Sunteți pe pagina 1din 5

I.L.

CARAGIALE SPIRIT UNIVERSAL, SUFLET ROMNESC


I.L. Caragiale se nate la 30 ianuarie 1852 in satul Haimanale, astzi I.L. Caragiale, dup numele scriitorului, din judeul Prahova, avnd ca nvtor pe Bazil Drgoescu. Aici obine certificatul de absolvire a cursului primar. Urmeaz cursurile gimnaziului Sf. Petru si Pavel din Ploieti in perioada 1864-1867 pentru ca ntre 1868-1870 s se nscrie la cursul de mimica si declamaie a Conservatorului din Bucureti inut de Costache Caragiale, unchiul sau, actor si autor dramatic. Debuteaz intre 1873 si 1875 in revista numita Ghimpele, pentru ca apoi s colaboreze la revista Timpul, unde are drept colegi pe Eminescu si pe Slavici, iar in cercul Junimii citete prima sa lucrare dramatica intitulata O noapte furtunoasa. Intre 1888-1889 este numit director al teatrelor, iar la 5 mai demisioneaz i apare volumul Teatru, la editura Sosec, cu prefaa lui Titu Maiorescu. Drama intitulata Npasta apare in 1890, cnd are loc i premiera, iar un an mai trziu volumul si drama sunt respinse de la premiul Academiei, fiind nvinuite de imoralitate. Anul 1897 este unul prolific deoarece acum apar volumele Schie si Notie i fragmente literare. Anul 1912 este cel in care mplinete vrsta de 60 de ani, este invitat de Emil Grleanu, in calitate de preedinte al Societii Scriitorilor Romni, s fie srbtorit, ns refuza, iar la 9 iunie moare subit, fr explicaii i o logic a faptelor. Opera sa, susinuta de Titu Maiorescu, om politic si creatorul criticii literare romaneti, a rmas una de reper pentru cultura naionala, fiind plasat in perioada considerat Marilor Clasici ai literaturii romane. In cadrul genului dramatic, cu care se poate ncepe dat fiind notorietatea sa in acest domeniu literar, se poate meniona satirizarea parvenitismului si a parveniilor, contrastul comic intre esena si aparenta atunci cnd se face vorbire despre ascensiunea sociala a personajelor, nu de departe de realitatea sociala a vremii sale, dar si a contemporaneitii. Comediile precum O noapte furtunoasa, Conul Leonida fa cu Reaciunea, O scrisoare pierduta, au rmas in contiina poporului nostru ca fiind monumente de complexitate a artei comice, data de viziunea clasica din punct de vedere moral dar si caracterologic, dialogul strlucit utilizat si nu in ultimul rnd prin oralitatea stilului. Drama este si ea cultivata de Caragiale, care realizeaz prima drama rneasc a literaturii naionale unde transpar problematica morala, rigoarea clasica a limbajului dramatic dar si elemente naturaliste. Construiete subiectul avnd ca suport

rzbunarea ca pedeapsa si utilizeaz in mod surprinztor pentru vremea sa, analiza psihologica. In cadrul genului epic, este mult mai prolific. Se desfoar in spaiul schiei, al nuvelei dar si povestirilor. Nuvelele sale descriu amnunit viata interioara a omului, dar si procesele sufleteti ale alienrii ce conduce la cazuri de degradare a contiinei. Titluri cunoscute precum O faclie de Paste, Pacat, La hanul lui Manjoala, In vreme de razboi, Doua loturi, au facut obiectul mai multor stidii critice, insa ceea ce se poate mentiona cu certitudine este faptul ca ele se cuprind intr-o viziune realistnaturalista, unde patrund adanc sondajul psihologic i stilul analitic in studierea faptelor umane. Lumea burghez a vremii sale n diversele nfiri ale vietii sociale ce surprinde pictural mediul i omul ce-l reprezinta se dezvaluie cu tarie in spatiul schitelor lui Caragiale. In timp ce Eminescu desavarsea poezia nationala, Caragiale ridica teatrul si proza la un nivel superior de valoare literar. Caragiale este un creator de tipuri umane, de scene de via prin care opera sa devine o real comedie umana, apropiata de creatia scriitorilor europeni de prestigiu. Devine astfel unul ce se poate considera un istoric al parvenitismului autohton. Responsabil in tot ceea ce intreprinde, scriitorul se poate remarca, de asemenea, si prin constiinta cuvantului scris. M. Dragomirescu considera ca arta lui dramatica si nuvelistic poate servi de model pentru toate timpurile si cine-si da seama de bogatie de forme, cele mai multe din ele desavarsite, ale povestirilor sale nu poate ovi un moment s vad intr-nsul pe unul dintre cei mai mari atriti literari ai tuturor vremurilor.

I.L. Caragiale si universul comic


De-a lungul timpului, valoarea oprei lui Caragiale a fost contestat sau acceptat cu argumente dintre cele mai diverse. Dincolo de cele stilistice sau strict estetice, primeaza cele etice: Domnul Caragiale s nvee a respecta naiunea sa, iar nu s-i bat joc de ea Afirma in 1891 D.A. Sturza, academician si om politic. Apar argumente sociologice: Eroii lui Caragiale sunt reprezentativi numai pentro o epoc marginita; chiar dac n compozitia lor intr ceva i din sufletul omenesc din toate vremile, intr ns si prea multe elemente conditionate de imprejurari trecatoare. [] n cincizeci de ani nu va mai ramanea nici cea mai mic urm din atmosfera moral a operei lui Caragiale; fiecare rand al Scrisorii pierdute va trebui, deci, nsoit de un altul de comentarii (E. Lovinescu). Punctele de vedere care urmeaya, exprimate de-a lungul unui secol, ofera cateva repere n interpretarea operei, dar ele ar putea fi amplificate cu inc multe altele, deopotriva de interesante. Stratul social pe care l nfieaz ,mai ci depsebire aceste comedii este luat de jos i ne arat aspectul unor simiminte omenesti, de altminteri aceleasi

la toata lumea, manifestate ns aici cu o nota specific, adic sub forma unei spoieli de civilizaie occidental, strecurat n mod precipitat n acel strat i transformat aici ntr-o adevarata caricatur a culturei moderne. [] n acest calidoscop de figuri, inlantuite in vorbele si faptele lor spre afecte de scena cu multa cunostinta a artei dramatice, d. Caragiale ne arata realitatea din partea ei comica. Dar usor se poate intrevedea prin aceasta realitate elementul mai adanc si serios, care este nedezlipit de viata omeneasca in toat infatisarea ei, precum in genere indaratul oricarei comedii se ascunde o tragedie. (Titu Maiorescu, Comediile d-lui I.L. Caragiale, 1885) Rolul Ironiei in opera lui Caragiale este covrsitor. Fara teama exagerarii se poate afirma c ironia e principala coordonat a umorului caragialian. (erban Cioculescu, Ironia n opera lui Caragiale, 1996) Caragiale a transferat o cantitate impresionant de fragmente ale limbajului oral, jurnalistic si administrativ, in comediile sau in schiele sale si aceste fragmente reprezint cazuri excepionale de transformare a unor specii necanonizate ale discuiei, in elemente de definiie ale textului literar. Cuvinte vechi, cliee, expresii si formule verbale pitoreti cltoresc spre Caragiale si se transforma dintr-o noutate anonima intamplatoare si efemera, intr-o noutate personala si sistematica a textelor lui. Se poate chiar afirma ca cele mai puternice efecte comice ieite din aceasta micare intenionala a limitelor intre care se pstreaz de obicei textele si cuvintele sunt cele mai provocate de relaia dintre scris si oral, atunci cnd scrisul ar trebui sa fie educat si nalt, srbtoresc si serios, iar vorbitul rmne dimpotriv minor, comic si trivial. Din ntlnirea scandaloas a registrului oral cu cel scriptic consacrat, se nasc scenele comice si explicaiile filologice din Noaptea furtunoasa, O scrisoare pierduta sau Conul Leonida fa cu Reac iunea, cu sufragiu, a manca sudoarea poporului, bampir si legea de murturi si tot in aceasta sfera a comicului intra transcrierea vorbirii digresive a mitocanilor, ntrerupta frecvent de elementarele formule de balizaj, zice, zic, sau irezistibilul bilet de ntlnire al Miei Baston ctre frizerul Nae Girimea, din D-ale carnavalului. (Florin Manolescu, Caragiale si Caragiale, 1983)

OPERA LUI I.L. CARAGIALEOGLINDA UNEI PERSONALITI DESVRITE


Volumul Momente si schie semnat de I.L. Caragiale, prin structura lui cuprinde schiele cunoscute ale scriitorului, ce s-ar putea grupa n dou pri,dup cum urmeaz: Din volume,unde se pot enumera D-l Goe, Vizit, Cldur mare, un pedagog de coal nou. Scriitorul provine dintr-o familie de oameni de teatru. Unchii si, Costache i Iorgu Caragiale, au fost actori, autori dramatici,conductori de trupe de teatru. n ansamblul ei, opera sa creioneaza dou universuri distincte: unul comic si altul tragic, cel din urm fiind zugrvit n unele nuvele. Prin schie, Caragiale mrete spaiul desfurrii orizontului uman i social al comicului operei sale. Scrise ntre 1878 i 1909, dar mai cu seam n jurul anului 1900, cnd a colaborat cu ziarul Universul, au fost adunate apoi n volumul Momente, publicat in 1901. Aceste scrieri au un farmec deosebit, un parfum al Romniei de altdat, dezvluind o lume pitoreasc n nfirile particulare i publice. nclinat spre decoruri citadine i mentaliti ale aceluiai spaiu, scriitorul descrie unic viaa Bucuretiului, cu berriile sale, cu funcionrimea n micare, cu agitaia strzii, cu tradiiile legate de diverse srbtori naionale sau locale. Schiele sunt preznte n diferite forme, precum sceneta, n textele Amici sau C.F.R., povestirea, ca n textul Triumful talentatului, rapoarte, ca in Procesverbal. Toate aceste schie sunt cuprinse de volumul de fa i se remarc prin concizia dat de punerea accentului pe dialog, reducnd astfel la minimum povestirea, ce joac adeseori rolul de indicaie scenic,ntruct precizeaz doar cadrul, decorul, micrile, mimica. Una din temele fundamentale este familia, ca nucleu al societii. Aceasta se observ n schie precum D-l Goe sau Vizit. n ambele apare, imaginea tnrului lipsit de educaie, care intr ntr-un fel sau altul n contact cu societatea. Dac n prima Goe merge la Bucureti de srbtoare naional, n cea de a doua, totul se desfoar n spaiul nchis al unei case, unde de Sf. Ion un domn educat face o vizit doamnei Maria Popescu, cu ocazia zilei fiului acesteia, Ionel Popescu. n ambele, att Goe ct si Ionel, i fac cunoscute toate defectele dezvluite prin comportament, atitudine. O alta tem prezent n schiele caragialiene este legat de societate n ansamblul ei. Aa se observ prezena schiei Amici, unde aciunea se

desfoar ntr-o berrie, iar dialogul este modul de expunere predominant, dinamiznd derularea evenimentelor. Singura autoritate a vremii care va lua aprarea scriitorului va fi Titu Maiorescu. El va explica teoria moralitii n art n scrierea numit Comediile D-lui Caragiale, ce discut moralitatea din perspectiva operei dramatice, ns cu un caracter generalizator, la nivelul societii. Publicat n revista Convorbiri literare, la 1 februarie 1890, scrierea intitulat Grand Hotel Victoria Romn dezvolt ideea rememorrii unor evenimente din copilrie dup o lung absen n locurile natale: De-abia acum ncep s recunosc locul. Grand Hotel st pe maidanul unde ne jucam n copilrie. Parc vz nc maidanul plin de popor nghesuidu-se la o mas, pe care o sptmn a stat zi i noapte o condic enorm deschis. Pe parcusul textului descrie o serie de ntmplri care au tenta naturalist pe care o vom regsi i n nuvelele sale: Aud atunci o horcialnecat i, n cadrul luminat al birtului, vd silueta alb a femeii ridicnd n sus braele goale, cu pumnii ncletai i dnd capul cu prul despletit pe spate, ca i cum i s-ar fi frnt gtul. ncheierea textului se realizeaza prin exclamaie retoric: Uf!... Niciodata n-am s uit ce bine m-am odihnit o nopate n oraul meu natal... Nuvelele i povestirile scriitorului, prin structura lor, cuprind texte precum O fclie de pate, n vreme de rzboi, La hanul lui Mnjoal, Dou loturi, dar i texte precum Kir Ianulea, Cnu, om sucit i altele ce trezesc la via o lume disprut, dar ale crei mentaliti i atitudini au rmas eterne ca ntrega oper a lui Caragiale, mereu actual, mereu tnr. Un rol important n creaia caragialian o au i povestirile. n Calul dracului, apar elementele arhetipale. Personajul principal este o Ilean Cosnzean care a fost transformat intr-o btrn ceretoare. Practic ceretoria la marginea drumului i se observ o preferin pentru prezentarea sporadic a trectorilor, comptimind btrna creia i se ofer butur. Btrna prefer uica, grsimile, cu care l hrnete i pe Prichindel(diavolul), pe care vrea s-l ispiteasc. Surpriza are loc intr-un cadru nocturn. Btrna are surpriza s costate c Prichindel are cornie. Intriga nu este destul de complex. Vom afla n partea a doua c are o nelegere ntre Prichidel i ceretoare i il va plimba pe Prichindel n crc. De aici i titlul Calul dracului, i aceast atitudine are i o explicaie mitic deoarece numai aa va rmne o Ilean Cosnzean. Actualitatea permanenta a acestora demonstreaz capacitatea deosebita de sinteza si analiz a scriitorului, care a reuit s extrag esena fiinelor umane i s prezinte artistic racilele oricrei societi din orice timp i tocmai de aceea el rmne unul dintre Marii Clasici ai literaturii naionale.