Betonul Expus Mediilor Agresive

Techeres Alexandru Ionut
UTCN Activitate de Cercetare
Universitatea Tehnica din Cluj Napoca Facultatea de Constructii Master - Constructii Durabile de Beton
Betonul expus mediilor agresive
Coordonator: Dr. ing. Szilagyi Henriette
Masterand: Techeres Alexandru Ionut
UTCN - Activitate de Cercetare
Cuprins
Cap. 1 Introducere..6 Cap. 2 Degradarea betonului cu agregat calcaros in solutie de sulfat de sodium..8 2.1 Introducere.8 2.2 Materiale folosite...8 2.3 Testul chimic..9 2.4 Rezultate..10 2.4.1 Valori pH.10 2.4.2 Variatia masei.10 2.4.3 Deformatii.12 2.4.4 Caracterizare dupa 2000 de ore sub actiunea ciclului acid/sulf.14 2.4.5 Caracterizare dupa 45000 de ore.14 2.5 Discutii si concluzii...........16 Cap.3 Masuri de protectie.16 Bibliografie..17
Lista figurilor Figura 1 Schema de degradare a unui element de canalizare din beton7 Figura 2 Valori ale pH-ului in timpul atacului cu a) acid sulfuric, b) sulf.10 Figura 3 Variatia masei in timpul atacului sulfuros (%)..11 Figura 4 Variatia masei in timpul atacului ciclic acid sulfuric/sulf (%)11 Figura 5 Deformatia in timpul atacului sulfuros (%).12 Figura 6 Deformatia in timpul atacului ciclic acid sulfuric/sulf (%)...13 Figura 7 Rezultatele metodei fenoftaleinei, actionarea ciclului acid sulfuric/sulf la timpul de 2000 de ore pentru 3 retete14 Figura 8 Rezultatele metodei fenoftaleinei, (stanga) actionarea solutiei sulfuroase, (dreapta) actionarea acidului sulfuric, la timpul de 45000 de ore.15
Lista tabelurilor Tabelul 1 Clasa de expunere XA atac chimic6 Tabelul 2 Reteta betoane folosite pentru cele 5 probe8 Tabelul 3 Caracteristicile fizice ale agregatelor.9 Tabelul 4 Rezistenta la compresiune a probelor de beton13
Abrevieri SF silica fume Probe L; toate retele preparate cu agregat calcaros PTL L portland limestone cement with limestone aggregate BLF L blast furnace cement with limestone aggregate Probe S; toate retele preparate cu agregat de siliciu PTL S portland limestone cement with silicates aggregate BLF S blast furnace cement with silicates aggregate PZ S pozzolanic cement with silicates aggregate w/c water/cement (apa/ciment)
Capitolul 1 Introducere
Foarte multi bani sunt cheltuiti, in fiecare an, la nivel mondial, pentru restaurarea elementelor de beton din cladiri, fiind degradate prin diferite moduri. O cercetare asupra acestui caz, facuta de CRESME Centro Ricerche Economiche Sociali di Mercato per lEdilizia e il Territorio pentru Progetto Ulisse in anul 2006, arata ca pretul total pentru reabilitarea acestor tipuri de constructii, adica 17.038 miliarde euro, depaseste pretul cladirilor noi din administratia publica, adica 14.525 miliarde euro. Degradarea betoanelor este atribuita unor retete neadecvate; oricum unele medii sunt atat de agresive incat necesita o atentie mai sporita in vederea cresterii durabilitatii. Deteriorarea conductelor de canalizare realizate din beton, sunt o mare problema cand viata de serviciu este sub 30 de ani sau mai putin, sau chiar cand este necesara ingrijirea sau inlocuirea conductelor defecte. In vederea realizarii acestora, a fost necesar codul Standardul European EN 206-1 (Beton partea 1: Specificatii, performanta, productie si conformitate). Principala caracteristica a acestui standard consta in clasificarea mediilor unde structura va fi amplasata. Aceste sase categorii de mediu, sunt numite clase de expunere, acestea fiind: XO, XC, XS, XF si XA. Toate clasele sunt divizate in subclase, depinzand de gradul de atac. Clasa in care se afla elemental conducta de beton este XA3. Aceasta clasa include elemente de beton care sunt expuse atacurilor chimice precum ionii de sulf si agenti chimicali agresivi (CO2, H+, NH4+, Mg+) In tabelul 1 este prezentata clasa de expunere XA3 in care avem: compozitia mediului agresiv, raportul maxim apa/ciment (a/c), rezistenta minima si continutul minim de ciment.
Techeres Alexandru Ionut Intregul process care duce la degradarea betonului din conducte este foarte complex, astfel pentru o intelegere mai buna am incercat sa creez o schema, precum in figura 1.
Capitolul 2 - Degradarea betonului cu agregat calcaros in solutie de sulfat de sodium

2.1 Introducere
Pentru a intelege mai bine degradarea betonului din conductele de canalizare, diferite tipuri de experimente au fost executate asupra unor probe de beton facute cu mai multe tipuri de ciment. In acest capitol vor fi prezentate rezultatele degradarii probelor de beton facute din diferite tipuri de ciment si agregat calcaros, folosind un test ciclu acid/sulf, cu solutii de acid sulfuric si sulfat de sodium.
2.2 Materiale
In tabelul 2 sunt prezentate retele de beton in urma carora s-au facut testele:
Cimenturi folosite: CEM II-A/LL 42.5 R PTL-L; CEM IVA42.5 PZ-L; CEM III-A 42.5 BLF-L Proprietatile agregatelor sunt afisate in tabelul 3.
2.3 Testul chimic

Rezistenta chimica a fost rezultata din urmatoarele tipuri de atac: a) O imersiune ciclica in solutie de acid sulfuric cu pH = 2 timp de 6 ore saptamanal (pana la 3000 de ore de testare) si lunar (dupa 3000 de ore de testare) b) Imersie in solutie sulfatica, repetata saptamanl (pana la 3000 de ore de testare) si lunar (dupa 3000 de ore de testare)
Solutia sulfatica a fost preparata cu 50g/l de sulfat de sodium. In fiecare saptamana, respective luna, lungimile si greutatea fiecarei probe au fost masurate. Inainte de masurarea greutatii, probele au fost uscate cu panza si s-a folosit o balanta tehnica cu o sensivitate de 0.001 g. Lungimea probelor a fost masurata cu un aparat de masura digital avand o precizie de 0.001 mm. Nivelul de alcalinitate din probele de beton a fost verificat dupa metoda fenolftaleinei conform EN 9944.
2.4 Rezultate 2.4.1 Valori pH

Valorile pH-ului solutiilor au fost verificate in tipul proceselor si sunt aratate in figura 2
In timpul celor 6 ore de atac cu acid sulfuric, valoarea pH-ului creste de la 2 la 2.3 din cauza descompunerii probei in solutie. In cazul atacului solutiei sulfatice valoarea pH-ului pentru fiecare proba este ramane stabila intre valorile 8.6 si 8.8.
2.4.2 Variatia masei

Betoanele au fost preparate in concordanta cu EN 206 pentru clasa de expunere XA3 cu raportul a/c 0.45 si Rck 45 MPa. Figura 3 arata variatia masei vs. timp pe durata solutiei sulfatice, sulfat de sodium (50 g/l Na2SO4).
10
Figura 4 arata o medie procentuala a variatiei masei intre ciclul de atac cu acid sulfuric si solutie sulfatica, pentru o durata de 5 ani.
11
Masa probelor este stabile in timpul imersiei in solutia sulfatica, dar descreste odata cu atacul acidic.
2.4.3 Deformatii
In figura 5 este prezentata procentual deformatia probelor in cazul atacului cu solutie sulfatica.
Deformatiile tuturor probelor supuse unui ciclu de atac atat cu acid sulfuric cat si cu solutie sulfatica sunt reprezentate in figura 6.
12
Rezistenta la compresiune a probelor cilidrice si cubice sunt reprezentate in tabelul 4, si respecta cerintele minime a clasei de expunere XA3.
13
2.4.4 Caracterizare dupa 2000 de ore sub actiunea ciclului acid/sulf

Dupa 2000 de ore de terstare, cate o bucata din fiecare proba testata a fost taiata pentru o analiza microstructurala. Folosind metoda de testare a fenoftaleinei (EN 9944), fata rezultata din taierea probelor au fost analizate: rezulta ca au un nivel acceptabil (figura 7)
Nucleul fiecarei probe ramane intact dupa metoda de testare a fenoftaleinei. Mai mult pentru probele BLF-L si PZ-L + SF rezultatul tinde spre negativism spre marginea probei si la suprafata. In urma acestui test rezulta ca penetrarea probelor cu aceste doua solutii este limitata, probabil din cauza porozitatii scazute.
2.4.5 Caracterizare dupa 45000 de ore

O noua serie de rezultate in urma analizei prin metoda fenoftaleinei, au fost elaborate dupa 45000 de ore, reprezentate in figura 8: probele d) si e) demonstreaza ca au fost afectate puternic, iar cea cu comportarea cea mai buna este proba a) pentru ambele tipuri de atac.
14
15
2.5. Discutii si concluzii

Astfel se dovedeste ca uzul de puzzolana si tratarea cu fum de siliciu este benefic si da rezistente mai bune betoanelor supuse mediilor agresive, respective atacul cu acid sulfuric si solutie sulfuroasa. Conform studiilor facute, fumul de siliciu este util in prevenirea expansiunii betonului, dar nu si in reducerea scaderii masei. Acesta imbunatateste rezistenta impotriva atacului sulfatic, dar nu si impotriva atacului cu acid sulfuric in concentratii mari.
Capitolul 3 Masuri de protectie

Scopul masurilor de protectie este de a stopa sau de a reduce viteza mecanismelor de deteriorare posibile ale structurii in cauza. Intre masurile de protectie necesare a se lua pentru structurile care functioneaza in medii puternic agresive se pot enumera urmatoarele: imbunatatirea compozitiei materialelor sporirea gradului de acoperire cu beton a armaturilor acoperirea suprafetei exterioare a otelului si a betonului: vopsirea suprafetei betonului cu vopsele de diferite origini (permeabile sau impermeabile la vapori), utilizarea unor membrane impermeabile la apa, a straturilor rezistente la uzura (folosind spre exemplu pudra de carborundum la prepararea betonului), galvanizarea armaturilor, acoperirea lor cu vopsea epoxi; impregnarea suprafetei betonului cu polimeri sau amestecarea in beton a unor granule mici de ceara si aplicarea unui tratament termic; protectia galvanica a armaturilor, utilizand un current stabilizator care intervine in procesul de coroziune electro-chimica, prevenind dizolvarea anodica in continuare a ionilor de fier.
16
Bibliografie:
Proiect de Cercetare, CRESME, Progetto Ulisse, 2006 Girardi Fabrizio Studies on concrete degradation in aggressive environment and development of protective system, 2009 A. Delagrave, M. Pigeon, E. Revertegat Influence of chloride ions and pH level on the durability of high performance cement pastes Cement and Concrete Research 24, 1994 Standardul European EN 206-1 (Beton partea 1: Specificatii, performanta, productie si conformitate) Standard European EN 9944 Traian Onet Durabilitatea betonului armat, Editura Tehnica Bucuresti, 1994
17

Betonul Expus Mediilor Agresive

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Betonul Expus Mediilor Agresive

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Techeres Alexandru Ionut

UTCN Activitate de Cercetare