GENETICA UMANA

Macovei Monica Draghici Andreea

SCURT ISTORIC
Primele observaii asupra unor maladii i malformaii ereditare la om au fost fcute nc n antichitate de ctre Hippocrates (460-370 .e.n.), ntemeietorul medicinei, care a remarcat c unele marformaii au o frecven mult mai mare n unele familii. n secolul XVIII-lea medicul P. Maupertius a nceput unele cercetri privind incidena familial pe baze statistice a unor malformaii cum este polidactilia, sau a unor maladii ereditare cum este albinismul. n secolul al XIX-lea F. Galton a elaborat metoda studiului gemenilor monozigoi. Redescoperirea legilor lui Mendel la nceputul secolului XX a determinat avntul cercetrilor de genetic uman i au dus la descoperirea faptului c unele caractere ereditare se transmit dup tipul mendelian. O contribuie remarcabil la dezvoltarea cercetrilor de genetic uman a avut medicul englez A.E. Garrod, care a descoperit existena unor maladii metabolice ereditare.

Inapoi
Inainte

SCURT ISTORIC
Dezvoltarea citogeneticii a dus, printre altele, i la studiul amnunit al cromozomilor umani. Astfel, n anul 1956 doi cercettori suedezi au publicat un articol n care artau c numrul cromozomilor n celulele umane este de 46, ca urmare a studiilor ntreprinse asupra a peste 265 de celule embrionare cultivate artificial. n anul 1958, odat cu descoperirea c fitohemaglutinina, o substan extras din fasole, este capabil s induc diviziunea leucocitelor, a devenit posibil cultura de snge periferic, metod rapid i foarte eficient de studiu a cromozomilor umani. n anul 1959, J.Lejeune, M.Gautier i R.Turpin au descoperit c sindromul Down, cunoscut nc din secolul XIX, este cauzat de trisomia 21. Din acest moment se poate spune c citogenetica uman a devenit o disciplin medical. Ulterior, o dat cu elaborarea metodelor de bandare cromozomial s-au fcut progrese importante n studiul cariotipului uman, n identitatea restructurrilor numerice i structurale ale cromozomilor, corelat cu diverse maladii ereditare i malformaii congenitale

Inapoi
Inainte

SCURT ISTORIC
Cercetrile de genetic uman au luat n ultima vreme amploare, astfel c s-a reuit identificarea a cca 2500 de maladii ereditare, numr n continu cretere. S-au fcut progrese n elaborarea hrii genetice a omului, pn n prezent reuindu-se plasarea exact a ctorva sute de gene pe diferii cromozomi, precum i n studiul comparativ al cariotipului uman i a diferitelor specii de primate. Pentru elaborarea hrilor cromozomiale se folosesc urmtoarele metode: -Metode citogenetice, prin care se coreleaz prezena diverselor gene cu diferite restructurri cromozomiale (deleii, duplicaii, inversii, translocaii) sau cu aneuploidii; -Hibridarea celular care se bazeaz pe eliminarea difereniat a cromozomilor umani din celulele hibride i corelarea prezenei genelor cu anumii cromozomi neeliminai. Prin iradiere se pot produce rupturi ale cromozomi umani neeliminai astfel c genele se pot plasa chiar pe anumite segmente ale unui cromozom; -Hibridarea molecular a unui anumit tip de ARN marcat cu izotopi, cu o anumit regiune cromozomial. Prin microautoradiografie este apoi posibil identificarea poziiei genei care determin sinteza ARN-m, pe baz de complementaritate. Inainte

Inapoi

COMPLEMENTUL CROMOZOMIAL UMAN

Originea si evolutia genomului uman

Complementul cromozomal uman este un produs al unui process transmutational care a avut loc la diferite stadii ale dezvoltarii mamiferelor. Specia umana a evoluat paralel cu maimutele antropoide,prin mecanisme genetice de duplicatie,inversie,translocatie.

Inapoi
Inainte

COMPLEMENTUL CROMOZOMIAL UMAN Cromozomii umani

Cromozomii reprezinta componentele nucleare in care sunt localizate moleculele de ADN,purtatoare de gene.Fiecare cromozom este este purtatorul unei molecule de ADN. In anul 1956 doi cercetatori J.H.TIJIO si A LEVAN au descoperit ca in celulele somatice umane exista 46 de cromozomi(2n=46) din care 44 sunt cromozomi autozomi si doi sunt cromozomi heterozomi(sexuali) notati cu XX la femeie si XY la barbat. Cei 46 cromozomi prezenti in toate celulele somatice diploide,constituie complementul cromozomial al genomului uman.Acesta este alcatuit din doua seturi haploide,de cate 23 de cromozomi,unul de origine materna si adus de gametul femel la nivelul zigotului,iar celalalt de origine paterna si adus de catre gametul mascul.Asadar in cadrul fiecarei perechi de cromozomi,unul dintre acesti omologi este de origine materna si

Inapoi

unul de origine paterna.

Inainte

COMPLEMENTUL CROMOZOMIAL UMAN

Dispunerea cromozomilor unei celule haploide,ordonati pe perechi si pe grupe in functie de dimensiuni,forma,plasarea centromerului,reprezinta cariotipul speciei respective. Cariotipul uman normal grupeaza cele 23 perechi de cromozomi in 7 grupe notate cu litere mari A,B,C,D,E,F,G. -Grupa A-cuprinde cromozomii din perechile 1-3;sunt cromozomii cei mai mari si au centromerul aproape median(sunt metacentrici) -Grupa B-cuprinde cromozomii din perechile 4-5;sunt cromozomi mari cu centromerul submedian(submetacentrici) -Grupa C-cuprinde cromozomii din perechile 6-12;sunt cromozomi mijlocii ca lungime cu centromerul submedian(submetacentrici). -Grupa D-cuprinde cromozomii din perechile 13-15;au dimensiuni medii cu centromerul dispus excentric si prezinta sateliti. -Grupa E-cuprinde cromozomii din perechile 16-18;sunt relative scurti si au centromerul fie median(16) fie submedian(17 si 18) -Grupa F-cuprinde cromozomii din perechile 19-20;sunt scurti si aproape metacentrici -Grupa G-cuprinde cromozomii din perechile 21-22;sunt foarte scurti si acrocentrici.
Inainte

Inapoi

CARACTERE FENOTIPICE UMANE

Determinismul genetic al caracterelor fenotipice umane
Toate trasaturile morfologice,fiziologice,biochimice si comportamentale caracteristice unei finite umane,sunt determinate genetic. In determinarea trasaturilor umane exista mai multe situatii: a)Exista cazul in care doua gene allele A si a(una dominanta,cealalta recesiva) aflate in raport de dominanta completa sau semidominanta situate intr-un anumit locus,determina variatii ale aceluiasi caracter. Exemplu:lobii urechii-liberi sau atasati,tipul morphologic al firului de par-cret,drept,ondulat,Rh-ul,culoarea ochilor. b)In alte cazuri exista mai mult decat doua gene alele intr-un anumit locus,care determina variatii ale aceluiasi caracter.Fenomenul se numeste polialelie.Exemplu:ereditatea grupelor sanguine. c)Exista si situatii in care exprimarea unui caracter fenotipic este rezultatul unei interactiuni a mai multor gene nealele.Acestea sunt Inainte caractere ereditare cantitative.Exemplu:talia,greutatea corporala,culoarea pielii,rezistenta la boli,temperamentul.

Inapoi

DETERMINISMUL GENETIC AL UNOR CARACTERE NORMALE UMANE

Determinismul genetic al grupelor sanguine
Grupele sanguine sunt conditionate de o serie polialela ce cuprinde trei alele LA,LB si l.Alele LA si LB sunt dominante fata de l.Gena LA determina aparitia grupei sanguine A II(LALA si LAl) cu antigene A pe hematii si anticorpi in plasma.Gena LB determina aparitia grupei sanguine B III(LBLB si LBl) cu antigene B pe hematii si anticorpi in plasma.Gena l recesiva este responsabila de aparitia grupei sanguine O I(ll) fara antigene pe hematii si cu anticorpi si in plasma.Cand genele dominante LA si LB coexista in structura genetica a aceluiasi individ ele conditioneaza o grupa sanguina distinctive AB IV.Cele doua gene sunt codominante.Din interactiunea lor rezulta un fenotip distinct cu antigene A si B pe hematii si fara anticorpi in plasma.

Inapoi
Inainte

DETERMINISMUL GENETIC AL UNOR CARACTERE NORMALE UMANE

Determinismul genetic al factorului Rh

Un alt caracter hematologic intalnit la specia umana este sistemul Rh constituit din cinci factori principali:C,c,D,E,e.Factorul D se numeste factorul Rh si este present la 85% din populatia umana fiind determinat de o pereche de gene alele:rh+ si rh (una dominanta si cealalta recesiva).Gena rh+ este responsabila de aparitia indivizilor Rh+ cu antigenul Rh pe hematii.Restul de 15% din populatia umana nu prezinta factorul Rh,indivizii fiind Rh_ cu genotipul rhrh.Cunoasterea modului de transmitere a factorului Rh prezinta o importanta deosebita pentru realizarea transfuziilor si pentru depistarea sarcinilor incompatibile,care apar atunci cand cei doi parinti au Rh diferit.

Inapoi
Inainte

DETERMINISMUL GENETIC AL UNOR CARACTERE NORMALE UMANE

Daca o mama Rh negativ are o sarcina Rh pozitiv atunci ea poate fabrica anticorpi anti Rh care vor ataca hematiile pozitive ale fatului, incepand cu a doua sarcina.Prima sarcina poate evolua normal deoarece in conditii fiziologice,hematiile Rh pozitiv ale fatului nu pot traversa placenta si deci nu ajung in circulatia maternal.La nastere,prin ruperile de vase sanguine care au loc in momentul dezlipirii placentei de uter,o parte din sangele fetal trece de la mama si stimuleaza producerea de anticorpi anti-Rh.La o noua sarcina acesti anticorpi care pot traversa capilarele placentare patrund in circulatia fetala si distrug hematiile fatului,putand duce la avort spontan.

Inapoi
Inainte

DETERMINISMUL GENETIC AL UNOR CARACTERE NORMALE UMANE Determinismul genetic al sexului

Sexul indivizilor umani este un caracter ereditar determinat de prezenta unor cromozomi speciali denumiti cromozomi ai sexului sau heterozomi.Acestia sunt de un singur tip-XX,la femei,motiv pentru care sunt numite si homogametice deoarece nu produc decat un singur tip de gamete(ovule),in timp ce,la barbate,sunt de doua tipuri-XY,motiv pentru care acest sex este considerat heterogametic deoarece produce doua tipuri de spermatozoizi. Heterozomii X si Y nu sunt omologi,nu realizeaza crossingover iar genele din structural or chiar daca sunt recesive,se manifesta in fenotip intr-un singur exemplar-fenomenul de hemizigotie. Cromozomul X contine gene de importanta majora pentru un individ,iar cromozomul Y joaca un rol essential in determinarea masculinitatii.
Inainte

Inapoi

DETERMINISMUL GENETIC AL UNOR CARACTERE NORMALE UMANE Determinismul culorii pielii la om

Culoarea pielii la indivizii apartinand diferitelor rase umane variaza intre alba si neagra,fara a reprezenta un caracter de superioritate sau inferioritate deoarece,in genomul uman nu sunt diferentieri cantitative sau calitative de material genetic. Determinismul culorii pielii este conditionat de prezenta unor perechi de gene nealele.Exista mai multe ipoteze privind numarul perechilor de gene care intervin in pigmentarea pielii-intre 2 si 20 gene,dar este cert ca acestea segrega independent si au un efect cumulativ . Conform ipotezei lui C.B.Davenport,cantitatea de pigment din piele(melanina) este determinate de efectul cumulative al genelor P1 si P2 astfel: -la negri:se afla in stare homozigota-P1P1P2P2-toate alelele dominante

Inapoi
Inainte

DETERMINISMUL GENETIC AL UNOR CARACTERE NORMALE UMANE

-la mulatri inchisi:-P1p1P2P2 sau P1P1P2p2-3 gene pentru pigmentare -la mulatri propriu-zisi:-P1p1P2p2 sau P1P1p2p2 sau p1p1P2P2-2 gene pigmentare -la mulatri deschisi:-P1p1p2p2 sau p1p1P2p2-o singura grupa pentru pigmentare -la albi:-p1p1p2p2-toate alelele sunt recesive cu cea mai mica cantitate de melanina.

Inapoi
Inainte

DETERMINISMUL GENETIC AL UNOR CARACTERE NORMALE UMANE Determinismul genetic al culorii parului
Este un determinism complex datorat unei serii polialele.Combinarea alelelor si insumarea efectelor lor determina fenotipuri variate concretizate intr-o mare diversitate de nuante de par-de la blond foarte deschis pana la negru inchis.Cantitatea de pigment din par este determinata de doua perechi de gene, una pentru pigmentul brun(melanina) si alta pentru pigmentul rosu.Fiecare dintre aceste perechi de gene apartin unei serii polialele reprezentate de: -Mbd;Mbw;Mbk-pentru genele care controleaza sinteza de melanina -R+;R--pentru genele care controleaza productia de pigment rosu.

Inapoi
Inainte

DETERMINISMUL GENETIC AL UNOR CARACTERE NORMALE UMANE Determinismul genetic al culorii ochilor
Culoarea ochilor prezinta un determinism genetic mai complex decat culoarea parului.In determinismul sau sunt implicate 3 gene alele care la randul lor se prezinta sub forma unor serii polialele. In ordinea dominantei cele 3 gene sunt:Ebr-pentru ochi negri,Egr-pentru ochi verzi,Ebl-pentru ochi albastri.Ca urmare a acestei dominante,ochii de culoare albastra sunt determinati de genotipul homozigot de tipul EblEbl. Din interactiunea celor 3 gene la indivizii heterozigoti apar variate nuante intermediare.

Inapoi
Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA

Mutatia poate fi definita ca fenomenul prin care se produc modificari in structura si functiile materialului genetic sub actiunea factorilor mutageni.Procesul prin care se produc mutatiile, poarta numele de mutageneza. Aceste schimbari se mostenesc de la o generatie la alta.Ele nu se datoreaza efectelor recombinarii genetice sau segregarii factorilor ereditari.

Mutatiile se clasifica dupa mai multe criterii:

- Dupa cantitatea de material genetic afectat: genomice, cromozomale, genice; - Dupa modul de manifestare: dominante, recesive, codomiante, letale - in stare homozigota determina aparitia de indivizi capabili de supravietuire, semiletale determina in stare homozigota aparitia unor indivizi care supravietuiesc partial;

Inapoi
Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA

- Dupa localizare mutatiile sunt: Autozomale- plasate de autozomi, Heterozomale plasate de heterozomi; - Din punct de vedere al efectului : daunatoare,neutre, folositoare; - Dupa modul de aparitie: natural- spontane, artificialeprovocate de om; - Dupa tipul de celule in care apar: gametice care sunt ereditare si pot fi observate la descendenti in diferite generatii, somatice- ce pot fi izolate si reproduse ca linii sau clone mutante la organismele care se inmultesc vegetativ. Diferitele tipuri de mutatii pot determina cursul dezvoltarii intrauteriene aparitia unor malformatii cu diferite grade de severitate, fenomen cunoscut sub numele de teratogeneza.

Inapoi
Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA

Mutatiile genomice
Mutatiile genomice afecteaza genomul sau complementul cromozomial prin modificarea numarului de cromozomi si pot fi reprezentate de poliploidii si aneuploidii. In poliploidie are loc o multiplicare a numarului de seturi de cromozomi. In cazul speciei umane, poliploidia este letala. Au fost descrise cazuri de feti umani triploizi ( 2n = 3x = 69 cromozomi ) nascuti vii si care nu au supravietuit mult timp. Aneuploidia este determinata de modificarea numarului de cromozomi (cu unul sau cu doi) in plus sau in minus. Poate afecta fie autozomii perechile 1-22 (aneuploidii autozomale) fie heterozomii XX sau XY (aneuploidii heterozomale).

Inapoi
Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA

Aneuploidia rezulta dintr-o eroare:in timpul formarii gametilor prin diviziune meiotica,nu se produce disjunctia uneia sau mai multor perechi de cromozomi omologi.Daca o pereche de cromozomi omologi nu se mai separa si migreaza spre acelasi pol,rezulta gameti dezechilibrati genetic (n+1) sau (n1).Dupa fecundatie pot rezulta indivizi cu trei cromozomi omologi-trisomie sau cu un singur cromozom dintr-o perechemonosomie.

Inapoi
Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA

Cele mai cunoscute maladii determinate de aneuploidii autozomale sunt:

Inapoi

-Sindromul Patau determinat de trisomia 13;persoanele afectate nu depasesc varsta de 3-4 luni, prezentand numeroase malformatii ale scheletului, inimii, sistemului nervos central,etc. -Sindromul Edwards determinat de trisomia 18; indivizi afectati prezinta malformatii cardiace, ale capului,fetei, sunt inapoiati mintal, cu grave deficiente neuro-senzoriale. -Sindromul Down- determinat de trisomia 21; Are o incidenta de 1-2% dar poate creste odata cu cresterea varstei mamei la 10% ( intre 40-45 ani ) si la 21% in cazul mamelor peste 45 de ani.
Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA

Cauza este scaderea eficientei meiozei ce duce la non-disjunctie frecventa o data cu cresterea varstei ovocitului.Cei afectati sunt de talie mica, craniul mic, rotund, cu profilul fetei plat. Gatul este scurt si gros, mainile scurte si late.Dezvoltarea intelectuala este deficitara.Durata medie de viata este redusa datorita sensibilitatii pe care o prezinta la infectii.

Inapoi
Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA Aneuploidiile heterozomale

Aneuploidiile heterozomale sunt mult mai frecvente decat cele autozomale.Ele se datoreaza non-disjunctiei cromozomilor sexuali fie in ovogeneza femeii,fie in spermatogeneza barbatului unui cuplu, sau la ambii.

Determina urmatoarele maladii:

-Sindromul Turner (2n=45=44XO) - Este caracteristic femeilor. Acestea sunt de statura mica cu gatul patrat,cu par intins pe ceafa.Organele genital sunt slab dezvoltate.Prezinta anomalii cardiace,renale si sterilitate. Lipseste cromantina sexuala. -Trisomia X(2n=47=44XXX) - Apare la femei.Se asociaza o oarecare tendinta de virilitate- pilozitate pe fata si corp.Prezinta sterilitate si debilitate mintala. -Sindromul Klinefelter(2n=47=44 XXY) - Este intalnit la barbati.Sindromul se caracterizeaza prin talie inalta,musculatura slab dezvoltata,bazin larg,dezvoltate anormala a mameloanelor, atrofiere testiculara,oarecare grad de retardare mintala.Este prezenta cromatina sexuala. Inainte

Inapoi

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA Mutatiile cromozomale

Mutatiile cromozomale=cromozomiale sunt restructurari ale cromozomilor determinate de ruperea unor fragmente de cromozomi sub actiunea factorilor de mediu.

Inapoi
Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA

Fragmentul desprins accidental contine un anumit numar de gene si: -Se poate reatasa cromozomului respectiv in pozitie inversainversie; -Se poate atasa cromozomului omolog care astfel va dobandi gene in dublu exemplar- duplicatie; -Se poate atasa unui cromozom neomolog-translocatie sau se poate pierde deletie.

Maladii determinate de mutatiile cromozomale:

Sindromul Cri du chat tipatul pisicii a carei denumire deriva de la tipatul caracteristic pe care il prezinta nou nascutii cu plans anormal, se datoreaza deletiei partiale a bratului scurt al cromozomului din perechea a V-a. Copii bolnavi prezinta microcefalie cu grava intarziere mintala.

Inapoi
Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA Mutatiile genice

Mutatiile genice pot afecta genele in totalitate sau numai anumite perechi de neucleotide. Genele pot suferi modificari ale succesiunii nucleotidelor determinand efecte diferite precum: -Aparitia unor anomalii morfologice -Afecteaza sinteza unor proteine tulburand functiile unde acestea sunt implicate; -Provoaca boli metabolice ereditare,etc. Mutatiile genice pot fi autozomale si heterozomale.

Maladii determinate de mutatiile genice

1.Maladiile genice autozomale se manifesta cu frecventa
egala la cele doua sexe si sunt determinate de mutatii dominante sau recesive ale unor gene situate in cromozomii autozomi.

Inapoi

Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA

a.Cele dominante sunt reprezentate de:
-Sindactilia- unirea degetelor de la maine si/sau de la picioare; -Polidactilia- degete suplimentare la maini si/sau la picioare -Prognatismul- marirea anormala a buzei inferioare insotita de aplatizarea transversala a craniului

b.Cele recesive sunt reprezentate de:

-Albinismul-absenta pigmentului melanic din piele,par si iris; -Anemia falciforma- eritrocitele au forma de secera.Este determinata de inlocuirea acidului glutamic cu valina in pozitia a sasea a catenei din molecula de hemoglobina.Astfel modificata,hemoglobina are o capacitate redusa de fixare a O2 si de aceea heterozigotii nu rezista bine la efort.

Inapoi
Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA 2.Maladii genice heterozomale se transmit cu frecventa

diferita la cele doua sexe si sunt determinate de mutatii ale unor gene din heterozomi. -Hemofilia este o maladie sex-linkata,recesiva determinata de prezenta unei gene mutante pe cromozomul X.Cei afectati au hemoragii puternice la cele mai mici traumatisme. -Daltonismul este o maladie sex linkata, recesiva in care sunt afectati barbatii hemizigoti XdY si femeile homozigote-XdXd. Se transmite in acelasi mod ca hemofilia deoarece este determinat de o gena plasata pe cromozomul X si se manifesta prin cecitate cromatica sau orbirea culorilor (incapacitatea de a sesiza si de a discrimina in special culorile rosu si verde). -Miopatia Duchenne, cunoscuta si sub numele de distrofie musculara este cauzata de o mutatie a unei gene situate in cromozomul X si se manifesta prin anomalii ale mersului la copiii mici si pentru ca , la 20 de ani, tinerii sa nu mai poata merge deloc ca

Inapoi

urmarea a atrofierii ireversibile a musculaturii.

Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA

3. Maladii metabolice ereditare
Maladiile metabolice ereditare sunt consecinte ale mutatiilor genelor si determina tulburari grave ale metabolismului celular.Atunci cand genele afectate de mutatii se gasesc in autozomi, maladiile provocate de acestea se numesc autozomale si prezinta o frecventa egala la ambele sexe. Cele mai frecvente maladii metabolice ereditare sunt: -Hemoglobinopatiile- determinate de mutatii ale genelor raspunzatoare de sinteza hemoglobinei. Exemple: anemia falciforma si talasemia major -Maladii ce afecteaza metabolismul bazelor azotate purinice si pirimidinice- sunt determinate de mutatii ale enzimelor ce intervin in primele faze ale sintezei purinelor ducand la aparitia gutei ce se manifesta prin cresterea cantitatii de acid uric din sange si acumularea in articulatii a cristalelor de urat de sodiu;

Inapoi
Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA

-Maladii ce afecteaza metabolismul glucidelor- determinate de mutatii ce produc blocaje ale proceselor de sinteza a glicogenului si ale proceselor de degradare a fluidelor pentru eliberarea de energie.Exemple:diabetul zaharat,fructozuria esentiala,etc; -Enzimopatiile- sunt determinate de mutatii ale genelor implicate in sinteza unor enzime.

Inapoi
Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA

Inapoi
Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA Factorii mutageni

Sunt factorii care induc modificari in structura si functiile materialului genetic . 1.Factorii mutageni fizici sunt reprezentati de radiatiile: -Neionizante-ultraviolete; -Ionizante-Rontgen,gamma,alfa,beta,neutroni. Produc rupturi ale catenelor macromoleculelor de ADN sau ale cromozomilor. Apar astfel legaturi intre timina-timina sau citozina-citozina (dimeri). Determina ruperea legaturilor de hidrogen,moleculele de ADN se contorsioneaza si se impiedica replicatia si transcriptia. 2.Factorii mutageni chimici sunt foarte diversi:acid azotos, agenti alchilanti,unele antibiotice,majoritate pesticidelor. - acidul azotos (HNO2)actioneaza asupra bazelor azotate si le transforma in substante analoage acestora: Adenina - HNO2 - hipoxantina. Hipoxantina nu mai formeaza legaturi de hidrogen cu timina, ci cu citozina si ca urmare apar greseli de replicare. Inainte

Inapoi

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA

3.Factorii mutageni biologici Dintre agentii mutageni biologici se remarca virusurile si elementele genetice mobile numite genesaritoare sau transpozoni. - virusurile pot produce restructurari cromozomiale dar si modificari la nivelul genelor - acum cateva decenii s-a descoperit ca in structura materialului genetic exista fragmente ADN care, se pot deplasa de la un locus la altul.Ele au fost numite transpozoni. Uneori , transpozonii nu parasesc pur si simplu vechea pozitie ci, replicandu-se , lasa acolo o copie a lor. Alteori ei produce o copie ARN care, la randul ei,prin transcriptie inversa produce din nou molecula ADN ce se va atasa in noua pozitie. Acest comportament este foarte asemanator cu al unor virusuri ARN. Transpozomii se pot insera oriunde, efectul lor asupra genelor fiind de mai multe ori mutagen determinant restructurari ale secventelor nucleotidice. Mobilitatea transpozonilor creste in conditii de stres provocat de mediu.

Inapoi
Inainte

MUTAGENEZA SI TERATOGENEZA UMANA

4.Exista un fond natural de radiatii care provin din spatiul cosmic sau din rocile radioactive. Activitatile nucleare au sporit insa riscurile contaminarii radioactive.Sunt binecunoscute efectele produse de exploziile de la Hirosima,Nagasaki, de exploziile experimentale pentru testarea armelor nucleare si de accidentele nucleare de tipul celui de la Cernobal. Milioane de oameni au fost afectati de contaminarea radioactive a mediului.Dupa zeci de ani de la evenimentele mentionate mai persista substante radioactive. 5.Este foarte bine cunoscut efectul binefacator al razelor solare prin efectul de bronzare a pielii si prin continutul de radiatii ultraviolete care stimuleaza sinteza vitaminei D ( antirahitica) ;la nivelul pielii. Putini stiu ca razele ultraviolete au potential cancerigen si ca expunerea prelungita la soare poate induce cancerul pielii. 6.Industria chimica produce zeci de mii de substante si lista acestora creste zi de zi.Ele au diferite utilizari: Ingrasaminte chimice, pesticide, aditivi alimentari, coloranti, mase plastice,medicamente, etc.Toti acesti factori amintiti au efect mutagen, cancerigen sau teratogen (induc malformatii ). Inainte

Inapoi

ANOMALII CROMOZOMIALE ASOCIATE CANCERULUI UMAN

Carcinogeneza reprezinta procesul prin care este indus cancerul. Cancerul este o tulburare a diviziunii celulare care se declanseaza atunci cand celula normala creste si se dezvolta necontrolat si invaziv.Celulele canceroase reprezinta mutante ale celulelor normale care au suferit modificari ireversibile. Rezultatul acestor modificari in activitatea celulelor este formarea unei tumori, care isi mareste dimensiunile treptat iar celulele canceroase din tumora pot fi diseminate prin circulatia sanguina in diferite regiuni ale corpului. Procesul de carcinogeneza se desfasoara in mai multe etape:initierea- aparitia de mutatii in celulele somatice; dezvoltarea si progresia- proliferarea celulelor mutante In procesul de carcinogeneza un rol decisiv il prezinta agentii carcinogeni reprezentati de: a. diferite substante chimice: - pesticidele bogate in arsenic induc cancerul pulmonar; - unele uleiuri minerale induc cancerul de piele; - fumul de tigara induce cancer in organele aparatului respirator,digestiv,excretor. Inainte b.radiatiile neionizante si ionizante induc cancer de piele c. unele virusuri pot construi patogeni ai cancerului

Inapoi

ANOMALII CROMOZOMIALE ASOCIATE CANCERULUI UMAN

Cele mai multe cauze ale procesului de carcinogeneza sunt reprezentate de leziuni in molecula de ADN, de mutatiile numerice sau structurale ale cromozomilor dar si de deficiente in repararea leziunilor din molecula ADN sau de fragilitatea cromozomilor. S-a evidentiat faptul ca unele tumori contin celule cu numeroase anomalii de structura a cromozomilor:translocatii reciproce, deletii, duplicatii,etc. sau sunt asociate cu rearanjamente cromozomiale, care in unelel cazuri se transmit ereditar. Astfel, cancerul sanguin ( leucemia cronica mieloida ) este asociat la om cu deletia bratului lung al cromozomului 22 si translocatia sa reciproca cu un segment din cromozomul 9. Cancerul de san reprezinta numeroase linii celulare determinate de interschimburi intre cromozomul 1 uman si oricare dintre ceilalti cromozomi ai complementului. In cazul in limfomului Burkitt, transformarea maligna este insotita de o translocatie intre cromozomul 8 si cromozomul 14. Celulele transformate in malign sunt in acest caz limfocitele producatoare de imunoglobuline.
Inainte

Inapoi

ANOMALII CROMOZOMIALE ASOCIATE CANCERULUI UMAN

Pentru descrierea modului in care mutatiile determina aparitia cancerului a fost utilizata tehnica transfectiei care presupune desfasurarea urmatoarelor etape: a.Izolarea ADN nuclear din celulele tumorale umane b.Fragmentarea ADN extras cu ajutorul enzimelor; c.Testarea capacitatii fiecarui fragment de a induce cancer in celulele umane.S-a demonstrat ca este necesara numai o gena specifica pentru transformarea unei celule care se divide normal intr-o celula canceroasa.O astfel de gena se numeste oncogena. Oncogenele sunt versiuni modificate ale unor gene normale denumite protooncogene,benigne,prezente in celulele normale care codifica proteine necesare structurii si functiilor normale ale celulei. Acestea sunt un grup de gene care joaca un rol principal in controlul proliferarii si diferentierii celulare.Prin activarea protooncogenelor sub actiunea agentilor carcinogeni, celulele normale sufera modificari ireversibile si devin mutante. In aceasta situatie ele se dezvolta rapid,anarhic, dand nastere unei populatii cu celulele caracteristici similare.Tumorile au deci origine clonala

Inapoi

Inainte

FERTILIZARE IN VITRO (FIV)

Fertilizarea in vitro(FIV) inseamna crearea omului in afara corpului uman. Dupa stimularea hormonala a ovarelor, ovocitele (ovocitul este celula germinativa feminina) sunt extrase si se pun in contact cu spermatozoizii sotului intr-un recipient ("eprubeta"). Spermatozoizii vor fecunda ovocitele si astfel se vor obtine embrioni care vor fi introdusi in uterul viitoarei mame, unde acestia vor continua sa se dezvolte in conditii ideale, rezultand sarcina. Dupa cum reiese din descrierea anterioara, nu mai sunt necesare trompele uterine, deoarece ovocitele fecundate sunt reintroduse in cavitatea uterina, sub forma de embrioni, dupa prealabila trecere prin "eprubeta". In acest fel, metoda este aplicabila si femeilor care, fie ca au trompele uterine infundate, fie ca acestea nu mai sunt functionale si la care nu mai este posibila inlaturarea chirurgicala a acestei cauze de sterilitate. Aceasta metoda a cunoscut o larga raspandire in ultimii 20 de ani, dupa nasterea primului copil prin FIV in anul 1978, fiind astazi aplicata si in tratamentul altor cauze de sterilitate. In momentul de fata, doar jumatate din tratamentele de FIV se Inainte adreseaza cauzelor de sterilitate datorate unor boli a trompelor

Inapoi

FERTILIZARE IN VITRO (FIV)

Terapia cuprinde o etapa de inhibare hormonala si o etapa de stimulare ovariana. Terapia de inhibare hormonala ovariana incepe dupa o prealabila ecografie efectuata pacientei si excluderea unei infectii prezente in sperma barbatului. Aceasta etapa dureaza in medie 2 saptamani si are rolul prevenirii unei ovulatii precoce. Urmeaza apoi etapa de stimulare ovariana. Terapia de stimulare hormonala ovariana, cuprinde in prima saptamana injectii de stimulare care se efectueaza zilnic. Urmeaza apoi o asa numita monitorizare a ciclului, efectuandu-se la anumite intervale controale ecografice si hormonale. Doza de hormoni se individualizeaza apoi in functie de aceste rezultate. Aceste controale se efectueaza pana ce se obtin valori optime in ceea ce priveste marimea si numarul foliculilor, si respectiv, valorile hormonale din sange. Cand sunt obtinute conditiile optime, se administreaza un nou hormon in vederea pregatirii ovocitelor pentru recoltare. Acest hormon se numeste HCG, este tot o injectie care determina ruperea foliculilor si eliberarea ovocitelor. Inainte

Inapoi

FERTILIZARE IN VITRO (FIV)

Dupa 36 de ore de la administrarea HCG, se realizeaza recoltarea ovocitelor,procedeu care se numeste punctie foliculara. Aceasta tehnica se realizeaza prin vagin sub control ecografic si anestezie. Recoltarea ovocitelor dureaza 10 - 20 de minute. Ovocitele se evidentiaza apoi la microscop si se introduc intr-un mediu special de cultura. In ziua punctiei foliculare, sotul trebuie sa obtina o proba de sperma. Dupa o pregatire speciala, spermatozoizii sunt pusi in contactdirect cu ovocitele. Dupa aproximativ 18 ore se controleaza fecundarea ovocitelor. Ovocitul fertilizat prezinta 2 pronuclei, care reprezinta materialul genetic ce provine de la ovocite si de la spermatozoid. Acesta este primul stadiu in dezvoltarea embrionului. Peste 48-72 ore de la punctia foliculara, embrionii astfel rezultati, vor fi introdusi in uter, tehnica numita embriotransfer. Acest procedeu nu necesita anestezie, deoarece este o manevra extrem de blanda. Dupa embriotransfer este necesar un tratament special pentru sustinerea dezvoltarii embrionului. La 2 saptamani de la embriotransfer se efectueaza testul de sarcina din sange
Inainte

Inapoi