de consum intocmite nu sunt completate cu denumirea serviciului (compartimentului) caruia i se distribuie materialele. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern 146 . ci numai cu numele şi prenumele persoanei care le ridica.1 Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data: 15.2012 CRITERIU: Bonurile de consum sunt formulare tipizate care trebuie completate cu datele de identificare a serviciului (compartimentului) caruia i se repartizeaza materialele consumabile în functie de necesarul de materiale intocmit şi aprobat. Intocmit.FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR. Pentru conformitate.

CONSTATARE Bonurile de consum nu au fost avizate şi semnate de şeful compartimentului CAUZA Având în vedere numarul mare de bonuri intocmite lunar (în medie 110/luna) s-a considerat ca este suficienta semnarea bonurilor de consum doar de gestionarul stocurilor de materiale. este posibil sa se intocmeasca bonuri pentru un anumit compartiment.vizarea şi semnarea bonurilor de consum pentru distribuirea materialelor catre seful compartimentului în cauza. iar bunurile sa ajunga în alta parte. CONSECINTE Unele aprovizionari în cadrul compartimentului s-au facut fara stiinta coordonatorului compartimentului în cazul în care acestea sunt intocmite şi semnate doar de gestionar.03.FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR. conform formularului tipizat (cod 14-3-4/0A) se aproba de seful compatimentului care gestioneaza stocurile de materiale şi combustibili.2012 CRITERIU Bonurile de consum. Intocmit.2 Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data: 15. RECOMANDARE Se va proceda la intocmirea. Pentru conformitate. Supervizat. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern 147 .

Supervizat. CAUZA S-a considerat ca nu este necesara numerotarea imobilizarilor pe grupe de mijloace fixe.FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR. în ordinea succesiva a numerelor. RECOMANDARE Persoana desemnata de la serviciul financiar-contabilitate cu întocmirea Registrului numerelor de inventar sa numeroteze imobilizarile pe grupe de mijloace fixe.3 Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data: 16. CONSTATARE În cadrul registrului numerelor de inventar nu exista numerotarea imobilizarilor pe grupe de mijloace fixe. Pentru conformitate. Intocmit.03. CONSECINTE Nu exista o evidenta a imobilizarilor pe grupe de mijloace fixe.2012 CRITERIU Numerotarea imobilizarilor în cadrul registrului se face pe grupe de mijloace fixe. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR.4 148 .

denumirea mijlocului fix şi caracteristici tehnice. În unele cazuri fisa mijlocului fix nu are trecut numarul de inventar În unele cazuri fisa mijlocului fix nu are trecuta grupa din care face parte. data amortizarii complete. numar document provenienta. cota de amortizare. amortizarea lunara. durata normala de functionare. CONSECINTE În cazul în care acele mijloace fixe cu fisele incomplete vor avea o miscare. Pentru conformitate.Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data 17. codul de clasificare. de exemplu transferul intre doua sectii. RECOMANDARE Persoana desemnata de la serviciul financiar-contabilitate cu intocmirea fiselor mijloacelor fixe sa completeze fisele cu datele lipsa. CAUZA Datorita numarului mare de fise ale mijloacelor fixe nu s-a dat atentie tuturor fiselor şi s-au omis anumite date. nr. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR. valoarea de inventar. data darii în folosinta.de inventar.5 149 . Intocmit. grupa din care face parte.03. CONSTATARE În unele cazuri fisa mijlocului fix nu are trecuta amortizarea lunara. transportul de la o subunitate la alta.2012 CRITERIU Fisele mijloacelor fixe sunt formulare tip (cod 14-2-2) în care se trec. Supervizat. nu vom putea intocmi Bonul de miscare a mijlocului fix.

Intocmit. valoarea de inventar.2012 CRITERIU Bonurile de miscare a mijloacelor fixe sunt formulare tip (cod 14-2-3A) în care se trec: nr. a considerat suficiente datele trecute. Supervizat. CONSECINTE Fisele mijloacelor fixe care au fost miscate intre sectii sau subunitati. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR.denumirea mijlocului fix şi caracteristici tehnice.nu vor putea fi completate cu toate datele necesare. data eliberarii. În unele cazuri nu este trecut numarul de inventar.6 150 . Pentru conformitate. CAUZA Necompletarea bonului de miscare de catre persoana desemnata din cadrul serviciului administrativ s-a datorat faptului ca. CONSTATARE În unele cazuri bonul de miscare a mijloacelor fixe nu are numere. cantitatea.03. în alte cazuri nu au data trecuta.Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data: 18. RECOMANDARE Persoana desemnata de la compartimentul care dispune miscarea mijloacelor fixe sa completeze bonurile de miscare cu datele lipsa. Document. numarul de inventar.

CONSECINTE În cazul în care în „Procesul verbal de Receptie” se gasesc nereguli. dar nu exista numele şi prenumele trecut în procesul verbal de receptie.Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data: 19. RECOMANDARE Persoana desemnata de la serviciul administrativ sa semneze procesul verbal de receptie şi sa treaca numele şi prenumele. s-a datorat factorului ca sa considerat suficienta semnatura.2012 CRITERIU Procesul verbal de receptie este un formular tip (cod 14-2-5) care trebuie semnate de intocmire de persoanele care raspund de informatiile privind receptia imobilizarilor corporale. iar în alte cazuri exista semnatura. Supervizat. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR. Intocmit. Pentru conformitate.7 151 .03. persoana în cauza nu poate fi trasa la raspundere. CAUZA Nesemnarea sau netrecerea numelui şi prenumelui în procesul verbal de receptie din cadrul serviciului administrativ. iar în unele cazuri numai numele şi prenumele. CONSTATARE La rubrica „Presedinte” exista numai numele şi prenumele fara semnatura.

M. nr.Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data: 20.2012 CRITERIU Potrivit O. RECOMANDARE Sa se procedeze la semnarea listelor de inventariere pe fiecare fila de catre toti membrii comisiei. CONSTATARE În unele cazuri listele de inventariere sunt semnate pe fiecare fila de un singur membru din comisia de inventariere. Sa se procedeze la semnarea pe fiecare fila a listelor de inventariere de catre gestionar sau persoanele care au în primire bunurile inventariate. listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre membrii comisiei de inventariere şi gestionar. Pentru conformitate. În unele cazuri listele de inventariere nu sunt semnate pe fiecare fila de gestionar sau persoanele care au în primire bunurile de inventariere.8 152 . Supervizat.P. CAUZA S-a considerat ca fiind suficienta una sau doua semnaturi pe fiecare lista de inventariere sau s-a omis prezentarea listei de inventariere persoanei care are în primire bunurile pentru a fi semnata CONSECINTE Nerespectarea deciziei şi neasumarea responsabilitatii în cazul în care exista diferente la valorificarea inventarieii.03. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI NR. 2861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului. Intocmit.F.

la rubrica „Stocuri scriptice” ci numai la rubrica „Valoare contabila”. Intocmit. dintre datele constatate faptic şi cele existente scriptic.2012 CRITERIU Potrivit legislatiei în vigoare pentru aprobarea normelor privind organizarea şi inventarierea patrimoniului.Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului Intocmit: Alexandru Pop Data 20. respectiv „Stocuri scriptice” şi „Valoarea contabila”. CONSTATARE În unele cazuri listele de inventariere au fost completate atit la rubrica „Stocuri scriptice” cit şi la rubrica „Valoarea contabila” iar în unele cazuri listele de inventariere nu au fost completate. RECOMANDARE Sa se completeze ambele rubrici prevazute în listele de inventariere. Pentru conformitate. CAUZA S-a urmarit în principal completarea listelor de inventariere cu valoarea contabila. cu cele din evidenta tehnico-operativa şi din contabilitate. Supervizat. valorificarea inventarierii se face prin compararea datelor constatate faptic din listele de inventariere. CONSECINTE Posibilitatea aparitiei unor diferente. ENTITATEA SC ALFA SA Serviciul Audit Intern MINUTA ŞEDINŢEI DE INCHIDERE 153 .03.

Misiunea de audit: Inventarierea patrimoniului şi valorificarea rezultatelor Întocmit: Alexandru Pop Avizat: A. Lista participanţilor: NUMELE Alexandru Pop Iancu Victor Ionescu Dan Popescu Maria Craciun Maria B.I. FUNCTIA Auditor intern Director general Director economic Sef birou DIRECTIA SERVICIU S.A. Conducere entitate Conducere entitate Birou financiarcontabilitate Nr. Nu au fost formulate obiectii asupra constatarilor efectuate. deficientele constatate au fost insusite în totalitate şi s-au angajat sa le elimine în totalitate. ALFA SA SERVICIUL AUDIT INTERN 154 .au fost analizate cauzele care au contribuit la realizarea disfunctionalitatilor. a fost discutata fiecare deficienta în parte. au fost prezentate recomandarile care urmeaza a fi implementate pentru eliminarea deficientelor constatate. Concluzii În cadrul sedintei au fost prezentate obiectivele auditate şi constatarile pentru fiecare obiect auditat.C.Telefon 021/3453340 021/3453249 021/3453249 021/3451140 Semnatura ENTITATEA S.

RAPORT DE AUDIT INTERN MISIUNEA DE AUDIT INTERN INVENTARIEREA PATRIMONIULUI SI VALORIFICAREA REZULTATELOR BUCURESTI 2012 ENTITATEA SC ALFA SA SERVICIUL DE AUDIT INTERN 155 .

● asigurarea existentei controalelor pentru fiecare operatiune şi stabilirea faptului ca. ele sunt sau nu functionale. ● valorificarea inventarierii. ● intocmirea Procesului-verbal de scoatere din functiune a mijlaocelor fixe.2012.2012. Metode şi tehnici utilizate – au fost urtilizate urmatoarele tehnici şi metode: a) verificarea în vederea asigurarii validarii confirmarii şi acuratetei inregistrarilor în contabilitate. Tipul de auditare s-a efectuat un audit de conformitate. ● daca s-a intocmit registrul numerelor de inventar.12.DATE DE IDENTIFICARE A MISIUNII DE AUDIT Echipa de auditare – a fost formata din : ● Alexandru Pop – auditor. Ca tehnici de verificare au fost utilizate: ◦ comparatia privind bunurile aprovizionate şi cele inregistrate ◦ examinarea pentru detectarea erorilor de inregistrare 156 .03. ● daca exista fisele mijloacelor fixe.01.2012 – 31. Perioada supusa auditarii: 01. Cadrul legal al actiunii de auditare la reprezentat: ● Planul de audit intern pe anul 2012. ● asigurarea corectitudinii gestionarii imobilizarilor corporale şi necorporale. ● completarea registrului inventar.07.RAPORT DE AUDIT INTERN 1.2011-31. aprobat de conducerea entitǎţii. ● a da asigurari ca exista controale instituite pentru fiecare activitate şi ca acestea exista. Durata misiunii de audit: 01.58 din 03.2011 Scopul actiunii de auditare consta în: ● a da asigurari ca bunurile patrimoniale sunt inregistrate corect şi sunt cuprinse în listele de inventariere. Misiunea s-a efectuat în baza Ordinului de serviciu nr. ● intocmirea Bonului de miscare a mijloacelor fixe ● intocmirea Procesului-verbal de receptie.03. Obiectivele actiunii de auditare au privit: ● inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor. ● inventarierea patrimoniului.

◦ notele contabile.01. ◦ bonul de miscare a imobilizarilor corporale şi necorporale şi materialelor ◦ procesul-verbal de receptie ◦ procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe.201131. ◦ fisa de analiza a riscurilor. Documente şi materiale examinate în cadrul serviciului contabilitate – verificarea la fata locului a vizat urmatoarele materiale şi documente intocmite pentru perioada 01. ◦ F. ◦ chestionare – lista de verificare. ◦ rapoarte preliminare şi finale de audit. inchidere şi conciliere. Materiale intocmite pe timpul auditarii: ◦ foi de lucru privind descrierea activitatilor auditate. ◦ listele de inventariere. Organizarea şi functionarea serviciului a fost conforma organigramei şi regulamentului de organizare şi functionare Organizarea serviciului administrativ – serviciul a functionat în perioada supusa auditarii cu un numar de 6 salariati.I. c) Esantionare pentru verificarea faptica. d) Observarea fizica în vederea formarii unei pareri propri privind modul de intocmire şi emitere a documentelor.◦ urmarirea pentru a se vedea daca toate operatiunile au fost efectuate. din care un post de conducere – sef de serviciu. – fisa de identificare şi analiza a problemelor. ◦ fisa mijlocului fix.03. ◦ registrul inventar ◦ balanta de verificare. Organizarea serviciului contabilitate – serviciul a functionat în perioada supusa auditarii cu un numar de 3 salariati.P. ◦ minutele sedintelor de deschidere. ◦ tabelul puncte slabe şi puncte tari. Documente şi materiale examinate în cadrul serviciului administrativ. 157 . ◦ registrul numerelor de inventar. din care un post conducere – sef serviciu.A. ◦ jurnale de contabilitate.2011: ◦ documentele de achizitii de bunuri. b) Interviul pentru lamurirea unor aspecte legate de organizarea şi desfasurarea activitatilor.

2. ◦ intocmirea raportarilor lunare.registrul inventar. ◦ bonul de miscare a mijloacelor fixe. Activitati desfasurate în cadrul serviciului administrativ. ◦ incasare şi evidenta veniturilor.trimestriale. Asigurarea ca bunurile patrimoniale sunt inregistrate corect şi sunt cuprinse în listele de inventariere. Inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor 2. ◦ fectuarea achizitiilor.cartea mare) ◦ registrul numerelor de inventar. ◦ jurnale de contabilitate (registrul jurnal.1.CONSTATARI 2. ◦ procesul-verbal de receptie şi scoatere din functiune. ◦ incheiarea contractelor de achizitie.semestriale şi anuale. 158 . ◦ fisa mijlucolui fix.1.Organizarea şi functionarea serviciului a fost conforma organigramei şi regulamentului de organizare şi functionare. ◦ calculul şi plata salariilor ◦ balanta de verificare. ◦ stabilirea necesarului de achizitie. Activitati desfasurate în cadrul serviciului contabilitate: ◦ organizarea şi conducerea evidentei contabile. ◦ note contabile ◦ alte activitati financiare şi contabile. ◦ documentele de achizitie.1.

Persoanele desemnate sa ridice de la magazie materialele consumabile semneaza bonurile de consum sau avizele de insotire a marfii. Intrarile de materiale s-au inregistrat pe baza cantitatilor evidentiate în notele de receptie.2. unde au fost evidentiate operatiunile de intrare şi iesire a acestora şi stocul faptic existent.82/1991. care a preluat bunurile în gestiune. materialelor consumabile. unde a mentionat simbolul conturilor corespondente aferente aprovizionarilor de materiale şi valoarea materialelor primite şi la prezentarea lor contabilului sef în vederea verificarii şi avizarii. a fost realizata respectându-se normele metodologice ale legii nr. După întocmirea notelor de receptie. Notele de recepţie au fost întocmite de persoana desemnată din cadrul serviciului administrativ. combustibilului şi documentului cu regim special. Intocmirea bonurilor de consum şi eliberarea în consum a bunurilor. în calitate de primitor.1. fiind completată rubricaţia referitoare la cantitatea livrată sau primită. cât şi din punct de vedere calitativ. Evidenta cantitativa a bunurilor patrimoniale. bonurile de consum sunt formulare tipizate format A4. Acestea au fost numerotate şi datate în ordine cronologică conţinând semnăturile membrilor comisiei de receptie şi a gestionarului. a fost efectuata în baza facturilor fiscale emise.Inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor livrate de diversi furnizori. dupa care au fost prelucrate şi inregistrate în registrul jurnal. cod 14-34/A-1/2. unurile au fost receptionate atât din punct de vedere. 2. Evidenta cantitativa a materialelor consumabile a fost realizata pe baza fiselor de magazie. originalul acestora impreuna cu facturile se transmit serviciului de contabilitate în vederea inregistrarii în evidenta. au fost intocmite note de receptie şi constatare de diferente. Notele de receptie şi constatare de diferente au fost intocmite în 2 exemplare. Bonurile de consum au fost intocmite şi semnate de gestionar pentru descarcarea din gestiune a materialelor şi au fost semnate de primire de persoana desemnata sa preia materialele. la locul de depozitare sau în unitatea cu amanuntul pe masura efectuarii receptiei. punctul de aprovizionare şi valoarea totală. iar iesirile de materiale sunt inregistrate pe baza avizelor de insotire a marfii sau pe baza bonurilor de consum. Bonurile de consum au fost intocmite în 2 exemplare pe masura eliberarii materialelor din magazie pentru consum. cantitativ.republicată. Persoana desemnata din cadrul serviciului contabilitate a procedat la intocmirea notelor contabile. fapt care confirma ca 159 .

2. CAUZA S-a considerat ca fiind suficienta mentionarea persoanei care ridica materialele.2 CRITERIU 160 . cit şi tipurile de materiale. Operarea în evidenta contabila a consumurilor de materiale. Fisele de gestiune au fost actualizate zilnic bonurile de consum sau avizele de insotire a marfii fiind inregistrate în ordine cronologica. CONSTATARE: Bonurile de consum intocmite nu sunt completate cu denumirea serviciului (compartimentului) caruia i se distribuie materialele. a datei de livrare. ci numai cu numele şi prenumele persoanei care le ridica. intocmite la nivelul serviciului contabilitate a unitatii . Operarea în contabilitate a consumurilor. Problema nr. combustibili. atât cantităţile. în limita necesarului aprobat. Problema nr. pentru a se putea compara cu necesarul solicitat sau pentru ca livrarea materialelor sa se faca în limita solicitarilor. prin care este specificata valoarea contabila a bunurilor distribuite în consum. RECOMANDARE Sa-şi urmareasca consumurile pe fiecare serviciu în parte. Notele contabile au fost intocmite în baza bonurilor de consum şi a avizelor de insotire a marfii. specificate şi aprobate în necesar. Evidenta operativa a stocurilor a fost condusa pe fise de gestiune pentru materialele consumabile.au fost eliberate din gestiune. CONSECINTE Nu exista o evidenta pe servicii a materialelor consumabile ridicate.1.3.1 CRITERIU: Bonurile de consum sunt formulare tipizate care trebuie completate cu datele de identificare a serviciului (compartimentului) caruia i se repartizeaza materialele consumabile în functie de necesarul de materiale intocmit şi aprobat. cu mentionarea cantitatii distribuite. iar stocul existent a fost evidentiat dupa fiecare operatiune. a fost realizata pe baza notelor contabile.

conform formularului tipizat (cod 14-3-4/0A) se aproba de seful compatimentului care gestioneaza stocurile de materiale şi combustibili. Numerotarea imobilizarilor în cadrul registrului se face pe grupe de mijloace fixe. EVIDENTA IMOBILIZARILOR 2. 2. Asigurarea ca Registrul numerelor de inventar a fost intocmit corect. CONSECINTE Unele aprovizionari în cadrul compartimentului s-au facut fara stiinta coordonatorului compartimentului în cazul în care acestea sunt intocmite şi semnate doar de gestionar. în ordinea succesiva a numerelor.Bonurile de consum.donatie.1. transfer. în ordinea succesiva a numerelor CONSTATARE În cadrul registrului numerelor de inventar nu exista numerotarea imobilizarilor pe grupe de mijloace fixe 161 . În acest scop.2. astfel în-cât prima cifra din serie sa reprezinte grupa din care face parte mijlocul fix respectiv. confectionare. fiecarei grupe se rezerva o anumita serie de numere.vizarea şi semnarea bonurilor de consum pentru distribuirea materialelor catre seful compartimentului în cauza. construire. Problema nr. RECOMANDARE Se va proceda la intocmirea. Registrul se intocmeste intr-un singur exemplar de catre copartimentul financiarcontabil pentru atribuirea de numere de inventar imobilizarilor corporale intrate în patrimoniu prin achizitionare. iar bunurile sa ajunga în alta parte.2.3 CRITERIU Numerotarea imobilizarilor în cadrul registrului se face pe grupe de mijloace fixe. este posibil sa se intocmeasca bonuri pentru un anumit compartiment. CONSTATARE Bonurile de consum nu au fost avizate şi semnate de sef compartimentului CAUZA Având în vedere numarul mare de bonuri intocmite lunar (în medie 110/luna) s-a considerat ca este suficienta semnarea bonurilor de consum doar de gestionarul stocurilor de materiale.

care au aceleasi cote de amortizare şi sunt puse în functiune în aceeasi luna. proces-verbal de scoatere din functie.modernizarea sau reevaluarea mijloacelor fixe. numar document provenienta.2. data darii în folosinta. grupa din care face parte. codul de clasificare. data amortizarii complete.CAUZA S-a considerat ca nu este necesara numerotarea imobilizarilor pe grupe de mijloace fixe CONSECINTE Nu exista o evidenta a imobilizarilor pe grupe de mijloace fixe RECOMANDARE Persoana desemnata de la serviciul financiar-contabilitate cu intocmirea Registrului numerelor de inventar sa numeroteze imobilizarile pe grupe de mijloace fixe. nr. CAUZA Datorita numarului mare de fise ale mijloacelor fixe nu s-a dat atentie tuturor fiselor şi s-au omis anumite date. cota de amortizare. valoarea de inventar. În unele cazuri fisa mijlocului fix nu are trecut numarul de inventar În unele cazuri fisa mijlocului fix nu are trecuta grupa din care face parte. bon de miscare. Asigurarea ca „Fisele mijloacelor fixe” au fost intocmite corect şi completate pe baza documentelor. 2.4 CRITERIU Fisele mijloacelor fixe sunt formulare tip (cod 14-2-2) în care se trec. RECOMANDARE Persoana desemnata de la serviciul financiar-contabilitate cu intocmirea fiselor mijloacelor fixe sa completeze fisele cu datele lipsa. Fisa mijlocului fix se intocmeste intr-un exemplar de catre serviciul financiarcontabilitate pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de acelasi fel şi de aceeasi valoare. amortizarea lunara. nu vom putea intocmi Bonul de miscare a mijlocului fix. denumirea mijlocului fix şi caracteristici tehnice. Probleme nr.de inventar. precum: proces-verbal de receptie. transportul de la o subunitate la alta. CONSTATARE În unele cazuri fisa mijlocului fix nu are trecuta amortizarea lunara. Se completeaza pe baza documentelor privind miscarea. de primire în functiune. de exemplu transferul intre doua secţii. 162 .2. CONSECINTE În cazul în care acele mijloace fixe cu fisele incomplete vor avea o miscare. durata normala de functionare.

În unele cazuri nu este trecut numarul de inventar.2.nu vor putea fi completate cu toate datele necesare.5 CRITERIU Bonurile de miscare a mijloacelor fixe sunt formulare tip (cod 14-2-3A) în care se trec: nr.denumirea mijlocului fix şi caracteristici tehnice. în alte cazuri nu au data trecuta. 2.2.2.4. Procesul-verbal de receptie trebuie semnat de catre: ◦ Presedinte ◦ Membrii specialisti-consultanti 163 . CAUZA Necompletarea bonului de miscare de catre persoana desemnata din cadrul serviciului administrativ s-a datorat faptului ca. Document. RECOMANDARE Persoana desemnata de la compartimentul care dispune miscarea mijloacelor fixe sa completeze bonurile de miscare cu datele lipsa. Intocmirea „Bonului de miscare a mijloacelor fixe” Se intocmeste în 2 exemplare de catre persoana desemnata de compartimentul care dispune miscarea mijloacelor fixe (administrativ. valoarea de inventar. CONSECINTE Fisele mijloacelor fixe care au fost miscate intre sectii sau subunitati. a considerat suficiente datele trecute. data eliberarii.3. numarul de inventar. tehnic) Serveste ca: ◦ document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe. intre 2 locuri de munca ale unitatii (sectie. Intocmirea „Procesului verbal de receptie” Procesul-verbal de receptie se intocmeste în 3 exemplare şi sta la baza inregistrarii în contabilitate a intrarilor de imobilizari corporale.serviciu) ◦ document de insotire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la sectia predatoare la cea primitoare. Problema nr. cantitatea. CONSTATARE În unele cazuri bonul de miscare a mijloacelor fixe nu are numere.

Au fost folosite modele tipizate ale acestui document (cod 14-2-3aA).revine administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii elementelor de activ şi de pasiv şi care elaboreaza şi transmite comisiilor de inventariere proceduri scrise adaptate la specificul unitatii.obiecte de inventar în folosinta şi bunuri materiale aflate în gestiunea unui singur gestionar.1.5. pe baza documentatiei prevazute de normele legale. CONSTATARE La rubrica „Presedinte” exista numai numele şi prenumele fara semnatura. s-a datorat factorului ca sa considerat suficienta semnatura.6 CRITERIU Procesul verbal de receptie este un formular tip (cod 14-2-5) care trebuie semnate de intocmire de persoanele care raspund de informatiile privind receptia imobilizarilor corporale.2. iar în unele cazuri numai numele şi prenumele.3. iar în alte cazuri exista semnatura. dar nu exista numele şi prenumele trecut în procesul verbal de receptie. republicata. CONSECINTE În cazul în care în „Procesul verbal de Receptie” se gasesc nereguli.82/1991.3. potrivit prevederilor Legii nr.◦ Asistenti la receptie ◦ Secretar Problema nr. RECOMANDARE Persoana desemnata de la serviciul administrativ sa semneze procesul verbal de receptie şi sa treaca numele şi prenumele. 164 . 2.INVENTARIEREA PATRIMONIULUI 2. cu modificarile şi completarile ulterioare şi în conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. persoana în cauza nu poate fi trasa la raspundere. CAUZA Nesemnarea sau netrecerea numelui şi prenumelui în procesul verbal de receptie din cadrul serviciului administrativ. Procesul-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe Procesele-verbale de scoatere din functiune a mijloacelor fixe au fost intocmite în 2 exemplare. separat pentru mijloace fixe. Stabilirea responsabilitatilor în efectuare inventarierii Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere. 2.

nu au cunostinta de existenta unor plusuri sau minusuri în gestiune. Dupa inventarierea faptica a stocurilor de materiale şi marfuri din magazie. Inscrierea acestora fara spatii libere şi fara stersaturi în formularul „Lista de inventariere” (Cod 14-3-12). obiectelor de inventar. CONSTATARE 165 .2. cât şi de membrii comisiei de inventariere. marfuri.3. listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre membrii comisiei de inventariere şi gestionar. a stocurilor de marfuri şi materiale. semnate de membri comisiei care a eliberat inventarierea şi de catre gestionar.valori materiale fara documente legale.a obiectelor de inventar. Acest formular serveste ca documente pentru stabilirea lipsurilor şi a plusurilor de bunuri şi valori. respectiv mijloace fixe.11.3.75/15. Intocmirea şi completarea listelor de inventar Listele de inventar au fost intocmite pentru fiecare gestiune. nu au documente de primire-eliberare care nu au fost operate la zi sau nu au fost predate la contabilitate şi nu detin numerar din vânzarea marfurilor aflate în gestiune. a stocurilor de marfuri şi materiale. 2.2861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului.7 CRITERIU Potrivit OMFP nr. Procesul de inventariere a inceput cu luarea declaratiei de inventar de la gestionarul mijloacelor fixe.3. În urma observarii fizice a fiecarui bun s-a procedat la inscrierea acestora în liste de inventariere. Inventarierea bunurilor În baza deciziei nr. nu au valori materiale nereceptionate. nu au eliberat. comisiile cu atributiuni în acest domeniu a procedat la verificarea fiselor de magazie şi la bararea şi semnarea acestora la ultima operatiune. iar în cadrul gestiunilor sau intocmit liste de inventariere pe fiecare loc de depozitare sau de folosinta a bunurilor pe categorii de bunuri. ca ei nu poseda valori materiale banesti apartinind tertilor. Din declaratiile scrise date de gestionari rezulta ca toate valorile materiale şi banesti aflate în gestiune se gasesc în cadrul instituţiei. atât de gestionari. Declaratiile de inventar au fost datate şi semnate. De asemenea a fost mentionata pe fisele de magazie data la care s-au inventariat valorile materiale. constatate cu ocazia inventarierii Problema nr. materiale.2011 emisa de Directorul general al SC ALFA SA.2. au procedat la inventarierea faptica a acestora.obiecte de inventar. comisiile de inventariere a mijloacelor fixe.

valorificarea inventarierii se face prin compararea datelor constatate faptic din listele de inventariere. la rubrica „Stocuri scriptice” ci numai la rubrica „Valoare contabila”. 2. Stabilirea comisiei de inventariere 166 . dintre datele constatate faptic şi cele existente scriptic. RECOMANDARE Sa se procedeze la semnarea listelor de inventariere pe fiecare fila de catre toti membrii comisiei.În unele cazuri listele de inventariere sunt semnate pe fiecare fila de un singur membru din comisia de inventariere. În unele cazuri listele de inventariere nu sunt semnate pe fiecare fila de gestionar sau persoanele care au în primire bunurile de inventariere. cu cele din evidenta tehnico-operativa şi din contabilitate. CAUZA S-a considerat ca fiind suficienta una sau doua semnaturi pe fiecare lista de inventariere sau s-a omis prezentarea listei de inventariere persoanei care are în primire bunurile pentru a fi semnata CONSECINTE Nerespectarea deciziei şi neasumarea responsabilitatii în cazul în care exista diferente la valorificarea inventarieii.3. Sa se procedeze la semnarea pe fiecare fila a listelor de inventariere de catre gestionar sau persoanele care au în primire bunurile inventariate. respectiv „Stocuri scriptice” şi „Valoarea contabila”.8 CRITERIU Potrivit legislatiei în vigoare pentru aprobarea normelor privind organizarea şi inventarierea patrimoniului. CAUZA S-a urmarit în principal completarea listelor de inventariere cu valoarea contabila. RECOMANDARE Sa se completeze ambele rubrici prevazute în listele de inventariere. CONSECINTE Posibilitatea aparitiei unor diferente. CONSTATARE În unele cazuri listele de inventariere au fost completate atit la rubrica „Stocuri scriptice” cit şi la rubrica „Valoarea contabila” iar în unele cazuri listele de inventariere nu au fost completate. Problema nr.4.

4.75/15. 2.4. comisiile de inventariere au fost numite în baza deciziei nr.2011. Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere. potrivit prevederilor legale. Comisiile de inventariere au fost coordonate de o comisie centrala. intocmindu-se centralizatoare pe categorii de bunuri (obiecte de inventar şi mijloace fixe) pe etaje. comparindu-se astfel datele constatate faptic şi inscrise în listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa (fisele de magazie) şi din contabilitate.11.unde a fost trecuta valoarea de inventar din fiecare lista de inventariere. marfurilor şi materialelor s-a procedat la stabilirea rezultatelor inventarierii. Definitivarea stocului scriptic Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii s-a procedat la analiza tuturor stocurilor inscrise în fisele de magazie şi a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate.obiectelor de inventar. Dupa stabilirea stocurilor faptice s-a trecut la completarea listelor de inventariere cu stocurile scriptice şi valoarea contabila.republicata şi a normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv.Potrivit Legii contabilitatii nr.cintarire. Stabilirea rezultatelor inventarierii Rezultatele inventarierii au fost stabilite prin compararea datelor constatate faptic şi inscrise în listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa (fisele de magazie) şi din contabilitate. Rezultatele inventarierii au fost inscrise de catre comisia de inventariere intr-un procesverbal care a cuprins data intocmirii numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere.dupa caz.masurare sau cubare. Stabilirea stocurilor faptice a fost efectuata prin numarare.1. Bunurile aflate în ambalajele originale intacte au fost desfacute prin sondaj. Stabilirea şi definitivarea plusurilor şi minusurilor Dupa terminarea inventarierii faptice a mijloacelor fixe.75/15.2011. acest lucru a fost mentionat şi în listele de inventar.4. dupa care s-a procedat la stabilirea rezultatelor inventarierii.3.emisa de Directorul general al societatii. Erorile descoperite cu aceasta ocazie au fost corectate operativ. 2. iar în cadrul etajelor pe camere (birouri). data inceperii şi terminarii 167 . 2.11.82/1991. VALORIFICAREA INVENTARIERII 2. numarul şi data deciziei de numire a comisiei de inventariere.2. numita de asemenea prin decizia nr.4.

Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se inscriu rezultatele inventarierii elementelor de activ şi de pasiv.avind numerotate paginile în ordine cronologica şi fiind inregistrat la registratura unitatii.Data 168 . a constatarilor efectuate în faza de colectare şi prelucrare a informatiilor şi în timpul muncii pe teren. fiind incercuit.operatiunii de inventariere. Definitivarea stocului faptic Potrivit Legii 82/1991.5. REGISTRUL . a programului de audit şi a celui de interventie la fata locului. concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi ale lipsurilor constatate şi la persoanele vinovate.10/2012 Neimple. INCHEIERE Prezentul Raport de audit intern a fost intocmit în baza listei centralizatoare a obiectelor auditabile. valoarea materialelor propuse la casare. AUDITOR Alexandru Pop SUPERVIZAT ENTITATEA: SC ALFA SA SERVICIUL DE AUDIT INTERN FISA DE URMARIREA A RECOMANDARILOR Serviciul contabilitate Serviciul administrativ Rec. pe care se bazeaza sustinerile.INVENTAR (cod 14-1-2) Elementele patrimoniale inscrise în registrul-inventar au avut la baza listele de inventariere centralizatoare şi procesele verbale de inventariere care justifica continutul fiecarui post din bilantul contabil. Registrul inventar. ImplePartial Raport de audit Nr.4. Toate constatarile efectuate au la baza documente de lucru intocmite. 2.cod 14-1-2 a fost infiintat şi condus la nivelul serviciului contabilitate. precum şi alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate. dupa aprobarea propunerilor din Procesul-verbal al comisiei de inventariere de catre Directorul general al societatii. rezultatele inventarierii au fost inregistrate în evidenta tehnico-operativa în termen de 3 zile de la data aprobarii Procesului-verbal de inventariere de catre Directorul General. rezultatele inventarierii. conform posturilor din bilant. 2. grupate dupa natura lor. republicata şi normelor privind inventarierea patrimoniului.4.

Nr. 1

Recomandarea

mentat

implementat

mentat

2

3

4

5

6

7

Sa se urmareasca consumurile pe Permanent fiecare serviciu în parte, iar eliberarea de materiale sa se faca în limita necesarului aprobat pe servicii Sa se procedeze la intocmirea, avizarea şi semnarea bonurilor de consum pentru distribuirea materialelor de catre seful compartimentului în cauza Sa se procedeze la semnarea listelor de inventariere pe fiecare pagina de catre toti membrii comsiei. Sa se procedeze la semnarea pe fiecare pagina a listelor de inventariere de catre gestionar şi eventual,persoanele care au în primire bunurile inventariate Sa se procedeze la intocmirea „Registrului numerelor de inventar” sa se numeroteze imobilizarile pe grupe de mijloace fixe de catre persoana desemnata de la serviciul financiar-contabil Sa se procedeze la completarea fiselor mijloacelor fixe, cu datele lipsa de catre persoana desemnata de la serviciul financiar-contabil Sa se procedeze la completarea bonurilor de miscare a mijloacelor fixe, cu datele lipsa de catre persoanele desemnate Sa se procedeze la semnarea Procesului-verbal de receptie a imobilizarilor corporale şi sa se traca numele şi prenumele de catre persoana desemnata Sa se procedeze la semnarea listelor de inventariere pe fiecare fila de catre toti membrii comisiei Sa se procedeze la semnarea pe fiecare fila a listelor de inventariere de catre gestionar sau persoanele care au în primire bunurile inventariate Sa se completeze listele de inventariere cu stocurile scriptice şi valoarea contabila în vederea

planificata/ data implementarii Permanent

Permanent

Cu ocazia inventarierii patrimoniului

Permanent

Permanent

permanent

Permanent

8 9

Cu ocazia inventarierii patrimoniului Cu ocazia inventarierii patrimoniului Cu ocazia inventarierii patrimoniului 169

10

valorificarii inventarierii

REZUMAT Studiul de caz se referǎ la societatea comerciala ALFA SA, persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni. Obiectul de activitate este prestarea servicii, cazare, închiriere de spatii, activitatea de alimentatie publica. Tipul de auditare-s-a efectuat un audit de conformitate. Scopul actiunii de auditare a constat în: ● a da asigurari ca bunurile patrimoniale sunt inregistrate corect şi sunt cuprinse în listele de inventariere; ● a da asigurari ca exista controale instituite pentru fiecare activitate şi ca acestea exista; 170

● asigurarea corectitudinii gestionarii imobilizarilor corporale şi necorporale; ● asigurarea existentei controalelor pentru fiecare operatiune şi stabilirea faptului ca, ele sunt sau nu functionale. Obiectivele actiunii de auditare au privit: ● inregistrarea şi evidenta tuturor bunurilor; ● daca s-a intocmit registrul numerelor de inventar; ● daca exista fisele mijloacelor fixe; ● intocmirea Bonului de miscare a mijloacelor fixe ● intocmirea Procesului-verbal de receptie; ● intocmirea Procesului-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe; ● inventarierea patrimoniului; ● valorificarea inventarierii; ● completarea registrului inventar. Constatarile au relevat faptul ca activitatea de inventariere a patrimoniului au fost afectate de anumite disfunctionalitati, motiv pentru care au fost emise anumite recomandari: 1.Sa se urmareasca consumurile pe fiecare serviciu în parte, iar eliberarea de materiale sa se faca în limita necesarului aprobat pe servicii. 2.Sa se procedeze la intocmirea, avizarea şi semnarea bonurilor de consum pentru distribuirea materialelor de catre seful compartimentului în cauza. 3. Sa se procedeze la semnarea listelor de inventariere pe fiecare pagina de catre toti membrii comsiei. Sa se procedeze la semnarea pe fiecare pagina a listelor de inventariere de catre gestionar şi eventual,persoanele care au în primire bunurile inventariate. 4. Sa se procedeze la intocmirea „Registrului numerelor de inventar” sa se numeroteze imobilizarile pe grupe de mijloace fixe de catre persoana desemnata de la serviciul financiarcontabil. 5. Sa se procedeze la completarea fiselor mijloacelor fixe, cu datele lipsa de catre persoana desemnata de la serviciul financiar-contabil. 6. Sa se procedeze la completarea bonurilor de miscare a mijloacelor fixe, cu datele lipsa de catre persoanele desemnate. 7. Sa se procedeze la semnarea Procesului-verbal de receptie a imobilizarilor corporale şi sa se traca numele şi prenumele de catre persoana desemnata. 8. Sa se procedeze la semnarea listelor de inventariere pe fiecare fila de catre toti membrii comisiei.

171

Care sunt principalele recomandǎri ale raportului de audit intern prezentate în studiul de caz? 3. 2. asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii d.4 TEST DE AUTOEVALUARE NR. Principalele tipuri de audit sunt urmatoarele.9. Sa se completeze listele de inventariere cu stocurile scriptice şi valoarea contabila în vederea valorificarii inventarierii. 10. intocmirea Fiselor de identificare şi analiza a problemelor(FIAP) e. 4. Sa se procedeze la semnarea pe fiecare fila a listelor de inventariere de catre gestionar sau persoanele care au în primire bunurile inventariate. ÎNTREBĂRILE DE CONTROL 1. b. prezentarea scopului misiunii. prezentarea obiectivelor misiunii de audit. b. audit de sistem. 4 1. 4. c. audit de baza. Ordinea de zi a şedinţei de deschidere nu cuprinde: a. Care sunt principalele constatǎri ale raportului de audit intern prezentate în studiul de caz? 2. cu exceptia: a.3. 172 . Ce tip de audit a fost abordat în misiune? 4. Care sunt principalele riscuri ale activitǎţii de inventariere a patrimoniului? TEMA DE CONTROL Întocmiţi documentaţia aferentǎ unei misiuni de audit intern la o instituţie publicǎ sau la o societate comercialǎ pe o temǎ la alegere. prezentarea auditorilor.

252 din 3 februarie 2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern) 173 .. numai cele mentionate la literele a. d. copii xerox ale documentelor justificative. 3.75/1999 republicată.ro/index. c. Dosarul permanent cuprinde urmatoarele documente. verificarea. fisa de identificare şi analiza problemelor . auditul performantei. audit de regularitate. Principalele tehnici de audit sunt : a. b. BIBLIOGRAFIA SPECIFICĂ UNITĂTII DE ÎNVĂTARE NR. proiectul raportului de audit. şi d. prin Hotărârea nr. notificarea 4. 88/19 aprilie 2007. pista de audit. c.jsp? page=audit_intern) Legea nr. reglementari. extrase din documente. e. b. chestionarul de control intern . legi. 4. interviul şi analiza . cu exceptia: a. privind activitatea de audit financiar OMFP nr.5. d. chestionarul lista de verificare . a Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România (http://www.. ordinul de serviciu. 672/2002 privind auditul public intern OUG nr. 4 Normele profesionale ale auditului intern aprobate.c. e. e. c.cafr. d. 38 din 15 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern OMFP nr. observarea fizica.

1702/2005 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi exercitarea activităţii de consiliere desfăşurate de către auditorii interni din cadrul entităţilor publice. OMFP nr.ro/audit/index. 1267/2000. pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România OMFP nr.HG nr.mfinante.jsp?selected=0 174 .983/2004. care aprobă Normele minimale de audit intern Ghidurile practice de audit public intern postate la: http://www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->