Managementul ntreprinderilor din SUA este unul dintre cele mai copiate din lume, att datorita performantelor

acestor ntreprinderi, dar mai ales ca urmare a faptului ca n contextul SUA au fost realizate cele mai numeroase cercetari, s-au pus n aplicare cele mai multe si variate sisteme, metode si tehnici de management.

 STILUL MANAGERIAL POLITICA DE RESURSE UMANE RELATIA CU SINDICATELE ETICA IN AFACERI

Managerii din SUA pretind a practica un management participativ, care nsa este greu de explicat n contextul tendintei lor spre operativitatea adoptarii deciziilor. Stilul de management are la baza modelul anglo-saxon al capitalismului bazat pe reusita individului si a profitului pe termen scurt. Stilul managerial manifesta o tendinta puternic autoritara, determinata de ideologia ca statutul unei persoane este stabilit n exclusivitate de propriile performante n munca. Managerii americani au responsabilitatea deciziilor individuale. Traditional, managerii americani au pus accent pe distinctia dintre activitatile manageriale si cele de executie. Aceasta distinctie a fost ntarita de prejudecata ca managerii reprezinta si apara interesele proprietarilor, n timp ce restul salariatilor actioneaza mpotriva acestora. Managerii si-au retinut anumite prerogative decizionale, precum dreptul de a aloca resursele si dreptul de a face recrutari si concedieri. Acest lucru a condus, n general, la reducerea participarii executantilor la procesele decizionale privind organizarea sau strategia firmei. Managerii de vrf au responsabilitati n obtinerea rezultatelor la nivel organizational si au si autoritate totala. n acest context rezultatul este ca adoptarea deciziilor se face n exclusivitate de catre manageri, iar natura relaiilor n cadrul organizatiilor americane este de tipul autoritate-responsabilitate.

Nivelul redus de participare a angajatilor la procesul decizional a avut ca si rezultat formarea unui proces decizional centralizat n care predomina deciziile individuale. Ca urmare se poate observa n cadrul ntreprinderilor americane o predominanta a structurilor ierarhice nalte cu accentuarea pozitiilor manageriale specializate pe natura obiectivelor urmarite de organizatie. Lantul de omanda este directionat de sus n jos, cu o specializare nalta a departamentului sau grupului de munca si o responsabilitate concentrata la nivelul managerilor pentru toate deciziile ce influenteaza munca si motivarea angajatilor. Reuniunile n ntreprinderile americane prezinta unele particularitati: sunt centrate pe un obiectiv dat, se finalizeaza prin decizii concrete si solutii precise si sunt conduse de un presedinte de sedinta care nu este neaparat la cel mai nalt nivel ierarhic, dar care dispune de o capacitate recunoscuta de mediere. ntregul proces de comunicare este influentat si de distanta redusa fata de putere.

Comunicarea precisa, stilul simplu si clar se pot observa si n procesul de negociere unde americanii prezinta urmatoarele trasaturi: Sunt individualisti, doresc sa negocieze singuri; Se comporta familiar nca de la nceput; Pun toate crtile pe masa chiar de la nceputul discutiei;

Negociaza doar pe baza ofertei;

Analizeaza propunerile din perspectiva rentabilitatii investitiilor sau a termenului de obtinere a rezultatelor; i deranjeaza tcerea sau momentele de pauz n timpul negocierilor; Sunt insisteni si considera ca ntotdeauna exist o solutie; Privesc negocierea ca pe o problema ce se rezolva prin compromisuri; Considera stilul american ca fiind cel mai bun; Folosesc adesea forta ca argument, respectiv votul majoritatii, si nu si pierd timpul sa obtina consens;

O forma specifica de management centrat pe activitatile de productie conturate n SUA, l reprezinta managementul integrat al productiei. n esenta acest tip de management reuneste, de o maniera interdependenta trei abordari manageriale eficace ale activitatii de productie: 1. Tehnologia de prelucrare - presupune realizarea activitatilor de productie avnd la baza un solid fundament informatic;

2. Gestiunea stocurilor n timp real - asigura o diminuare substantiala a timpilor de stocare si aprovizionare, si concomitent a costurilor;

3. Managementul calitatii totale - presupune perfectionarea continuua a activitatilor si a elementelor implicate n aceasta activitate si satisfacerea necesitatilor clientilor.

Scopul MIP(Managementul Integrat al Productiei) = eliminarea barierelor dintre fazele, functiile si scopurile productiei pentru a crea un sistem centrat pe obtinerea de valoare adaugata.

Americanii sunt recrutati cu rapiditate si sunt eliberati din functie tot att de rapid. nsa a fi concediat nu reprezinta un stigmat. Americanii au tendinta de a schimba frecvent firma si locul de munca, din acest motiv firmele prefera sa schimbe personalul n functie de nevoi, n loc sa investeasca n pregatirea acestuia. Aceasta politica este reflectata de faptul ca cele mai mari investitii n resursele umane sunt orientate catre domeniul selectiei si recrutarii.

n managementul resurselor umane firmele americane si stabilesc urmatorul scop general: mbunatatirea motivarii ca premisa de crestere a eficientei utilizarii resursei umane. n activitatile specifice managementului resursei umane sunt angajate trei categorii de persoane:

Prima care poarta ntreaga responsabilitate n acest domeniu este reprezentata de managementul de nivel superior, respectiv presedintele organizatiei care impune un anumit climat de munca. El este ajutat de directorii executivi n stabilirea obiectivelor si politicilor din acest domeniu. A doua categorie este reprezentata de toti managerii organizatiei, care pun n practica politica de resurse umane. A treia categorie este reprezentata de departamentul de personal care are rolul activ n procesul de adoptare a deciziilor legate de resursa umana la nivelul organizatiei si de elaborare a strategiei din perspectiva resurselor umane.

Promovarea are la baza calitatile, nivelul de pregatire si vechimea personalului. Vrsta managerilor de vrf sprijina concluzia conform careia experienta joaca un rol important n promovarea n functii de conducere. Rezultatele unui studiu au demonstrat ca 75% dintre managerii de vrf aveau cel putin 45 de ani cnd au fost promovati.
Motivarea managerilor si a salariatilor americani nu are conotatii complexe ca n cazul managerilor companiilor europene sau orientale, constnd n general n recompense banesti. Acordarea de prime, de participatii la profit sau de actiuni preferentiale, reprezinta principalele metode de motivare. Tinerii angajati sunt deseori motivati si de oportunitatile de promovare. Emotia competitiei si sansa de a demonstra capacitatea de a rezolva probleme satisfac aspiratiile multor tineri americani. Dar, spre deosebire de europeni, americanii au nevoie de receptivitate, de ncurajare permanenta si de laude din partea superiorilor.

n SUA exista doua tipuri de sindicate: sindicate organizate pe criteriul profesiei si sindicate organizate pe criteriul ramurii de activitate. n general sindicatele de ramura poarta negocieri la nivel national, cu reprezentantii companiilor, scopul lor final fiind acela de a stabili termenii contractului de munca colectiv. n schimb, sindicatele profesionale tind sa negocieze numai la nivel local. Organizatiile internationale ale acestor sindicate nu se implica n negocieri colective. Reprezentantii organizatiilor internationale ofera sprijin si expertiza sindicatelor locale, acestea din urma fiind cele care poarta negocierile. Relatiile sindicate-management au fost ntotdeauna tensionate. Angajatii sunt atrasi de afilierea la aceste sindicate datorita faptului ca reprezentarea colectiva le permite sa negocieze cu managerii companiilor de pe o pozitie de egalitate. Sindicatele au avut o contributie deosebita la mbunatatirea conditiei muncitorilor, n principal prin negocierea cresterilor salariale, a beneficiilor extrasalariale si a mbunatatirii mediului de munca. Datorita dezvoltarii puternice a sectorului industrial, a productivitatii crescute si a avantajelor tehnologice ale SUA, companiile au avut capacitatea sa satisfaca cererile privind cresterea recompenselor monetare si nemonetare ale salariatilor. Astfel sindicatele si-au demonstrat utilitatea n fata muncitorilor.

O trasatura de baza a culturii manageriale americane o reprezinta, n prezent, obtinerea consensului asupra a ceea ce este bun si drept, asupra a ceea ce este cinstit, corect si responsabil. Nu trebuie neglijata importanta codurilor de etica, pentru manageri acestea fiind att o modalitate de control, ct si un instrument de apreciere privind respectarea si ndeplinirea responsabilitatilor.

Daca n SUA accentul se pune pe responsabilitatea sociala a firmei, Japonia promoveaza spiritul de echipa, iar Europa pune accent pe respectarea drepturilor omului.

n concluzie caracteristicile negative ale managementului american s-ar rezuma la:

Preferinta managerilor americani pentru cstiguri masurabile si pe termen scurt n defavoarea investitiilor pe termen lung n activitatea de cercetare si n echipamente mai productive; Dezvoltarea activitatii prin fuziuni si achizitii si mai putin prin dezvoltarea si lansarea de produse noi si cucerirea de noi piete; Concentrarea managerilor asupra carierei proprii si mai putin asupra bunastarii firmei ca ntreg; Pregatirea preponderent financiar-contabila a managerilor de vrf, fapt ce face ca firma sa fie condusa pe baza cifrelor, fara a lua n considerarea caracteristicile tehnice ale produselor, specificul industriei ;

Consumul inutil de timp si de bani n conflicte cu sindicatele, cu autoritatile publice si cu alte companii;

In vederea realizarii acestui proiect grandios au colaborat studentii: