AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU Nr. 2 din 30.06.2005 REVIZUIREA 1 in data de 28.12.2006 REVIZUIREA 2 in data de 28.12.2007 REVIZUIREA 3 in data de 30.04.2010

Operatorul instalatiei: SC ZOOSAB SRL Locatia activitatii: jud.Neamt, com. Sabaoani, DN E 85 KM 341 Categoria de activitate conf.anexei 1 a OUG 152/2005, aprobata prin Legea nr.84/2006: 6.6.b) Instalatii pentru cresterea intesiva a porcilor cu o capacitate mai mare de 2000 capete pentru porci de productie; Codul CAEN: 0146 - Cresterea intensiva a porcilor 1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma 1011 – Prelucrarea si conservarea carnii Emisa de: AGENTIA REGIONALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI BACAU SERVICIUL AUTORIZARE si CONTROLUL CONFORMARII Data emiterii autorizatiei integrate de mediu: 30.06.2005 Valabilitatea autorizatiei integrate de mediu: 30.06.2015

CONDUCATORUL INSTITUTIEI, Iulian Ionel MOVILA

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU Str. Ionită Sandu Sturdza, nr. 78, Bacău, Cod 600269 Tel : 0234 512750, Fax : 0234 571056 e-mail : office@arpmbc.ro

Instalatii pentru retinerea. Aer 9.2. Apa 10. evacuarea si dispersia poluantilor in mediu 9. Concentratii de poluanti admise la evacuarea in mediul inconjurator.3.4. Glosar de termen 2 . Obligatiile titularului activitatii 16.1. Deseuri generate. stocate temporar 11. managementul reziduurilor 17. Depozitarea definitiva a deseurilor 12.1. Deseuri refolosite 11.Documentatia solicitarii 5. Raportari si periodicitatea acestora 15.1.2.3. Resurse: 7.1. colectate.4.3. Managementul inchiderii instalatiei. Evacuarea apelor uzate 7. Alimentarea cu apa 7. Apa 13. Utilizarea eficienta a apei 7. siguranta instalatiei 13.1.Temeiul legal 3. Zgomot 11. Sol si subsol 10. Monitorizarea activitatii 13. Interventia rapida. Descrierea instalatiei si a fluxurilor de productie existente pe amplasament 9. Apa 7.2. Gestiunea deseurilor 11.1.3. Managementul activitatii 6.4. Categoria de activitate 4.2.1. Sol 10.2. Materii prime si materiale auxiliare 7. Solul si apele subterane 13.2. nivel de zgomot 10. Aer 10. Apa 9. Deseuri 14. Energie electrica 7. Gaze naturale 8.3.CUPRINS 1.1. Deseuri comercializate 11. Date de identificare a titularului activitatii 2.

2005. intretinerea si ingrasarea porcilor (activitatea de crestere. Sabaoani.1.2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu completata cu Ordinul nr. 2.) Capacitate de productie a obiectivului : 12. apei. padurilor. iar functionarea instalatiei in conditiile impuse de prezenta autorizatie asigura protectia aerului. jud. 84/2006 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. ca un intreg. in vederea sacrificarii porcilor in greutate de 100-110 kg. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII Numele: SC ZOOSAB SRL Adresa : com. Sabaoani. Neamt. solului si un nivel ridicat de protectie a mediului. De asemenea. prevede obligatia titularului de activitate de a furniza autoritatilor competente datele solicitate pentru verificarea conformarii instalatiei cu cerintele autorizatiei. ● Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.1158 din 15.2005* privind protectia mediului. jud. OBIECTUL AUTORIZARII Cresterea. care se desfasoara in 8 hale din dotarea complexului. CATEGORIA DE ACTIVITATE .195 din 22. cerinte de monitorizare a descarcarilor de poluanti in mediu si asigurarii protectiei solului si apei subterane.2005 aprobata de Legea nr. Neamt. 3.DN E 85 KM 341 Telefon : 0233/735184 Fax : 0233/735184 AMPLASAREA PUNCTULUI DE LUCRU Numele: : SC ZOOSAB SRL Adresa : com.818/2003.10.500 capete porci/serie x 3 serii. Autorizatia integrata de mediu se emite in temeiul urmatoarelor acte normative: ● Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.818 din 17. la varsta de 170-180 zile. S – teren la dispozitia Comisiei Comunale Sabaoani. DN E 85 KM 341 Telefon : 0233/735184 Fax : 0233/735184 Coordonate: Longitudine: 45001′25” Latitudine: 26053′35” Vecinii: N – teren proprietate PAROHIA ROMANO_CATOLICA.152 din 10.12. este obtinuta in urma analizei documentatiei de sustinere a solicitarii de revizuire si a verificarii amplasamentului. Autorizatia integrata de mediu revizuita contine valori limita de emisie pentru poluantii specifici activitatii. intretinere si ingrasare porci. E– teren proprietati particulare si teren la dispozitia Comisiei Comunale Sabaoani. apelor si mediului nr. TEMEIUL LEGAL Prezenta autorizatie integrata de mediu revizuieste autorizatia integrata de mediu nr. masuri cu privire la managementul deseurilor.2005 pentru modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii.11. V – drum communal.Cod CAEN : 0146 – Cresterea porcinelor.11. specifica metodologia si frecventa de masurare. 3 .06. ● Ordinul MAPM nr.2/30.

operatorul asigura. de stabilire a masurilor necesare pentru reducerea impactului asupra mediului.54/20. Intretinere: . 3473/10.Dovada achitarii taxelor si tarifelor.d. 5.2009.conform recomandarilor BAT. MANAGEMENTUL ACTIVITATII Managementul integrat de mediu: . activitatea se desfasoara cu personal special instruit in conditiile impuse de prezenta autorizatie.Contracte prestari servicii publice de vidanjare.se aplică prin integrarea problemelor de mediu în cadrul sistemului de management general. . intocmita de SC ZOOSAB SRL. . scris. transport si neutralizare deseuri de origine animaliera. furnizare energie electrica.operatorul asigura instruirea personalului pentru fiecare post care ar putea avea impact asupra mediului si va tine un registru de evidenta a instruirilor efectuate. valabila pana la data de 31.Autorizatie sanitar veterinara -Autorizatie de gospodarire a apelor nr. . .25. Incidente Se vor respecta urmatoarele prevederi: . . intocmita de SC ZOOSAB SRL.o copie a autorizatiei va fi disponibila permanent pentru personalul care lucreaza in domeniul cerintelor autorizatiei. . . 4 . .152/2005 si a OM 1158/2005).Plan detaliu amplasament.Buletine de analiza pentru apele subterane din zona batalelor. SGA Neamt.dotarea tehnica este conform tehnologiei aplicate. rezolvare.se va aplica o procedura de investigare.contracte incheiate cu proprietarii de terenuri pentru imprastierea dejectiilor.intreg echipamentul. echipamentelor si dotarilor.09. comunicare si raportare a incidentelor de mediu ce pot apare in desfasurarea activitatii. Instruire: . potrivit recomandarilor BAT: • un program de intretinere a instalatiilor.conform Anexei 1 a OUG 152/2005 aprobata prin Legea 84/2006: 6. de colectare. utilizat in desfasurarea activitatii. Revizuirea autorizatiei integrate de mediu s-a facut conform noilor reglementari legale care se impun (art. .Plan de incadrare in zona.12. . 4. • evidenta a operatiunilor de intretinere efectuate.Cerere pentru revizuirea autorizatiei integrate de mediu. din OUG nr.11.2009.-Directia Apelor Siret.Solicitarea nr. a carui avarie sau functionare necorespunzatoare ar putea conduce la impact negativ asupra mediului. .b) Instalatii pentru cresterea intesiva a porcilor cu o capacitate mai mare de 2000 capete pentru porci de productie.N. . va fi intretinut in conditii optime de functionare.A.Anunturi publice. .1011 – Prelucrarea si conservarea carnii.6.2011 emisa de A. 1091 – Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma. DOCUMENTATIA SOLICITARII . .R.

GPL.apa potabila pentru adapare. 5. Denumire Materii prime porci Furaje combinate Apa potabila Vitamine. 6.energie electrica. MATERII PRIME SI AUXILIARE Pentru asigurarea procesului de productie. .- dupa orice incident se va face o analiza a situatiei si se vor stabili masuri de prevenire a unor situatii similare. utilizare • materii prime: .data si ora reclamatiei.625 7. Capete/an tone/an Mc/an Tabel nr.crt. referitoare la poluarea mediului datorita activitatii desfasurate in instalatia autorizata.porci pentru ingrasare. Cantitate 36. transport. 2.furaje combinate in diferite retete de furajare. cu mijloace proprii sau ale furnizorilor. . se va institui un registru de consemnare a incidentelor. in cadrul societatii se folosesc: Materia prima: . avariilor. 8.vitamine.apa potabila pentru igienizari. vaccinuri. . in care se vor consemna: . Nr. sesizari Operatorul asigura pe amplasament evidenta oricarei reclamatii sau sesizari din partea publicului.100 litri/an tone/an 45. . 10. .300 In functie de necesitati 558.detalii cu privire la natura reclamatiei. 9. se va stabili postul responsabil cu aplicarea acestei proceduri. Reclamatii.500 7. 4. 7.1.400 kW/an la Capete/an Conditii de preluare. medicamente. 25 kg sunt preluati de la furnizori specializati si transportati in conditii de siguranta pana la ferma. . 1. accidentelor aparute in desfasurarea activitatii si a masurilor luate in fiecare caz. 6. depozitare. se vor informa autoritatile. numele reclamantului. . medicamente Materiale auxiliare GPL Motorina Materiale de intretinere Utilitati Energie electrica Produs finit Porci ingrasati pana greutatea de 110 kg U.soda caustica pentru spalari si dezinfectie.300 51. . 5 . dupa caz. Materiale auxiliare: .motorina.450 36.M. . manipulare.materiale de intretinere si reparatii. . conform capitolului „Raportari” al prezentei autorizatii.porcii in grutate de aprox. vaccinuri.investigatiile facute de titularul activitatii si modul de rezolvare/actiune.

necesarul de apa pentru nevoi igienico-sanitare conf. In incinta complexului zootehnic.1. abator. Rezervorul de inmagazinare are un volum de stocare de 250 m3. . 6 . apa este transportata prin pompare la rezervorul de inmagazinare.2. STAS 1478. necesarul de apa pentru stingerea incendiilor conf. cladire abator-centrala-atelier mecanic. de pe platformele betonate. Din caminul colector al drenului. apa ajunge gravitational prin intermediul unei conducte in bazinul de receptie al statiei de pompare.80 mc/zi Qn ora max = 16.• . birouri.ape uzate tehnologice: apele de spalare hale impreuna cu dejectii si apele de spalare de la instalatia de abatorizare. Cantitatea de apa necesara in desfasurarea activitatii pe amplasament este: Qn zi max = 140. De la rezervor. se fabrica doar doua retete furajere.: Alimentarea Sursa de alimentare cu apa o constituie panza freatica din lunca Siretului. scenariului de siguranta la foc. vaccinurile si medicamentele sunt achizitionate de la firme autorizate. Din bazinul de receptie. RESURSE: APA. din conducta de distributie sunt bransate urmatoarele cladiri: filtru sanitar. Evacuarea apelor uzate Din activitatile desfasurate rezulta urmatoarele tipuri de ape: . 7. transportate la grajduri cu ajutorul unei remorci.1.58 mc/zi Qn zi med = 127. astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate. necesarul pentru consumul biologic al animalelor. Captarea este formata dintr-un dren executat sub forma unei galerii din zidarie de piatra. ENERGIE. . unde sunt depozitate in magazii special amenajate.vitaminele. apa este transportata gravitational spre incinta fermei printr-o conducta principala de distributie.ape uzate menajere. . intretinerea instalatiilor tehnologice.1. fiind depozitate in dulapuri speciale. materialele auxiliare: sunt achizitionate de la diversi furnizori in recipienti sau ambalaje specifice si transportate cu mijloace auto pana la ferma. necesarul de apa pentru activitatea de abatorizare.1. GAZE NATURALE 7. conform recomandarilor BAT. sub gestiune si administrate conform prescriptiilor sanitar-veterinare. spalarea si dezinfectia halelor. cu zona de protectie sanitara. care este executata din teava OL Zn 4". prevazuta cu o vana de inchidere si 6 camine cu vane. halele de porci.furajele sunt aduse de la sectia de producere nutret (moara) in saci de 40 kg. filtru sanitar si abator. APA 7.4 mc/h Necesarul de apa cuprinde: 1. 5. rezultate de la grupurile sanitare aferente cladirilor de birouri.ape pluviale. Selectia materiilor prime Operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor de materii prime si materiale auxiliare. necesarul tehnologic pentru: evacuarea dejectiilor. 3. 7. executat din zidarie de piatra. Furajele pentru hranirea porcilor sunt preparate in moara proprie. 2. 4. respectiv reteta de Crestere pana la greutatea de 60 kg si reteta de Finisare pana la greutatea de 110 kg.

cantitatea de energie consumata care va fi urmarita periodic si contorizata.functionarea corespunzatoare a sistemului de ventilatie in grajduri. . Anual operatorul va intocmi un raport privind consumul de energie. . UTILIZAREA EFICIENTA A APEI In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de apa proaspata aplicand urmatoarele recomandari BAT: • consumul de apa potabila va fi contorizat si inregistrat lunar in evidentele societatii. are in vedere urmatoare: .3. de la statia de 110 kV a comunei Sabaoani. • se va urmari permanent detectarea scurgerilor si repararea imediata a defectiunilor constatate. 7. sunt asigurate pe baza de contract. pentru centralele termice tip Wiesman. Energia electrica este utilizata pentru iluminatul interior al constructiilor. timp de 365 zile/an. 24 h/zi ca urmare a specificului de activitate. adapatoare. se desfasoara urmatoarele activitati: cresterea si ingrasarea porcilor abatorizare porci aprovizionare si depozitare cereale fabricare nutreturilor pentru hrana animalelor ACTIVITATEA DE CRESTERE SI INGRASARE A PORCILOR Procesul de crestere a porcilor de carne. printr-o linie de inalta tensiune.. COMBUSTIBIL Combustibilul utilizat este: lemn.E. identificarea si aplicarea masurilor de utilizare eficienta a energiei.izolarea corespunzatoare a grajdurilor in anotimpul rece. • igienizare adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa cu presiune. P = 75 KW. 7. de catre societati de specialitate. GPL (gaze petroliere lichefiate) pentru centrala termica SIME. 7 . cu V=5mc. . P = 65 kW. este un proces ce se desfasoara in flux continuu. depozitarea gazelor lichefiate se realizeaza in 2 rezervoare supraterane. amplasate pe platforma betonata. ENERGIE ELECTRICA Alimentarea cu energie electrica se face din sistemul energetic national S.2. aferente filtrului sanitar. • se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a porcilor. Eficienta energetica Orice defectiuni care apar. .N. iluminatul exterior al complexului si pentru actionarea utilajelor tehnologice. 8. Consumul de energie electrica este contorizat.iluminarea spatiilor de lucru cu sisteme ce asigura consum mic de energie.7. Nu exista in zona sursa de gaze naturale. aferenta abatorului. precum si verificarea periodica a instalatiilor electrice.curatarea periodica a sistemului de ventilatie. pentru evitarea infundarilor.4. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT Pe amplasamentul fermei zootehnice. aer conditionat. Pentru respectarea recomandarilor BAT privind utilizarea eficienta a energiei. care alimenteaza postul trafo de transformare de la 20 kV al complexului. ventilatie.etc. cladire abator si centralelor termice aferente halelor 4 si 5.

fiecare boxã fiind dotatã cu 4 suzete de adãpare. Preluare tineret porcin.sistem de iluminare. este preluat de la fermele de reproducere porci din tara si din import. .cresterea si intretinerea porcilor.livrarea porcilor grasi in vederea abatorizarii la abatorul propriu la atingerea greutatii de 100 –110 kg . hala se tine inchisa o perioada dupa care urmeaza aerisirea acesteia. dejectii si urina formeaza mixtura de dejectii. Din aceste buncare prin intermediul unui transportor comandat automat de un sensor de citire a nivelului de furaj din hranitoare.110 kg. Cand nivelul furajului din hranitoare scade sub nivelul minim.sistem de furajare .Activitatea de crestere si ingrasare suine se desfasoara in urmatoarele etape: . de unde este distribuita in fiecare hala prin bransamentele la conducta. fiecare hala avand doua buncare cu o capacitate de 5 tone fiecare . adãpare se face cu ajutorul suzetelor. senzorii de nivel declanseaza miscarea transportorului care preia furajul din buncare. astfel incat permanent porcii dispun de hrana. in greutate de 25 – 30 kg. pardoseala fiind din grãtare de beton armat cu fante de 2 cm.sistem de adapare. este transportat cu remorca autodescarcatoare si descarcat in buncarele de la capetele halelor. Perioada de crestere si ingrasare a porcilor pana cand ajung la sacrificare. Bromosept. porcii fiind hraniti cu o reteta de furajare tip Finisare . este de 90 – 120 zile. Furajarea Furajul obtinut la Fabrica de nutreturi din dotare. pana la o greutate de 60 kg. apa este transportatã spre incinta complexului zootehnic printr-o conducta de distribuţie executatã din ţeavã de OL Zn 4”. se face in doua faze: . furajul este transportat la hranitoare.faza de ingrasare. Intercept. In hale de crestere si ingrasare porcine. Adaparea Din rezervorul de înmagazinare. Desogerme substante cu actiune virucida. Durata de realizare a vidului sanitar este de 10 – 12 zile. dejecţiile ajungând în bazinele vidanjabile existente intre hale. halele sunt racordate la urmatoarele utilitati: . Dupa efectuarea decontaminarii. Colectarea si evacuare dejectiilor Halele de crestere si ingrasare sunt compartimentate in boxe care sunt prevãzute cu o zonã de defecare. pana la o greutate de de 105 . Crestere si ingrasare tineret porcin. amestecul de apa de spalare.sistem de conditionare a ambientului. Pregatirea unei hale in vederea popularii si dupa ciclurile de crestere consta in igienizarea incintei halei prin indepartarea dejectiilor cu jet de apa sub presiune (20 bar) si transportul acestora prin reteaua de canalizare interna a halei la bazinele betonate vidanjabile. . Pentru asigurarea conditiilor optime de crestere si ingrasare. pentru scurgerea materiilor fecale şi a urinei în canalele colectoare.preluarea tineretului porcin in greutate de 25 – 30 kg . Evacuarea dejectiilor din canalele colectoare se face hidraulic. Evacuarea mixturii de dejectii din 8 .pregatirea halelor in vederea popularii (vidul sanitar) . Dupa aceasta operatie urmeaza decontaminare boxelor cu saruri cuaternare de amoniu.faza de crestere. .sistem de colectare si evacuare dejectiilor.tratarea mixturii de dejectii in scopul utilizarii ca fertilizant natural pe terenurile agricole. prin asigurarea conditiilor si a necesarului de hrana si apa. . . bactericida si fungicida. In bazinele de dejectii. tineretul porcin fiind hranit cu o reteta de furajare tip Crestere. Substantele utilizate ca dezinfectant sunt aprobate de catre institutiile abilitate in acest domeniu din tara in ceea ce priveste toxicitatea si impactul produs asupra mediului. .

Taiere cap se detaseaza capul si se agata in carligul pentru capete. Se agata piciorul drept in carligul de sangerare care este atasat la macaraua electrica si se transfera pe linia aeriana de sangerare.bazinele vidanjabile de la capetele grajdurilor se face cu ajutorul unei electropompe mobile. Sistemul de geamuri este construit din flapsuri de intrare individuale. se creeazã un vacuum care trage aerul proaspãt de afarã. Procesul tehnologic de sacrificare cuprinde urmatoarele faze tehnologice: Receptia cantitativa a porcinelor se face la punctul de control medical. Bazinul de colectare sange are o capacitate de 4 mc. masa gastro intestinale. dupa care are loc prima spalare si apoi depozitarea la frig. Sangerarea linia aeriana de sangerare are o inclinare de 5%. într-un canal betonat acoperit. Sacrificarea si transarea carnii de porc se realizeaza in conformitate cu legislatia nationala si reglementarile Uniunii Europene. Despicare stern se face cu ajutorul fierastraului electric. organe). Necesarul de aer determinã cât de mult sã se deschidã geamurile. Asomarea se efectueaza in boxa de asomare cu ajutorul pistolului de asomare cu glont captiv. Sangele colectat este preluat de S. Dupa controlul sanitar–veterinar. Dupa efectuarea asomarii. Halele 6. Sistemul de introducere a aerului este astfel realizat încât sã ghideze aerul ce intrã în mod egal în interiorul întregii hale.7 si 8 sunt dotate cu instalatie de ventilatie automata. care se spala dupa fiecare utilizare in sterilizatorul pentru fierastraie. la 9 . Conditionarea ambientului Pentru evacuarea aerului viciat din hale se foloseşte un sistem de ventilatie naturalã combinata cu ventilaţie mecanicã. In cazul in care un animal este suspect. Probele ESB sunt depozitate in cabinetul medical. Controlul medico–veterinar se face de catre medicul veterinar care examineaza si reconstituie fiecare animal sacrificat in parte (carcasa. Aburul este furnizat de centrala termica din dotare. organele se prelucreaza si se depoziteaza la frig. conducand animalul sacrificat deasupra bazinului de sangerare. Cuva este dotata cu un sistem autonom de spalare si sterilizare. Se foloseste sistemul natural de introducere a aerului. abatorul fiind construit in anul 2006. se deschide clapa laterala a boxei de asomare si animalul cade in afara acesteia pe o platforma. care se spala dupa fiecare utilizare in sterilizatorul pentru fierastraie. aerul proaspãt fiind ghidat cãtre tavan sau cãtre animale.A. pe baza de contract Oparirea si depilarea se realizeaza intr-un depilator cu curatitor pe abur. Pe fiecare hala sunt amplasate echidistant pe acoperis un numãr de 10 exhaustoare cu horn. PROTAN S. utilizându-se elementele de geamuri. dupa care porcinele ajung la boxa de asteptare. acesta se izoleaza in camera suspecte. care sunt distribuite in mod egal pe intreaga lungime a grajdului. sistemul opereazã asemenea unui şemineu. pana la livrare. Sangele se colecteaza si se transporta printr-o teava spre pompa pneumatica de transport sange catre bazinul de colectare. Eviscerarea se goleste cavitatea abdominala intr-o cuva inoxidabila. Acest sistem este montat pe pereţii laterali ai halelor. Aici se face taierea carotidei. ACTIVITATEA DE ABATORIZARE In cadrul abatorului se desfasoara activitatea de sacrificare si transare a carnii de porc in vederea comercializarii. aerul cald este evacuat prin horn în care sunt amplasate ventilatoare de exhaustoare. Electropompa aspirã din bazinul vidanjabil mixtura de dejectii şi o refuleazã printrun furtun armat de Dn 110 mm .C. Despicarea carcasei se face cu ajutorul fierastraului electric. Din acest canal. Timpul de sangerare este de minim 5 minute. Abatorul are o capacitate de taiere de 350 porcine/zi. in frigider. care se transporta direct in sectia de prelucrare a intestinelor si stomacului. avand loc sangerarea. Atunci când aerul cald se ridicã. mixtura de dejectii este dirijata in unul din compartimentele batalului de depozitare.

Prelucrare burti si intestine din cuva inoxidabila aferenta platformei pneumatice de eviscerare. se fabrica doar doua retete furajere. Societatea dispune de un program de optimizare a retetelor. Dupa ce se termina primul stadiu de curatare. functie de cerinta. Cascada de aspiratie realizeaza un proces de precuratire grosiera a cerealelor inainte de a fi depozitate in celule. de unde prin cadere libera ajung in celulele de depozitare. Dupa separarea burtii de intestine. se face prin examen organoleptic. amplasata in hala metalica. Transarea se realizeaza pe mese de transare de inox cu blaturi de plastic.C. Daca este bun de consum. In interiorul celulelor tip BD 500 si BD 1000 pe toata perioada depozitarii. cerealele sunt aerate cu ajutorul unui ventilator tip VM 500/200.C. Intestinele sunt curatate de grasimi si apoi se spala. . conform contractului. dupa care sunt depozitate la depozitul frigorific pentru intestine. Materiile prime care sunt livrate la sac. Intestinele si organele confiscate (declarate necondensibile) sunt transportate in recipiente cu dunga galbena in spatii refrigerate. Aceste transportoare descarca cerealele in piciorul elevatorului. Din fiecare lot de materii prime receptionate sunt recoltate doua probe din care una urmeaza sa fie analizata iar cealalta este depusa in dulapul de pastrare a contraprobelor. acestea sunt preluate cu ajutorul elevatorului tip ES 160 si trecute prin cascada de aspiratie. Dupa golire. PROTAN S. procentele in care participa in reteta fiecare 10 . Linia aeriana de transportat carcase este prevazutra cu cantar aerian pentru carne. ACTIVITATEA DE DEPOZITARE CEREALE Cerealele aprovizionate ce urmeaza a fi depozitate sunt receptionate cantitativ si calitativ: .receptia calitativa. ajungand catre spatiul de sangerare reziduuri (decantor). de unde sunt predate la S. cate unul pentru fiecare celula. in containere inchise.A. ACTIVITATEA DE FABRICARE NUTRETURI PENTRU HRANA ANIMALELOR Fabricarea furajelor pentru hrana animalelor se face la fabrica de nutreturi combinate. intestinele si burtile cad prin niste tobogane inoxidabile. Dupa ce sunt receptionate cantitativ si calitativ. iar separarea corpurilor straine din aer se realizeaza prin decantare in ciclonul tip CAV 130. cerealele sunt descarcate din mijloacele de transport intr-un bazin de receptie. se depoziteaza in camera de confiscate. acestea sunt golite de continut deasupra gratarului. acesta reintra in circuitul carnii bun consumului uman. Golirea cerealelor din celulele tip BD 500 si BD 1000 se realizeaza cu ajutorul unui transportorului elicoidal tip SDB.In ferma avand in vedere ca porcii sunt achizitionati la greutatea de aproximativ 25 kg. Dupa dusare. burtile se curate cu ajutorul masinii de curatat burti. Dupa un control amanuntit se stabileste daca animalul sacrificat este bun de consum sau nu. Din bazinul de receptie. Transarea carnii se realizeaza in spatiile de transare. receptia se face tinand cont de greutatea etalon a sacilor si numarul acestora . Continutul stomacului cade intr-o palnie patrata atasata la un impingator pneumatic.temperatura de 0 – 4°C. semicarcasele se spala in trepte intr-o cabina de dusat carcase. dupa care se introduce in calculatorul morii. carcasele sunt trecute printrun tunel de racire rapida si apoi depozitate in spatii frigorifice la o temperatura de 0 – 4°C. respectiv reteta de Crestere pana la greutatea de 60 kg si reteta de Finisare pana la greutatea de 110 kg. carcasele sunt ori sfertuite si livrate ori sunt transate si livrate. Se stabileste reteta ce urmeaza a fi realizata si materiile prime ce alcatuiesc reteta. Aerul necesar aspiratiei este asigurat de ventilatorul tip VM. pentru ingrasare. de unde prin cadere libera (prin tuburile de cadere montate la gura de evacuare a elevatorului) sunt trimise catre buncarele tampon tip BFC 30. racordat la ventilatorul tip VM.A. pe baza de contract Spalarea – cantarirea – congelarea – livrarea dupa controlul sanitar. pe o masa inoxidabila cu gratar. PROTAN S. care sunt conditionate (+10 ÷ +12oC). intestinele sunt transferate intr-un loc special amenajat pentru o a doua spalare. pentru cereale si sroturi se face prin cantarire pe podul bascula de 60 tone. unde are loc si albirea acestora si apoi se depoziteaza la frig. daca nu. se marunteste si se preda la S. Dupa refrigerare.receptia cantitativa.

substante consumatoare de oxigen. Furajele macinate si amestecate sunt descarcate in silozurile tip sac aferente morii in situatia in care nu mai este spatiu in buncarele aferente halelor.ape menajere. H2S. EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 9. iar timpul necesar pentru a mãcina 2 tone de nutret combinat este de 40 minute.batalele de stocare si deshidratare a dejectiilor in numar de 5 buc. Nu sunt pierderi in procesul de macinare deoarece moara este capsulata. betonat cu V=40 mc. substante consumatoare de oxigen.ape uzate tehnologice. . sunt colectate in rigole betonate. INSTALATII PENTRU RETINEREA. eliminate in atmosfera prin intermediul cosurilor de evacuare. Cantitatea de furaje produsã într-o şarjã este de maxim 2 tone. 9.exista rigole de preluare a apelor pluviale.3.. . evacuate intr-un bazin vidanjabil cu V = 20 m. Filtrul sanitar. evacuate hidraulic in bazine vidanjabile.emisii de gaze arse de la functionarea: • centralei termice pe baza de combustibil GPL aferenta cladirii abatorului. evacuate prin intermediul sistemelor de ventilatie naturala combinata cu ventilatie mecanica.2.emisii din halele de crestere a porcilor ce contin CO. acestea se vor utiliza in agricultura ca ingrasamant natural pe terenurile agricole ale societatii si a altor proprietari cu care sunt incheiate contracte. Dupa deshidratare si mineralizare dejectii (6 luni). dupa care sunt imprastiate pe teren agricol. . Necesarul de nutreţ combinat pentru efectivul mediu zilnic al fermei este de 20 tone. . eliminate in atmosfera prin intermediul unui cos de evacuare. 11 . . NH3. situat in extremitatea vestica a cladirii abatorului. program ce are inclus si timpul de descarcare a furajelor obtinute . utilajelor si pardoselii in procesul de abatorizare sunt preluate de la locurile de producere printr-un circuit prevazut cu sifoane de pardoseala de inox. NOx.500 mc si S = 20. 9. Se porneste programul de macinare. ceea ce necesitã un timp de functionare a morii de aproximativ 8 h/zi. sulfuri si H2S. . SO2. saruri de amoniu.apele pluviale. hidrocarburi. cladirea de birouri. . .depozitare controlata a materiilor prime si a deseurilor.emisii de joasa inaltime din zona platformei de depozitare dejectii. cu incarcare in suspensii. urmand a fi descarcate prin intermediul unor conducte intr-un bazin vidanjabil. . • 4 (patru) centrale termice pe baza de combustibil solid (lemn) pentru incalzirea halelor de porci. ce contin materii in suspensie. NH3.ape uzate tehnologice de la spalarea carnii.emisii de la gazele de esapament rezultate de la mijloacele auto din dotarea societatii. cu V = 37. 9. pulberi. APA .materie prima si timpul de omogenizare de dupa macinare. ele se utilizeaza alternativ. sunt impermeabilizate cu argila. CO2.000 m2. ce contin CH 4.1. suprafata exterioara unitatii este betonata. rezultate din igienizarea halelor de crestere porcine.in cea mai mare parte. urmand a fi transportate la Statia de epurare a orasului Roman. SOL SI SUBSOL Protectia solului si subsolului se realizeaza prin: . In mod normal furajele macinate si amestecate sunt descarcate in remorca autodescarcatoare cu capacitatea de 4 t si transportate la buncarele aferente halelor de crestere si ingrasare porcine. AER .

datorita amplasarii fermei in extravilanul localitatii. Din activitatile ce se desfasoara in instalatie. La schimbarea tipului de combustibil utilizat la centralele termice se va anunta ARPM Bacau si APM Neamt . NH3. • gazele de esapament rezultate de la mijloacele auto din dotarea societatii. • imprastierea dejectiilor pe sol cat mai aproape de perioada de maxima crestere a recoltei si de absorbtie de substante nutritive. cu V = 25 mc fiecare ▪ 1 bazin situat la extremitatea vestica a halei nr. dejectiile pot fi tratate pentru a permite o mai mare flexibilitate in identificarea terenurilor potrivite si a conditiilor climatice pentru aplicarea pe sol.5 mc 1 bazin situat la extremitatea vestica a abatorului. V = 22.emisiile fugitive provenite de la: • sistemul de ventilatie si incalzire a halelor pentru cresterea animalelor.. • fermentarea dejectiilor de la porci in batalul de depozitare.2. AER Din activitatea desfasurata emisiile in aer sunt: A..1. 7. Mirosurile apar si atunci cand sunt imprastiate dejectiile pe sol. Se apreciaza ca impactul asupra populatiei din comuna Sabaoani este foarte redus sau nul. in particular prin: • neaplicarea dejectiilor pe pamant cand terenul este: saturat de apa.10. • neaplicarea ingrasamantului pe terenuri in pante abrupte. 5. acoperit cu zapada. cu V = 20 mc Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna reducerea poluarii apei. pulberi si H2S.pentru colectare mixtura de dejectii ▪ 2 bazine situate intre halele 2 si 3. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna gestionarea imprastierii dejectiilor pe sol pentru reducerea neplacerilor provocate de miros. prevazute cu hidroizolatie. ▪ ▪ 12 . CO2. 4.emisiile dirijate provenite de la cele 5 (cinci) centrale termice. V = 40 mc pentru colectare ape uzate menajere 1 bazin situat intre cladirea biroului si a filtrului sanitar. B.6 km. cu V = 52 mc pentru colectare ape de spalare ▪ 1 bazin situat la extremitatea vestica a abatorului. inghetat. • observarea directiei vantului in raport cu casele oamenilor. • neaplicarea ingrasamantului in vecinatatea oricarui curs de apa (lasand o fasie de teren netratata). SO2. amplasate astfel: . cu V = 25 mc fiecare ▪ 2 bazine situate la extremitatile halei nr. Mirosuri Activitatea creaza disconfort local datorita mirosului. cu V = 288 mc fiecare ▪ 2 bazine situate la extremitatile halei nr. 10. Din activitatea desfasurata emisiile in aer vor fi nesemnificative pentru mediu. inundat. Pentru a minimiza degajarea de mirosuri. la o distanta de cca. NOx. realizate din beton armat. prin: • imprastierea in timpul zilei cand este foarte probabil ca lumea sa nu fie acasa si evitarea sfarsiturilor de saptamana si a sarbatorilor publice. care sunt constructii subterane. APA Apele uzate menajere si cele tehnologice sunt colectate in bazine vidanjabile. impurificatori rezultati din surse difuze sunt: CO. Pentru aceasta. hidrocarburi. Aceasta este o recomandare BAT. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR 10.

precipitatiile si irigatiile. batalul. Depozitarea primara se face intr-un container metalic cu V = 3 mc. dejectiile sunt evacuate pe terenurile agricole din zona. Masuri de protectie . tipul de sol si diferentele de nivel. Dejectiile sunt depozitate in batalul de depozitare dejectii care are o suprafata de 20. din halele si incintele nefolosite. amplasat pe o platforma betonata. in cazul depozitarii necorespunzatoare a deseurilor rezultate.500 m3.stabilirea de proceduri de actiune in caz de poluare a solului si apei subterane. conditiile climatice. in conditiile manipularii si depozitarii necorespunzatoare.4. ZGOMOT: Sursele generatoare de zgomote si vibratii din activitate sunt motoarele electrice ce actioneaza utilajele dinamice si cele produse de mijloacele auto.000 m2. in cazul aparitiei unor fisuri si a exploatarii necorespunzatoare.activitatea de dezafectare a instalatiilor uzate fizic si moral. fiind compartimentat in 5(cinci) compartimente si imprejmuit cu gard din sarma ghimpata pe piloni din beton. cladirilor. canalizarilor. 10. Se colecteaza si se depoziteaza pe sorturi pe platforma betonata si sunt livrate periodic la agentii colectori. .10. Batalul este realizat din argila compactata. unde rezulta biogaz ce contine 65% CH4. folosirea terenului si practicile agricole. Dupa fermentare. rezervoarelor.fermentare aeroba – proces care are loc la suprafata depozitului mixturii de dejectii. SOLUL SI APELE SUBTERANE Surse potentiale de poluare .rezulta din activitatea de reparatii si intretinere a utilajelor si mijloacelor auto din dotare.fermentare anaeroba – proces care are loc in masa mixturii de dejectii. .valorificarea si/sau eliminarea ritmica a deseurilor si a apelor uzate vidanjabile. Dejectiile depozitate in compartimentele batalului sufera urmatoarele procese: . drumurilor betonate si rigolelor. in cazul exploatarii necorespunzatoare sau a fisurilor ce pot apare. de unde se emite CO2 si NH3. . 13 .activitatea de evacuare manuala a dejectiilor.rezulta din activitatea de crestere si ingrasare porci. in special conditiile de sol. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna luarea in considerare a caracteristicilor solului atunci cand se aplica dejectiile. Pot fi considerate deseuri de productie pana se stabilizeaza (fermenteaza). 11.respectarea instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca si instruirea corespunzatoare a personalului. . .desfasurarea in conditii optime a activitatii pentru a reduce la minim posibil pierderile naturale de porci. in timpul igienizarii halelor. • dejectii . inclusiv sistemele de rotatie a culturilor. dupa care sunt preluate de societati specializate pe baza de contract. . • deseuri metalice .reteaua de canalizare ape uzate. GESTIUNEA DESEURILOR Din activitatiile societatii rezulta urmatoarele tipuri si cantitati de deseuri: • deseuri menajere . bazinelor. transportul si depozitarea acestora pe platforma de deseuri. fara a depasi capacitatea de stocare a depozitelor. avand un volum de depozitare de 37.bazinele betonate de colectare ape uzate si pluviale.3.rezulta din activitatea sociala a personalului in cadrul complexului zootehnic.respectarea programului de revizii si reparatii a instalatiilor. . . 35% CO2 si concentratii mici de NH3 si N2. dupa care constituie un ingrasamant valoros pentru fertilizarea solului.

● Se vor inregistra iesirile din instalatie: ape uzate (vidanjari). Dejectii 4.2: Nr. se va efectua conform solicitarilor autoritatilor sanitare si sanitar-veterinare. sunt preluate de SC APISORELIA SRL pe baza de contract.99 02.99 1. sunt colectate in cutii de carton sau recipienti din polipropilena.01. ● Se va tine evidenta functionarii instalatiei. deseuri. precum si interventiile efectuate. ● Se vor inregistra reviziile privind starea bazinelor de stocare apa.Fermentarea anaeroba are si un numar de efecte secundare: reducerea patogenilor din dejectii.2 Deseu Codul deseului (conf. colectarea se face in containere metalice inchise care sunt preluate de SC PROTAN SA pe baza de contract .03. apa.40 02. SIGURANTA INSTALATIEI În cadrul societatii este întocmit în conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM 278/1997. canalizari.06 02.2. Metalice 3. pentru care se aplica prevederile HG nr. Activitatea nu se incadreaza in categoria obiectivelor cu risc.804/2007. Datele privind deseurile rezultate din activitatea societatii sunt prezentate in tabelul nr. 13. asigurarea dotărilor cu materiale şi personal de intervenţie în cazuri de poluare accidentală. programe de măsuri şi lucrări de prevenire a poluărilor accidentale.01 20. sunt preluati de SC Protan SA Bucuresti – surcursala Roman. • deseuri medicale intepatoare-taietoare – rezulta din activitatea de ingrijire medicala a porcinelor. energie electrica. ● Se vor calcula anual consumurile specifice realizate pentru apa. MONITORIZARE 13. HG 856/2002) 20.01. furaje si se vor compara cu valorile BAT. reducerea continutului de azot si fosfor. Menajere 2. dejectii. Tabel nr. energie electrica. Monitorizarea activitatii ● Se vor inregistra consumurile lunare de furaje. Monitorizarea calitatii apei Monitorizarea calitatii apei potabile utilizate in activitate. « Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale » care cuprinde sistemul de alertă în caz de poluări accidentale. platforme de depozitare dejectii. a reviziilor si reparatiilor efectuate in instalatii. • deseuri tehnologice de natura organica – rezulta din activitatea de abatorizare. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA.1.01. Monitorizarea calitatii apei uzate vidanjate: 14 . reducerea emisiilor de miros. Deseu de natura organica de la abatorizare 12. • mortaciuni . combustibili.crt. Mixtura de dejectii trebuie sa fie depozitata timp de 6 luni pentru a se obtine o stabilizare prin fermentare.01.pot rezulta sporadic. Mortaciuni 5. 13.

Pb. Se va tine evidenta eliminarii deseurilor din ferma: . Monitorizarea deseurilor Evidenta gestiunii deseurilor se va face conform prevederilor HG 856/2002.date despre dejectiile utilizate ca fertilizanti: cantitati. f) platforma de depozitare dejectii va fi inspectata anual. Tip raport Frecventa raportarii Autoritatea de Data depunerii Crt.frecventa: anual.loc de prelevare: din bazinul vidanjat. privind ARPM Bacau Ca parte a Raportului gestionarea anual de mediu deseurilor 15 . azotati. RAPORTARI PERIODICE CATRE AUTORITATILE DE MEDIU Nr.1. azotiti. iar containerele vor fi inscriptionate. cantitatea produsa. Raportare .loc de prelevare proba: forajele de observatie stabilite. b) aprovizionarea cu materii prime se va face astfel incat sa nu se creeze stocuri. fosfor total. . indicatori monitorizati: pH. transport si eliminare. . g) calitatea dejectiilor si modul de imprastiere ale acestora pe sol. Ni. Cd.date despre transporturile de deseuri si operatiile de valorificare sau eliminare dupa caz. modul de stocare. e) nu se va depasi capacitatea de depozitare a containerelor si depozitelor. o Ape menajere: se vor respecta prevederile contractului incheiat cu prestatorul de servicii.indicatori monitorizati: compusi organici. Cu. sectie/instalatie. Zn Monitorizarea calitatii apei freatice: .3. 14. 13. persoane fizice sau juridice care preiau dejectiile in vederea fertilizarii terenurilor agricole. azotati.frecventa: o data pe an.frecventa: la schimbarea tipului de sol pe care se imprastie ca ingrasamant indicatori: Cr. amoniu. sulfuri si fenoli. d) zonele de depozitare vor fi clar marcate si semnalizate. care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri. . . DESEURI a) tinerea evidentei lunare deseurilor produse.date despre preluarea deseurilor animaliere in vederea neutralizarii lor. vor respecta “Cele mai bune practici agricole”.4. mediu catre raportului care se face raportarea 1. c) toate deseurile vor fi depozitate astfel incat sa previna orice contaminare a solului si sa reduca la minim orice degajare de emisii fugitive in aer. conform HG nr. 856/2002: tipul deseului si codul acestuia.anual APM Neamt La solicitare. . Monitorizarea calitatii apei uzate menajere: . valorificare. o 13. CCOCr. azotiti. Monitorizarea calitatii dejectiilor solide: . RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA 14.Ape uzate tehnologice din activitatea de abatorizare: sunt vidanjate si epurate in statia de epurare a SC MARCEL SRL pe baza de contract. precum si calitatea solului. compusi amoniacali.

punctele de prelevare a probelor de emisii in atmosfera. Ori de cate ori apar Conform solicitatii autoritatii de mediu Ori de cate ori apar Autoritatea de mediu la care se depune documentul APM Neamt Observatii 2. sesizari Alte date. 4. Tipul raport Data depunerii Crt. 426/2001 privind regimul deseurilor si HG nr.alte puncte de prelevare de probe si monitorizare solicitate de ARPM Bacau. APM Neamt ARPM Bacau GNM-CJ Neamt APM Neamt ARPM Bacau Dupa caz APM Neamt ARPM Bacau GNM-CJ Neamt Se includ si in Raportul anual de mediu Se includ si in Raportul anual de mediu 3. . b) asigurarea de personal calificat responsabil cu protectia mediului si perfectionarea continua a acesteia.856/2002. .sursele de zgomot de pe amplasament. Inventarul emisiilor pentru Registrul EPRTR Raportul anual de mediu* . Notificare privind opririle si pornirile planificate a instalatiilor Notificare privind opririle accidentale (situatii anormale de functionare) Reclamatii. e) se vor respecta prevederile Codului de bune practici agricole. dar nu mai tarziu de 24 de ore.349/2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje. 3. introducerea evidentei gestiunii deseurilor conform HG nr. . 15. informatii solicitate Notificarea schimbarii datelor care au stat la baza emiterii autorizatiei integrate de mediu. cu modificarile si completarile ulterioare. 1. 5. . inclusiv a autorizatiilor detinute Cu 48 de ore inainte de oprirea/pornirea instalatiei In cel mai scurt timp de la producere.anual ARPM Bacau 14.2.anual APM Neamt ARPM Bacau Conform solicitarii APM Neamt Ca parte a Raportului anual de mediu Pana la 1 martie a fiecarui an.zonele de depozitare a deseurilor de pe amplasament. c) asigurarea accesului sigur si permanent al autoritatii competente pentru protectia mediului la urmatoarele puncte de prelevare a probelor si de monitorizare: . 16 . d) respectarea prevederilor Legii nr. RAPORTARI SINGULARE Nr. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII a) respectarea celor prevazute in textul acestei autorizatie. pentru anul precedent.2. precum si anuntarea APM Neamt si a ARPM Bacau la aparitia noilor modificari ale activitatii.

privind protectia mediului. Mosnegutu Elena Intocmit. Sef Serviciu Autorizare si Controlul Conformarii. deseurile. necesita revizuirea valorilor limita de emisie existente in autorizatie sau necesita stabilirea de noi valori limita de emisie. Daniela Rotariu 17 . Nerespectarea celor prevazute in prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU conduce la suspendarea acesteia si la incetarea activitatii dupa caz. neprecizate de documentatia depusa pentru sustinerea solicitarii. .195/2005. d) rezultatele actiunilor de inspectie si control al conformarii releva aspecte noi. sau modificari ulterioare emiterii actului de autorizatie. c) siguranta exploatarii si a desfasurarii activitatii face necesara introducerea de tehnici speciale si masuri de management. eliminare instalatiile. Mihaela Munteanu Avizat Compartimentul Juridic si Contencios Administrativ. echipamentele. conform OUG nr.reactualizarea autorizatiei de mediu cu minim 90 zile inaintea expirarii ei. MANAGEMENTUL REZIDUURILOR La incetarea sau oprirea planificata a functionarii intregului complex zootehnic sau a unei parti a acesteia. amplasamentul se va reda in conditii de siguranta si se vor indeparta pentru recuperare. aprobata prin Legea nr. materialele sau substantele pe care acestea le contin si care pot genera poluarea mediului. Titularul activitatii are obligatia de a solicita: . MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI.265/2006.reexaminarea autorizatiei integrate de mediu in urmatoarele conditii: a) poluarea cauzata de instalatie. b) schimbarile substantiale si extinderi ale instalatiilor precum si modificarea celor mai bune tehnici disponibile care permit o reducere semnificativa a emisiilor. e) emiterea unor noi reglementari legale.16.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful