Sunteți pe pagina 1din 11

Materiale pentru construcia echipamentelor tehnologice

7.1. Caracteristicile materialelor de construcie adecvate Construcia materialelor pentru procesarea alimentelor si a echipamentelor sistemelor auxiliare care intr n contact cu acestea sau cu agenii de curare ar trebui sa aib anumite caracteristici (Jowitt, 1980) : a) rezistenta la aciunea coroziv a alimentelor sau a chimicalelor folosite n componena agenilor sanitari care sunt n contact cu suprafeele de contact expuse ale materialului de construcie. Coroziunea poate duce la contaminarea alimentelor si la pierderea calitii acestora, la fel ca i aroma i gustul. Un exemplu al efectelor coroziunii este problema de stabilitate a culorii care apare in vin dac coninutul de fier e mai mare de 15ppm, rezultat din cedarea fierului ducnd la o culoare roie nedorit. n orice caz, coroziunea excesiv reduce durata de via a utilajelor. n plus, coroziunea poate provoca fisuri pe suprafaa utilajelor. Aceste suprafee corodate sunt dificil de curat sau sterilizat cauznd probleme de igiena in sistemul de procesare a alimentelor.

Figura 7.1. O buna finisare a suprafeei mbuntete aspectul igienic al echipamentelor degazare a sucului aa cum se arata in poza (la stnga) . Suprafaa de tabla de otel inoxidabil (dreapta) prezint o anumita rugozitate aa cum se arata in micrografurile electronice: 2B finisaj (zona A, Ra<0.30 m) i dup lustruirea sudurii pariale (zona B, Ra <4 m). Ra = rugozitatea. b) Finisarea corespunztoare a suprafeei pentru a evita acumularea de murdrie datorata suprafeelor ce prezint exces de rugozitate. Un finisaj neted poate mbuntii aspectul estetic extern si cel igienic al utilajului (Figura 7.1.). c) Comportament mecanic bun in funcie de performanta funciilor mecanice, cum ar fi rezistena structural, rezistenta la abraziune i ocuri fizice sau termice i rezistenta la presiune. Operaiile de procesare, curare i ntreinere determina aceste condiii de utilizare. Pe de alta parte, caracteristicile mecanice

ale materialelor ar trebui sa permit posibilitatea fabricrii de foi subiri pentru a uura procesul de transfer termic , fie de incalzire, fie de racire. d) Montajul uor si operaii rapide se pot realiza utiliznd metode comune (nurubare, sudura, etc.) si nu necesita tehnici speciale. e) O posibila formare a materialelor in forma dorita, in foi ondulate la suprafaa(ex: schimbtor de cldura cu placi), foi si placi, tije, evi, coturi, etc. In orice caz, materialele folosite la construcia utilajelor care intra in contact cu alimentele pot fi selectate pe baza agresivitii alimentelor si a produselor de igienizare folosite (ex: acid, alcalin sau caracter neutru). Ar fi util sa se cunoasc daca vor exista variaii de temperatura si viteza fluxului de alimente pe material. Aspecte ca : conductivitatea termica trebuie luate in considerare in cazul in care materialele vor forma o parte a unui schimbtor de cldura. Materialele care nu sunt in contact cu alimentele sau agenii de curatare ar trebui sa ndeplineasc multe din specificaiile cerute pentru construcia mainii cum ar fi : rigiditate adecvata si rezistenta mecanica (Fig. 7.2.) (Baquero i Llorente, 1985) .

Fig 7.2. Instalaia de obinere bere. Materialul care intra in contact cu mustul si berea este otel inoxidabil (www. dizio.it). 7.2. Tipuri de materiale si aplicaii 7.2.1. Otelul inoxidabil

Otelul inoxidabil prezint cele mai potrivite caracteristici ale materialelor de construcie folosite pentru echipamentele de procesare a alimentelor. Este cel mai utilizat material pe scara larga. Dintre tipurile disponibile otelul inoxidabil AISI 304 este cel mai folosit. (Fig. 7.3.).

Fig. 7.3. Otelul inoxidabil AISI 304 este materialul cel mai folosit in ntreaga lume in industria alimentelor. In poza este folosit otelul inoxidabil AISI 304 pentru realizarea tancurilor (www.dizio.it ) Unele materiale din plastic au multe calitati care le fac materiale adecvate pentru echipamentele de procesare a alimentelor in contact direct cu acestea, insa plasticul rareori are durabilitatea otelului inoxidabil. nainte de folosirea otelului inoxidabil, o rezistenta adecvata la coroziune a fost realizata prin folosirea unor straturi subiri de staniu, acoperite cu un strat de lac de fier (de ex in interiorul cutiilor de conserva) sau de cupru (in construcia rezervoarelor si conductelor de procesare a alimentelor). Acest strat de staniu are o durata de viata limitata si o mica rezistenta la aciunea coroziva a produselor alimentare. In plus, dup coroziune stratului, materialul este si mai vulnerabil la aciunile mecanice ca abraziunea si coliziunea din timpul operaiilor de curatore. Tabelul 7.1. prezint compoziia chimica a principalelor tipuri de otel inoxidabil (AISI 302, 304, 316, 416, i 440). AISI 302 prezint ce mai buna rezistenta la coroziune dect AISI 301, si este cel mai des utilizat. AISI 304 este mai rezistent la coroziune dect AISI 302, dar mai puin rezistent dect AISI 316. dintre toate tipurile de hotel, AISI 316 prezint cea mai buna rezistenta la coroziunea datorata agenilor chimici. Datorita calitii lor speciale AISI 416 si 416 Se, aceste tipuri sunt folosite pentru fabricarea parilor mecanizate cum ar fi cele de tip elicoidal. Tabelul 7.1. Compoziia diferitelor tipuri de otel inoxidabil

Tabelul 7.2. prezint aplicaii tipice ale diferitelor tipuri de otel inoxidabil folosit in industria alimentara (Francis , 2000). Tabel 7.2. Tipurile i caracteristicile oelului inoxidabil i utilizrile lui Identificare Coninutul de Caracteristici Utilizri crom si nichel Seria 200. Nemagnetica sau slab magnetica 201 16-18% / 3.5Echivalent cu 301 Pentru suprafee care nu 5.5% sunt in contact cu 5.5-7.5% mangan produsul, excepie cu pH mai mare de 7 202 17-19% /4-6% Mai rezistent la La fel ca mai sus. 7.6-10 % mangan coroziune dect 201. Echivalent cu 302 Seria 300. Nemagnetica sau slab magnetica 301 16-18% / 6-8% Conductibilitate Aplicaii structurale. buna. Rezistenta Pubele si containere. mica la coroziune la temperaturi mari. 302 17-19% / 8% Rezistenta buna la Scop general. coroziune si bune Schimbtoare de cldura, proprietati rezervoare, evi, mecanice. radiatoare, turnuri. 304 18-20% / 8-12% O rezistenta mai Cea mai folosita in mare la coroziune industria alimentara. dect 302. 310 24-26% / 19-22% Rezistenta mare la In aplicaii ce folosesc temperaturi nalte. operaii la temperaturi nalte. 316 16-18% / 10-14% Otel inoxidabil cu In aplicaiile cu conditii cu molibden cea mai buna speciale de coroziune. rezistenta la coroziune. Seria 400. Magnetica 410 1.5-13.5% /0.5% Cel mai mic cost al Folosit in ntreaga lume 0.15% carbon otelului inoxidabil unde coroziunea nu este

416

12-14% / 0% 0.15 % carbon 14-18% / 0% 16-18% / 0%

430 440

Sulf adugat pentru versiunea gratuit de prelucrare de tip 410. Buna rezistenta la coroziune. Nu este adecvat cu mbinri sudate

severa: tije de pompe si supape, piese de maini, congelatoare. Tulpini de valve, prize, pori, uruburi, buloane si alte pri ce necesit prelucrare Design exterior pentru echipamentele din industria alimentara. Pari ale pompelor

7.2.1.1.Finisarea Foile din otel inoxidabil pot prezenta diferite nivele de palisare sau finisare (Figura 7.1.) , in funcie de aplicaie. In conformitate cu Institutul de Fier din America, exista urmtoarele suprafee lefuite sau nelefuite: Suprafee nelefuite Finisaj nr. 1. Pentru aplicaiile industriale atunci cnd rezistenta la cldura sau coroziune este necesara fara polizarea suprafeei. Finisaj nr. 2D . Pentru suprafee care trebuie lustruite dup construcie si montare echipament. Finisaj nr. 2B . Pentru suprafee mai uor de lustruit dect cele de la nr. 1 si nr. 2D (Figura 7.4.) .

7.4. Un finisaj oglinda este utilizat pentru a mbunti designul igienic al echipamentelor. Suprafee lustruite

Finisaj nr. 3 . Pentru suprafee lustruite cu o intensitate mai mare. Se polizeaz cu 100 de ochiuri abrazive. Finisaj nr. 4. Ca si terminaii ale suprafetelor utilizate in mod obinuit in echipamentul restaurantelor, in industria produselor lactate si a industriei produselor alimentare in general. Se polizeaz cu 120-150 ochiuri abrazive. Finisaj nr. 6 . Pentru elementele decorative cum ar fi acoperiri pentru componentele arhitecturale. Finisaj nr. 7. In special pentru suprafee arhitecturale, da si pentru echipamentele alimentare cum ar fi pompe , supape (Figura 7.5.). Un finisaj oglinda . Finisaj nr. 8 . Are aceleai aplicatii ca si nr. 7, insa cu un finisaj oglinda si mai intens.

Figura 7.5. Suprafeele interioare ale pompelor sanitare i supapelor trebuie s aib finisaje oglinda. Aceasta fotografie arata, in stnga, o pompa cu lob si rotor nchisa i una deschisa in dreapta (www.alfalaval.com). Suprafaa finisata nr. 4 este tipul cel mai utilizat pe scara larga in contatul cu alimentele deoarece permite o curatare mai uoara si un nivel de igiena adecvat. (Figura 7.6.). Este de asemenea folosit ca o suprafaa externa finisata in tancuri, in designul extern al echipamentelor de procesare a alimentelor si ale pompelor sanitare. ntreinerea suprafeei finisate nr. 7 este mai dificila dect cea a nr-ului 4, si este folosita pentru partile interne ale echipamentelor de procesare a alimentelor, a celor auxiliare, este sor de curatat si sterilizat.

Figura 7.6. Suprafaa finisata nr. 4. 7.2.1.2.Coroziunea

In condiii speciale de coroziune cum ar fi manipularea alimentelor acide fluide sau alimente coninnd SO2, otelul inoxidabil AISI 316 sau 316 L ar trebui ales nainte de a alege AISI 302 sau AISI 304. Otelul inoxidabil AISI 302 este folosit pentru a imbunatatii designul exteriorului echipamentelor alimentare, dar nu si a echipamentelor in contact cu alimentele sau agenii corozivi. Rezistenta la coroziune a otelului inoxidabil se datoreaz formarii spontane a unui strat de oxid de crom pe suprafaa materialului (ca un strat protector ) atunci cnd e expusa la aer. Acest strat se poate forma artificial prin tratarea suprafeei cu acid azotic (20-30% la 60oC) timp de 30 de minute (Francis,2000). Otelul inoxidabil poate fi fcut pentru a fi rezistent la coroziune daca in timpul fabricrii se ia o serie de masuri de precauie, instalrii echipamentelor alimentare precum si exploatarea si ntreinerea echipamentelor. Atunci cnd 2 materiale sunt folosite pentru realizarea echipamentelor ce transporta alimente fluide, in contact cu ambele metale, un potenial electric poate fi stabilit intre cele doua metale. Aciunea galvanica rezultata poate duce la dizolvarea unuia din metale in lichid si se depoziteaz pe celalalt metal (Peters si Timmerhaus, 1991). Cele doua metale diferite formeaz o pila electrolitica , astfel incat cantitatea de curent sau fluxul depinde de caracteristicile aceluiai metal sau electrolit (substanele dizolvate in fluidul conductor) . Este foarte important sa se recunoasc si sa se evite acest efect in designul si construcia echipamentelor. Depozitele de materiale strine pe otelul inoxidabil , cum ar fi reziduurile alimentare, agenii de curatare si gazele externe pot duce la formarea ceulelor electrolitice de coroziune (Henry si ceilali,1970) . Otelul inoxidabil poate suferii cinci tipuri de coroziune: 1. Coroziune generala. Indica faptul ca trebuie folosit un otel inoxidabil mai rezistent. 2. Coroziune intergranulara. Ptrunde prin granulele cristalizate. Otelul inoxidabil cu un coninut sczut de carbon ar trebui s fie utilizat, de exemplu, AISI 316 L folosi in locul lui AISI 316 i 304 L folosit in locul lui AISI 304. 3. Coroziune galvanica. Apare atunci cnd dou metale diferite sunt puse n contact, un potenial electric este creat pe suprafaa din cauza diferenelor de concentraie a fluidului conductor. Acest lucru poate fi rezolvat folosind doar un singur tip de oel inoxidabil n construcii echipamentelor alimentare. O alt soluie este de a fundamenta echipamentului. 4. Coroziunea formatoare de pete. Este cauzata de agarea suprafeei metalice. Acest lucru poate fi evitat meninnd curatenia suprafeelor. Contactul suprafeelor metalice cu produsele ce conin clor pe un timp ndelungat poate provoca coroziune si pete de coroziune. 5. Coroziune data de stres mecanic. Se datoreaz aplicrii excesive a stresului mecanic in anumite zone. Agresivitatea alimentelor asupra materialelor de construcie al echipamentelor vor depinde de temperatura, pH, rugozitatea alimentelor(abrazivitate), viteza de curgere si durata de contact. Odat ce aceste aspecte se cunosc, coroziune oelului inoxidabil, din cloruri de exemplu, poate fi redusa prin ntrzierea adugrii de sare n timpul procesului de nclzire (pe ct posibil), la rezervorul de cma nclzit cu abur, care este folosit pentru a procesa sosuri care conin sare. Meninerea ph-ului saramurii intre 7.5 si 8 este, de asemenea, recomandat; in cazul in care se schimba pHul, coroziunea nu va intarzia sa apar. Cele mai corozive produse sunt cele care conin oet i sare. n aceste cazuri, inclusiv mai multe produse acide, cum ar fi sucul de lmie si castravei murai dulci

(pH = 3), oelul inoxidabil AISI 316 este materialul cel mai potrivit. Cele mai corozive produse chimice sunt substantele ce contin clor, dar nu exist nici un pericol de coroziune al oelului inoxidabil n concentraii tipice. 7.2.2. Aluminiul Aluminiul are o conductibilitate termica mare, in jur de 217 W/m*k si 187 kcal/h*m*0C, si o greutate specifica de 2700 kg/m3. Este rezistent la coroziune n condiii normale n timpul distilrii de apei, sucului de fructe, laptelui, i SO2-ului. Insa nu rezista atacului cu acid clorhidric i fluorhidric sau cu soluii caustice. Din acest motiv, produsele alcaline nu trebuie s fie utilizate in contact cu acest material. Ageni de curare acizi, pe de alt parte, sunt adecvai pentru aluminiu. n prezent, aluminiul este utilizat n construcia unor pri ale echipamente de procesare a alimentelor. Acesta nu este la fel de rezistent la coroziune ca oelul inoxidabil i nu este la fel de rezistent la abraziunea data de produsele de curare, igienizare i cele alimentare. Acesta este principalul motiv pentru care aluminiu, odat utilizat pe scar larg, este acum folosit mai rar. Chiar i butoaiele de bere sunt n prezent realizate din oel inoxidabil deoarece acesta are o rezistenta mecanica mai buna, nu are nevoie de un strat de protecie si are un aspect care reduce costurile de ntreinere. 7.2.3. Nichelul si aliajul de nichel (monelul) Nichelul pur si monelul (un aliaj cu 68% nichel, 28% cupru, fier si mangan) au fost utilizai pe scar larg n detrimentul cuprului cositorit sau nud pentru echipamente alimentare pn cnd oelul inoxidabil s-a dovedit a fi un material mai satisfctor. La nceput, nichelul pur a fost folosit pentru a construi echipamente de pasteurizare lapte i navele cptuite nclzite cu abur pentru prelucrarea supei. Unele nave cptuite sunt nc n funcionare, dup mai mult de 50 de ani, datorit coeficientul de transfer termic mare obinute de aceste nave fabricat cu nichel. Din datele experimentale navele cptuite cu nichel si nclzite cu apa s-au obinut urmtoarele rezultate: au un coeficient de transfer de cldur de 1715 kcal / hm C la stadiul de nclzire i 3300 kcal / hmC la fierbere. Pe de alt parte, atunci cnd navele cptuite au fost fabricate din oel inoxidabil, s-au obinut in timpul incalzirii si fierberii apei numai 1200 kcal / hmC i respectiv 2450 kcal / hm C . O caracteristica negativa a fierului este sensibilitatea acestuia la produsele cu sulf. Pentru a rezolva aceast problem, navele cptuite au fost construite folosind nichel numai n zona de cma i oel inoxidabil peste nivelul de lichid atunci cnd prejudiciul de la produsele cu sulf este sever. Monelul a fost iniial folosit in procesul de prelucrare al ngheatei si a altor aplicaii, dar a fost nlocuit cu oelul inoxidabil. Un aliaj de nichel, zinc si cupru a fost folosit n turnarea pieselor cum ar fi supapele, n principal pentru dispozitivele de nchidere, deoarece manifest rezistenta mecanic la abraziune mai buna dect nichelul sau oelul inoxidabil. Acest aliaj nu trebuie s intre in contact cu alimentele deoarece zincul i staniul sunt toxice. Monelul este materialul preferat pentru sistemul comun de procesare a srii deoarece prezint rezisten chiar mai buna la coroziune dect oelul inoxidabil. Acesta este, de asemenea, utilizat n pompe care transporta alcool, saramura, uleiuri vegetale, precum i sucuri de fructe.

Alte materiale metalice utilizate pentru utilajele din industria alimentara sunt cuprul i bronzul, care sunt utilizate n principal n procesul de prelucrare al berii, alcoolului, unele saramurilor de calciu (cu un pH aproape 8), ketchup, acid citric, acizi grai i uleiuri vegetale, whisky, i alte distilate. n multe cazuri, aceste materiale au fost nlocuite de oelul inoxidabil. 7.2.3. Materiale plastice Materialele plastice sunt utilizate n recoltarea i transportul materiilor prime agricole la fabrica de prelucrare a produselor alimentare, n ambalajele produselor alimentare cu alimente solide i lichide, chiar i n echipamentele de procesare ale produsele alimentare (de prelucrare, n principal rezervoare). Materialele plastice cele mai importante sunt (Robledo i Martin, 1981): Polipropilena. Folosit pentru boxe mari folosite n recoltarea i transportul materiilor prime agricole n fabrici, de exemplu,n recoltarea viei de vie. Polietilena de densitate nalta. Este cel mai frecvent utilizat material pentru cutii in recoltarea fructelor, deoarece este mai durabil i are costurile de ntreinere mai mici dect lemnul. Polietilena (PET) este utilizat pentru ambalarea laptelui, berii, i sucurilor. Plasele de recoltare msline i migdale sunt, de asemenea, realizate din polietilena si polipropilena. PVC rigid. Utilizat mpreuna cu polistirenul pentru realizarea liditelor de colectare si transportare a fructelor si legumelor mici (cpuni, ciree, struguri, zmeur, ridichi, etc.) . De asemenea, este utilizat n ambalarea uleiurilor comestibile, a vinului, a oetului, a apei minerale fr gaz, etc.). Poliester. Frecvent utilizat, atunci cnd are in compoziie fibra de sticla se folosete pentru rezervoare de fermentare lactic a mslinelor, nlocuind butoiul de lemn tradiional de 400 de kg capacitate. Poliesterul este alcalin si rezistent la clorur. De asemenea, este folosit pentru depozitarea uleiului de msline. Rezervoarele fcute cu poliester prezint o buna rezisten mecanic, durabilitate acceptabil, nu contamineaz metalic produsele alimentare, i este uor de curat. Rezervoare sunt, de asemenea, utilizate i n producia i depozitarea a vinului. Rini epoxidice. Sunt utilizate pentru cptueala de ciment i de carbon a rezervoarelor de otel pentru a evita coroziunea in prelucrarea vinului si a sucului, in depozitarea si ajuta la simplificarea operaiei de igienizare si dezinfectare. De asemenea, imbunatateste finisarea suprafeelor ce intra in contact cu alimentele si produsele de curatare si dezinfectare (Figura 7.7. si Figura 7.8.).

Figura 7.7. Cisterne din oel carbon cu cptueala epoxidica cu rezistent la substane chimice, folosita pentru depozitarea aseptica a sucului de citrice (www.enerfab.com). Rezervoarele pot varia pn la 4.000 m3 capacitate.

Figura 7.8. Imaginea data de microscopul electronic a suprafeei de finisare a oelului carbon cu garnitur epoxidica (Ra <0, 40 microni). In conductele flexibile, cauciucul natural sau sintetic a fost frecvent utilizat in trecut. Cu toate acestea PVC-ul, polietilena, nailonul i propilena sunt cele mai utilizate pe scar larg de astzi.

Bibliografie:
Baquero, J., Llorente, V. Equipos para la Industria Qumica y Alimentaria. Madrid: Ed. Alhambra, 1985. Francis, F.J. Wiley Encyclopedia of Food Science and Technology. Vol. 2nd Ed. New York: John Wiley and Sons, Inc., 2000. Hall, C.W., Farrall, A.W. Encyclopedia of Food Engineering. Westport, CT: AVI Publishing, Inc., 1986. Henry, P., Blouin, J., Fourton, S., Guimberteau, G., Peynaud, E. Sur l'utilisation des aciers inoxydables dans les installations vinicoles. Conn ,Vigne ,Vin,177: 212, 1970. Jowitt, R. Hygienic Design and Operation of Food Plant. Chichester, UK: Ellis Horwood Ltd., 1980. Peters, M.S., Timmerhaus, K.D. Plant Design and Economics for Chemical Engineers. 4 Ed. New York: McGraw-Hill, 1991. Robledo, F., Martn, L. Aplicacin de los plsticos en la Agricultura. Madrid: Ed. Mundi-Prensa. 1981.