Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Comertul electronic prin retelele de tip Intranet
1. ASPECTE GENERALE Reelele de calculatoare reprezint n prezent suportul principal pentru realizarea comunicaiilor n majoritatea organizaiilor moderne. Evoluia continu, schimbarea practicilor n afaceri i noile aplicaii foreaz ns limitele tehnologiei ctre noi performane, grade de flexibilitate i fiabilitate. Astfel, soluiile viitorului vor permite disponibilizarea unei limi de band mai mari, un trafic multimedia i o administrare simplificat a reelei. Tehnologia comutaiei va fi cea care va aborda noile cerine, mrind durata de via a reelelor existente n timp ce va permite apariia noilor arhitecturi. Ea va fi cea care va oferi funcii de scalabilitate i flexibilitate necesare pentru interconectarea reelelor n secolul urmtor. O dat cu extinderea domeniilor de aplicare a calculatoarelor, a crescut i numrul utilizatorilor ce doreau s fac schimb de date sau s prelucreze informaiile comune. De exemplu, zeci de angajai ai unei firme lucreaz mpreun la elaborarea bugetului, fiecare din ei fiind responsabil de un anumit compartiment. n cadrul unei companii de transporturi aeriene biletele la una i aceeai curs pot fi vndute de mai multe agenii, care evident, se afl n orae diferite. Pentru a soluiona astfel de probleme, au fost elaborate mijloace tehnice care permit calculatoarelor s comunice ntre ele Numim reea o mulime de calculatoare ce pot schimba informaii prin intermediul unei structuri de comunicaie. (( Structura de comunicati e (( 1.1 Topologia reelelor de calculatoare
Pagina 1 din 67
Prin topologia unei reele se nelege modul de interconectare a calculatoarelor n reea. Folosirea unei anumite topologii are influen asupra vitezei de transmitere a datelor, a costului de interconectare i a fiabilitii reelei. Exist cteva topologii care s-au impus i anume: magistrala, inel, arbore. Pe lng acestea ntlnim i alte modele topologice: stea, inele intersectate, topologie complet i topologie neregulat. n figura 1 se pot vedea reprezentate, sub form de grafuri, aceste modele.
Fig. 1. Topologii de reele Topologia de magistral este cea mai folosit atunci cnd se realizeaz reele locale de mici dimensiuni, iar performanele nu trebuie s fie spectaculoase. Acest model topologic se mai numete i magistral liniar, deoarece exista un singur cablu care leaga toate calculatoarele din retea. Avantajul este att acela al costului mai sczut (se folosete mai puin cablu), dar i acela c, n cazul ruperii unui cablu sau defectrii unui calculator, nu se ajunge la oprirea ntregii reele. Dezavantajul folosirii unui singur cablu este ca, atunci cnd dorete s transmit date, calculatorul trebuie s "lupte" pentru a ctiga accesul (trebuie s atepte eliberarea cablului). Topologia de inel conecteaz fiecare calculator de alte dou, imaginea fiind aceea a unor calculatoare aezate n cerc. Datele transmise de un calculator trec prin toate
Pagina 2 din 67
calculatoarele intermediare nainte de a ajunge la destinaie. Dac nu se folosesc cabluri suplimentare, oprirea unui calculator sau ruperea unui cablu duce la oprirea ntregii reele. Performanele unei reele inel sunt ceva mai mari dect ale unei reele magistral. Topologia stea folosete un calculator central care va fi conectat cu toate celelalte calculatoare prin cabluri directe. Toate transferurile de date se realizeaz prin intermediul calculatorului central. Dac se folosete un calculator central de mare putere, atunci reeaua va avea performane ridicate, ns defectarea acestuia duce la oprirea retelei. n afar de cele prezentate mai sus se mai pot folosi topologii combinate, cum ar fi lanul de stele, ns orice topologie ar fi aleas, exist un numr de probleme ce trebuiesc rezolvate (modul de obinere a accesului este una dintre cele mai importante, trebuind eliminat posibilitatea ca un singur calculator s "monopolizeze" mediul de transmisie). Apar probleme suplimentare atunci cnd reeaua noastr este eterogena (conecteaza diverse tipuri de calculatoare sau este formata din mai multe reele diferite ca tip). Trebuie s se realizeze o separare ntre topologia fizic, despre care am discutat mai sus, i topologia logic (modul n care datele sunt transferate de la un calculator la altul). 1.2. Protocoale de comunicare n reea Un rol important n reelele de calculatoare l joac protocolul de comunicare. Protocolul este un ansamblu de convenii i reguli pe baza crora se realizeaza transmiterea datelor. Arhitectura reelei este dat de modul de interconectare a componentelor reelei, pentru a realiza un anumit protocol de comunicare.
Pagina 3 din 67
Fig. 2. Protocolul de comunicare ISO/OSI Arhitectura unui sistem trebuie s ofere informaii despre modul n care se conecteaz componentele sistemului i despre interaciunea dintre acestea, dar ofera i o imagine general a sistemului. Stabilirea arhitecturii sistemului, fie c este vorba despre o reea sau despre un produs software, este una dintre cele mai importante etape ale realizrii unui proiect. Este foarte important s se stabileasc zonele critice ale sistemului, adic acele componente ce prezint risc mare de defectare sau care, prin defectarea lor, pot provoca oprirea parial sau total a sistemului. Trebuiesc luai n considerare i factorii care ar putea avea influen asupra sistemului (pn i condiiile atmosferice ar putea influena funcionarea unei reele). Pentru reducerea complexitii alctuirii, majoritatea reelelor sunt organizate pe mai multe nivele (straturi), n sensul mpririi stricte a sarcinilor: fiecare nivel este proiectat s
Pagina 4 din 67
ofere anumite servicii, bazndu-se pe serviciile oferite de nivelele inferioare. Atunci cnd dou calculatoare comunica, n fapt, se realizeaza o comunicare ntre nivelele de acelai rang ale celor dou maini. Nivelul n al mainii A realizeaz schimb de date cu nivelul n al mainii B prin intermediul unui protocol numit protocolul nivelului n. n realitate datele nu sunt transmise de la nivelul n al unei maini ctre nivelul n al alteia. n schimb, fiecare nivel realizeaz prelucrrile specifice asupra datelor i le transmit nivelului inferior, pn la nivelul fizic unde se realizeaz schimbul efectiv de date. Doar din punct de vedere logic se poate vorbi de o "conversatie" ntre nivelele a dou maini. ntre oricare dou nivele adiacente exist o interfa , care stabilete care sunt serviciile oferite nivelului superior. n momentul proiectrii arhitecturii reelei trebuie s se specifice clar numarul de nivele i interfetele aferente. Mulimea protocoalelor i a nivelelor reprezint arhitectura reelei. Specificaiile arhitecturii (i.e. documentaia ce descrie arhitectura) trebuie s fie destul de detaliate pentru a permite implementarea de aplicaii care s se conformeze specificului fiecarui nivel. 1.3 Modelul arhitectural ISO-OSI Odata cu apariia unei noi tehnologii, se manifest i un fenomen de proliferare a produselor ce utilizeaz tehnologia respectiv, fiecare producator dorind s impun pe pia propria realizare (mai buna sau mai proast dect altele). Dup un anumit timp, piaa realizeaz o "selecie naturala", rmnnd n competiie doar produsele de calitate. Acest interval de timp duce la "maturizarea" tehnologiei respective i reprezinta un test al utilitii ei. Urmeaz interminabile discuii i controverse ntre firmele combatante, iar o comisie internaionala ncearc s stabileasc un set de reguli i convenii obligatorii pentru toi cei ce dezvolt produse bazate pe tehnologia n discuie. Astfel se nate un standard . Din punct de vedere fizic, standardul se prezint sub forma unui "metru cub" de documentaie, prea puin accesibil omului de rnd, coninnd recomandri pe care nu toi le respect sau ar fi imposibil ca, respectndu-le, s "ias" un produs funcional. Standardul este important pentru unificarea diverselor variante ale tehnologiei respective i definete un set de reguli generale, universal acceptate, contribuind la apariia de produse portabile. Standardele sunt aprobate de organizaii internaionale, cum ar fi: OSI (International Standards Organisation), ECMA (European Computer Manufacturer's Association), IEEE (Institute of Electrical and Electronical Engineers), ANSI. Elaborarea standardelor pentru reele a devenit necesar datorit diversificrii echipamentelor i serviciilor, care a condus la apariia
Pagina 5 din 67
de reele eterogene din punctul de vedere al tipurilor de echipamente folosite. n plus, multitudinea de medii fizice de comunicaie a contribuit la decizia de a defini reguli precise pentru interconectarea sistemelor. ISO a elaborat un model arhitectural de referin pentru interconectarea calculatoarelor, cunoscut sub denumirea de modelul arhitectural ISO-OSI (Open System Interconnection). Modelul ISO-OSI mparte arhitectura reelei n apte nivele, construite unul deasupra altuia, adaugnd funcionalitate serviciilor oferite de nivelul inferior. Modelul nu precizeaz cum se construiesc nivelele, dar insist asupra serviciilor oferite de fiecare i specific modul de comunicare ntre nivele prin intermediul interfeelor. Fiecare productor poate construi nivelele aa cum doreste, ns fiecare nivel trebuie s furnizeze un anumit set de servicii. Proiectarea arhitecturii pe nivele determin extinderea sau mbuntirea facil a sistemului. De exemplu, schimbarea mediului de comunicaie nu determin dect modificarea nivelului fizic, lsnd intacte celelalte nivele. n figura 2 se pot vedea cele apte nivele ale modelului arhitectural ISO-OSI:
Fig. 3. Nivelele modelului arhitectural ISO-OSI 1. Nivelul fizic are rolul de a transmite datele de la un calculator la altul prin intermediul unui mediu de comunicaie. Datele sunt vzute la acest nivel ca un ir de bii. Problemele tipice sunt de natur electric: nivelele de tensiune corespunztoare unui bit 1 sau 0, durata impulsurilor de tensiune, cum se iniiaz i cum se oprete transmiterea semnalelor electrice, asigurarea pstrrii formei semnalului propagat. Mediul de comunicaie nu face parte din nivelul fizic.
Pagina 6 din 67
2. Nivelul legturii de date corecteaz erorile de transmitere aprute la nivelul fizic, realiznd o comunicare corect ntre dou noduri adiacente ale reelei. Mecanismul utilizat n acest scop este mprirea bitilor n cadre (frame), crora le sunt adaugate informaii de control. Cadrele sunt transmise individual, putnd fi verificate i confirmate de ctre receptor. Alte functii ale nivelului se refer la fluxul de date (astfel nct transmitorul s nu furnizeze date mai rapid dect le poate accepta receptorul) i la gestiunea legturii (stabilirea conexiunii, controlul schimbului de date si desfiintarea conexiunii). 3. Nivelul reea asigur dirijarea unitilor de date ntre nodurile surs i destinatie, trecnd eventual prin noduri intermediare (routing). Este foarte important ca fluxul de date s fie astfel dirijat nct s se evite aglomerarea anumitor zone ale reelei (congestionare). Interconectarea reelelor cu arhitecturi diferite este o funcie a nivelului reea. 4. Nivelul transport realizeaz o conexiune ntre dou calculatoare gazda (host) detectnd i corectnd erorile pe care nivelul reea nu le trateaz. Este nivelul aflat n mijlocul ierarhiei, asigurnd nivelelor superioare o interfa independent de tipul reelei utilizate. Funciile principale sunt: stabilirea unei conexiuni sigure ntre doua maini gazda, iniierea transferului, controlul fluxului de date i nchiderea conexiunii. 5. Nivelul sesiune stabilete i ntretine conexiuni (sesiuni) ntre procesele aplicaie, rolul su fiind acela de a permite proceselor s stabileasc "de comun acord" caracteristicile dialogului i s sincronizeze acest dialog. 6. Nivelul prezentare realizeaz operaii de transformare a datelor n formate nelese de entitile ce intervin ntr-o conexiune. Transferul de date ntre maini de tipuri diferite (UnixDOS, de exemplu) necesit i codificarea datelor n funcie de caracteristicile acestora. Nivelul prezentare ar trebui s ofere i servicii de criptare/decriptare a datelor, n vederea asigurarii securitatii comunicatiei n reea. 7. Nivelul aplicaie are rolul de "fereastr" de comunicaie ntre utilizatori, acetia fiind reprezentai de entitile aplicaie (programele). Nivelul aplicaie nu comunic cu aplicaiile ci controleaz mediul n care se executa aplicaiile, punndu-le la dispoziie servicii de comunicaie. Printre functiile nivelului aplicaie se afl: identificarea partenerilor de comunicaie, determinarea disponibilitii acestora i autentificarea lor; sincronizarea aplicaiilor cooperante i selectarea modului de dialog; stabilirea responsabilitilor pentru tratarea erorilor; identificarea constrngerilor asupra reprezentrii datelor; transferul informaiei.
Pagina 7 din 67
Primele trei nivele de la baza ierarhiei (fizic, legatur de date, reea) sunt considerate ca formnd o subreea de comunicaie. Subreeaua este rspunztoare pentru realizarea transferului efectiv al datelor, pentru verificarea corectitudinii transmisiei i pentru dirijarea fluxului de date prin diversele noduri ale reelei. Acest termen trebuie neles ca desemnnd "subreeaua logica", adic mulimea protocoalelor de la fiecare nivel care realizeaz funciile de mai sus. Termenul de subreea este utilizat i pentru a desemna liniile de transmisie i echipamentele fizice care realizeaz dirijarea i controlul transmisiei. Modelul OSI nu este implementat n ntregime de productori, nivelele sesiune i prezentare putnd s lipseasc (unele din funciile atribuite acestora n modelul OSI sunt ndeplinite de alte nivele). Modelul OSI este un model orientativ, strict teoretic, realizrile practice fiind mai mult sau mai puin diferite. S vedem cum se realizeaz un transfer de date ntre dou maini gazd. Cel mai bun exemplu este modul n care putem citi o pagina web aflat pe un calculator situat la mare distan: utilizatorul lanseaza un program pentru vizualizarea paginilor web (browser); browserul este entitatea aplicaie care va "negocia" pentru noi obtinerea paginii; nivelul aplicaie va identifica existena resursei cerute de client (clientul este browserul, care-l reprezint pe utilizator n aceast "tranzacie") i a posesorului acesteia (serverul - neles ca fiind entitatea ce ofer resursa cerut nu calculatorul central al unei reele; in cazul nostru avem de-a face cu un server de web). Se realizeaza autentificarea serverului (se verifica dac partenerul este ntr-adevar cine pretinde c este) i se stabilete dac acesta este disponibil (poate i vrea s ne satisfac cererea). Nivelul sesiune va stabili o conexiune ntre procesul client i procesul server; Nivelul transport se va ocupa de ntreinerea conexiunii i de corectarea erorilor netratate la nivelul reea; Nivelul reea va asigura transferul datelor n secvene (pachete), stabilind drumul acestora ntre server i client Lucrurile sunt ceva mai complicate decat n cele prezentate mai sus. Datele sosesc prin intermediul mediului de comunicaie ca un flux de bii. La nivelul legturii de date, biii sunt transformai n cadre, iar la nivelul reea n pachete. n cele din urm, datele ajung la nivelul aplicaie unde sunt preluate de browser i ne sunt prezentate. Fiecare nivel adaug sau terge o parte din informaiile de control ataate datelor de celelalte nivele.
Pagina 8 din 67
1.4 Modelul TCP/IP Modelul TCP/IP a fost utilizat de reeaua ARPANET i de succesorul acesteia, INTERNET, numele provenind de la protocoalele care stau la baza modelului: TCP (Transmission Control Protocol) si IP (Internet Protocol). Obiectivul central avut n vedere la proiectarea reelei a fost acela de a se putea interconecta fr probleme mai multe tipuri de reele, iar transmisia datelor s nu fie afectat de distrugerea sau defectarea unei prti a reelei. n plus, arhitectura reelei trebuia s permit rularea unor aplicaii cu cerine divergente, de la transferul fiierelor i pn la transmiterea datelor n timp real (videoconferine). Modelul TCP/IP are doar patru nivele:
Fig. 4. Modelul architectural TCP/IP Nivelul gazd-reea Modelul nu spune mare lucru despre acest nivel, esenialul fiind acela ca, printr-un anumit protocol (nu se zice nimic despre el), gazda trimite prin intermediul reelei pachete IP. Acest protocol misterios difer de la o reea la alta i subiectul nu este tratat n literatura de specialitate. Nivelul internet Acest nivel este axul pe care se centreaza ntreaga arhitectur, rolul sau fiind acela de a permite gazdelor s emit pachete n reea i de a asigura transferul lor ntre surs i destinatie. Se definete un format de pachet i un protocol (IP), nivelul trebuind s furnizeze pachete IP la
Pagina 9 din 67
destinaie, s rezolve problema dirijrii pachetelor i s evite congestiile (lucreaz asemanator cu nivelui reea din modelul OSI). Nivelul transport Este proiectat astfel nct s permit dialogul ntre entitaile pereche din gazdele surs i destinaie, pentru aceasta fiind definite dou protocoale capat-la-capat: TCP si UDP. Protocolul de control al transmisiei (TCP) permite ca un flux de octei emis de o maina s fie recepionat fr erori pe orice alt maina din reea. TCP fragmenteaza fluxul de octei n mesaje discrete pe care le paseaz nivelului internet. La destinaie, procesul TCP receptor reasambleaz mesajele primite, reconstituind datele iniiale. TCP realizeaz controlul fluxului de date pentru a evita situaia n care un transmitor rapid inund un receptor lent cu mai multe mesaje dect poate acesta s prelucreze. TCP este un protocol orientat pe conexiune. UDP (User Datagram Protocol- protocolul datagramelor utilizator) este un protocol nesigur, fr conexiuni, destinat aplicaiilor care doresc s utilizeze propria secveniere i control al fluxului i nu mecanismele asigurate de TCP. Este un protocol folosit n aplicaii pentru care comunicarea rapid este mai important dect acurateea transmisiei, aa cum sunt aplicaiile de transmitere a sunetului i imaginilor video. Nivelul aplicaie Nivelul aplicaie conine protocoalele de nivel nalt, cum ar fi terminalul virtual (TELNET), transferul de fiiere (FTP) i pota electronic. Protocolul TELNET permite utilizatorului s se conecteze pe o maina aflat la distan i s lucreze ca i cum s-ar afla ntradevar lng aceasta. Pe parcurs s-au adugat alte protocoale ca DNS (serviciul numelor de domenii), pentru stabilirea corespondenei dintre numele gazdelor i adresele reelelor, NNTPfolosit pentru transferul articolelor (tiri), HTTP-folosit pentru transferul paginilor web, e.t.c. 1.5. Clasificarea reelelor Urmeaz prezentarea ctorva tipuri de reele (att locale ct i globale). Voi ncerca s fac o trecere n revist a topologiilor de reea, a ctorva modaliti de conectare la o reea precum i a ctorva protocoale de reea. Avem n primul rnd dou mari categorii de reele: reele de tip LAN (Local Area Network) i reele de tip WAN (Wide Area Network).
Pagina 10 din 67
1. Reeaua LAN este constituit din mai multe calculatoare care alctuiesc o reea, de regul reeaua e construit n interiorul unei cldiri sau cel mult pe o distan de cteva cladiri (din cauza unor restricii de tip hardware Exceptie fac LAN-urile cu transmisie de date prin cablu cu fibr optica). Topologia reelelor LAN poate fi construit n mai multe feluri ce difera intre ele prin intermediul modului de conectare a calculatoarelor intre ele. Reelele de tip Client/Server folosesc un calculator separat (server) care lucreaza la nivel centralizat cu toate fiierele i efectueaz serviciile de tiparire pentru mai multi utilizatori. Clienii din reea sunt staii de lucru (workstations) i sunt conectate la server. Clienii sunt reprezentai n general de calculatoare puternice dar pot aparea i calculatoare mai slabe n timp de Serverul este n genere un calculator foarte puternic, n comparatie cu calculatoarele care urmeaza a fi legate la el, i care este n asa fel configurat nct s ofere cele mai rapide rspunsuri pentru clienii reelei i pentru a asigura cea mai bun protecie din reea pentru datele critice. Din cauz c Serverul trebuie s poat rezolva simultan mai multe solicitri este necesar ca el sa ruleze un sistem de operare (SO) care s fie specific destinat acestui lucru: aici se recomanda n general orice SO de tip *NIX cum ar fi Linux, Unix, FreeBSD, dar i altele cum ar fi OS/2 sau Win NT. Reele de tip Peer-to-Peer nu folosesc acel calculator central numit Server, ci dimpotriva ele folosesc mpreun unitile de disc i imprimantele sau de ce nu chiar fiiere i programe. ns acest tip de reea are destul de multe defecte: deoarece un calculator de birou nu este un calculator super-performant cu SO-uri de tip *NIX instalate exist pericolul destul de mare de altfel de a suprasatura staiile de lucru dac mai muli utilizatori acceseaz n acelai timp resursele aceluiai calculator. Reeaua WAN este alctuit din foarte multe calculatoare legate n reea i care este localizat pe o suprafa ntins, n cazul Internet-ului pe tot globul. Reeaua este alcatuit din multe servere care n general sunt maini UNIX, care pot asigura un multitasking controlat i un multithreading adevarat, spre deosebire de Windows care doar simuleaza doar (foarte bine ntr-adevar) aceste lucruri. n cadrul acestui tip de reea se folosesc anumite protocoale pentru a putea transmite date n cadrul unui asemenea gigant. Se folosesc de asemenea adrese de locaie numite adrese IP (Internet Protocol) cu ajutorul crora serverele de Internet gsesc mult mai uor calculatoarele din reea. n cadrul acestei reele se folosete un protocol de transfer de date care de fapt este o denumire colocviala pentru mai mult de 100 de protocoale diferite dar care au fost inglobate sub aceeai denumire TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol).
Pagina 11 din 67
Acest protocol cuprinde ntre altele i protocoalele de Telnet (Terminal emulation), FTP (File Transfer Protocol), HTTP (Hyper Text Transfer Protocol), SMTP (Simple Mail Transfer Protocol). Acest protocol a fost elaborat de Ministerul Apararii Nationale din SUA in anii 70 i are, i acum, cea mai larga arie de utilizare. Principalele avantaje pe care acesta le prezinta ar fi: Independena de platform. Protocolul TCP/IP nu a fost conceput pentru utilizarea ntrun mediu destinat unui anumit tip de hardware sau software. A fost i este utilizat n reele de toate tipurile. Adresare absolut. TCP/IP asigur modalitatea de identificare n mod unic a fiecrei maini din Internet. Standarde deschise. Specificaiile TCP/IP sunt disponibile n mod public utilizatorilor i dezvoltatorilor. Oricine poate s trimit sugestii de modificare a standardului. Protocoale de aplicaie. TCP/IP permite comunicaia ntre medii diferite. Protocoalele de nivel nalt cum ar fi FTP sau TELNET, au devenit omogenizate n mediile TCP/IP indiferent de platform. Conectarea la INTERNET a reelelor WAN se poate face la noi prin doua modaliti: prin modem sau prin cablu de televiziune. n ambele cazuri avem nevoie de un ISP (Internet Service Provider) care s furnizeze servicii de conectare la Internet. Aceste ISP-uri pot oferi o conectare mai rapid sau mai lent n functie de serverele pe care le posed. Dac Serverul este configurat s poat fi folosit i ca Proxy atunci automat i calitatea serviciului se va mbuntii, un server de Proxy folosete disc-uri de cache astfel nct paginile i n general informaia pe care utilizatorul o cere prin intermediul protocoalelor se va descrca n primul rnd pe acele disc-uri de cache asigurnd astfel o comunicare mai bun cu clientul. Transmiterea datelor se face pe buci numite packages care n cazul cel puin al unui modem sunt destul de mici i astfel se ntalnete de multe ori situaia cnd serverul de pe care se ia respectiva informaie st i ateapt ca propriul nostru calculator s primeasc acele packages. Mrimea acestor packages se numete MTU(Maximum Transfer Unit). n cazul unui modem de mic vitez, cu ct MTU-ul este mai mic cu att mai bine, cu att mai repede se desfoar transferul datelor. Conexiuni prin modemuri asincrone: ISP-ul asigur o conexiune de dial-up cu ajutorul unui protocol numit PPP (Point-to-Point Protocol) sau SLIP (Serial Line Internet Protocol). SLIP este un protocol extrem de simplu, care furnizeaz un mecanism de transmitere printr-o conexiune serial a pachetelor generate de IP (datagrame). Transmite datagramele pe rnd, separndu-le printr-un octet numit SLIP END, pentru a sugera c marcheaza sfritul unui
Pagina 12 din 67
pachet. SLIP nu asigur mijloace de corectare a erorilor i nici de comprimare a datelor, astfel c a fost nlocuit de PPP. PPP este un protocol pe trei niveluri care mbunteste fiabilitatea comunicaiilor seriale TCP/IP prin asigurarea mijloacelor pentru corectarea erorilor i pentru comprimarea datelor, caracteristici care i lipsesc protocolului SLIP. Cele mai multe pachete TCP/IP contin suport pentru PPP, la fel ca si majoritatea ISP-urilor. Daca ar fi sa alegem ar trebui sa ne indreptam spre PPP deoarece asigura capacitate de transfer superioara si comunicatii mai sigure. 1.6. Comunicarea prin intermediul HTTP (Hyper Text Transfer Protocol) Dupa cum i spune i numele, HTTP este un protocol care permite transformarea unor comenzi de formatare de text. Aceste comenzi sunt scrise n limbajul HTML (Hyper Text Markup Language) i pot fi scrise cu orice tip de editor de texte fiind mai apoi interpretate de un parser integrat ntr-un Browser i care astfel ne permite s vizualizm pe Internet documente realizate n cele mai felurite moduri, n funcie de imaginaia i resursele celui care a creat acel document. De fapt ce este HTML-ul mai exact? HTML-ul este un set de convenii pentru marcarea poriunilor de document astfel nct fiecare poriune s apar cu format distinct atunci cnd documentul este accesat de un program de analiz sintactic (parser). HTML este limbajul de marcare ce stabilete aspectul documentelor WWW (World Wide Web), iar prin intermediul browserelor se poate vedea documentul gata formatat. HTML este de fapt un subset al standardului SGML (Standard Generalized Markup Language) si include capacitati care permit autorilor sa insereze hiperlegaturi care afiseaza alte documente HTML cand se executa clic pe ele.
2. BAZELE INTRANETULUI Un intranet este o reea intern, independent, ce conecteaz mai muli utilizatori folosind tehnologia Internet. De fapt, intranet-ul mparte teritoriul nelimitat al Internetului, stabilind sectoare cu acces controlat n care utilizatorii pot comunica i interaciona liber. Construit i gestionat de companii sau organizaii (numite i sponsori), aceste reele se
Pagina 13 din 67
bazeaz pe World Wide Web, stabilind comunicaii pe platforme diferite ntre utilizatorii autorizai n timp real. Aceasta idee a reelelor intranet nu este chiar att de nou. De fapt, unele dintre cele mai folosite aplicaii folosite n Internet, cum ar fi BBS (buletin boards) i accesul la servicii comerciale cum ar fi America OnLine (AOL), sunt de fapt Intranet-uri la scar larg. Acestea folosesc grupuri identificabile de utilizatori care au acces la un site pe Internet, care se conecteaz folosind un nume de identificare (username) i o parol sau alte metode de recunoatere. De exemplu, fiecare abonat la AOL are un cont individual pentru care este stabilit o parol pentru acces. Cu ajutorul sistemului de parole, utilizatorul poate s-i aleaga i s-i culeag ce informaie dorete, s contracteze servicii i s participe la tranzacii Web. Pe de alt parte, sistemul permite providerilor de servicii comerciale s urmreasca folosirea i ntreinerea contului abonailor i informatii despre pli. n contrast cu aceste servicii comerciale extinse, reelele intranet sunt create pentru grupuri specifice de utilizatori. Ele sunt mici, personalizate n funcie de grupul de utilizatori, i mai sofisticate n caracteristici dect serviciile extinse. n plus, folosite ca mediu de comuncare intern, reelele intranet poseda mecanisme de securitate sporit. Diferena de baz ntre serviciile cu acces general al abonatului i reeaua intranet a unei organizaii este n structura i n scopul folosirii acesteia. Dei conceptul de baz este acelai, diferena poate fi exprimat ntr-o fraza: majoritate contra minoritate. Serviciile extinse pentru utilizatori ofera toate lucrurile tuturor utilizatorilor indifferent de categorie, pe cnd intraneturile specifice organizaiei se concentreaz asupra unui grup finit de utilizatori care solicit informaii clare pentru a-si atinge scopurile. O greeal des ntlnit este aceea de a considera intraneturile ca sistemul de pota electronic. n esen, pota electronica convenionala folosete un sistem central de routare pentru a oferi comunicaia liniar, secveniala ntre doi utilizatori. Pe de alta parte, reelele intranet, funcioneaz pe baza tehnologiei Internet. Aceasta nseamn c mai muli utilizatori pot interaciona efectiv n timp real, pot stoca sau cuta documente, pot colabora la documente, pot schimba imagini, sunete, filme. n funcie de cum este construit intranetul, utilizatorii pot sri dincolo de reea i s acceseze obinuitul Web pentru cercetare sau alte scopuri, fr s realizeze c s-au mutat din intranet n Internet. 2.1. Avantajele intranetului
Pagina 14 din 67
Reelele intranet ofer multe avantaje care se mpart n dou mari categorii: productivitate i eficacitate. n acest context, productivitate nseamn mbuntirea transferului de informaie: schimbul, primirea, evitarea obstacole logice pentru strngerea i rspndirea informaiei necesare. Eficacitatea nseamn impactul organizaional pentru colaborare i luare de decizii. Creterea productivitii Creterea productivitii poate fi lesne observat i msurat cantitativ. De exemplu, muli sponsori ai intranetului aduc la cunotin economii consistente (tarif potal, costuri pentru telefoane, etc). Alte economii se fac din diminuarea documentelor produse, cum ar fi manualele companiei, brouri pentru anumite produse, materiale pentru clieni, care pot fi rspndite electronic n loc s fie tiprite sau trimise prin pot. Unul dintre cei mai importanti factori pentru creterea productivitatii este economia timpului angajailor. Un intranet care funcioneaza la maxim poate reduce costurile telefonice, poate schimba planuri de documente, i poate economisi timpul petrecut n coordonarea achiziionarii de informaii. n multe organizaii, un intranet centralizeaz articolele (secvene dintr-o tire), le taie, le unete, i se creaza electronic noi articole dintr-o singur locaie, mai bine decat n mai multe birouri din companie. Departamentul de vnzare a unei companii folosete intranetul foarte mult ca un mediu de relaii cu clientul. Reprezentanii de vnzri acceseaza informatiile despre produsul online din birourile clienilor, n caz c au nevoie de slide-uri sau informaii despre acesta. Pentru produsele mai sofisticate ale unei companii, departamentul de marketing a creat un sector n intranet specific clienilor, care utilizeaz parole pentru a accesa noutaile n cercetare i dezvoltare i informaiile nepublicate nc despre un produs. Coninutul unei reele intranet Un factor n creterea valorii unei reele intranet este coninutul. Orice reea intranet de succes conine un volum calitativ de informaii, nu neaparat mare, de care beneficiaz utilizatorul. Bineneles, ceea ce cuprinde intranet-ul poate varia considerabil, depinznd de grupurile de utilizatori i de prioritile acestora. Oricum, cteva principii de baz valabile pentru orice coninut al oricrei reele intranet este ca informaia s asigure: Relevan: aceasta este mai ales pentru utilizator. Organizaiile care folosesc un intranet numai pentru forumuri pasive ale unor grupuri pot fi dezamgite de aceasta investiie. Oportunitate: blocajele n intranet descurajeaz utilizarea acesteia; utilizatorii revin la metodele convenionale de comunicare cnd mesajele i e-mail-ul sunt ncetinite sau nesigure.
Pagina 15 din 67
Update-uri frecvente: foarte multe site-uri, fie publice sau private sufer de aa-zisul coninut static, iar interesul pentru acestea scade drastic. Intranetul ofer capacitatea de a schimba consistent informaiile o capacitate ce trebuie exploatat prin automatizare sau alte caracteristici. Accesibilitate: cea mai bun informaie din lume nu are nici o valoare dac utilizatorul nu poate intra repede n posesia ei. O particularitate a intranetului este s fac informaiile disponibile, i construcia site-ului s aib n grij introducerea de motoare de cautare sau alte utilitare pentru mbuntirea accesului utilizatorilor. Este important s reinem c intranet-urile sunt de fapt construite pentru cerinele i preferinele utilizatorului, iar acestea trebuiesc introduse nc de la conceperea i dezvoltarea iniial a site-ului. Ca n orice alt proiect de construcie este mai uor i eficient s proiectezi de la nceput dect s faci modificri dup aceea. Caracteristicile i funciile site-ului trebuie s fac coninutul relevant, de actualitate i accesibil care permite aducerea la zi a informatiilor foarte usor pot fi incorporate in specificatiile de la inceput. 2.2. Scopurile intranetului Principiul de baza pentru un intranet apreciat este informaia necesar organizaiei. Ca o regul general, intranet-urile sunt cele mai folositoare organizaii care : sunt raspandite geografic mpart obiectivele comune ale firmei au aceleai necesiti informaionale apreciaz colaborarea. Cum sugereaz i aceast list, criteriile pentru utilitatea unui intranet sunt i obiective i subiective, logistice i culturale. Deci, ca un intranet s fie semnificativ, trebuie s reflecte un obiectiv comun, central cel mai adesea activitatea comun sau obiectivul organizaional impartit de diversi indivizi sau grupuri. Este important de reinut c nu orice organizaie necesit un intranet. O companie mic, ce opereaz ntr-o singur locaie, de exemplu, poate face schimb de informaie mai mult dect adecvat prin memorandumuri, ntlniri etc. O astfel de organizaie poate foarte bine s foloseasc Internetul ca o surs de a achiziiona informaia, dar nu necesit puterea i eficiena unui intranet. n contrast, o companie cu mai multe departamente de vnzri sau sectoare n diferite locaii, asociaii comerciale sau grupuri non-profit cu muli membri sau filiale, pot beneficia
Pagina 16 din 67
semnificativ prin implementarea propriului intranet. Organizaii ca acestea se strduiesc s echilibreze necesitile managerilor pentru informaii care trebuiesc s fie cuprinzatoare i de actualitate, dar sunt ngreunai de provocrile logistice care apar din cauza fusurilor orare, a computerelor incompatibile i a serviciilor telefonice neregulate, dezordonate. Ca un rezultat al acestor obstacole, deciziile critice nu pot beneficia de colaborare deplin ntre colaboratori sau de nelegerea multilateral a informaiei distribuit egal ctre toi cei care iau decizii. Pot fi mari diferene ntre filiale sau birouri n abilitatea de a mpri informaiile membrilor i angajatilor. La fel, organizaiile rspndite se lovesc des de problema transmiterii datelor (despre vnzri, despre profit, finante etc) ctre sediul central. Intranetul ajut firmele s creeeze i s promoveze o imagine comun despre componentele separate ale oragnizaiei prin mputernicirea individualismului. Pentru multe companii, acesta este un concept revoluionar: a atinge scopul colectiv distribuind nu centraliznd puterea. Adoptarea utilizrii unui intranet este o decizie care urmrete s rspunda anumitor scopuri ale firmei sau organizaiei respective. Dintre acestea menionm: Structura: nelegerea structurii organizaiei ajut n general la determinarea utilitii intranetului i funciile acestuia vor fi de cea mai buna calitate. Are organizaia mai multe birouri in diferite locatii? Angajaii au diferite funcii (vanzari, relatii cu clientii, drept, tehnologie etc) mprtite in mai mult de o locatie? Este firma organizat ierarhic? Este mprtiat? Este centralizat? Este descentralizata? Schimbul intern de informaii/comunicaii: nelegand care este rutina informaiei n firm ajut foarte mult la eliminarea obstacolelor n comunicaia cu ajutorul intranetului. Care sunt sursele cele mai importante de informaie din interiorul sau din exteriorul firmei? Care este modul prin care circul informaia (prin e-mail, prin predare de urgen pota, telefon, conferine etc)? Cum se iau de obicei deciziile? Cum este cercetarea de obicei mprtita i coordonata? Comunicaiile externe: A nelege cum firma interacioneaza cu principali clieni ajut la sugerarea oportunitilor pentru utilizarea intranetului pentru a-si nsui mai bine necesittile. Exist grupuri n afara organizaiei (cum ar fi: clienti, actionari, voluntari) cu care firma colaboreaz frecvent?
Pagina 17 din 67
Cum i ine la curent organizaia? De ce informaii au nevoie? Dorine? Ateptari? Cum primete i elaboreaz informaiile primite firma de la ei? Obstacole: O analiz drastic a obstacolelor ce stau n calea realizrii unei comunicari eficiente ajut s descoperi punctele slabe ale organizaiei i s creezi prioriti n dezvoltarea intranetului. Care sunt principalele obstacole ce se opun comunicrii eficiente? Aceste obstacole sunt de natura tehnic? Logica? Cultural? Care este impactul acestor obstacole? Resurse: Evaluarea resurselor actuale ajut la stabilirea unui punct de plecare real n implementarea i dezvoltarea reelei intranet. Care este nivelul tehnologic actual al organizaiei? Care sunt resursele angajai i intermediari ce sunt necesare pentru construirea i ntreinerea intranetului? Care sunt resursele financiare, tehnice, etc care sunt disponibile n prezent? Cum am spus mai devreme, scopul unui intranet poate fi modest sau ambitios, foarte specific sau foarte larg. Ca n orice iniiativa major, organizaia ce sponsorizeaza trebuie s-i pun cteva ntrebri de baz nainte de a finana intrenetul. Ce ne dorim s realizm? Aceasta este obiectivul de baz care ajut la crearea scopului pentru dezvoltarea intranetului. De ce vrem s-l realizm? De fapt, este o ntrebare pentru a forta organizatia s considere intranetul ca o strategie de afaceri. (Un raspuns ca: Deoarece i altii au fcut aa ceva nu se accepta). Cum ne ateptm s ne atingem scopul? Aceasta ntrebare ne ajut s stabilim cadrul de dezvoltare pentru planificarea proiectului, incluznd stabilirea conducerii, specificaiile tehnice, cerinele de resurse, un program i tiparul personalului. Ct va costa? O imagine real a costurilor intranetului trebuie s includ estimaii de cheltuieli pe termen scurt i s se atepte la economii n timp. Cum vom supraveghea progresul? Intraneturile au tendina de evoluie n timp, i este esenial s construim mecanisme pentru determinarea progresului in comparatie cu asteptarile. Cum vom obine succesul? Ca orice alta iniiativa, eficiena intranetului este n final determinat printr-o analiz bilan costuri/ctig. La un nivel mult mai strict, organizaia sponsor trebuie s defineasc urmtoarele elemente:
Pagina 18 din 67
Care sunt utilizatorii menii s folosesca intranetul? Grupul utilizatorilor poate fi larg sau restrns n funcie de cerinele organizaiei. Poate fi definit ca: compania fiecrui angajat sau toi efii de departamente. Cum s ne ateptm ca audiena la care intim s foloseasc intranetul? Interaciunea utilizatorului cu intranetul va crete considerabil, n funcie de funciile site-ului i de necesitile utilizatorului. Pentru fiecare grup de utilizatori, organizaia trebuie s defineasc utilitile i beneficiile specifice pentru a ajut la construcia site-ului, ca s ndeplineasc nevoile i ateptrile pentru fiecare grup. De exemplu, directorii medii gsesc foarte bun ca utilitar, serviciul de mesaje, iar reprezentanii vnzrilor gsesc foarte util s existe o arhiva central. De ce are nevoie audiena pentru folosirea lui? Daca am ales cine s utilizeze intranetul i n ce scop, urmtorul pas este s estimm ceea ce deja exist n materie de computere, conexiuni, i expertiza intern. n unele cazuri, de exemplu, un anumit grup de utilizatori poate cere cursuri suplimentare pentru perfecionare, n timp ce alii au nevoie de conexiune i de un manual de utilizare.
2.3. Nivele de utilizare i nivele de impact asupra utilizatorilor n evaluarea beneficiilor poteniale ale intranetului, este util s considerm trei nivele de funcionalitate, fiecare va fi discutat separat. Iat n ordine crescatoare, n funcie de dificultate i n funcie de impactul organizaional: Nivelul I : prezentarea informaiilor generale; Nivelul II : mprirea informaiilor despre afacere; Nivelul III : comunicaii interactive; Flexibilitatea nnscut a intraneturilor le permite organizaiilor s porneasc de la un nivel simplu i s-i mreasc capacitatea n funcie de necesiti. Muli sponsori de intraneturi folosesc acest mediu exclusiv pentru a propaga informaiile n organizaia lor. Dar din cauza obstacolelor organizaionale sau din cauza alegerii pe care o fac, ei nu depesc nivelul I. Sponsorii mai ambiioi au ca scop colaborarea de la nivelul III de la nceput. Pentru aceste organizaii, nivelul I i nivelul II ofer resursele pentru nivelul III. Indiferent de scopul iniial al organizaiei, sau calea pe care o va alege pentru atingerea scopului, este util s nelegem aria larga de posibilitati.
Pagina 19 din 67
Referitor la aceste trei nivele de acces, organizaia sponsor poate defini care dintre acestea este cel mai potrivit pentru grupul de utilizatori. n unele cazuri, intraneturile pot funciona ca buletine informative numai pentru angajai, iar n alte cazuri grupul de utilizatori se extinde i cuprinde i pe alii, ca: clieni importani, parteneri acionari sau investitori. Nivelul I: Prezentarea informaiilor generale De la cel mai mic grup pn la cel mai mare trade multinaional, fiecare organizaie are o form de informare comun att pentru proprii membrii ct i pentru cei din exterior. Formale sau informale, aceste informaii ajut la a ine legat organizaia, artnd pe nelesul tuturor elurile, resursele, tirile etc. La baza sa, un intranet funcioneaza ca un depozit de informaie al sponsorului, accesibil pentru acele organizaii care sunt mandatari. Acestea pot fii angajai, voluntari, membrii ai asociaiei, liderii comunitii, clieni, acionari, sau orice alt grup pe care-l cuprinde organizatia. Totate aceste grupuri de mandatari, pot fi considerate ca potentiali utilizatori ai intranetului. Informaia afiat pentru aceti mandatari poate avea multe forme, care pot fi adaptate pentru mediul intranetului. Ca o metod empiric general, virtual, tot ce se poate tipari poate fi ataat la intranet, i chiar poate nlocui metoda convenional de tiprire. Mai mult dect att, fa de o brour tiparit, de exemplu, coninutul intranetului poate fi rennoit constant on-line, ceea ce reprezint economie de timp i bani. De exemplu, registrele cu angajai, manuale i proceduri standard de operare care n farte multe companii sunt ntr-o revizuire permanenta pot fi publicate n intranet i citite de ctre utilizatorii autorizai. Intranetul poate fi folosit pentru rspndirea documentelor care necesit s fie citite (de exemplu procedurile de siguran) prin urmrirea accesului utilizatorilor i evitnd metoda tradiional i ngreunat de a citi i a nsemna cum este prezentata n figura urmtoare. Din ce n ce mai mult, acest principiu se aplic i la fiierele audio i video. De exemplu, campania de publicitate a unei organizaii poate fi publicat pe un site intranet, pentru a fi vizualizata de utilizatorii autorizai. n acest caz, funcia de cutare este o alta provocare, dar ceea ce a aparut rapid n motoarele de cutare este funcia de a citi imaginile la fel de bine ca i cuvintele. Multe companii folosesc intranetul pentru a publica istoria fondurilor de pensie ale angajatilor, planurile fondurilor deinute. Civa pai mai departe: un computer al reelei
Pagina 20 din 67
intranet al unei compani permite angajatilor sa contribuie direct la planul 401K folosind un soft de nalt securitate. Alte organizaii prezint pe buci sau pe regiuni performanele n vnzri, rennoite i comparate lunar, pentru a permite tuturor comercianilor s i vada vanzarile in comparatie cu altii. Alte companii public alte informaii comparative, ca de exemplu timpul pierdut n accidente, performanta mbunatatita in anumite locatii, sau raportarea progreselor in noi initiative de piata, pentru a fi vazute de toate grupurile de utilizatori sau de anumite grupuri de utilizatori (functionari). Informaiile despre produse este o alt categorie a intraneturilor, ale caror sponsori vd n acest mediu mrirea serviciilor pentru clieni. n unele cazuri, adugarea intranetului a nsemnat chiar nlocuirea metodelor tradiionale pentru prezentarea informaiilor despre produs, cum ar fi 800 de numere de telefon pentru informaii. Concernele industriale au adoptat repede aceast metoda deoarece, n majoritatea cazurilor clientii sunt in numar mic si in general prefera accesul la Internet. Pentru aceste companii, intranetul ofera posibilitatea sa anunte repede clientii in cazul aparitiei unor noi informatii despre produse sau unor noi produse, dar si sa ofere noile specificatii despre utilizare, avand grija ca aceasta informatie sa fie densa. Nivelul II: mprirea informaiilor despre afacere n plus fa de a publica informaii istorice sau relativ statice, ca de exemplu raporturi anuale sau relatarea activitilor, fiecare organizaie pstreaza datele care sunt n continu schimbare. Aceste date pot determina cantitativ producia, vnzrile sptmnale, sau inventarul produselor; poate confirma numrul de membri sau taxele. n plus, multe organizaii genereaz date care reflect viitorul - pe partea vnzrilor, de exemplu estimarea bugetului, sau rapoarte despre progres pentru noile proiecte. La nivelul II, intraneturile pot ajuta organizaiile s gestioneze aceste date care se modifica permanent (sau adesea n particular), date care sunt depuse n baze de date puternice, cum ar fi Oracle. Aceste baze de date permit capacitate maxim pentru schimbri rapide ale coninutului site-ului, adesea chiar fiind automatizate. De exemplu, supermarket-uri computerizate din mai multe orae legate ntre ele, folosesc baze de date pe care le utilizeaza n comun, pentru a avea n eviden inventarul i vnzrile. Daca s-a ntmplat vreodata s vi se spuna c n magazinul n care v aflai nu se afla n stoc un anumit produs, dar un alt magazin l are, nseamn ca ai fost informat prin
Pagina 21 din 67
intermediul unui intranet. Fiecare magazin i ine propriul sau inventar i l updateaza la o baza de date centrala. Unele magazine updateaza n fiecare noapte sau saptamanal, iar altele chiar n fiecare minut. Folosind o legtura directa ntre magazine, pstrarea inventarului comun este o procedura relativ simpl. Apoi, fiecare dintre magazine cunoate ce produse au toate celelalte magazine n stoc i poate oferi servicii mbuntaite clientilor. Iata un exemplu de o astfel de reea de magazine: firma Bikes USA, un vanzator regional de biciclete avand 11 locaii in Maryland, Washington D.C., Virginia, si Carolina de Nord, a atins nivelul II al unui intranet iar n curand l va atinge i pe al III-lea. n februarie 1995, compania a nceput s dezvolte un sistem informatic care i va ajuta la inerea evidenei i s mbuntateasca relatia cu clientii. Astfel s-a renunat la lipsa de comunicaie ntre magazine, i s-a folosit o baza de date comuna pentru inventarierea produselor. n prezent cele 11 locaii unde se afla Bikes USA sunt conectate la serverul central din Alexandria, care este de fapt i sediul central. Aceasta legtura permite vnztorilor sa acceseze serverul i sa caute un produs in orice locatie. De exemplu, dac un cumparator dorete un anumit tip de bicicleta, care nu este momentan n stoc, vanzatorul cauta in baza de date care dintre magazine o are n stoc i ndreapt cumparatorul spre acea locatie. Rennoirea bazei de date se face n fiecare sear. Acum compania planific utilizarea n viitorul apropiat al unui WAN ca s poat ine evidena n timp real. Alte mbuntiri sunt e-mailul n timp real i transmiterea vocala (conferinte) pentru a economisii banii dati pentru telefoanele pe distane lungi. De altfel firma dorete s centralizeze muzica din magazine i sa ofere informatii clientului interesat de biciclete, ca de exemplu evenimente importante sau deschideri de noi magazine. Pentru a duce pna la capat capabilitatile retelei sale, fiecare magazin are cateva noduri dintr-un LAN, si sediul central foloseste un ethernet (retea 10baseT) care permite inventarierea de seara, primirea vanzarilor si transferurile din fiecare locatie. Foloseste un modem asincron pentru dial-up de 14,4bps. Bikes USA foloseste n paralel dou servere, pentru service si pentru inventarul magazinelor sale. La sediul central ruleaza Novell 3.12 si IBM AS/400 pe server cu aplicaii ce ruleaza pe ambele platforme. Platforma AS/400 suporta JDA MMS (Merchandise Management System) un soft pe care Novell nu l suporta. Utilizarea nivelului II al intranetului ncurajeaz schimbul i bilantul activitii ce se desfoara. O firm de construcii utilizeaza o parte din intranet pentru a uni managerii marilor proiecte de constructii din intreaga lume. Deoarece multe din aceste proiecte de exemplu
Pagina 22 din 67
centralele hidroelectrice folosesc un design comun si necesita cam aceleasi resurse, abilitatea de a schimba rapoartele de progres, specificatiile tehnice, grafice, si alte informatii permite fiecarui manager sa invete din experienta celuilalt. Folosirea acestui sector a evoluat anual i a inclus schimbul colegial de glume, la fel de mult ca si rapoartele formale. Ca rezultat, managerii proiectelor au devenit mai uniti intre ei si de asemenea si cu firma. Mult mai vizibil, membrii sediului central relateaza la timp documentatia, si astfel intalnirile dintre manageri au scazut drastic. Intraneturile incorporeaza numeroase nivele de acces si securitate. De exemplu, o companie restrange accesul la estimarea vanzarilor sau la planul de buget, facandu-le accesibile numai pentru un grup restrans de utilizatorii. Dupa un anumit timp, compania face vizibile aceste date pentru oricine din sectorul de vanzari. Designul intranetului face distinctie intre cine poate vizualiza informatia, cine publica informatia si cine are voie sa modifice informatia. Daca intranetul a fost creat bine, schimbarea si adaugarea de nivele de acces si crearea de noi grupuri de utilizatori nu trebuie sa fie complicata sau sa consume timp. De fapt, multe intraneturi contin functii care permit utilizatorilor sa creeze conferinte private pe site si sa acceseze ceea ce au nevoie. Pentru a beneficia de aceste functii, trebuie ca sa se pastreze o anumita ordine si utilizatorii sa aiba flexibilitate maxima. Nivelul III : Comunicaii interactive La nivelul cel mai dinamic, intraneturile ofera un mediu pentru colaborarea in timp real, creaind platforme sigure pentru comunicatii interactive din interiorul organizatiei. Functiile unui intranet sunt independente de limitele traditionale. De fapt intranetul creaza o comunitate, si singurele reguli care sunt aplicate sunt acelea pe care le introduce organizatia sponsor. O companie de aviatie in extinderea domeniului de cercetare foloseste propriul intranet pentru incurajarea cooperarii dintre expertii tehnici din diverse departamente. Inainte, acesti specialisti au lucrat izolati, fiecare concentrandu-se asupra unei singure componente ale prototipului unui avion comercial. Peste timp, managementul avansat a recunoscut ca acest tipar de munca a creat bariere in productivitate si inevitabil s-au produs neintelegeri intre sefii de departamente, in loc sa fie o stare pozitiva. Managementul a avut nevoie sa sparga aceste bariere, sa stabileasca o perspectiva comuna, si sa repuna in functiune drumul spre atingerea scopului coumn, constructia unui avion.
Pagina 23 din 67
Intranetul companiei a fost mijlocul de a ajunge la scop. La inceput, managementul de top, a trebuit sa clarifice faptul ca, compania, in sensul afacerii este pe cale sa se schimbe, si aceasta nu inseamna numai colaborarea dintre departamente, dar acesta este un lucru necesar. Si-au dat seama ca, introducand intranetul nu este de ajuns; facandu-l dinamic insemna ca muncitorii de baza sa progreseze si sa reporteze sefilor de echipa si expertilor tehnici. Nivelul III al intranetului companiei este impartit in sectoare, fiecare reprezentand un proiect individual, dar fiecare putand fi legat cu echivalentul sau. Fiecare proiect are o echipa de cercetare si dezvoltare ai carui membrii sunt o echipa de utilizatori bine definita a intranetului cu acces la toate informatiile despre proiecte. Reactia initiala a fost de respingere si de neclaritate, dar sefii de echipe au stimulat muncitorii prin utilizarea intranetului in diverse forme, cum ar fi conferinte online, si punerea informatiei in intranet. In acest caz, curiozitatea tehnologica a invins, fiind condusa de softistii companiei. Intersul lor despre tehnologia intranetului si potentialele sale aplicatii i-a indemnat sa-l descopere si sa-l utilizeze. Astfel, din ce in ce mai multi utilizatori folosesc intranetul, iar siteul a devenit din ce in ce mai complex, reflectand ideile si nevolie lor. Soft-ul interactiv le permite utilizatorilor sa modifice desenele tehnice, sa tina conferinte in timp real (cum se vede in figura urmatoare), si sa genereze simulari animate ale unor avioane care sunt inca in faza de dezvoltare. Managementul de inalta calitate cinsteste intranetul, nu numai pentru cresterea productivitatii, ci si pentru atragerea si motivarea unor noi talente in tehnica.
2.4. Aplicaii necomerciale ale intranetului
Pagina 24 din 67
Iata cateva exemple care arata cum o organizatie poate utiliza intranetul pentru centralizarea comunicatiilor si pentru reducerea eforturilor redundante ale angajatilor pentru o mai buna functionare: Scopul activitatii: Lasa intranetul sa aminteasca zilnic fiecarui angajat ce fac si de ce fac. Poate ca aceasta poate fi integrata intr-un mesaj de intampinare pentru toti utilizatorii care se conecteaza la intranet. Calendarul comitetului executiv si al administratiei: Instruirea personalului organizatiei despre liderii pe care ei i-au ales si eliminarea acestui obicei de a se informa cand sefii nu sunt la birou. Informatii pe scurt despre angajati: Membrii poate vor sa afle ca asistentul executiv este in asociatie de 25 de ani; O lista cronologica si cu informatii pe scurt ale directorilor inca de la inceputurile organizatiei: Nicioadata nu se stie cand jurnalistii pot cere informatii despre un fost director. Zilele de vacanta sau alte zile in care firma va fi inchisa de pe tot parcursul anului: Eliminarea neclaritatilor si scuzelor si planificarea zilelor de concediu ale angajatilor. Aceasta fiind publicata inca de pe 1 ianuarie in fiecare an. Date despre livrari importante: Informarea membrilor inainte cand mari livrari sunt programate astfel ca ei si personalul insarcinat sa isi planifice timpul in functie de acestea si sa minimizeze intarzierile. Istoria firmei si istoria primului produs: Avand aceasta informatie imediat se poate scoate raportul anual sau reinnoirea brosurii cu angajati. Calendarul cu evenimente: pentru a fi sigur ca nimeni nu lipseste de la conferinte, sedinte, seminarii, prezentari, plasarea in intranet a datelor intalnirilor ce urmeaza, secretarul, chiar daca nu cunoaste data intalnirii, poate accesa imediat aceasta data din intranet. O pagina cu informatii despre conferintele organizatiei sau despre expozitiile acesteia: Tinerea la curent a angajatilor si pregatirea lor pentru fluxul mare de informatie care soseste inainte de un eveniment major. Aceasta pagina trebuie sa contina raspunsuri la otate posibilele intrabari, incluzand informatii despre anumite date, inregistrari, zboruri, rezervari la hotel, zborul avioanelor, resaturante, evenimente sociale, auditii, ceremonii de premiere, numere de telefon, adrese ale angajatilor. Informatii despre anunturi: Cei care se ocupa cu anunturile sunt prea ocupati pentru a-si cunoaste termenii finali. Trebuie sa avem in intranet raspunsuri la intrebarile privitoare la anunturi, incluzand accesul la un calendar editorial, un pachet media, evaluarea publicitatii si a datelor finale pentru editare, calendar cu intalniri si ghiduri.
Pagina 25 din 67
Pagina legislativa reinnoita: Publicarea celei mai noi activitati legislative, alaturi de o lista cronologica a legilor si regulilor care stimuleaza industria, si numele si adresele senatorilor sau membrilor reprezentanti care sunt pentru sau impotriva unui proiect de lege sau o noua regula.
3. DEZVOLTAREA REELELOR INTRANET
3.1. Servere Web Serverele Web sunt programe care inteleg si se exprima in limabj HTML. Else sunt utilizate pentru a raspunde cerintelor HTML si sa raspunda cu raspunsuri HTML. Un server Web de baza poate fi folosit sa execute orice operatie HTML si sa raspunda corect prin documente si headere. Serverele mai avansate au mai multe functii care usureaza gestiunea documentelor HTML. Dintre cele mai cunoscute functii sunt cele ce permit ca serverul sa analizeze sintactic fisierele sau sa ruleze programe externe, si mai sofisticat este folosirea fisierelor DBM in loc de fisiere text, functii de logare avansate, sau controlul accesului prin blocarea IP-ului. Fiierele analizate de server Pe langa fisierele HTML, serverul analizaeaza si alte fisiere sau ruleaza programe externe. Sunt multe metode pentru a face acest lucru, dar doua dintre cele mai cunoscute sunt Server Side Include si programele CGI. Server Side Include (SSI-urile) permite paginilor HTML sa cuprinda diferite obiecte in timp ce pagina este descarcata. Aceasta permite programelor sa ruleze si sa-si afiseze interfata. O utilizare comnua a SSI-ului este generarea header-ului si footer-ului. Aceasta permite modificarea site-ului prin schimbarea unei pagini sau doua, in loc de a le schimba pe toate. CGI (Common Gateway Interface) permite rularea programelor. Acesta poate fi folosit sa faca ceea ce orice alt program poate face. Diferenta dintre CGI si alte tipuri de programare este introducerea si scoaterea functiilor programului. CGI, de obicei, analizeaza intrarea sub forma de linie de comanda sau de variabile globale. Ceea ce rezulta trebuie sa fie un format HTML valid.
Pagina 26 din 67
Autentificarea Functiile HTTP permit autentificarea de baza, adica serverul solicita un nume de utilizator si o parola. Cum sunt acestea verificate, depinde de serverul Web. Cele mai multe servere folosesc autentificarea folosind numele utilizatorului si parola dintr-un fisier text. Aceste fisiere text contin parola in format text standard. Desi nimeni nu trebuie sa vada acest fisier, este posibil ca el din intamplare sa fie vizibil pe Internet. Cautarea unei parole intr-un fisier text este OK pentru un numar restrans de utilizatori, dar cand creste numarul la cateva sute, se dovedeste foarte inceata. Serverele mai avansate detin alte moduri pentru verificarea parolei. Unele folosesc fisiere DBM ce contin parole, care sunt mai rapide, care sunt mai precise decat fisierele text. Unele permit cautarea din propria structura. Un exemplu este logarea NDS pe care o foloseste serverul Web Netware. Logarea Multe site-uri trebuie sa cunoasca cine folosete serverul Web. Aceasta ajuta pentru aflarea a ceea ce cauta utilizatorul. Din orice punct de vedere, logarea este una dintre cele mai importante functii ale serverului Web. Cele mai multe servere Web suporta momentan modelul comun de logare. Acestea retin mai multe lucruri, incluzand numele calculatorului clientului, ID-ul utilizatorului, ID-ul grupului (daca este cazul), data, ora, cerintele HTTP, starea curenta a cerintelor utilizatorului, si numarul de biti transferati. De altfel exista si alte tipuri de logare, care necesita mai multa informatie. Serverul proxy Netscape ofera modalitati de logare extinse 2 modalitati de logare. Aceasta include alte detalii despre tranzactie cum ar fi timpul de comunicatie dintre serverul proxy si server si timul de transfer. Serverul Apache permite utilizatorilor sa creeze noi tipuri de logare, adica te poti loga cu orice informatie doresti. Controlul accesului Multe servere Web permit administratorului sa creeze liste de acces despre anumite calculatoare sau utilizatori care se pot conecta la anumite parti ale serverului. Aceasta permite izolarea intranetului de Internet pe baza adreselor IP. Interfata administrativa
Pagina 27 din 67
Serverele Web pot fi foarte complicate de administrat si acesta este cel mai important aspect al serverelor Web. Primele servere Web cereau editarea manuala a fisierelor de configurare si cunoasterea tuturor optiunilor si cum functioneaza impreuna. Serverele Web mai noi pot fi administrate cu ajutorul interfetei grafice. Aceasta interfata grafica te ajuta sa nu faci greseli. Permite de asemenea schimbarea usoara a diferitelor optiuni. 3.2 Modul de funcionare al serverele Web Serverele Web si browserele pot comunica folosind limbajul HTML. Ce ne intereseaza este cum functioneaza. Iata un exemplu simplu care explica ce se intampla atunci cand un browser cere un document. Utilizatorul cere un document. In acest caz, URL-ul este: http://www.company.com/. Browserul se conecteaza la portul de baza HTTP (portul 80), si cere documentul prin transmiterea comenzii GET /. A transmite catre server comanda GET / inseamna sa se pozitioneze la inceputul documentului, care este de obicei index.html. Servereul vede cererea de cand supraveghea portul 80, si se orienteaza spre document. Serverul verifica configuratia sa pentru a vede ce document este. De obicei, DocumentRoot/DirectoryIndex. Serverul verifica sa nu fie restrictionat accesul la acea pagina. Daca sunt impuse restrictii si clientul nu poate primi documentul, atunci el intoarce o situatie de eroare. Daca clientului ii este permis accesul la document, serverul genereaza un header. Acest header contine: tipul paginii, de exemplu text/html. Acesta transmite clientului ce tip de fisier este. Apoi serverul transmite haderul si pagina. Clientul primeste headerul si pagina, citeste headerul si decide cum va fi afisata pagina. Daca clientul stie cu trebuie afisata pagina, atunci o afiseaza. Daca clientul nu poate afisa tipulmima atunci un mediu de vizualizare extern este pornit sau fisierul este salvat pe disc. Tipurile-mima Tipurile mima sunt utilizate pentru a spune clientului de la distanta ce tip de fisier este transmis. Serverul de obicei deine un fisier denumit mime-types. Fiierul se comport ca o referin pentru a informa serverul ce fiiere pot fi folosite i cu ce aplicaii. Aceasta se face cu ajutorul citirii extensiilor fiierului. Un exemplu de tipurimima arat astfel:
Pagina 28 din 67
application/postscript eps ps application/zip zip image/gif gif video/mpeg mpeg mpg mpe text/html html htm text/plain txt Ceea ce face serverul cand transmite un document este s ataeze un header ContentType alaturi de tipul-mima. De exemplu, dac serverul transmite index.html, va spune clientului s afieze pagina ca text/html. Clientul are un tabel de cautare la fel cu cel al serverelor. El stie ca poate afisa formatul text/html in browser fara sa fi nevoie sa porneasca un mediu de vizualizare extern. Daca, de exemplu, este un fisier video/mpeg si nu poate reda filmul, va cauta un mediu de vizualizare extern care sa il afiseze, sau sa anunte utilizatorul sa salveze fisierul. Aceasta permite o mare flexibilitate mai ales in intraneturi. De exemplu, compania dumneavoastra creaza o aplicatie, sa spunem o bara, pusa sub forma de fisier.foo, se poate stabili un tip-mima pentru a le putea utiliza. Pe un server se poate crea un tip-mima de tipul: application/bar foo Pentru clienti, ii se va spune soft-ului cand va lua tipul application/bar-ului sa utilizeze un mediu de vizualizare extern. Acum exista un mod simplu de a distribui fisierele foo in companie. 3.3. Crearea unui sistem de fiiere sigur A ti s construieti un model de sistem de securitate este important. Se ncepe prin crearea unui model al locului unde sunt tinute fisierele importante. Extrage computerele care detin aceste fisiere si computerele pe care pot fi transferate. Daca cineva are acces la aceste fisiere si acces la alt sistem de fisiere, este sigur sa avem in vedere ca acea persoana va transporta fisierele de la un sistem la altul. Daca un sistem de fisere este sigur si altul nu este, atunci este o problema, deci trebue sa oprim transferul datelor. Atenie la conexiuni! Cteodat aceste conxiuni trec prin conturile utilizatorilor; iar in alte cazuri nu. Rutele conexiunilor nu sunt intotdeauna rapide. Ele trec pe la deiferiti utilizatori, folosesc diferite computere la un anumit moment si pe o anumita ruta. Aceasta combinatie
Pagina 29 din 67
utilizator/computer/timp/aplicatie poate fi o gaura de securitate suficient de mare pentru a compromite sistemul. Odata ce a fost creata o lista cu locatiile acestor fisiere, si cum sunt ele stocate, trebuie creata o lista cu cei care au acces la ele. Utilizatorii le pot accesa numai prin FTP sau isi fixeaza un sistem de fisiere pe calculatoarele lor? Niciodata sa nu fim ingrijorati de aceste pagube! Cea mai mare problema poate fi deteriorarea informatiei din neglijenta sau transferul fisierelor, care este periculos cand cineva doreste sa intercepteze datele. Infrastructura intranetului Infrastructura intranetului se bazeaza pe patru roluri distincte pentru gestionarea informatiei: administratorul Web, cei care publica datele, editorii si autorii. Administratorul este responsabil cu crearea de oportunitati pentru organizatii in companii si administrarea informatiei. Webmaster-ul, in contrast, se ocupa cu infrastructura tehnica. Aceeasi persoana poate indeplini ambele roluri, dar necesita calificare in ambele domenii, si sa poata avea destul timp pentru responsabilitati. Publicatorii precizeaza ce fel de informatii vor fi create si sustinute de organizatie. Ei reprezinta organizatia lor in consiliul companiei, si pot creea sau conduce departamentul editorial. In organizatiile mai mari, ei sunt insarcinati cu monitorizarea editorilor, dar responsabilitatea lor ramane cea de publicatori. Editorii se gasesc in organizatiile care au mai multe linii de productie sau domenii de servicii. Editorul este de fapt principala persoana in marketing pentru fiecare linie de productie. Editorul determina ce informatii oficiale vor fi create pentru diverse activitati si gestioneaza crearea informatiei si reinnoirea procesului, incluzand si trecerea in revista a ceea ce s-a creat. Autorul creaza continutul.
Iata in cateva imagini cum este structurata o companie:
Pagina 30 din 67
Harta companiei
Pagina 31 din 67
Managementul companiei
Structura i accesul utilizatorilor Cu ajutorul structurarii utilizatorilor, se definesc nivelele de acces. Cineva are accesul cel mai mare, si trebuie determinat cine il are. Persoana cu cel mai inalt acces poate sa distruga
Pagina 32 din 67
conturile utilizatorilor sa citeasca informatiile lor si au acces la tot sistemul. Cel privilegiat, trebuie sa merite aceasta putere. Punctele de autentiifcare Pentru toate datele si sistemele de fisiere, prin cate puncte de autentificare trebuie sa treaca utilizatorul pentru a accesa sistemele? Sunt utilizatorii autorizati sa treaca de un firewall? Daca da, care sunt crintele ca sa treaca prin firewall? Poate cineva sa acceseze firewall-ul? Trebuie stabilit raspunsul la aceste intrebari si de asemenea cine are dreptul de a citi si de a scrie. Abilitatea de a citi si a sterge este determinata de nivelele de acces, dar trebuie avut in vedere daca datele de autentificare sunt plasate la momentul actual al citirii sau scrierii. Are cineva acces sa citeasca datele, sa scrie datele, sau cel ce scrie datele le si distruge? Pentru siguranta sistemului, utilizatorilor le sunt cerute datele de cateva ori. Cand esti pentru prima data in fata unei statii de lucru, de exempu, utilizatorii sunt rugati cel putin sa introduca o parola. Cand se acceseaza anumite fisiere deosebite, utilizatorii trebuie sa ofere suficienta informatie pentru ca identitatea lui sa fie logata si asociata fisierului indiferent ce face el cu acesta. Chiar daca se conecteaza la o retea dintr-o locatie indepartata, utilizatorii trebuie sa-si dezvaluie identitatea printr-un username si o parola, sau prin alte metode mai sigure cum ar fi s/key sau kerberos. Protejarea reelei locale Orice plan de protectie a sistemului computerizat trebuie sa inceapa su securitatea fizica. Cel mai important lucru despre reteaua locala (LAN) este securitatea fizica. Securitatea fizica este importanta deoarece in toate retelele LAN mesajele sunt transmise catre toate statiile. Retelele locale transmit mesajele de la un computer la altul dor din punct de vedere logic. Din punct de vedere fizic, semnalul electric care constituie mesajul este primit de fiecare computer conectat I retea. In plus, cele mai multe retele LAN sunt configurate ca gazdele conectate sa aiba incredere unele in altele. Deci, oricine iti poate intercepta comunicatiile si poate avea acces la calculatoarele existente in retea, sau poate avea acces la diferite date sau resurse. Administratorii de sistem trebuie sa investigheze si sa blocheze accesul la zonele cele mai importante. In plus, este necesar ca administratorul de sistem sa fie in stare sa securizeze toata cladirea si sa impuna un anumit nivel de securitate in fiecare incapere cu computere conectate la LAN. Pentru protejarea LAN-ului de amenintari nonfizice, trebuie sa luam in considerare urmatoarele intrebari:
Pagina 33 din 67
- Ce resurse sunt pe LAN? (de exemplu:CD-ROM-uri, soft, statii UNIX, imprimante, date) - Ce resurse sunt disponibile pe tot LAN-ul?( baze de date, pagini Web, imprimante, email) - Ce computere sunt in retea? - Care sunt utilizatorii cu acces la anumite resurse? - Care sunt caile prin care se intra si se iese din LAN? - Care sunt utilizatorii permisi sa acceseze LAN-ul? - Care sunt resursele accesibile pentru utilizatorii care acceseaza reteaua? - Ce resurse sunt incluse in LAN? Nivelul securitatii retelei depinde de ce computere, soft, aplicatii, date si resurse contine reteaua LAN. Alte preocupari ar fi: - Vor fi fisierele distribuite pe retea? - Utilizatorii pot accesa alte calculatoare fizic sau electronic? - Imprimantele sunt distribuite pe retea? - Informatiile importante vor fi tiparite pe imprimantele distribuite pe retea? - Ce baze de date vor fi folosite? - Cum vor accesa utilizatorii bazele de date? 3.4. Controlul accesului Adiminstratorul este persoana care adauga noi utilizatori in intranet si ii inzestreaza cu ID-uri si parole. ID-ul unui utilizator este vizibil pentru tata lumea, dar parola este secreta pentru orice utilizator. ID-ul poate fi de exemplu numele persoanei respective, dar parola permite accesul la intranet. Securitatea site-ului este factorul care determina utilizarea parolei. Daca intrenetul are un nivel inalt de securitate, de exemplu, parolele utilizatorilor sa fie un amestec de litere, cifre si liniute de subliniere pentru a face cat mai dificil accesul altor persoane. Stilul unui intranet presupune selectarea si pregatirea unui administrator. Poate fi un sistem dictatorial in care administratorul este atotputernic si foloseste intranetul dupa conventii stricte, sau stilul poate fi descris printr-o relatie mai apropiata de utilizatori si administrator. In prima situatie, in care securitatea este foarte mare, administratorul poate acorda parole pe care utilizatorii nu au voie sa le schimbe. In organizatiile interactive, in care securitatea nu este asa
Pagina 34 din 67
de mare, utilizatorii isi pot alege singuri parolele, care de obicei sunt simple. De exemplu data nasterii, numele psicii, catelului, iubitei etc., si sa le modifice cand doresc ei. Managementul accesului este un proces pentru a controla accesul utilizatorilor la anumite aplicatii din intranet. Unii utilizatori pot avea acces mai mare decat altii in anumte zone. Daca o conferinta este programata, de exemplu, accesul va fi limitat numai la cei care sunt implicati. Utilizatorii participanti la conferinta beneficiaza de confidentialitate la momentul conferintei, iar ceilalti utilizatori nu vor beneficia. Administratorul poate de asemenea sa fixeze limitele accesului la documentele intranetului, permitand astfel unui grup de utilizatori sa acceseze documentele, sa le editeze sau sa faca alte schimbari, iar altui grup de utilizatori sa le permit adoar sa le vizualizeze. O organizatie nu doreste ca progresul muncii sa fie impartit prematur cum ar fi o fisa de analiza sau documente tehnice dein motive competitive sau legale. Deci, in unele cazuri doar utilizatorii care au permisiunea de a modifica si a lua decizii despre un document au permisiunea sa-l vizualizeze. Din acest grup de utilizatori, doar cativa au voie sa acceseze documentul actual, pe cand altii au voie doar sa-l vizualizeze. Adimistratorii trebuie sa tina seama de zicala: Prea multi bucatari vor strica ciorba. In alte situatii, administratorii trebuie sa creeze multe nivele de acces. Un grup schiteaza un document. La urmatorul pas, documentul este editat de un alt grup de utilizatori. Apoi, documentul se muta la un alt grup pentru aprobare. In final el ajunge la grupul extins de destinatari. In unele cazuri, functia administratotrului pare accea de a impinge hartia in sens tehnologic. Utilizatorii care detin nivele diferite de acces sunt potriviti pentru un intranet. De retinut este ca organizatiile, in general, nu permit accesul oricarui utilizator la munca oricarui angajat. Ca si in orice birou, ficare angajat nu are acces la orice intalnire, conferinta etc. Administratorul trebuie sa aiba acces la toate datele din intreaga arie a intranetlui, folosind fie ID-ul de utilizator, fie parola de administrator. Aceasta capacitate este necesara pentru verificarea problemelor si remedierea lor. Analiza utilizarii Analiza utilizarii este strangerea de informatii despre logarea utiliztorilor si despre activitatea lor in intranet: cand s-au logat, cat de des s-au logat, ce pagini au accesat, si timpul cat au stat in intranet sau pe anumite pagini. Aceasta ofera administratorului o imagine despre activitatea de pe site.
Pagina 35 din 67
Analiza utilizarii, este de folos, pentru ca prezinta administratorului care sunt punctele de vedere ale utilizatorilor. Aceasta ofera informatii despre utilizatori, cum ar fi ce parti ale site-ului sunt mai populare si ce sectiuni sunt mai rar utilizate. Cu ajutorul acestei analize arata ce pagini au nevoie de intretinere de editare sau trebuiesc arhivate. Administratorul poate folosi aceste informatii pentru a lua decizii despre ce aplicatii vor aparea pe intranet. Suportul tehnic Pentru a-si indeplini cu succes functia de administrator, acesta trebuie sa asigure utilizatorilor suportul tehnic. Daca utilizatorii nu pot accesa intranetul sau nu inteleg cum se acceseaza intranetul, atunci acesta nu mai este un lucru de valoare al companiei. De aceea este aproape vital ca administratorul sa fi accesibil utilizatorilor. Administratorul poate utiliza analiza folosirii intranetului pentru a vedea daca utilizatorii s-au logat dupa ce au citit informatiile despre utilizaea intranetului. Suportul tehnic ajuta utilizatorii in intelegerea unei noi aplicatii sau interactionarea cu acestia pentru a vedea ce gandesc. Intretinerea continutului si arhivarea Scopul intretinerii continutului si arhivarea acestuia este folosit pentru usurarea accesului utilizatorilor. Este ca un fel de curatenie. Intretinerea intranetului inseamna scoaterea informatiei care nu este accesata de utilizatori, si arhivarea acesteia, innoind is schimband paginile pentru a le face mai atractive pentru utilizatori, sau facand ordine in unele pagini pentru a fi utilizate eficient de utilizatori, altfel ei nu vor accesa aceste pagini. Cu cat este adaugata mai multa informatie pe site, cu atat este mai dificil de gestionat, si va ii fi foarte greu administratorului sa o innoiasca. Daca administratorul editeaza o pagina, trebuie de asemenea sa stearga pagina veche pentru a se asigura ca utilizatorii nu acceseaza si utilizeaza accidental pagina veche in loc de cea noua. Informatiile vechi se arhiveaza sau se sterg.
3.5. Alegerea celei mai bune solutii intranet Intraneturile au inceput sa apara peste tot, si au devenit tot mai populare in ultimul timp. Trebuie sa vedem care sunt motivele care determina achizitionarea unei solutii intranet:
Pagina 36 din 67
Cu ce sunt intraneturile de folos corporatiilor Intranetul preia tehnologia existenta a Internetului si le permite corporatiilor sa beneficieze de el in diferite moduri. In primul rand este usor de dezvoltat si de pus in aplicatie, pe cand in multe cazuri, componentele software de baza cer mult timp pentru dezvoltare. Fiind bazat pe Internet, inseamna ca interfetele sunt standard si programarea permite programatorilor sa introduca cat mai bine utilitatile si programele cele mai facile corporatiei respective. Intranetul, de altfel, permite mai mult decat comunicatiile point-to-point, ca in cazul tehnologiei e-mail, deoarece poate fi folosit pentru tinerea conversatiilor sau pentru colaborarea unui grup de utilizatori. Intranet-urile sunt mai mult decat servere Web si browsere: desgur, folosesc web-ul, dar il extind astfel ca sa satisfaca nevoile corporatiei, adica sa cuprinda activitatea si discutiile acesteia, produsele, documentele, prezentarile si articolele. In loc sa creeze traditionalele Note, tehnologia intranet se introduce in structurile de date ale corporatiei si astfel datele pot fi pastrate si intretinute, iar utilizatorii pot interoga, crea rapoarte cu ajutorul uneltelor autoamtizate de birou, cum ar fi medii de procesare al cuvintelor si articolelor. Alegerea platformei intranet corecte Alegerea platformei intranet corecte nu este un lucru chiar atat de simplu, si chiar daca avem unele optiuni, ne putem incurca. Sunt patru platforme diferite: Windows NT(Intel, Alpha, RISC si Power PC), mai multe versiuni de Unix, Macintosh si Novell NetWare. Un numar de produse ruleaza numai pe un anumit tip de procesor (cum ar fi Intel NT, sau SGI Unix), iar altele ruleaza eficient cu anumite componente (cum ar fi Open Transport pentru Mac pentru suportul TCP/IP). Se recomanda verificarea urmatoarelor criterii inainte de a alege sistemul de operare corect si hardware-ul necesar: Usurinta de instalare/configurare Functionalitatea Integrarea in fisierele existente, serviciile de printare Scalabilitate Utiliatare Usurinta de instalare se refera la cat de rapid se instaleaza software-ul pe hardware-ul existent, anumite aplicatii intranet si configurarea lor pentru a le pune in functiune. Windows NT este liderul in acest domeniu: nu este doar sistemul de operare cel mai simplu de instalat,
Pagina 37 din 67
dar cele mai multe dintre aplicatiile intranet nu necesita prea mult timp pentru a fi puse in functiune. Al doilea, la distanta mica, este Macintosh; in unele cazuri, aplicatiile Mac sunt chiar mai usor de pus in aplicatie decat cele de NT. Unix si NetWare sunt mult mai complexe de setat, atat pentru sistemul de operare cat si pentru aplicatii. Functionalitatea este dificil de ales cine este cel mai bun, dar se pare ca aici conduce Unix-ul, urmat de NT. Unix-ul are la baza tot ce trebuie pentru crearea intranetului: mail, noutati si servere FTP care nu sunt distribuite ca extra cum sunt la alte sisteme de operare. Alte sanse poate avea NetWare, deoarece integrarea unui intranet in sisitemele existente de fisiere si in serviciile de printare este mai usoara cu acesta. NT este si aici o alternativa puternica, dar Novell nu prea detine un numar mare de produse incluse. Scalabilitatea este abilitatea de a creste performantele platformei folosite cu cat cresc cerintele in legatura cu resursele (hard disk, memorie, procesor, legatura la retea), iar aici favoritii sunt Unix si Windows NT. In final, utilitarele disponibile, unde aici este greu sa alegem un castigator. Oricum, cel care a pierdut la acest capitol este NetWare. Ceilalti candidati au o varietate de utilitare pentru construirea intranet-ului. Dupa cum se observa, se pare ca Windows NT si Unix au cele mai bune posibilitati si optiuni. Trecerea la TCP/IP O parte din efortul depus este concetrat in dezvoltarea modelului TCP/IP in corporatia respectiva. Protocolul TCP/IP este baza Intranetului, si intr-un fel sau altul trebuie utilizat la maxim pentru utilizarea eficienta a intranetului. Aici exista cateva strategii: distribuirea a cate unui IP pentru fiecare calculator, pot exista desktopuri cu IP si fara IP, pastrarea IP-urilor serverului pentru a beneficia de tehnologia IP gateway pentru a conecta calculatoarele. Inainte de a decide strategia IP, trebuie avut in vedere un lucru in privinta infrastructurii: conectivitatea deja existenta. Intranetul se poate implementa pe aceasta. Daca se alege optiunea toti utilizaeza IP, atunci trebuie sa te asiguri ca poti gestiona IP-urile cum trebuie, si de obicei inseamna instalarea unui server sau servere DHCP(Dynamic Host Configuration Protocol) pe retea si upgrade-area routerelor pentru a permite trecerea corecta a pachetelor IP in diferite subretele. DHCP a fost dezvoltat de Ralph Droms si a devenit standardul Intranetului, si a fost introdus in multe produse ale diferitilor producatori : Microsoft, Farlaon, Sun, etc. el permite sa gestionezi adresele IP foarte usor.
Pagina 38 din 67
Se poate sa se foloseasca si alte protocoale care ruleaza winsock.dll pe comuterele cu sisteme de operare Windows pentru a pacali aplicatiile bazate pe IP (cum ar fi browserele) aca sa creada ca IP-ul este prezent, dar de fapt nu este. Produsele firmelor Novix/FTP, On Tecnologies si Quarterdeck, de exemplu, care sunt disponibile pe piata, functioneaza ca si cand ar utiliza adrese IP si ruleaza pe servere NetWare si NT. De exemplu, cu produsul firmei Quarterdeck, cand un browser deschide conexiunea Windows Socket, cererea se duce peste un IPX de la calculator catre server unde este plasat intr-un pachet IP. Achizitionarea produselor necesare Un proiect intranet poate include o mare varietate de produse, cum am mentionat mai devreme. Pentru a fi mai usor, trebuie sa ne gandim la necesitati, adica bazate pe publicare sau pe discutie. Mai inati, trebuie sa centralizezi proiectul in jurul serverului web si diferitelor sale componente. Mai tarziu trebuie sa avem in vedere managementul serverului si componentele sale aferente. In urmatoarele randuri sunt expuse ce parti sunt necesare pentru a imbina cu webul. In primul rand, softul serverului Web. Chiar daca s-a ales platforma utilizata, inca mai exista multe optiuni in privinta produselor software. Orice server Web indeplineste o functie relativ simpla: trimite inapoi fisiere sau executa programe bazate la cererea browserelor. Cautarea produsului necesar nu va fi o problema, dar trebuie ca acesta sa fie cat mai bun pentru proiect. Oricum, daca sunt multe optiuni, numarul produselor care satisfac cerintele scade drastic. Pentru Unix sau NT, se recomanda software-ul Netscape sau Process Softwares Purveyor pentru servere. Doar pentru NT se recomanda Internet Information Server si produsele ORiellys Web Site. Utilitar pentru scrierea codului HTML. Multi folosesc pentru scrierea codului un editor text. Important este ca sa se gaseasca un editor HTML care sa suporte ultimele functii in materie, pentru a face scrierea mai usoara. Un editor grafic pentru manipularea imaginilor si salvarea in formate suportate de browserele web (jpeg, gif). Mai nou se foloseste Adobe Photoshop si Illustrator, si utilitarele din pachetele Macromedia, care pot face orice in materie de design 2D. Un utilitar care verifica link-urile de pe site pentru a verifica validitatea acestora si verificarea functiilor de publicare. Cele mai bune produse sunt cele din pachetul Macromedia sau din pachetul Office (Front Page foarte usor de utilizat) care permit gestionarea site-ului, analizeaza si verifica link-urile, si permit testarea site-ului pentru a vedea daca documentele si obiectele functioneaza conform cerintelor.
Pagina 39 din 67
Un utilitar care urmareste cine si ce pagini viziteaza. Aceasta se face cu ajutorul fisierelor de logare care inregistreaza anumite informatii, dar in special adresa IP a celui care acceseaza, data si ora conexiunii la site, paginile vizitate, si alte informatii. Serverele mai bune permit controlul asupra cum sunt logarile: lunar, saptamanal, zilnic, in functie de exemplu, si permit obtinerea rapida de informatie despre cine acceseaza. Produsele ca Microsoft Internet Information Server foloseste un model de logare diferit de cel utilizat de celelalte servere web care suporta un format comun, unde fisierele de loagre pot fi manipulate cu programe de analiza. Intr-un intranet, fisierul de logare reprezinta feedback-ul designerilor, care pot astfel vedea paginile accesate cel mai mult, sau ce link-uri nu sunt bune. Astfel se poate repede modifica serverul pentru a indeplini cerintele utilizatorilor. Se recomanda pentru aceasta operatie WebTrends pentru platformele Windows. Sau se pot gasi folosind motoarele de cautare cu cheia log analisis tools. Orice program de animatie daca se propune crearea de efecte video. Aici printre cele mai cunoscute este Macromedia Shockwave, si Borland Caf Java. Un motor de cautare, pentru ca vizitatorii site-ului sa gaseasca repede ceea ce le trebuie. Doua dintre cele mai bune sunt de la Personal Library Software: PL Web, si Verity Topic: mai multe aplicatii pe site-ul lor. Aplicatii desktop ce utilizaeaza IP-ul, cu ar fi browsere, client email, client FTP, s.a.m.d. De exemplu daca doriti sa faceti o cumparatura online aceasta economiseste timp, sau bani. Pentru o aplicatie desktop IP este important sa suporte formatul HTML, tabele si orice aplicatie web. O aplicatie help pentru client, care explica functiile site-ului, cum ar fi cele pentru ascultarea sau downloadarea fisierelor audio sau vizionarea fisierelor video sau a animatiilor. Pentru a doua categorie, softul pentru comunicare. Niste exemple de producatori sunt Attachmate Open Mind, Netscape Collabra, sunt aplicatii ce prmit stabilirea de conversatii intre membrii unui grup. Produsele cele mai bune in acest scop sunt: RadNets WebShare si Decs Workgroup Web Forum. Ambele ruleaza pe platforma NT. Un alt produs este Amicus Networks Community Builder. O alta alternativa este folosirea serverelor Unix ca baza pentru comunicari. Unix are avantajul de a avea aceste functii incluse in sistemul de operare. Aplicatia server se numeste NetManages Intranet este un server NT, dar produsul este destul de primitiv. 3.6. Crearea legturii cu datele companiei
Pagina 40 din 67
Un intranet nu este complet fara sa utilizeze datele existente in companie. Doar copiind fisierele nu este o solutie chiar satisfacatoare, si daca se doreste modificarea lor frecventa, este necesara automatizarea acestei operatii. Iata cateva solutii pentru publicarea datelor pe web sau in interiorul grupurilor de discutie: In primul rand, datele exista intr-o anumita aplicatie si se doreste accesul la ele printrun browser sau printr-o aplicatie intranet. Produse care permit vizualizarea in format HTML sunt urmatoarele Attachmate Emissary Hot Publishing System, sau folosirea bazelor de date DB2 sau aplicatii CICS. Produsul include cateva aplicatii: Quick App si Quick DB, gestiunea conexiunii prin TCP/IP pentru transferul informatiei catre si dinspre gazda spre server, si de asemenea folosirea controalelor ActiveX pentru generare HTML. O alta situatie este aceea cand compania are un server de baze de date SQL si se doreste accesul la anumite informatii a celor care acceseaza site-ul. Cel mai bine este crearea unei pagini web care foloseste bucati de informatie din bazele de date existente, cum ar fi de exemplu afisarea starea actuala a proiectelor, sau accesul la o carte de telefon, sau lista cu anumite informatii care sunt disponibile. In aceasta categorie sunt foarte multe aplicatii. Unele dintre ele sunt gateway-uri care conecteaza serverele de bazele de date SQL existente la serverele web, pentru ca clientii care folosesc browserele pot cere anumite date. Alte aplicatii suporta mai multe tipuri de baze de date si au medii de dezvoltare care permit mai multe metode de creare si poate reface indicii generati in graba. Aplicatiile care pot efectua aceste lucruri, mai include: Portile de iesire ale bazelor de date SQL: Sybase webSQL, Oracle Web System si IBM DB2 Web Connection; Medii de dezvoltare a bazelor de date: NetScheme InterMart Toolkit, Allaire Cold Fusion, Level 5 Quest si ExperTelligence WebBase; Extensii ale bazelor de date care permit utilizarea pe Internet: Aspect Software Engeneering db Web si Working Set DataRamp; Programe care preiau informatii din bazele de date si le publica pe web astfel ca siteurile pot citi aceste date: Lotus InterNotes Web Publisher. In final, exista un numar mare de aplicatii care introduc in mediul Internet mediile office. Aceasta include abilitatea de a salva fisierele in format HTML, sau colaborarea pe Internet folosind diferite medii de procesare ale cuvintelor si de publicare ale articolelor. De
Pagina 41 din 67
exemplu, toate componentele aplicatiilor Microsoft si Lotus au interfete pentru publicarea in format HTML, de exemplu cu Microsoft Excel se pot salva tabelele in format web. 3.7. Decizia pentru crearea primului intranet Trebuiesc luate in considerare aceste patru intrebari inainte de a crea primul proiect intranet: Deciderea scopului. Serverul va fi folosit pentru comunicatii interne sau externe? Conecteaza bazele de date ale corporatiei? Cu cat este mai complicata aplicatia, cu atat mai mult trebuiesc utilizate functii mai avansate si mai multe tehnologii pentru atingerea scopului. Cine este responsabil cu modificarea informatiilor? Un server intranet static este un server mort: trebuiesc schimbate paginile constant ca sa ofere informatii noi utilizatorilor. Serverul trebuie proiectat astfel ca sa poata schimba frecvent informatia. In unele cazuri trebuie sa se partitioneze informatia pentru diferite departamente sau diferiti indivizi care au acces exclusiv la acestea. Cine este insarcinat cu intretinerea serverului? Trebuie sa se asigure administrarea functiilor serverului de la distanta, si sa se asigure ca se fac modificari in configuratie usor, deoarece cateodata poate este nevoie de a face update la sistemul de operare sau apar alte patch-uri care necesita instalare pe sistem. Cat de scalabil este serverul? Trebuie sa se aiba in vedere eventualele upgrade-uri, cresterea frecventei procesorului, marirea memoriei, a hard disk-ului, pentru imbunatatirea performantelor cand proiectul intranet devine pupular in corporatie. Pentru implementarea unei retele intranet sunt necesare sase elemente de baza: router de viteza inalta sau canale magistrale comutabile, care asigura o capacitate adecvata de transmitere a datelor; echipament sigur de acces de la distanta, care ar permite conectarea de la distanta a utilizatorilor; securitatea retelei, care ar permite pastrarea informatiei confidentiale; sisteme complicate de administrare a retelei, cu care se controleaza procesul de functionare a retelei; personal calificat, capabil sa se ocupe de planificare, elaborare, implimentare si administrare a retelei; proceduri documentate pentru dirijarea personalului de deservire.
Pagina 42 din 67
3.8. Crearea aplicaiilor intranet Crearea aplicatiilor veritabile incepe prin a defini cuvantul vertabil, adica ideea pe care pleaca o organizatie in crearea intranetului. O intelegere perfecta a necesitatilor, slabiciunilor, telurilor, resurselor unei organizatii si domeniul de afaceri al acesteia inseamna informatiile de baza pentru crearea unei aplicatii intranet eficiente. De altfel, aceasta intelegere concentreaza procesul de dezvoltare al intranetului in jurul cerintelor si caracterului organizatiei sponsor, adica intranetul va face ceea ce isi doreste organizatia sa faca. Cateva puncte cheie sunt: nivelul la care este compania momentan unde doreste sa ajunga cu ce este de folos intranetul pentru a-si atinge obiectivele Aceste decizii importante trebuiesc luate de anumite persoane care inteleg si recunosc impactul strategic al intranetului. Dezvoltarea unei aplicatii intranet presupune trei nivele de cercetare: prioritatile organizationale principale anumite tipuri de cumunicatie interna capacitate tehnica Prioritatile organizationale Definirea prioritatilor interactioneaza de obicei cu planurile strategice de functionare ale organizatiei. Pentru organizatiile care nu au un astfel de plan, designul intranetului ofera un punct de plecare. Acest proces este de mare ajutor, deoarece atrage atentia angajatilor. Astfel, ascultand necesitatile angajatilor, adica implicandu-i pe acestia in acest proiect, se va dezvolta un proiect foarte bine pus la punct, care indeplineste toate cerintele utilizatorilor si utilizarea lui va fi cat mai eficienta. Deoarece unii angajati ai firmei nu discuta intre ei in fiecare zi, intranetul ofera un punct de plecare pentru inceperea acestor discutii. Cum este pus in functiune, site-ul ofera oportunitatea de a mentine permanent comunicatia intre angajati. Prioritatile manageriale ale organizatiei sunt specificatiile de baza pe care se construieste intranetul. Intranetul trebuie sa atinga dorintele celor care il utilizeaza. Pe larg, prioriatile angajatilor sunt de ordin competitiv, cultural, filozofic, exprimate frazeologic astfel: trebuie sa fim orientati mai mult spre cumparator trebuie instaurata securitatea si constiinciozitatea la fiecare nivel al companiei
Pagina 43 din 67
trebuie sa incurajam si sa rasplatim inventivitatea trebuie sa atragem si sa retinem numele talentelor din domeniul de cercetare si dezvolatre trebuie simplificata structura organizatiei trebuie sa ne promovam produsele rapid trebuie sa gestionam dezvoltarea trebuie sa manevram mai bine finantele trebuie sa avem o viziune comuna Dupa ce aceste prioritati au fost definite, urmatorul pas este de a identifica obstacolele si eventualele solutii pentru evitarea lor. Comunicatiile interne Evident, fiecare analiza a obstacolelor aparute in calea obiectivului final, implica anumite discutii, sau schimburi de informatii. Unele organizatii, care operau traditional pe baza trebuie sa stiu abia acum isi extind canalele de comunicatiile. In alte organizatii, cum ar fi companiile high-tech se bucura de o dezvoltare rapida, iar provocarile sunt interpretate diferit. Bazate pe principiul ca a cunoaste inseamna a avea putere, organizatiile cauta sa-si imputerniceasca angajatii prin raspandirea informatiei si crearea de canale de comunicatie pentru raspunsurile si recatiile acestora. Pentru aceste companii, un intranet foarte interactiv poate fi forumul ideal. De exemplu, o societate de comert. Societatea este responsabila cu strangerea informatiilor, procesarea ei si raspandirea catre membrii sai. Creand un site dinamic, care permite utilizatorilor nu numai sa vizualizeze informatiile, dar si sa o innoiasca sai sa-i adauge alte continuturi, valoarea intranetului creste pentru membrii societatii, si de asemenea costurile sunt diminuate. De exemplu, sa spunem ca o functie a societatii este sa stranga informatii si sa le imparta cu membrii sai. Prin permiterea utilizatorilor sa adauge noi informatii in moduri interactive, intranetul devine o unealta foarte folositoare in timp real, si diminueaza eforturile utilizatorilor sa-si adauge informatiile. Un alt exemplu este intranetul pentru un domeniu de vanzari. Este esential ca informatia despre inventar trebuie reinnoita permanent. In aceasta situatie, si compania si anagjatii din domeniul vanzarilor pot tine inventarul actualizat permanent deoarece isi pot publica informatiile noi imediat ce intra in posesia lor. Dimensiunea si nevoia de comunicare intr-o companie poate fi exprimata frazeologic astfel:
Pagina 44 din 67
cei din domeniul vanzarilor nu primesc datele despre noile produse in timp membrii diviziei de cercetare si dezvoltare ar trebui sa discute intre ei departamentul de finante are nevoie lunar de rapoartele privind bugetul managerii regionali trebuie sa se intruneasca mai des trebuiesc accelerate programele pentru noii angajati anagajatii trebuiesc tinuti la curent cu legislatia in vigoare managerii de brand necesita asistenta de la departamentul legislativ trebuie sa intram mai repede in posesia noilor proceduri Cerintele tehnice Pentru crearea intranetului, trebuiesc analizate capacitatile tehnice existente, pentru adaptabilitatea aplicatiilor intranet sau introducerea unei tehnologii noi. Astfel se poate face o estimare asupra costurilor si permite evitarea greselilor estimative asupra costurilior. Organizatia trebuie sa analizeze care sunt resursele tehnice actuale si cum se potriveste intranetul in aceste resurse. De exemplu, daca obiectivul companiei este de a unii angajatii din diferit zone geografice pentru video-conferinte si sediul central are posibilitati tehnice excelente, dar zonele nu au aceste capacitati, intranetul nu va functona la maxim, pana cand nu va reinnoi tehnologia si in acele zone. Nu trebuie sa ne orientam la cel mai mic numitor comun ale creintelor tehnice; trebuie se ne orientam la niste cerinte medii. Daca, de exemplu, doar doua dintre 40 de birouri necesita upgrade pentru o anumita aplicatie, atunci se merita investitia. Daca video-conferinta este o prioritate, dar unii utilizatori lucreaza de acasa si au modemuri de numai 14,4 Kbps, atunci utilizatorii trebuie neaparat sa faca un upgrade, sau sa folseasca conexiuni directe ca ISDN, conectarea prin cablu. Iar apar insa prioriatatile organizationale. Este capabil intranetul ofere ceea ce doresc utilizatorii pentru nevoile lor individuale, sau intrunirea acestora? Daca se inceraca automatizarea anumitor lucruri pentru echipa de marketing, este de ajuns sa suplimentezi capacitatea pentru aceasta echipa. Dar daca prioritatea intranetului este concentrata asupra departmentului de cercetare si dezvoltare, si membrii departamentului de marketing lucreaza aproape de cei din departamentul de cercetare si dezvolare, departamentul de cercetare si dezvoltare necesita aceeasi capacitate tehnica ca si departamentul de marketing. De altfel, revizuirea tehnologiei actuale este baza pentru testarea diferitelor functii intranet, inainte sa fie incluse in modelul final, dupa cum se vede in figura urmatoare:
Pagina 45 din 67
De exemplu, daca cei mai multi angajati ai unei organizatii nu au placi video si si lucreaza pe 486, vechi de 11-12 ani, nu are nici un sens sa elaborezi functia de videoconferinta. 3.9. Costurile si beneficiile intranetului O metoda pentru calculul costurilor si castigurilor Nu este foarte grea calcularea costurilor si beneficiilor unui intranet: determinarea a ceea ce se doreste sa faca intranetul in implemntarea sa initiala; analizarea costurilor in aceasta faza inclusiv intretinerea; anticiparea economiilor si beneficiilor care vor aparea; calcularea castigurilor ce vor veni in urma investitiei, si cat va dura pana se va materializa investitia. Obiectivele intranetului Este imposibil de facut o analiza stricta fara o idee clara despre ce va face intranetul. Sunt mai multe metode de a clasifica ce face un intranet. De exemplu: Publicarea informatiei: folosirea intranetului pentru transmiterea stirilor, informatilor prin forme si documente web. E-mail: implementarea unui sistem e-mail care se integreaza foarte usor in intranet, permitand astfel informatiei sa fie transmisa si primita. Gestionarea documentelor: folosirea intranetului pentru a permite utilizatorilor sa vizualizeze, printeze si sa lucreze impreuna la documentele office (procesoare de cuvinte, articole, prezentari, etc.).
Pagina 46 din 67
Pregatirea: folosirea intranetului pentru a servi ca ghid de pregatire pe propriul calculator. Automatizarea: folosirea intranetului pentru automatizarea procesului administrativ. Baze de date si sistemede stocare: folosirea intranetului pentru gestionarea bazelor de date ale companiei. Comunicare: folosirea intranetului pentru discutii si dezbateri intre utilizatori. Stabilirea estimativa a circumstantelor: Marimea intranetului depinde de cati utilizatori vor fi, care de fapt reprezinta marimea proiectului intranet; Numarul de persoane care necesita computere noi, numarul celor care nu sunt momentan conectati, si numarul celor care vor avea acces la Internet; Salariile anuale si veniturile medii ale utilizatorilor in cauza, numarul de ore mediu pe zi, si numarul de zile lucratoare pe an pentru calcularea economiilor si profitului; Analiza costurilor Urmatorul pas este analizarea costurilor care vor veni pe parcursul instalarii si rularii intranetului. Sunt doua categorii principale de costuri: Costuri capitale: costul hardware-ului si software-ului care va fi scazut din bugetul capital al organizatiei, care va fi acoperit in cativa ani. Castigul: alte surse de castig, care de obicei apar in urma extinderii bugetului companiei. De altfel este necesar sa afcem distinctie intre costurile initiale si costurile de intretinere. Costurile capitale initiale Aceste costuri reprezinta marea majoritate a bugetului alocat investitiei. Deoarece ele sunt utile pentru o perioada destul de lunga, si au valoare la vanzare, cheltuielile de obicei sunt acoperite in cativa ani (3 sau 4). Departamentul de finante va fi cel mai in masura sa spuna care este deprecierea materiala. Trebuie consultat departamentul IT pentru estimarea tuturor cerintelor hardware si software: calculatoare noi pentru a permite anagjatilor sa aiba acces la intranet de la propriul lor PC;
Pagina 47 din 67
legarea calculatoarelor la retea, valabila pentru calculatoarele care nu sunt inca conectate. Servere Web si software pentru servere. De altfel este necesar sa se estimeze costurile aplicatiilor software, chiar daca sunt create sau cumparate. Se poate plati mult pe aplicatiile mari si consacrate, si putin pe cele gratuite sau obitune printr-un proces mic de cercetare. Ceea ce este nevoie depinde de utilizarea intranetului: Publicarea informatiilor: exemple de aplicatii automatizate, cum ar fi registrii (numerele de telefon, anagjatii, produsele, serviciile, etc.) si aplicatiile care automatizeaza publicarea paginilor cu stiri, anunuri sau articole. E-mail: de obicei o singura aplicatie; Pregatire: aplicatii pentru pregatirea personalului; Orare: aplicatii care include forme online despre: vacante, maladii, cheltuieli, programari, achizitionari, calatorii etc.). Bazele de date: programe care permit accesul utilizatorilor intranetului la sistemul de stocare al informatiei; Discutii: de obicei o aplicatie care le permite utilizatorilor dezbaterea pe anumite teme in intranet. Cheltuielile aferente Designul: crearea unui design grafic, pentru navigare, crearea unei anumite structuri, este o parte a intranetului; Promovarea: costul lansarii intranetului pentru utilizare; Pregatirea: costul total per utilizator pentru asigurarea preagatirii in utilizarea intranetului si a informatiilor ce le contine acesta.
Cheltuielile care continua sa apara O anumita suma de bani trebuie sa fie rezervata anual, pentru upgrade-ul serverului, componentelor hardware si software-ului. Probabil, aceasta suma de bani se invarte undeva in jurul a 25% din suma initiala. Un efort considerabil, este necesar pentru mentinerea si imbunatatirea continua a intranetului. Aceste cheltuieli trebuiesc incluse inca de la inceput:
Pagina 48 din 67
Personalul de design si de editare: cei care administreaza si gestioneaza informatia pentru utilizatori. Sa nu se unite salariile, castigurile si cheltuielile. Personalul tehnic: cei care se ocupa cu intretinerea tehnica a intranetului. Accesul la Inetrnet: costul accesului la Internet, adica estimarea costului pentru fiecare anagjat. Urmatoarele cheltuieli se aplica dupa primul an: Consultanta continua: Promovarea continua; Pregatirea continua; Intretinerea aplicatiilor care detin informatii despre companie (bazele de date). Estimarea beneficiilor Nu toti oamenii au probleme in calcularea costurilor. Trebuie doar un pic de ingeniozitate pentru determinarea beneficiilor. Iata trei categorii principale de beneficii: Economisirea directa: se economisesc banii pentru tiparire, hartie, telefon, costuri de calatorie etc. aceste apot fi luate in cosiderare inca de la introducerea intranetului. Acestea pot fi calculate in trei pasi: numarul de expedieri intr-un interval de timp; costul expedierii; proportiile scaderii costurilor prin utilizarea intranetului. Uurarea muncii: prin introducerea intranetului se salveaza foarte mult timp necesar pentru anumite operatii. Acestea pot fi exprimate in minute pentru fiecare persoana pe zi. Pentru calcularea acesteia se imparte numarul de minute economisite la numarul de minute dintr-o zi (60 x numarul de ore lucratoare) si se inmulteste cu numarul de angajati si salariul mediu. Creterea productivitatii: cresterea randamentului pentru fiecare angajat de la introducerea intranetului, exprimata in procente. Deoarece productivitatea angajatilor are o arie larga de implicatii, de la job la job, de la o organizatie la alta, este usor de a transforma aceste in economia de munca. De exemplu, daca productivitatea totala ajunge pe la 3%, clacularea economiilor ca (3/103) x numarul angajatilor x salariul mediu. Fiecare ramura a folosirii intranetului are propriile sale beneficii: Publicarea informatiei
Pagina 49 din 67
Economii directe: de printare, pentru hartie si pentru livrare, pot fi facute prin publicarea on-line a documentelor. Economia muncii: accesul rapid la informatie, schimbul rapid de informatii, sunt cele mai importante aspecte in simplificarea muncii. Creterea productivitatii: prin accesul la cele mai noi informatii, si prin punerea la indemana a informatiilor care pana atunci nu erau disponibile. E-mail-ul intanetului Economii directe: costurile telefoanelor, faxurilor, scrisorilor, dischetelor etc. Uurarea muncii: timp economisit pentru a discuta, pentru verificarea anumitor obiecte. Cresterea productivitatii: accesul rapid la informatie. Managementul documentelor Economii directe: tiparirea, hartia, medii de stocare, livrarea; editarea este usoara. Usurarea muncii: mai putin timp petrecut pentru revizuirea si editarea documentelor, timpul economisit pentru cautarea documentelor. Cresterea productivitatii: accesul rapid la documentele actuale. Pregatirea Economii directe: calatoriile si acomodarea, personalul calificat, camere si echipamente pentru curs. Usurarea muncii: economisirea timpului petrecut in calatoriile la cursuri, timp scazut pentru invatarea obiectivelor. Cresterea productivitatii: accesul imediat la cerintele actuale de cunostinte si de abilitati. Coordonarea activitatii Economii directe: printarea, hartia si livrarea pot fi inlaturate folosind forme disponibile on-line. Usurarea muncii: mai putin timp petrecut pentru fiecare persoana pentru obtinerea copiilor pentru anumite formulare de completat. Cresterea productivitatii: un proces mult mai rapid si eficient de administrare. Sistemele de baze de date
Pagina 50 din 67
Simplificarea muncii: timp mai putin cerut pentru a invata si utiliza aplicatiile. Cresterea productivitatii: prin informatia disponibila care nu era inainte disponibila.
Comunicarea Economii directe: costurile de calatorii si acomodarea pentru anumite conferinte. Usurarea muncii: economie de timp ce se pierdea in calatorii, si in sedinte. Cresterea productivitatii: decizii mai rapide in rezolvarea problemelor aparute. Analiza rezultatelor Inainte de a trage concluzia finala, trebuie sa tragem linia costurilor si beneficiilor. Rezumarea costurilor Daca angajatii implicati sunt doar o parte din angajatii organizatiei, atunci trebuie doar sa se ia o anumita parte din aceste cheltuielile principale. Urmatoarele cheltuieli sunt principale: hardware-ul si software-ul serverului cumpararea, dezvoltarea, intretinerea si upgrade-ul aplicatiilor software pregatirea personalului tehnic. Rezumarea beneficiilor Totalizarea beneficiilor pentru fiecare ramura a intranetului sub trei aspecte principale: economiile directe, usurarea muncii si cresterea productivitatii. Inainte de inceperea calculelor, trebuie sa se detremine proportia celor care utilizeaza fiecare ramura a intranetului.
Compararea costurilor si beneficiilor Este evident ca suntem interesati sa vedem cand castigul depaseste cheltuielile. Trebuie calculat profiltul organizatiei si pierderile, si trebuie impartit capitalul cheltuit pana la perioada de amortizare. De altfel se poate renunta la o parte din profit pentru a acorda timp pentru pregatirea personalului. Iata un exemplu de astfel de analiza: Benefits Information publishing Year 1 91346 Year 2 182693 Year 3 182693 Year 4 182693 Year 5 182693
Pagina 51 din 67
E-mail Document management Training Workflow Databases/bespoke systems Discussion Depreciation of capital costs New PCs Networking Server h'ware & s'ware Applications Revenue costs Editorial/design personnel Technical personnel Internet access Maintenance of bespoke apps Design consultancy Promotion Training Total costs Profit or loss Accumulated profit or loss Amortizarea investitiei
0 0 22336 22170 0 165459 301311 6667 5000 16667 152222 180556 30000 200000 2500 0 20000 10000 15000 277500 458056 -156745 -156745
0 0 44671 44340 0 330917 602622 6667 5000 20833 158333 190833 30000 200000 2500 95833 5000 2500 3000 338833 529667 72955 -83790
0 0 44671 44340 0 330917 602622 6667 5000 25000 164444 201111 30000 200000 2500 95833 5000 2500 3000 338833 539944 62677 -21113
0 0 44671 44340 0 330917 602622 0 0 12500 18333 30833 30000 200000 2500 95833 5000 2500 3000 338833 369667 232955 211842
0 0 44671 44340 0 330917 602622 0 0 12500 18333 30833 30000 200000 2500 95833 5000 2500 3000 338833 369667 232955 444797
Amortizarea investitiei este un fel de a calcula procentual ceea ce revine dupa o investitie. Se calculeaza astfel: beneficii investitii 100 investitii AI= De exemplu, daca avem un total de 586667, castigurile sunt calculate ca beneficii anuale si cheltuieli acumulate. Iata o analiza completa: Benefits Ongoing capital costs Ongoing revenue costs Net return 301311 0 232500 68811 602622 30833 338833 232955 602622 30833 338833 232955 602622 30833 338833 232955 602622 30833 338833 232955 Year 1 Year 2 Year 3 Year 4 Year 5
Pagina 52 din 67
Return on investment (%) Accumulated ROI (%)
12 12
40 51
40 91
40 131
40 171
Pentru calcularea costurilor si beneficiilor se foloseste cel mai usor mediul Microsoft Excel, iat un exemplu: Installation Support Other server software Sever management News server Mail server Proxy server Search engine Database support Log analyzer Discussion software Chat software Other Costs Total : Content Creation HTML editors Graphics Editors Site management Java tools Javascript tools VBScripts tools ActiveX components Perl scripts Other CGI scripts Applications Other Total : Training Costs Intranet usage training Intranet publishing training Application development Server maintenance Help desk Other costs Total : Grand Total : 250,00 1.200,00 250,00 500,00 750,00 600,00 100,00 350,00 300,00 200,00 200,00 400,00 $13.800,00 2.500,00 1.000,00 1.250,00 950,00 500,00 0,00 0,00 150,00 350,00 650,00 250,00 $7.600,00 2.500,00 5.750,00 6.750,00 2.500,00 3.500,00 1.000,00 $21.000,00 $58.900,00 200,00 960,00 200,00 400,00 600,00 480,00 80,00 280,00 240,00 160,00 160,00 320,00 $11.040,00 2.000,00 800,00 1.000,00 760,00 400,00 0,00 0,00 120,00 280,00 520,00 200,00 $6.080,00 2.000,00 4.600,00 5.400,00 2.000,00 2.800,00 800,00 $16.800,00 $47.120,00
Pagina 53 din 67
3.10. Exemplu de intranet pe piata romaneasc IP Intranet (VPN) Experienta dobandita in urma colaborarii indelungate intre MobiFon SA si CG&GC IT SA pe partea de servicii de telefonie mobila (Best National Dealer in 2001) a determinat parteneriatul actual incheiat cu divizia XNET a MobiFon SA. In urma acestui parteneriat, firma CG&GC, va ofera un mod simplu, sigur si eficient de acces dedicat la Internet, inclusiv serviciul de IP Intranet (VPN). Prezentarea XNET Xnet este cel mai dinamic furnizor de servicii de date si Internet din Romania. Deoarece a implementat una dintre cele mai moderne infrastructuri de date din Romania, bazata pe tehnologia ATM (Asynchronous Transfer Mode), si beneficiaza de performantele foarte bune si acoperirea retelei Connex GSM, se pot oferi clientilor servicii de date si de Internet cea mai buna calitate si de incredere. XNET detine Licenta pentru oferirea de servicii cu valoare adaugata (Internet), Licenta pentru instalarea, operarea si intretinerea unei retele nationale publice pentru comunicatii de date, precum si licente pentru dezvoltarea sistemelor de radiocomunicatii punct la multipunct in benzile de frecvente de 3.5 GHz si 26 GHz. Sistemele punct la multipunct in benzile de 3.5, respectiv 26 GHz ofera utilizatorilor o serie intreaga de avantaje, cum ar fi lipsa interferentelor cu alte sisteme radio datorita utilizarii exclusive a benzii de frecvente de catre XNET. Alocarea benzii se face in functie de cerintele clientilor, cu posibilitatea garantarii unei anumite capacitati de acces, conexiunile sunt always on, iar montarea antenelor se face foarte rapid. De asemenea, in cazul unei defectiuni, sistemul isi reia functionarea imediat dupa remediere. XNET a dezvoltat si o retea (backbone) nationala pentru transportul de date si voce, bazata pe tehnologia ATM (Asynchronous Transfer Mode). Topologia redundanta a retelei este realizata cu switch-uri Nortel Passport. Aceasta retea este capabila sa transporte datele cu viteze de pana la 223 Mbps, fiind folosita atat pentru transportul vocii pentru utilizatorii Connex, cat si pentru transferul de date si Internet pentru utilizatorii serviciilor XNET. Caracteristicile de redirectionare automata, de planificare si management al capacitatii, securitatea deplina si flexibilitatea in operare a retelei contribuie la furnizarea unor servicii de cea mai inalta calitate.
Pagina 54 din 67
Disponibilitatea retelei pe segmentul de backbone este de peste 99%. Clientii Xnet beneficiaza de o gama completa de solutii de conectare la Internet sau comunicatii de date la nivel national: acces Internet Dial-up acces Internet radio acces Internet pe linie inchiriata IP Intranet ( Virtual Private Network la nivel national ) Frame Relay ( la nivel national ) GPRS Caracteristicile serviciului IP Intranet Xnet ofera o gama larga de viteze de acces, la rate de transfer de la 64 kbps la 2 Mbps; accesul la locatia dumneavoastra se realizeaza prin legatura radio care conecteaza routerul dumneavoastra la cel mai apropiat router XNET se ofera acces partajat (factor 2) in cazul in care clientul doreste sa imparta acelasi canal cu alti utilizatori. In acest caz, specificatia conexiunii va fi selectata pentru a va satisface cerintele uzuale, dar in acelasi timp va permite rate de acces mai ridicate pe anumite perioade de timp; ofera si posibilitatea utilizarii unui canal nepartajat pentru cei care doresc sa transfere cantitati mari de date in mod regulat prin intermediul acestui canal; cuprinde, la cerere, tunelare IP, criptare si filtrare pentru a preveni accesul neautorizat in reteaua dumneavoastra si pentru a proteja datele in timpul transmisiei; XNET furnizeaza o gama larga de routere care sunt configurate si instalate la sediul dumneavoastra de specialistii Xnet in cazul in care optati pentru serviciul IP Intranet; aveti posibilitatea de a adauga un nou sediu in reteaua dumneavoastra privata, de a schimba locatia daca este necesar, sau de a opta pentru o viteza de acces mai mare in functie de cerintele de trafic, fara costuri suplimentare legate de reconfigurarea retelei existente; Soluia de acces SoluTia de conectare este oferita prin instalarea unui sistem radio, care necesita o vizibilitate directa intre locatia clientului si o celula CONNEX GSM. Solutiile wireless sunt extrem de fiabile si sunt independente de reteaua de telefonie fixa Romtelecom. Solutiile wireless sunt o alegere excelenta in cazul in care compania dumneavoastra necesita o largime de banda securizata si garantata. Sunt foarte usor de instalat sau mutat in cazul schimbarii sediului. Largimea de banda poate fi usor modificata, fara eforturi si costuri suplimentare.
Pagina 55 din 67
Echipamentele pentru solutiile wireless sunt disponibile in regim de inchiriere. XNET se ocupa de comandarea, instalarea si administrarea echipamentului. Reteaua reteaua Xnet este formata din 40 de POP-uri localizate pe intreg teritoriul Romaniei, oferind accesul local pentru clientii nostri, indiferent de amplasamentul sediului acestora. Aceste POP-uri sunt echipate cu routere Cisco de inalta performanta la fiecare locatie si sunt legate printr-o retea de transport SDH (Synchronous Digital Hierarchy). SDH foloseste un sistem de transmitere de inalta calitate pentru traficul de mare viteza. SDH foloseste o arhitectura cu inele redundante ce ofera posibilitatea de a ruta traficul pe o linie alternativa, daca una dintre linii este indisponibila la un moment dat. Retea acreditata Cisco - reteaua de date XNET este acreditata de Cisco prin programul Cisco Powered Network (CPN). Furnizorii de servicii care afiseaza sigla CPN spun foarte mult despre calitatea serviciilor lor. Xnet a castigat dreptul de a afisa acest semn prin mentinerea unui inalt nivel al calitatii retelei si prin construirea serviciilor cu ajutorul echipamentelor Cisco - acelasi echipament pe care astazi circula, virtual, tot traficul Internet. Deci, serviciile Xnet sunt sigure si de incredere. In plus, daca v-ati construit reteaua interna utilizand echipamente Cisco, alegand servicii furnizate de Xnet veti avea si alte beneficii: management al retelei simplificat si eficient; disponibilitatea crescuta a retelei; servicii de incredere, scalabile si securizate; integrare mai facila a serviciilor de retea viitoare. Aceasta acreditare este inca o evidenta a angajamentelor XNET fata de calitatea serviciilor oferite. Referitor la parametrii retelei - Xnet garanteaza o disponibilitate a conexiunii dumneavoastra de 99 % si un timp mediu de interventie in caz de defectiune de 8 ore de la anuntarea deranjamentului, prin disponibilizarea de specialisti de interventie distribuiti pe tot teritoriul tarii. Xnet monitorizeaza continuu echipamentele de retea si intervine proactiv pentru a asigura clientului accesul la serviciu 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana. Serviciul de Relatii cu Clientii Toate serviciile Xnet sunt proiectate de o echipa de ingineri, specialisti in IT si telecomunicatii. Toate legaturile sunt monitorizate pentru a asigura cel mai inalt grad de disponibilitate. In cazul aparitiei unei probleme puteti contacta serviciul de Relatii cu Clientii, intre orele 8-23, pentru asistenta imediata.
Pagina 56 din 67
Securitate Xnet utilizeaza tehnologia radio cu metoda frequency hopping, care este caracterizata de salt de frecventa pe canale deci datele sunt transmise pe un canal pentru un anumit interval de timp dupa care sar pe un alt canal, in mod securizat, printr-un un cod de acces format din 32 caractere pe fiecare celula. Utilizarea unei astfel de metode face ca interceptarea datelor transmise sa fie practic imposibila. In plus, metodele adoptate de Xnet pentru criptare si tunelare GRE la nivel IP ofera o securitate a datelor necesara utilizarii unei retele Intranet de tipul celei solicitate de client. Optional, routerele Cisco oferite de Xnet pot fi dotate cu un software care asigura criptare IPSec Des sau 3Des. Avantajele IP Intranet XNET fata de solutiile altor furnizori acoperire nationala - putem lega intr-o retea virtuala privata de tip IP Intranet retele locale de calculatoare situate oriunde pe teritoriul Romaniei servicii de cea mai buna calitate si de incredere - disponibilitatea retelei de transport dedate XNET este de peste 99%; solutii la cheie proiectate in intregime de profesionistii XNET, in conformitate cu necesitatile clientilor; monitorizare proactiva si continua (24 ore pe zi, 7 zile pe saptamana) a legaturilor siinterventie rapida in caz de defectiuni. Aplicatiile serviciului IP Intranet interconectarea LAN-urilor (LAN = Local Area Network = retea locala de calculatoare) pentru usurarea transferului de fisiere, pentru utilizarea in comun a bazelor de date (avize de livrare, facturare, transmitere de comenzi si aplicatii pentru serviciul de relatii cu clientii) si pentru realizarea unor sisteme de logistica/dispecerizare si aprovizionare; en gros si en detail: legarea magazinelor sau a sediilor comerciale, transferuri electronice (case de marcat), sisteme de facturare si management al stocurilor; transport si turism: aflarea disponibilitatii capacitatii de transport, rezervare de locuri, transmitere de date in timp real catre agentii, furnizori si clienti; Administratie si Guvern: distribuirea documentelor oficiale, colectarea si furnizarea informatiilor statistice si oferirea de informatii online pentru agentii, companii si cetateni; servicii financiar-bancare: management si analiza de portfoliu, rapoarte de preturi (istorice si in timp real), cercetarea investitiilor, tranzactii online
Pagina 57 din 67
Programul de implementare pentru serviciul IP Intranet Etapele principale parcurse pn la activarea conexiunilor sunt: vizite la locatiile sediilor si determinarea vizibilitatii cu site-urile GSM, intocmirea proiectuluiradio pregatirea echipamentului si rutei radio de la noi la locatia Dvs obtinerea tuturor acordurilor de instalare instalarea echipamentelor radio executarea de probe de functionalitate obtinerea acceptului clientului activarea contractului Termenul mediu pentru instalarea serviciului este de 10 zile lucratoare.
4. STUDIU DE CAZ Intranetul, fiind bazat pe tehnologia Internetului, aplicatia cea mai utila si care se potriveste cel mai bine in tema este un site. Utlizarea limbajului HTML inseamna intelegerea sa de catre server si de catre clientul care cere o anumita informatie, de obicei sub forma de hyperlink-uri, care au asociate cate o adresa IP, ce directioneaza browserul spre locatia dorita. Crearea unui site necesita utilizarea unor programe care permit introducerea si editarea codului HTML. Se poate folosi foarte usor un editor text, iar apoi pentru salvare trebuie doar sa schimbam extensia acestuia in .htm, .html, pentru a putea fi citite de browserul (browserele) existent (e). Mai nou, au aparut medii de dezvoltare a limbajelor HTML, care usureaza munca programatorului prin introducerea de interfete grafice prietenoase, si de unelte din ce in ce mai sofisticate. Cateva exemple ar fi Microsoft Front Page, de la Microsoft, care este cel mai bun pentru incepatorii in domeniu, pentru ca nu are functii asa de avansate, iar programatorul incepator poate invata foarte rapid utilizarea limbajului, fie prin cod fie prin obiectele grafice. Un alt pachet de programe destinat designului web este Macromedia, care cuprinde o suita de programe cu cele mai multe posibilitati de creare, de la modul grafic, foarte usor de utilizat, pana la scripturi Visual Basic si Java. Pachetul Macromedia cuprinde programele: Dreamwaver, Flash, Fireworks, Freehand, Cold Fision.
Pagina 58 din 67
Dreamwaver este probabil cel mai utilizat program pentru crearea paginilor web; poate fi utilizat si de incepatori, datorita functiilor usoare. Permite crearea site-urilor cu ajutorul codului sau a graficii, generand imediat codul HTML. Flash creaza animatii utilizand cadrele (frame-urile) pentru realizarea acestora. Fireworks creaza fisiere de tip .png cu un design avansat, foloseste grafica vectoriala. Fisierele .png pot fi exportate ca imagini (jpg,gif) sau in format HTML. Freehand este un program ce permite designul profesional. Cold Fusion este un utilitar cu care se creaza sau gestioneaza serverele de baza de date. In aplicatia de fata, am folosit din pachetul Macromedia, programul Fireworks. Am ales acesta deoarece intamplator, crearea aplicatiei pentru proiect a coincis cu crearea site-ului pentru aceasta firma, si pentru crearea unei grafici avansate a site-ului, am folosit acest mediu. Firma pentru care am dezvoltat acest site se ocupa cu comercializarea mobilei. Crearea unui intranet avansat, pentru aceasta firma nu ar fi eficient in acest moment. Cand va avea mai multe puncte de desfacere, in locatii diferite, atunci implementarea unui intranet va fi necesara si utila. Pentru a fi mai usor de imbunatatit, am introdus si cateva functii specifice unui site destinat unei retele intranet, dupa cum se vede in continuare:
Pagina 59 din 67
Putem observa functiile CALENDAR, CONDUCERE,DESPRE NOI, care in momentul introducerii intranetului, vor contine: CALENDAR: datele evenimentelor importante pe tot parcursul anului CONDUCERE: date despre directori, sefi de departamente, pentru ca angajatii sa fie in permanenta la cunostinta cu noile schimbari DESPRE NOI: informatii despre succese, istoria firmei, locatii etc. Momentan ele sunt doar informative pentru cei care utilizeaza site-ul. La momentul oportun, va fi nevoie si de un server web, si de un server de baze de date, sau chiar de serviciul e-mail. In aceasta aplicatie am inclus si cateva comenzi pentru utilizarea bazelor de date online (dupa cum vom vedea in mai incolo). Prezentarea site-ului Site-ul, creat in Fireworks, merge pe ideea simplu si usor de utilizat. Iata cum este acesta structurat: - Pagina index:
Pagina 60 din 67
Pe pagina principala sunt prezentate principalele link-uri la paginile secundare ce contin produsele firmei; pagina sufragerii:
Pagina sufragerii cuprinde modele de biblioteci, iar modelul site-ului este folosit si la restul paginilor, unele avand in partea de jos a paginii si sageti de defilare, daca numarul de produse nu incapea intr-o singura pagina. pagina produse prezinta toate produsele, asemanator ca in pagina index.
Pagina 61 din 67
pagina CALENDAR va fi prezenta atunci cand va fi pus in functiune intranetul, si va contine datele importante pe un an, culese dintr-o baza de date, si firma va avea serverul Web propriu. pagina CONDUCERE, culege datele dintr-o baza de date cu ajutorul scripturilor Visual Basic. Iata codul sursa HTML si VB Script al paginii respective: <html> <head> <title>Conducere</title> </head> <body> <h2> Conducerea firmei S.C. Mebdesign S.R.L.</h2> <% dim dbconnection dim rsConducere set dbconnection=Server.CreateObject("ADODB.Connection") dbconnection.open "Provider=Microsoft.Jet.OLEDB.4.0;" _ & "Data Source=H:\!teme\server\bd\cond.mdb" SQLQuery="SELECT nume FROM conducere" set rsConducere=dbconnection.Execute(SQLQuery) do until rsConducere.eof n=n+1 Response.Write n & "." Response.Write rsConducere("nume") Response.Write rsConducere("prenume") Response.Write rsConducere("functie") %> <br> <%
Pagina 62 din 67
rsConducere.movenext loop rsConducere.close set rsAuthors=nothing %> </body> </html>
Rezultatul este:
pagina DESPRE NOI ofera locatia exacta a firmei, oferind si harta zonei:
Pagina 63 din 67
Pentru a face incarcarea paginilor cat mai rapida si pe calculatoarele ce nu au o conexiune le Intrenet prin cablu sau radio, ci poseda modemuri de pana la 56Kbps, am folosit o functie foarte importanta in crearea site-ului. Aceasta este felierea imaginii, dupa ce este prelucrata in Fireworks. Aceasta permite impartirea in zone a paginii, si exportarea acestora sub forma de tabele pentru formatul HTML. Cand clientul intra pe site, pe orice pagina, aceasta se incarca celula cu celula, fiecare celula continand o imagine creata prin feliere. Marginile tabelului sunt 0, si astfel imaginea va aparea in final ca un tot unitar, iata exemplul preluat din Fireworks, si codul dupa exportarea in format HTML:
Pagina 64 din 67
<html> <head> <title>bucatarii2.gif</title> <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html;">  </head> <body bgcolor="#cccccc"> <table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" width="1010">  <tr> <td><img src="images/spacer.gif" width="37" height="1" border="0" alt=""></td> <td><img src="images/spacer.gif" width="107" height="1" border="0" alt=""></td> <td><img src="images/spacer.gif" width="103" height="1" border="0" alt=""></td> <td><img src="images/spacer.gif" width="147" height="1" border="0" alt=""></td> <td><img src="images/spacer.gif" width="14" height="1" border="0" alt=""></td> <td><img src="images/spacer.gif" width="210" height="1" border="0" alt=""></td>
Pagina 65 din 67
<td><img src="images/spacer.gif" width="216" height="1" border="0" alt=""></td> <td><img src="images/spacer.gif" width="142" height="1" border="0" alt=""></td> <td><img src="images/spacer.gif" width="34" height="1" border="0" alt=""></td> <td><img src="images/spacer.gif" width="1" height="1" border="0" alt=""></td> </tr> <tr> <td colspan="9"><img name="bucatarii2_r1_c1" src="images/bucatarii2_r1_c1.gif" width="1010" height="63" border="0" alt=""></td> <td><img src="images/spacer.gif" width="1" height="63" border="0" alt=""></td> </tr> <tr> <td rowspan="10"><img name="bucatarii2_r2_c1" src="images/bucatarii2_r2_c1.gif" width="37" height="537" border="0" alt=""></td> <td colspan="7"><img name="bucatarii2_r2_c2" src="images/bucatarii2_r2_c2.gif" width="939" height="44" border="0" usemap="#m_bucatarii2_r2_c2" alt=""></td> <td rowspan="2"><img name="bucatarii2_r2_c9" src="images/bucatarii2_r2_c9.gif" width="34" height="179" border="0" alt=""></td>
5. CONCLUZII Crearea si utilizarea unui intranet in activitatea curenta a unei firme are certe avantaje. Dintre acestea mentionam urmatoarele: se creeaza un mediu care permite o legatura mai rapida intre angajatii firmei respective; viteza de transfer a informatiilor in interiorul firmei creste, crescand astfel si viteza de reactie a elementelor de decizie la factorii perturbatori; disponibilitatea informatiilor creste atat pentru utilizatorii interni cat i pentru cei externi; se reduce cantitatea de documente pe hartie realizandu-se astfel o economie din multiple puncte de vedere (se reduc consumurile de materiale specifice, se reduce necesarul de spatiu de arhivare si depozitare, se reduce cantitatea de munca depusa pentru multiplicarea si distribuirea respectivelor documente; se impune o forma unitara pentru documentele firmei.
Pagina 66 din 67
Dintre dezavantajele pe care le poate produce un intranet firmei mentionam: necesita investitii in echipamente hardware si in aplicatii software dedicate; necesita o instruire a personalului si o perioada de acomodare cu noua tehnologie; necesita solutii de protectie sofisticate, mai ales cand intranetul folosete Internetul ca mijloc de comunicare cu toate segmentele sale. Cu toate dezavantajele sale, intranetul s-a dovedit a fi un instrument util care aduce reale avantaje utilizatorilor astfel ca dezvoltarea acestuia este n crestere.
Pagina 67 din 67

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Comertul electronic prin retelele de tip Intranet

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.4. Aplicaii necomerciale ale intranetului

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3. DEZVOLTAREA REELELOR INTRANET

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Iata in cateva imagini cum este structurata o companie:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Return on investment (%) Accumulated ROI (%)

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.