AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU Nr. 2 din 30.06.2005 REVIZUIREA 1 in data de 28.12.2006 REVIZUIREA 2 in data de 28.12.2007 REVIZUIREA 3 in data de 30.04.2010

Operatorul instalatiei: SC ZOOSAB SRL Locatia activitatii: jud.Neamt, com. Sabaoani, DN E 85 KM 341 Categoria de activitate conf.anexei 1 a OUG 152/2005, aprobata prin Legea nr.84/2006: 6.6.b) Instalatii pentru cresterea intesiva a porcilor cu o capacitate mai mare de 2000 capete pentru porci de productie; Codul CAEN: 0146 - Cresterea intensiva a porcilor 1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma 1011 – Prelucrarea si conservarea carnii Emisa de: AGENTIA REGIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI BACAU SERVICIUL AUTORIZARE si CONTROLUL CONFORMARII Data emiterii autorizatiei integrate de mediu: 30.06.2005 Valabilitatea autorizatiei integrate de mediu: 30.06.2015

CONDUCATORUL INSTITUTIEI, Iulian Ionel MOVILA

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU Str. Ionită Sandu Sturdza, nr. 78, Bacău, Cod 600269 Tel : 0234 512750, Fax : 0234 571056 e-mail : office@arpmbc.ro

Date de identificare a titularului activitatii 2. Apa 10.2. siguranta instalatiei 13. evacuarea si dispersia poluantilor in mediu 9.2. Depozitarea definitiva a deseurilor 12. colectate. Categoria de activitate 4.4. Obligatiile titularului activitatii 16.2.2. Raportari si periodicitatea acestora 15. Gestiunea deseurilor 11. Aer 9. Glosar de termen 2 .3. stocate temporar 11. Apa 9.3. Sol 10.1. Apa 7.3. Monitorizarea activitatii 13.4. nivel de zgomot 10. Apa 13.2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor de productie existente pe amplasament 9. Utilizarea eficienta a apei 7. Zgomot 11. Instalatii pentru retinerea.Documentatia solicitarii 5. Interventia rapida. Evacuarea apelor uzate 7. Deseuri comercializate 11. Resurse: 7.1. Aer 10. Gaze naturale 8.1.1.2. Deseuri generate. managementul reziduurilor 17. Alimentarea cu apa 7. Materii prime si materiale auxiliare 7.4. Energie electrica 7.3. Deseuri 14.Temeiul legal 3.1. Solul si apele subterane 13.1.CUPRINS 1.1.1. Managementul inchiderii instalatiei. Managementul activitatii 6. Sol si subsol 10.3. Concentratii de poluanti admise la evacuarea in mediul inconjurator. Deseuri refolosite 11.

2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu completata cu Ordinul nr. E– teren proprietati particulare si teren la dispozitia Comisiei Comunale Sabaoani. ● Ordinul MAPM nr. specifica metodologia si frecventa de masurare. Neamt. TEMEIUL LEGAL Prezenta autorizatie integrata de mediu revizuieste autorizatia integrata de mediu nr. V – drum communal. 84/2006 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. solului si un nivel ridicat de protectie a mediului. Sabaoani.500 capete porci/serie x 3 serii.1. Sabaoani. jud. 3. masuri cu privire la managementul deseurilor. in vederea sacrificarii porcilor in greutate de 100-110 kg. apei. padurilor. iar functionarea instalatiei in conditiile impuse de prezenta autorizatie asigura protectia aerului.2005 pentru modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii. cerinte de monitorizare a descarcarilor de poluanti in mediu si asigurarii protectiei solului si apei subterane. care se desfasoara in 8 hale din dotarea complexului.) Capacitate de productie a obiectivului : 12. DN E 85 KM 341 Telefon : 0233/735184 Fax : 0233/735184 Coordonate: Longitudine: 45001′25” Latitudine: 26053′35” Vecinii: N – teren proprietate PAROHIA ROMANO_CATOLICA. OBIECTUL AUTORIZARII Cresterea. De asemenea.12.818/2003.2/30. apelor si mediului nr. ca un intreg. jud.2005* privind protectia mediului. S – teren la dispozitia Comisiei Comunale Sabaoani.818 din 17. este obtinuta in urma analizei documentatiei de sustinere a solicitarii de revizuire si a verificarii amplasamentului.195 din 22.06. ● Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.11. intretinere si ingrasare porci. 2. 3 .152 din 10. CATEGORIA DE ACTIVITATE .1158 din 15. intretinerea si ingrasarea porcilor (activitatea de crestere.11. Autorizatia integrata de mediu revizuita contine valori limita de emisie pentru poluantii specifici activitatii.DN E 85 KM 341 Telefon : 0233/735184 Fax : 0233/735184 AMPLASAREA PUNCTULUI DE LUCRU Numele: : SC ZOOSAB SRL Adresa : com.Cod CAEN : 0146 – Cresterea porcinelor.10.2005. la varsta de 170-180 zile. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII Numele: SC ZOOSAB SRL Adresa : com. Neamt. Autorizatia integrata de mediu se emite in temeiul urmatoarelor acte normative: ● Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.2005 aprobata de Legea nr. prevede obligatia titularului de activitate de a furniza autoritatilor competente datele solicitate pentru verificarea conformarii instalatiei cu cerintele autorizatiei.

2011 emisa de A.12. .conform Anexei 1 a OUG 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006: 6.operatorul asigura.25.-Directia Apelor Siret. .b) Instalatii pentru cresterea intesiva a porcilor cu o capacitate mai mare de 2000 capete pentru porci de productie.intreg echipamentul.Autorizatie sanitar veterinara -Autorizatie de gospodarire a apelor nr. a carui avarie sau functionare necorespunzatoare ar putea conduce la impact negativ asupra mediului. Revizuirea autorizatiei integrate de mediu s-a facut conform noilor reglementari legale care se impun (art.6. va fi intretinut in conditii optime de functionare. .o copie a autorizatiei va fi disponibila permanent pentru personalul care lucreaza in domeniul cerintelor autorizatiei.Contracte prestari servicii publice de vidanjare. de colectare. comunicare si raportare a incidentelor de mediu ce pot apare in desfasurarea activitatii.Cerere pentru revizuirea autorizatiei integrate de mediu.dotarea tehnica este conform tehnologiei aplicate. echipamentelor si dotarilor. .Solicitarea nr. 3473/10.2009.se aplică prin integrarea problemelor de mediu în cadrul sistemului de management general. Instruire: . Incidente Se vor respecta urmatoarele prevederi: . valabila pana la data de 31. rezolvare. DOCUMENTATIA SOLICITARII .11. . transport si neutralizare deseuri de origine animaliera. . .1011 – Prelucrarea si conservarea carnii. MANAGEMENTUL ACTIVITATII Managementul integrat de mediu: . .R.Plan de incadrare in zona.54/20. • evidenta a operatiunilor de intretinere efectuate. SGA Neamt.N. . Intretinere: .Buletine de analiza pentru apele subterane din zona batalelor.2009.Anunturi publice. . 1091 – Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma. . intocmita de SC ZOOSAB SRL.se va aplica o procedura de investigare.A. intocmita de SC ZOOSAB SRL.contracte incheiate cu proprietarii de terenuri pentru imprastierea dejectiilor.Plan detaliu amplasament. potrivit recomandarilor BAT: • un program de intretinere a instalatiilor.09.conform recomandarilor BAT.Dovada achitarii taxelor si tarifelor. scris. 4. de stabilire a masurilor necesare pentru reducerea impactului asupra mediului. 4 . furnizare energie electrica.d. . 5. . din OUG nr. utilizat in desfasurarea activitatii. .152/2005 si a OM 1158/2005).operatorul asigura instruirea personalului pentru fiecare post care ar putea avea impact asupra mediului si va tine un registru de evidenta a instruirilor efectuate. activitatea se desfasoara cu personal special instruit in conditiile impuse de prezenta autorizatie.

1. Materiale auxiliare: . avariilor.GPL.detalii cu privire la natura reclamatiei.625 7. 5. cu mijloace proprii sau ale furnizorilor. vaccinuri.M. 10. . . conform capitolului „Raportari” al prezentei autorizatii. dupa caz. referitoare la poluarea mediului datorita activitatii desfasurate in instalatia autorizata. Cantitate 36. 6. depozitare. . in care se vor consemna: .investigatiile facute de titularul activitatii si modul de rezolvare/actiune. accidentelor aparute in desfasurarea activitatii si a masurilor luate in fiecare caz. Nr.porci pentru ingrasare. in cadrul societatii se folosesc: Materia prima: .crt.400 kW/an la Capete/an Conditii de preluare. sesizari Operatorul asigura pe amplasament evidenta oricarei reclamatii sau sesizari din partea publicului.500 7.soda caustica pentru spalari si dezinfectie. numele reclamantului.materiale de intretinere si reparatii.450 36.apa potabila pentru adapare. .furaje combinate in diferite retete de furajare. 6. . 9.porcii in grutate de aprox. . transport. . 5 . 8. MATERII PRIME SI AUXILIARE Pentru asigurarea procesului de productie. . 2.motorina. medicamente Materiale auxiliare GPL Motorina Materiale de intretinere Utilitati Energie electrica Produs finit Porci ingrasati pana greutatea de 110 kg U. se va institui un registru de consemnare a incidentelor.300 In functie de necesitati 558. medicamente.300 51. vaccinuri.energie electrica. Capete/an tone/an Mc/an Tabel nr. Denumire Materii prime porci Furaje combinate Apa potabila Vitamine.100 litri/an tone/an 45. 25 kg sunt preluati de la furnizori specializati si transportati in conditii de siguranta pana la ferma. se va stabili postul responsabil cu aplicarea acestei proceduri.1. utilizare • materii prime: .- dupa orice incident se va face o analiza a situatiei si se vor stabili masuri de prevenire a unor situatii similare.vitamine.data si ora reclamatiei. 4. se vor informa autoritatile.apa potabila pentru igienizari. 7. Reclamatii. . . manipulare.

birouri. executat din zidarie de piatra. spalarea si dezinfectia halelor.ape uzate tehnologice: apele de spalare hale impreuna cu dejectii si apele de spalare de la instalatia de abatorizare. 3. necesarul pentru consumul biologic al animalelor. unde sunt depozitate in magazii special amenajate. halele de porci.4 mc/h Necesarul de apa cuprinde: 1. APA 7. 7.1.vitaminele.• . cu zona de protectie sanitara. conform recomandarilor BAT.furajele sunt aduse de la sectia de producere nutret (moara) in saci de 40 kg. intretinerea instalatiilor tehnologice. sub gestiune si administrate conform prescriptiilor sanitar-veterinare. ENERGIE.1. Cantitatea de apa necesara in desfasurarea activitatii pe amplasament este: Qn zi max = 140. necesarul tehnologic pentru: evacuarea dejectiilor.1. 4.2. 5. rezultate de la grupurile sanitare aferente cladirilor de birouri.ape pluviale. din conducta de distributie sunt bransate urmatoarele cladiri: filtru sanitar. prevazuta cu o vana de inchidere si 6 camine cu vane. Captarea este formata dintr-un dren executat sub forma unei galerii din zidarie de piatra. apa ajunge gravitational prin intermediul unei conducte in bazinul de receptie al statiei de pompare. transportate la grajduri cu ajutorul unei remorci. apa este transportata prin pompare la rezervorul de inmagazinare. STAS 1478. necesarul de apa pentru stingerea incendiilor conf. Evacuarea apelor uzate Din activitatile desfasurate rezulta urmatoarele tipuri de ape: . 6 .ape uzate menajere. fiind depozitate in dulapuri speciale. care este executata din teava OL Zn 4".: Alimentarea Sursa de alimentare cu apa o constituie panza freatica din lunca Siretului. apa este transportata gravitational spre incinta fermei printr-o conducta principala de distributie. Rezervorul de inmagazinare are un volum de stocare de 250 m3. scenariului de siguranta la foc. respectiv reteta de Crestere pana la greutatea de 60 kg si reteta de Finisare pana la greutatea de 110 kg. 7. . materialele auxiliare: sunt achizitionate de la diversi furnizori in recipienti sau ambalaje specifice si transportate cu mijloace auto pana la ferma. In incinta complexului zootehnic. necesarul de apa pentru activitatea de abatorizare. Selectia materiilor prime Operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor de materii prime si materiale auxiliare. filtru sanitar si abator. Din bazinul de receptie. de pe platformele betonate. RESURSE: APA. . vaccinurile si medicamentele sunt achizitionate de la firme autorizate. De la rezervor. cladire abator-centrala-atelier mecanic. necesarul de apa pentru nevoi igienico-sanitare conf. Furajele pentru hranirea porcilor sunt preparate in moara proprie.80 mc/zi Qn ora max = 16. . se fabrica doar doua retete furajere. GAZE NATURALE 7. abator.58 mc/zi Qn zi med = 127.1. Din caminul colector al drenului. astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate. 2.

care alimenteaza postul trafo de transformare de la 20 kV al complexului. cladire abator si centralelor termice aferente halelor 4 si 5.cantitatea de energie consumata care va fi urmarita periodic si contorizata.iluminarea spatiilor de lucru cu sisteme ce asigura consum mic de energie. de catre societati de specialitate.7. adapatoare. P = 65 kW. se desfasoara urmatoarele activitati: cresterea si ingrasarea porcilor abatorizare porci aprovizionare si depozitare cereale fabricare nutreturilor pentru hrana animalelor ACTIVITATEA DE CRESTERE SI INGRASARE A PORCILOR Procesul de crestere a porcilor de carne. . Consumul de energie electrica este contorizat. de la statia de 110 kV a comunei Sabaoani.izolarea corespunzatoare a grajdurilor in anotimpul rece.4. 7 . GPL (gaze petroliere lichefiate) pentru centrala termica SIME. are in vedere urmatoare: . identificarea si aplicarea masurilor de utilizare eficienta a energiei. COMBUSTIBIL Combustibilul utilizat este: lemn. • se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a porcilor. . 7. Pentru respectarea recomandarilor BAT privind utilizarea eficienta a energiei. . UTILIZAREA EFICIENTA A APEI In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de apa proaspata aplicand urmatoarele recomandari BAT: • consumul de apa potabila va fi contorizat si inregistrat lunar in evidentele societatii. P = 75 KW.functionarea corespunzatoare a sistemului de ventilatie in grajduri.2. Eficienta energetica Orice defectiuni care apar.. • se va urmari permanent detectarea scurgerilor si repararea imediata a defectiunilor constatate. ENERGIE ELECTRICA Alimentarea cu energie electrica se face din sistemul energetic national S. ventilatie. Anual operatorul va intocmi un raport privind consumul de energie. . 8. amplasate pe platforma betonata. sunt asigurate pe baza de contract. aferente filtrului sanitar. este un proces ce se desfasoara in flux continuu. 7.etc. 24 h/zi ca urmare a specificului de activitate. cu V=5mc. pentru centralele termice tip Wiesman. Nu exista in zona sursa de gaze naturale. aer conditionat. printr-o linie de inalta tensiune. pentru evitarea infundarilor.curatarea periodica a sistemului de ventilatie.N. Energia electrica este utilizata pentru iluminatul interior al constructiilor. iluminatul exterior al complexului si pentru actionarea utilajelor tehnologice. timp de 365 zile/an. • igienizare adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa cu presiune. depozitarea gazelor lichefiate se realizeaza in 2 rezervoare supraterane. aferenta abatorului.E. precum si verificarea periodica a instalatiilor electrice. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT Pe amplasamentul fermei zootehnice.3.

furajul este transportat la hranitoare. Adaparea Din rezervorul de înmagazinare.sistem de iluminare. pentru scurgerea materiilor fecale şi a urinei în canalele colectoare. senzorii de nivel declanseaza miscarea transportorului care preia furajul din buncare.sistem de furajare . Colectarea si evacuare dejectiilor Halele de crestere si ingrasare sunt compartimentate in boxe care sunt prevãzute cu o zonã de defecare. pardoseala fiind din grãtare de beton armat cu fante de 2 cm. Desogerme substante cu actiune virucida. tineretul porcin fiind hranit cu o reteta de furajare tip Crestere. Preluare tineret porcin. In hale de crestere si ingrasare porcine. Substantele utilizate ca dezinfectant sunt aprobate de catre institutiile abilitate in acest domeniu din tara in ceea ce priveste toxicitatea si impactul produs asupra mediului. Dupa aceasta operatie urmeaza decontaminare boxelor cu saruri cuaternare de amoniu. fiecare boxã fiind dotatã cu 4 suzete de adãpare. adãpare se face cu ajutorul suzetelor.faza de ingrasare. . este transportat cu remorca autodescarcatoare si descarcat in buncarele de la capetele halelor. Crestere si ingrasare tineret porcin. hala se tine inchisa o perioada dupa care urmeaza aerisirea acesteia. este de 90 – 120 zile. Cand nivelul furajului din hranitoare scade sub nivelul minim. Pentru asigurarea conditiilor optime de crestere si ingrasare. porcii fiind hraniti cu o reteta de furajare tip Finisare . In bazinele de dejectii. Evacuarea mixturii de dejectii din 8 . astfel incat permanent porcii dispun de hrana. in greutate de 25 – 30 kg. amestecul de apa de spalare.Activitatea de crestere si ingrasare suine se desfasoara in urmatoarele etape: .sistem de adapare. Bromosept. Dupa efectuarea decontaminarii. fiecare hala avand doua buncare cu o capacitate de 5 tone fiecare . . se face in doua faze: .faza de crestere. dejecţiile ajungând în bazinele vidanjabile existente intre hale. pana la o greutate de 60 kg. Perioada de crestere si ingrasare a porcilor pana cand ajung la sacrificare. .cresterea si intretinerea porcilor. prin asigurarea conditiilor si a necesarului de hrana si apa. . Din aceste buncare prin intermediul unui transportor comandat automat de un sensor de citire a nivelului de furaj din hranitoare.sistem de conditionare a ambientului. este preluat de la fermele de reproducere porci din tara si din import. Durata de realizare a vidului sanitar este de 10 – 12 zile. pana la o greutate de de 105 . Intercept.preluarea tineretului porcin in greutate de 25 – 30 kg .tratarea mixturii de dejectii in scopul utilizarii ca fertilizant natural pe terenurile agricole. dejectii si urina formeaza mixtura de dejectii. . bactericida si fungicida. .livrarea porcilor grasi in vederea abatorizarii la abatorul propriu la atingerea greutatii de 100 –110 kg .sistem de colectare si evacuare dejectiilor. halele sunt racordate la urmatoarele utilitati: .pregatirea halelor in vederea popularii (vidul sanitar) . de unde este distribuita in fiecare hala prin bransamentele la conducta. apa este transportatã spre incinta complexului zootehnic printr-o conducta de distribuţie executatã din ţeavã de OL Zn 4”. Evacuarea dejectiilor din canalele colectoare se face hidraulic. Pregatirea unei hale in vederea popularii si dupa ciclurile de crestere consta in igienizarea incintei halei prin indepartarea dejectiilor cu jet de apa sub presiune (20 bar) si transportul acestora prin reteaua de canalizare interna a halei la bazinele betonate vidanjabile.110 kg. Furajarea Furajul obtinut la Fabrica de nutreturi din dotare.

mixtura de dejectii este dirijata in unul din compartimentele batalului de depozitare. pe baza de contract Oparirea si depilarea se realizeaza intr-un depilator cu curatitor pe abur. organe). Despicarea carcasei se face cu ajutorul fierastraului electric. In cazul in care un animal este suspect. utilizându-se elementele de geamuri. Sistemul de geamuri este construit din flapsuri de intrare individuale. acesta se izoleaza in camera suspecte. Dupa controlul sanitar–veterinar. Probele ESB sunt depozitate in cabinetul medical. Cuva este dotata cu un sistem autonom de spalare si sterilizare. Controlul medico–veterinar se face de catre medicul veterinar care examineaza si reconstituie fiecare animal sacrificat in parte (carcasa. Se agata piciorul drept in carligul de sangerare care este atasat la macaraua electrica si se transfera pe linia aeriana de sangerare. aerul proaspãt fiind ghidat cãtre tavan sau cãtre animale. Asomarea se efectueaza in boxa de asomare cu ajutorul pistolului de asomare cu glont captiv. organele se prelucreaza si se depoziteaza la frig.C. într-un canal betonat acoperit. Se foloseste sistemul natural de introducere a aerului. dupa care are loc prima spalare si apoi depozitarea la frig. Sacrificarea si transarea carnii de porc se realizeaza in conformitate cu legislatia nationala si reglementarile Uniunii Europene. aerul cald este evacuat prin horn în care sunt amplasate ventilatoare de exhaustoare. Timpul de sangerare este de minim 5 minute. care se spala dupa fiecare utilizare in sterilizatorul pentru fierastraie. Din acest canal. Sangele colectat este preluat de S. Aburul este furnizat de centrala termica din dotare. pana la livrare. Halele 6. avand loc sangerarea. ACTIVITATEA DE ABATORIZARE In cadrul abatorului se desfasoara activitatea de sacrificare si transare a carnii de porc in vederea comercializarii. sistemul opereazã asemenea unui şemineu. se creeazã un vacuum care trage aerul proaspãt de afarã. Bazinul de colectare sange are o capacitate de 4 mc. care se spala dupa fiecare utilizare in sterilizatorul pentru fierastraie. Abatorul are o capacitate de taiere de 350 porcine/zi. Conditionarea ambientului Pentru evacuarea aerului viciat din hale se foloseşte un sistem de ventilatie naturalã combinata cu ventilaţie mecanicã. Acest sistem este montat pe pereţii laterali ai halelor.7 si 8 sunt dotate cu instalatie de ventilatie automata.A. Taiere cap se detaseaza capul si se agata in carligul pentru capete. la 9 . se deschide clapa laterala a boxei de asomare si animalul cade in afara acesteia pe o platforma. Despicare stern se face cu ajutorul fierastraului electric. Sangerarea linia aeriana de sangerare are o inclinare de 5%. Dupa efectuarea asomarii. Eviscerarea se goleste cavitatea abdominala intr-o cuva inoxidabila. PROTAN S. care se transporta direct in sectia de prelucrare a intestinelor si stomacului. Sistemul de introducere a aerului este astfel realizat încât sã ghideze aerul ce intrã în mod egal în interiorul întregii hale. abatorul fiind construit in anul 2006. masa gastro intestinale. Atunci când aerul cald se ridicã. care sunt distribuite in mod egal pe intreaga lungime a grajdului. Procesul tehnologic de sacrificare cuprinde urmatoarele faze tehnologice: Receptia cantitativa a porcinelor se face la punctul de control medical. Aici se face taierea carotidei. in frigider. Pe fiecare hala sunt amplasate echidistant pe acoperis un numãr de 10 exhaustoare cu horn. conducand animalul sacrificat deasupra bazinului de sangerare. dupa care porcinele ajung la boxa de asteptare.bazinele vidanjabile de la capetele grajdurilor se face cu ajutorul unei electropompe mobile. Sangele se colecteaza si se transporta printr-o teava spre pompa pneumatica de transport sange catre bazinul de colectare. Electropompa aspirã din bazinul vidanjabil mixtura de dejectii şi o refuleazã printrun furtun armat de Dn 110 mm . Necesarul de aer determinã cât de mult sã se deschidã geamurile.

cerealele sunt descarcate din mijloacele de transport intr-un bazin de receptie. se fabrica doar doua retete furajere. In interiorul celulelor tip BD 500 si BD 1000 pe toata perioada depozitarii. carcasele sunt ori sfertuite si livrate ori sunt transate si livrate.C. racordat la ventilatorul tip VM.receptia cantitativa. . Din bazinul de receptie. Aerul necesar aspiratiei este asigurat de ventilatorul tip VM. de unde prin cadere libera ajung in celulele de depozitare. pentru cereale si sroturi se face prin cantarire pe podul bascula de 60 tone. Dupa golire.A. conform contractului. burtile se curate cu ajutorul masinii de curatat burti. procentele in care participa in reteta fiecare 10 .C. acestea sunt golite de continut deasupra gratarului. semicarcasele se spala in trepte intr-o cabina de dusat carcase.A. functie de cerinta. respectiv reteta de Crestere pana la greutatea de 60 kg si reteta de Finisare pana la greutatea de 110 kg. intestinele sunt transferate intr-un loc special amenajat pentru o a doua spalare. Dupa un control amanuntit se stabileste daca animalul sacrificat este bun de consum sau nu. amplasata in hala metalica. acesta reintra in circuitul carnii bun consumului uman. Dupa dusare. unde are loc si albirea acestora si apoi se depoziteaza la frig. Din fiecare lot de materii prime receptionate sunt recoltate doua probe din care una urmeaza sa fie analizata iar cealalta este depusa in dulapul de pastrare a contraprobelor. Transarea se realizeaza pe mese de transare de inox cu blaturi de plastic. Intestinele si organele confiscate (declarate necondensibile) sunt transportate in recipiente cu dunga galbena in spatii refrigerate. de unde prin cadere libera (prin tuburile de cadere montate la gura de evacuare a elevatorului) sunt trimise catre buncarele tampon tip BFC 30. pe baza de contract Spalarea – cantarirea – congelarea – livrarea dupa controlul sanitar. Continutul stomacului cade intr-o palnie patrata atasata la un impingator pneumatic. PROTAN S. ajungand catre spatiul de sangerare reziduuri (decantor). receptia se face tinand cont de greutatea etalon a sacilor si numarul acestora . Linia aeriana de transportat carcase este prevazutra cu cantar aerian pentru carne. cerealele sunt aerate cu ajutorul unui ventilator tip VM 500/200. Transarea carnii se realizeaza in spatiile de transare. pentru ingrasare. ACTIVITATEA DE DEPOZITARE CEREALE Cerealele aprovizionate ce urmeaza a fi depozitate sunt receptionate cantitativ si calitativ: .In ferma avand in vedere ca porcii sunt achizitionati la greutatea de aproximativ 25 kg. Dupa ce se termina primul stadiu de curatare. daca nu. Golirea cerealelor din celulele tip BD 500 si BD 1000 se realizeaza cu ajutorul unui transportorului elicoidal tip SDB. pe o masa inoxidabila cu gratar.temperatura de 0 – 4°C. dupa care sunt depozitate la depozitul frigorific pentru intestine. Prelucrare burti si intestine din cuva inoxidabila aferenta platformei pneumatice de eviscerare. intestinele si burtile cad prin niste tobogane inoxidabile. carcasele sunt trecute printrun tunel de racire rapida si apoi depozitate in spatii frigorifice la o temperatura de 0 – 4°C. Dupa ce sunt receptionate cantitativ si calitativ. se marunteste si se preda la S. Societatea dispune de un program de optimizare a retetelor. se depoziteaza in camera de confiscate. care sunt conditionate (+10 ÷ +12oC). cate unul pentru fiecare celula. Se stabileste reteta ce urmeaza a fi realizata si materiile prime ce alcatuiesc reteta. Materiile prime care sunt livrate la sac.receptia calitativa. in containere inchise. iar separarea corpurilor straine din aer se realizeaza prin decantare in ciclonul tip CAV 130. ACTIVITATEA DE FABRICARE NUTRETURI PENTRU HRANA ANIMALELOR Fabricarea furajelor pentru hrana animalelor se face la fabrica de nutreturi combinate. PROTAN S. Dupa refrigerare. Dupa separarea burtii de intestine. Intestinele sunt curatate de grasimi si apoi se spala. dupa care se introduce in calculatorul morii. Cascada de aspiratie realizeaza un proces de precuratire grosiera a cerealelor inainte de a fi depozitate in celule. acestea sunt preluate cu ajutorul elevatorului tip ES 160 si trecute prin cascada de aspiratie. Aceste transportoare descarca cerealele in piciorul elevatorului. de unde sunt predate la S. Daca este bun de consum. se face prin examen organoleptic.

urmand a fi descarcate prin intermediul unor conducte intr-un bazin vidanjabil. . . SOL SI SUBSOL Protectia solului si subsolului se realizeaza prin: .batalele de stocare si deshidratare a dejectiilor in numar de 5 buc. pulberi. 11 . saruri de amoniu. suprafata exterioara unitatii este betonata.emisii de joasa inaltime din zona platformei de depozitare dejectii. situat in extremitatea vestica a cladirii abatorului. NOx. urmand a fi transportate la Statia de epurare a orasului Roman. program ce are inclus si timpul de descarcare a furajelor obtinute . dupa care sunt imprastiate pe teren agricol.depozitare controlata a materiilor prime si a deseurilor. rezultate din igienizarea halelor de crestere porcine. substante consumatoare de oxigen. Dupa deshidratare si mineralizare dejectii (6 luni).500 mc si S = 20. . eliminate in atmosfera prin intermediul unui cos de evacuare. sulfuri si H2S. utilajelor si pardoselii in procesul de abatorizare sunt preluate de la locurile de producere printr-un circuit prevazut cu sifoane de pardoseala de inox. SO2.1. Cantitatea de furaje produsã într-o şarjã este de maxim 2 tone. Se porneste programul de macinare.ape menajere. substante consumatoare de oxigen. ce contin CH 4. Filtrul sanitar. EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 9.emisii din halele de crestere a porcilor ce contin CO. cu V = 37.emisii de gaze arse de la functionarea: • centralei termice pe baza de combustibil GPL aferenta cladirii abatorului. Nu sunt pierderi in procesul de macinare deoarece moara este capsulata.. Necesarul de nutreţ combinat pentru efectivul mediu zilnic al fermei este de 20 tone.exista rigole de preluare a apelor pluviale. betonat cu V=40 mc. .in cea mai mare parte.apele pluviale. sunt impermeabilizate cu argila. cladirea de birouri. iar timpul necesar pentru a mãcina 2 tone de nutret combinat este de 40 minute.emisii de la gazele de esapament rezultate de la mijloacele auto din dotarea societatii. eliminate in atmosfera prin intermediul cosurilor de evacuare. APA .ape uzate tehnologice de la spalarea carnii. sunt colectate in rigole betonate. • 4 (patru) centrale termice pe baza de combustibil solid (lemn) pentru incalzirea halelor de porci. NH3. 9. evacuate hidraulic in bazine vidanjabile. hidrocarburi.ape uzate tehnologice. AER .3. evacuate intr-un bazin vidanjabil cu V = 20 m. ceea ce necesitã un timp de functionare a morii de aproximativ 8 h/zi. 9. ce contin materii in suspensie. cu incarcare in suspensii.materie prima si timpul de omogenizare de dupa macinare.000 m2. NH3. .2. Furajele macinate si amestecate sunt descarcate in silozurile tip sac aferente morii in situatia in care nu mai este spatiu in buncarele aferente halelor. . . In mod normal furajele macinate si amestecate sunt descarcate in remorca autodescarcatoare cu capacitatea de 4 t si transportate la buncarele aferente halelor de crestere si ingrasare porcine. INSTALATII PENTRU RETINEREA. acestea se vor utiliza in agricultura ca ingrasamant natural pe terenurile agricole ale societatii si a altor proprietari cu care sunt incheiate contracte. . evacuate prin intermediul sistemelor de ventilatie naturala combinata cu ventilatie mecanica. 9. H2S. . CO2. ele se utilizeaza alternativ.

care sunt constructii subterane. hidrocarburi. 4. 7. Pentru aceasta. prevazute cu hidroizolatie. cu V = 288 mc fiecare ▪ 2 bazine situate la extremitatile halei nr. B. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna gestionarea imprastierii dejectiilor pe sol pentru reducerea neplacerilor provocate de miros. dejectiile pot fi tratate pentru a permite o mai mare flexibilitate in identificarea terenurilor potrivite si a conditiilor climatice pentru aplicarea pe sol.6 km. cu V = 52 mc pentru colectare ape de spalare ▪ 1 bazin situat la extremitatea vestica a abatorului. datorita amplasarii fermei in extravilanul localitatii.2. inghetat. Din activitatea desfasurata emisiile in aer vor fi nesemnificative pentru mediu.. AER Din activitatea desfasurata emisiile in aer sunt: A. NOx. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR 10. acoperit cu zapada.emisiile fugitive provenite de la: • sistemul de ventilatie si incalzire a halelor pentru cresterea animalelor. Mirosuri Activitatea creaza disconfort local datorita mirosului.emisiile dirijate provenite de la cele 5 (cinci) centrale termice. • neaplicarea ingrasamantului pe terenuri in pante abrupte.pentru colectare mixtura de dejectii ▪ 2 bazine situate intre halele 2 si 3. Mirosurile apar si atunci cand sunt imprastiate dejectiile pe sol. cu V = 20 mc Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna reducerea poluarii apei. SO2. Din activitatile ce se desfasoara in instalatie. APA Apele uzate menajere si cele tehnologice sunt colectate in bazine vidanjabile. cu V = 25 mc fiecare ▪ 2 bazine situate la extremitatile halei nr. cu V = 25 mc fiecare ▪ 1 bazin situat la extremitatea vestica a halei nr. Aceasta este o recomandare BAT. • gazele de esapament rezultate de la mijloacele auto din dotarea societatii. V = 22. V = 40 mc pentru colectare ape uzate menajere 1 bazin situat intre cladirea biroului si a filtrului sanitar. 10. La schimbarea tipului de combustibil utilizat la centralele termice se va anunta ARPM Bacau si APM Neamt . la o distanta de cca. • fermentarea dejectiilor de la porci in batalul de depozitare. inundat. in particular prin: • neaplicarea dejectiilor pe pamant cand terenul este: saturat de apa.. amplasate astfel: . realizate din beton armat. • imprastierea dejectiilor pe sol cat mai aproape de perioada de maxima crestere a recoltei si de absorbtie de substante nutritive. Pentru a minimiza degajarea de mirosuri. impurificatori rezultati din surse difuze sunt: CO. Se apreciaza ca impactul asupra populatiei din comuna Sabaoani este foarte redus sau nul.10.1. prin: • imprastierea in timpul zilei cand este foarte probabil ca lumea sa nu fie acasa si evitarea sfarsiturilor de saptamana si a sarbatorilor publice. pulberi si H2S. ▪ ▪ 12 . CO2. • neaplicarea ingrasamantului in vecinatatea oricarui curs de apa (lasand o fasie de teren netratata). • observarea directiei vantului in raport cu casele oamenilor. 5. NH3.5 mc 1 bazin situat la extremitatea vestica a abatorului.

fermentare anaeroba – proces care are loc in masa mixturii de dejectii. Masuri de protectie .000 m2.bazinele betonate de colectare ape uzate si pluviale. dupa care sunt preluate de societati specializate pe baza de contract. 10. . amplasat pe o platforma betonata. fiind compartimentat in 5(cinci) compartimente si imprejmuit cu gard din sarma ghimpata pe piloni din beton. folosirea terenului si practicile agricole. precipitatiile si irigatiile. fara a depasi capacitatea de stocare a depozitelor. . din halele si incintele nefolosite.respectarea programului de revizii si reparatii a instalatiilor.rezulta din activitatea de reparatii si intretinere a utilajelor si mijloacelor auto din dotare.reteaua de canalizare ape uzate. Depozitarea primara se face intr-un container metalic cu V = 3 mc. • deseuri metalice .respectarea instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca si instruirea corespunzatoare a personalului. • dejectii .3. rezervoarelor.rezulta din activitatea de crestere si ingrasare porci.4. 11. . Se colecteaza si se depoziteaza pe sorturi pe platforma betonata si sunt livrate periodic la agentii colectori. batalul.10.activitatea de dezafectare a instalatiilor uzate fizic si moral. inclusiv sistemele de rotatie a culturilor.valorificarea si/sau eliminarea ritmica a deseurilor si a apelor uzate vidanjabile. in timpul igienizarii halelor.activitatea de evacuare manuala a dejectiilor. in special conditiile de sol. conditiile climatice. 35% CO2 si concentratii mici de NH3 si N2. in cazul depozitarii necorespunzatoare a deseurilor rezultate. transportul si depozitarea acestora pe platforma de deseuri. 13 . dejectiile sunt evacuate pe terenurile agricole din zona. in cazul aparitiei unor fisuri si a exploatarii necorespunzatoare. Dejectiile sunt depozitate in batalul de depozitare dejectii care are o suprafata de 20.fermentare aeroba – proces care are loc la suprafata depozitului mixturii de dejectii. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna luarea in considerare a caracteristicilor solului atunci cand se aplica dejectiile. . dupa care constituie un ingrasamant valoros pentru fertilizarea solului. Dupa fermentare. Dejectiile depozitate in compartimentele batalului sufera urmatoarele procese: . avand un volum de depozitare de 37. tipul de sol si diferentele de nivel.desfasurarea in conditii optime a activitatii pentru a reduce la minim posibil pierderile naturale de porci. ZGOMOT: Sursele generatoare de zgomote si vibratii din activitate sunt motoarele electrice ce actioneaza utilajele dinamice si cele produse de mijloacele auto. cladirilor. . de unde se emite CO2 si NH3.stabilirea de proceduri de actiune in caz de poluare a solului si apei subterane. unde rezulta biogaz ce contine 65% CH4. SOLUL SI APELE SUBTERANE Surse potentiale de poluare . bazinelor.500 m3.rezulta din activitatea sociala a personalului in cadrul complexului zootehnic. in conditiile manipularii si depozitarii necorespunzatoare. . drumurilor betonate si rigolelor. . . canalizarilor. GESTIUNEA DESEURILOR Din activitatiile societatii rezulta urmatoarele tipuri si cantitati de deseuri: • deseuri menajere . Pot fi considerate deseuri de productie pana se stabilizeaza (fermenteaza). Batalul este realizat din argila compactata. in cazul exploatarii necorespunzatoare sau a fisurilor ce pot apare.

HG 856/2002) 20. Activitatea nu se incadreaza in categoria obiectivelor cu risc.crt. energie electrica.01 20. colectarea se face in containere metalice inchise care sunt preluate de SC PROTAN SA pe baza de contract .01. reducerea continutului de azot si fosfor. apa. SIGURANTA INSTALATIEI În cadrul societatii este întocmit în conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM 278/1997. canalizari. • mortaciuni . • deseuri tehnologice de natura organica – rezulta din activitatea de abatorizare. Datele privind deseurile rezultate din activitatea societatii sunt prezentate in tabelul nr.01.Fermentarea anaeroba are si un numar de efecte secundare: reducerea patogenilor din dejectii.06 02. sunt preluate de SC APISORELIA SRL pe baza de contract. « Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale » care cuprinde sistemul de alertă în caz de poluări accidentale.99 02. energie electrica. • deseuri medicale intepatoare-taietoare – rezulta din activitatea de ingrijire medicala a porcinelor. a reviziilor si reparatiilor efectuate in instalatii.1. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. Monitorizarea activitatii ● Se vor inregistra consumurile lunare de furaje. Monitorizarea calitatii apei Monitorizarea calitatii apei potabile utilizate in activitate. 13. sunt colectate in cutii de carton sau recipienti din polipropilena. precum si interventiile efectuate. Deseu de natura organica de la abatorizare 12. programe de măsuri şi lucrări de prevenire a poluărilor accidentale. reducerea emisiilor de miros.804/2007.40 02. pentru care se aplica prevederile HG nr. Mortaciuni 5. 13. MONITORIZARE 13.2: Nr. sunt preluati de SC Protan SA Bucuresti – surcursala Roman. combustibili.01. Dejectii 4. dejectii.2.pot rezulta sporadic. ● Se vor inregistra reviziile privind starea bazinelor de stocare apa. asigurarea dotărilor cu materiale şi personal de intervenţie în cazuri de poluare accidentală.01. deseuri. platforme de depozitare dejectii. Tabel nr.99 1. Metalice 3. Mixtura de dejectii trebuie sa fie depozitata timp de 6 luni pentru a se obtine o stabilizare prin fermentare.03. furaje si se vor compara cu valorile BAT.2 Deseu Codul deseului (conf. ● Se va tine evidenta functionarii instalatiei. ● Se vor inregistra iesirile din instalatie: ape uzate (vidanjari). ● Se vor calcula anual consumurile specifice realizate pentru apa. Menajere 2. se va efectua conform solicitarilor autoritatilor sanitare si sanitar-veterinare. Monitorizarea calitatii apei uzate vidanjate: 14 .

cantitatea produsa. o Ape menajere: se vor respecta prevederile contractului incheiat cu prestatorul de servicii. care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri.3. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA 14. . o 13. Monitorizarea deseurilor Evidenta gestiunii deseurilor se va face conform prevederilor HG 856/2002.Ape uzate tehnologice din activitatea de abatorizare: sunt vidanjate si epurate in statia de epurare a SC MARCEL SRL pe baza de contract. Monitorizarea calitatii dejectiilor solide: . Se va tine evidenta eliminarii deseurilor din ferma: . azotiti. azotati. fosfor total.frecventa: anual. azotati. precum si calitatea solului. 13. g) calitatea dejectiilor si modul de imprastiere ale acestora pe sol. RAPORTARI PERIODICE CATRE AUTORITATILE DE MEDIU Nr. sulfuri si fenoli.date despre preluarea deseurilor animaliere in vederea neutralizarii lor. modul de stocare. Cu. b) aprovizionarea cu materii prime se va face astfel incat sa nu se creeze stocuri. conform HG nr. Cd. Zn Monitorizarea calitatii apei freatice: . transport si eliminare.indicatori monitorizati: compusi organici. Tip raport Frecventa raportarii Autoritatea de Data depunerii Crt.frecventa: la schimbarea tipului de sol pe care se imprastie ca ingrasamant indicatori: Cr. e) nu se va depasi capacitatea de depozitare a containerelor si depozitelor. privind ARPM Bacau Ca parte a Raportului gestionarea anual de mediu deseurilor 15 .date despre dejectiile utilizate ca fertilizanti: cantitati. sectie/instalatie.1.anual APM Neamt La solicitare. mediu catre raportului care se face raportarea 1. valorificare. DESEURI a) tinerea evidentei lunare deseurilor produse. CCOCr. Ni. c) toate deseurile vor fi depozitate astfel incat sa previna orice contaminare a solului si sa reduca la minim orice degajare de emisii fugitive in aer.4. 14.loc de prelevare: din bazinul vidanjat. . . d) zonele de depozitare vor fi clar marcate si semnalizate. 856/2002: tipul deseului si codul acestuia.frecventa: o data pe an. indicatori monitorizati: pH.loc de prelevare proba: forajele de observatie stabilite. iar containerele vor fi inscriptionate. amoniu. compusi amoniacali. f) platforma de depozitare dejectii va fi inspectata anual. . vor respecta “Cele mai bune practici agricole”. . azotiti. Pb. Raportare .date despre transporturile de deseuri si operatiile de valorificare sau eliminare dupa caz. persoane fizice sau juridice care preiau dejectiile in vederea fertilizarii terenurilor agricole. Monitorizarea calitatii apei uzate menajere: .

. . dar nu mai tarziu de 24 de ore. 3.punctele de prelevare a probelor de emisii in atmosfera. Notificare privind opririle si pornirile planificate a instalatiilor Notificare privind opririle accidentale (situatii anormale de functionare) Reclamatii. 1. e) se vor respecta prevederile Codului de bune practici agricole. 426/2001 privind regimul deseurilor si HG nr.349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje.anual APM Neamt ARPM Bacau Conform solicitarii APM Neamt Ca parte a Raportului anual de mediu Pana la 1 martie a fiecarui an. Inventarul emisiilor pentru Registrul EPRTR Raportul anual de mediu* . Tipul raport Data depunerii Crt. pentru anul precedent.856/2002. introducerea evidentei gestiunii deseurilor conform HG nr. cu modificarile si completarile ulterioare. .2. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII a) respectarea celor prevazute in textul acestei autorizatie. d) respectarea prevederilor Legii nr. APM Neamt ARPM Bacau GNM-CJ Neamt APM Neamt ARPM Bacau Dupa caz APM Neamt ARPM Bacau GNM-CJ Neamt Se includ si in Raportul anual de mediu Se includ si in Raportul anual de mediu 3. 15.sursele de zgomot de pe amplasament.alte puncte de prelevare de probe si monitorizare solicitate de ARPM Bacau. RAPORTARI SINGULARE Nr. 4. 5. 16 . b) asigurarea de personal calificat responsabil cu protectia mediului si perfectionarea continua a acesteia. informatii solicitate Notificarea schimbarii datelor care au stat la baza emiterii autorizatiei integrate de mediu.zonele de depozitare a deseurilor de pe amplasament. . sesizari Alte date. c) asigurarea accesului sigur si permanent al autoritatii competente pentru protectia mediului la urmatoarele puncte de prelevare a probelor si de monitorizare: . precum si anuntarea APM Neamt si a ARPM Bacau la aparitia noilor modificari ale activitatii. Ori de cate ori apar Conform solicitatii autoritatii de mediu Ori de cate ori apar Autoritatea de mediu la care se depune documentul APM Neamt Observatii 2. inclusiv a autorizatiilor detinute Cu 48 de ore inainte de oprirea/pornirea instalatiei In cel mai scurt timp de la producere.2.anual ARPM Bacau 14.

reexaminarea autorizatiei integrate de mediu in urmatoarele conditii: a) poluarea cauzata de instalatie. . deseurile. sau modificari ulterioare emiterii actului de autorizatie.195/2005. neprecizate de documentatia depusa pentru sustinerea solicitarii. d) rezultatele actiunilor de inspectie si control al conformarii releva aspecte noi. amplasamentul se va reda in conditii de siguranta si se vor indeparta pentru recuperare. aprobata prin Legea nr.16. c) siguranta exploatarii si a desfasurarii activitatii face necesara introducerea de tehnici speciale si masuri de management.265/2006.reactualizarea autorizatiei de mediu cu minim 90 zile inaintea expirarii ei. MANAGEMENTUL REZIDUURILOR La incetarea sau oprirea planificata a functionarii intregului complex zootehnic sau a unei parti a acesteia. materialele sau substantele pe care acestea le contin si care pot genera poluarea mediului. b) schimbarile substantiale si extinderi ale instalatiilor precum si modificarea celor mai bune tehnici disponibile care permit o reducere semnificativa a emisiilor. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI. conform OUG nr. Nerespectarea celor prevazute in prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU conduce la suspendarea acesteia si la incetarea activitatii dupa caz. echipamentele. eliminare instalatiile. Sef Serviciu Autorizare si Controlul Conformarii. privind protectia mediului. Titularul activitatii are obligatia de a solicita: . necesita revizuirea valorilor limita de emisie existente in autorizatie sau necesita stabilirea de noi valori limita de emisie. Mosnegutu Elena Intocmit. Mihaela Munteanu Avizat Compartimentul Juridic si Contencios Administrativ. e) emiterea unor noi reglementari legale. Daniela Rotariu 17 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful