Analiza pietei produselor avicole si a preturilor la S.C. Agricola Internaltional S.A.

(cerere ,oferta ,concurenta)

CUPRINS Scurt istoric......................................................................................................... 1. Analiza pietei produselor avicole si a preturilor la S.C. Agricola Internaltional S.A.(cerere ,oferta ,concurenta).. 1.1 Piata interna a S.C. Agricola International S.A...................................................... 1.1.1 Concurenta................................................................................................... 1.1.2 Furnizori...................................................................................................... 1.1.3 Clienti.......................................................................................................... 1.2 POLITICA DE PRODUS.. 1.3 POLITICA DE PREURI.................................................................................... 1.4 POLITICA DE PROMOVARE COMUNICARE................................................ 2 Concluzii si propuneri....................................................................................

Scurt istoric S.C. Agricola Internaional S.A. Bacu s-a nfiinat la 1 septembrie 1992,este nregistrat la Camera de Comer sub Nr. J/O4/2214/1992 i desfoar o activitate integrat de achiziionare a resurselor furajere, producerea nutreurilor concentrate, reproducia, creterea si ngrarea animalelor si psrilor; abatorizarea i industrializarea crnii, comercializarea crnii, produselor din carne, oulor si prafului de ou i laptelui. Aproximativ 40% din productia realizata se comercializeaza prin lanul zonal de magazine si depozite Agricola International situate in judetele Bacau, Neamt, Iasi, Buzau, Galati, Constanta si municipiul Bucuresti. Agricola International S.A. Bacau produce si vinde anual peste 37 mii tone carne si peste 100 milioane oua. Chiar daca, conditiile de pe piata externa nu sunt favorabile, Agricola International este cea mai mare firma exportatoare de carne si produse din carne din Romania pe piata Uniunii Europene si pe alte piete. De la infiintare si pana in prezent, Agricola International S.A. a realizat performante economice si tehnice deosebite. Pentru a satisface mai bine cerintele de calitate ale produselor atat pentru piata interna cat si pentru export, societatea a realizat un amplu program de modernizare si dezvoltare a capacitatilor de productie in valoare de peste 37 milioane USD, finantat atat din reinvestirea integrala a profitului obtinut, cat si din credite bancare.In cadrul procesului de productie materialul biologic ocupa un rol important, acesta fiind importat de la companii de renume din Europa. In acelasi timp, societatea noastra are o mare importanta economico-sociala datorita faptului ca asigura locuri de munca pentru 2600 persoane si pentru inca peste 10.000 salariati ai unitatilor si institutiilor cu care colaboram. Managementul firmei urmareste att imbunatatirea parametrilor de eficienta, cat si restructurarea companiei si finalizarea proiectelor de dezvoltare. Avand in vedere ca in cei 12 ani de activitate Agricola International si-a creat o buna recunoastere interna si internationala prin performantele obtinute si ca detine o importanta cota de piata, ne propunem ca si in urmatorii 5 ani sa ne mentinem pe pozitia actuala de lider pe piata producatorilor de carne de pasare si oua din Romania prin implementarea celor mai recente reglementari ale Uniunii Europene si sa identificam noi parteneri din tara si strainatate pentru dezvoltarea afacerilor.

1. Analiza pietei produselor avicole si a preturilor la

S.C. Agricola International S.A.(cerere ,oferta ,concurenta) 1.1 Piata firmei 1.2
Comercializarea unui produs pe o piata necesita o intelegere aprofundata a mecanismelor care o guverneaza .In ce priveste piata,au fost facute o serie de afirmatii ,din cele mai diferite care sa defineasca piata. Primul concept este acela de piata potentiala. Acest concept consta in a calcula pentru un bun sau o marca data cantitatea totala susceptibila de a fi ceruta. Acest calcul se fundamenteaza in general,asupra numarului de consumatori susceptibili de a cumpara produsul.Ori,daca este destul de usor de a o calcula ,piata potentiala a bunurilor cu rata mare de penetrare(raport intre piata actuala delicat de a determina piata la inceputulciclului de viata al unui proces. Nonconsumatorii absoluti desemneaza pe acei indivizi care pentru un anumit motiv de natura psihica ,economica,sociala,vor refuza sa consume produsul. Segmentarea pietei Piata este un conglomerat neomogen,alcatuit din pietele mai mici si mai omogene,care la randul lor,sunt compuse din altele mai mici si mai omogene. Considerand specificitatea nevoilor de consum si particularitatile comportamentului de cumparare ,firma se vede nevoita sa delimiteze cat mai precis segmentul de piata pe care se decide sa concureze.Aceasta poarta numele generic de PIATA TINTA. Identificarea pietei tinta implica impartirea pietei totale in subansamble omogene sub aspectul nevoilor ,motivatiilor si comportamentului de cumparare. Niveluri de segmentare Segmentarea unui sector de acitivitate poate fi facuta pe mai multe niveluri si grade de profunzime ,cele mai semnificative fiind segmentarea strategica,macrosegmentarea si microsegmentarea . si piata potentiala) de vreme ce se cunosc in acest caz,majoritatea cumparatorilor,este destul de

1.Segmentarea strategica :-face distinctia intre marile sectoare de activitate relative omogene sub aspectul tehnologiilor directii ,divizii si filiale. AGRICOLA INTERNATIONAL S.A. are dezvoltat sectorul de productie ,comert si distributie ,acest segment de piata este distinct ,adresandu-se intregii mase de consumatori. 2.Macrosegmentarea : - identifica produse piata in interiorul fiecarei divizii sau filiale.Un produs-piata este omogen sub aspectul tehnologiilor ,sub aspectul functiilor pe care le indeplineste si sub aspectul grupului de consumatori. Produse piata ale S.C. AGROCOLA INTERNATIONAL S.A. :produse alimentare,intr-un sortiment foarte variat . 3.Microsegmentarea : - cea prin care in interiorul produselor piata sunt identificate grupuri omogene de consumatori.Astfel in functie de pretul produselor sale si veniturilor consumatorilor,Agricola distinge trei segmente de consumatori :segmentul cu venituri mici,care in general prefera produsele mai ieftine asigurand o rata a profitului de 1-5 % ; segmentul cu venituri medii,care asigura o rata a profitului de 5-10% ; si segmentul cu venituri mari,pentru care pretul nu este principalul criteriu de alegere a unui anumit produs,segment ce asigura o rata p profitului de 10-20%. Segmentarea descriptiva Produsele alimentare sunt adresate intregii populatii ,adica principalul segment de piata il reprezinta oamenii obisnuiti cu venituri absolut normale,cu varste diferite si nevoi diferite. Asadara se are in vedere : VARSTA ,SEXUL ,NUMARUL DE MEMBRI AI FAMILIEI ,CICLUL DE VIATA AL FAMILIEI ,VENITUL ,OCUPATIA ,EDUCATIA , RELIGIA , RASA ,NATIONALITATEA ,CLASA SOCIALA . Segmentarea prin avantaje Aceasta se bazeaza pe identificarea cosului(panelului) de avantaje pe care le cauta fiecare grup de consumatori. sau industriilor in care concureaza un grup industrial .Rezultatul acestui tip de segmentare este compartimentarea intreprinderii in

SEGMENTAREA COMPORTAMENTALA Este bazata pe caracteristici ce definesc comportamentul de cumparare .Aceste caracteristici tin de atitudine ,loialitate ,rata de cumparare ,avantajele cautate , statutul clientului ,importanta cumparaturii ,presiunea timpului .Din acest punct de vedere ,Agricola a observat ca lunile cu vanzarile cele mai ridicate sunt decembrie si mai, datorita sarbatorilor ,si dimpotriva lunile cu cele mai scazute vanzari sunt lunile de vara cand primeaza produsele de sezon (cruditati). SEGMENTAREA DUPA STILUL DE VIATA Se bazeaza pe ideea ca valorile culturale si modul de viata influenteaza semnificativ structura consumului si comportamentul de cumparare .

1.1.1CONCURENTA Ca regula generala ,firma nu este singura si nestingherita in actiunile sale pe piata. Pozitia de monopol este tot mai rar intalnita .Concurenta orizontala (cea cu produse similare )sau verticala (cea cu produse diferite ,dar avand aceeasi utilizare ) poate zadarnici eforturile firmei. Concret, se poate vorbi de concurenta de solutii ,concurenta generica ,concurenta de produs si concurenta de marca Pe pietele moderne ,cele mai serioase si mai numeroase probleme de marketing sunt ridicate de concurenta dintre marci. Principalii concurenti ai Agricola sunt : Agribac Investrand S.A. Bacau si Cosarom S.A. 1.1.2FURNIZORII Pentru a iei pe pia cu o anumit gam de produse i servicii, firma trebuie s preia, la intrare, o anumit combinaie de resurse. Agenii de la care ntreprinderea cumpr resurse de orice natur, repere i pri de produs n cadrul unor relaii comerciale durabile poart numele de furnizori. Furnizori pot exercita anumite influene i presiuni asupra firmei.

Principalii furnizori necesari de la care se aprovizioneaz S.C. AGRICOLA INTERNAIONAL S.A. sunt: -FURNIZORI DE CEREALE , FURNIZORI DE ROT SOIA , FURNIZORI DE TRE , FURNIZORI DE FURAJE , FURNIZORI DE ULEI , FURNIZORI DE SARE , FURNIZORI DE FOSFAI , FURNIZORI DE PESTICIDE , FURNIZORI DE AMBALAJE DIN POLIETILEN , FURNIZORI DE AMBALAJE METALICE , FURNIZORI DE AMBALAJE DIN CARTON , FURNIZORI DE AMBALAJ, HRTIE IGIENIC , FURNIZORI DE MEDICAMENTE I DEZINFECTANI , FURNIZORI DE LUBRIFIANI , FURNIZORI DE ACUMULATORI , FURNIZORI DE ANVELOPE , FURNIZORI DE PIESE DE SCHIMB , FURNIZORI DE CONDIMENTE , FURNIZORI DE MEMBRANE , FURNIZORI DE DETERGENI , FURNIZORI DE CLIPSURI , FURNIZORI DE SOD CALCINAT, SOD CAUSTIC I CLORUR DE VAR , FURNIZORI DE BECURI INCANDESCENTE I LMPI CU FLUOR , FURNIZORI DE CAEROLE I ROLE CRYOFILM , FURNIZORI DE OXIGEN TEHNIC , FURNOZORI DE MATERIALE PENTRU REBOBINAT MOTOARE , FURNIZORI DE RULMENI , FURNIZORI DE CIMENT I VAR , FURNIZORI DE FIN ALB I MLAI , FURNIZORI DE MATERIALE FEROASE I VOPSELE , FURNIZORI DE MATERIALE ELECTRICE I UNELTE DIVERSE , FURNIZORI DE AP POTABIL I EVACUARE APE UZATE , FURNIZORI DE GAZE NATURALE , FURNIZORI DE CURENT ELECTRIC , FURNIZORI DE SERVICII DE TELEFONIE . 1.1.3CLIENI Cheia micromediului de marketing este clientela. Ea constituie destinaia i raiunea eforturilor firmei i se prezint prin piaa efectiv a ntreprinderii, n fiecare moment al existenei sale. Clientela poate fi format din consumatori care distrug produsele prin consum efectiv, sau din utilizatori, care folosesc nsuirile produselor pentru a realiza alte produse. n primul caz, produsele devin bunuri de consum, iar n al doilea caz, sunt bunuri industriale. Clienii firmei pot fi plasai n unul sau mai multe din urmtoarele tipuri de piee: - piaa bunurilor de consum, anume aceea pe care acioneaz consumatorii; - piaa industrial, pe care acioneaz utilizatorii industriali; - piaa de distribuie, pe care acioneaz distribuitorii i agenii de schimb.

- piaa bunurilor publice sau piaa guvernamental pe care acioneaz statul, organizaiile non-profit i administraia public care finaneaz sau cumpr bunuri de folosin colectiv precum drumurile, podurile, rezervaiile, parcurile, securitatea naional i individual, colile publice, etc. n cele mai frecvente cazuri, firma se adreseaz mai multor tipuri de piee, simultan. Pentru c Agricola Internaional S.A. desface cca 40% din producia sa prin propriile magazine, restul de 60% fiind vndut ctre teri, intr-un numr de aproape 1500 firme a cror colaborare este nestatornic i la export, voi prezenta n primul rnd clienii de pe piaa extern, care dein o pondere important n totalul vnzrilor i doar cei mai importani clieni de pe piaa intern: Pe piaa extern acetea sunt: -WERNER SIMON GMBH, GERMANIA-pentru conserve -PRONOX GMBH, GERMANIA-pentru carne de pasre -PRO-VOST HELMULT STIMMING GMBH, GERMANIA-pentru carne de pasre -FAUPEL S.A., ELVEIA-pentru carne de pasre -STELA TRADE, MACEDONIA- pentru carne de porc Trebuie reinut c valoarea exportului spre aceste ri s-a ridicat n anul 2000 la 2.541.000 USD (39.426.000 mii lei), iar transportul produselor s-a efectuat integral cu maini proprii Agricola Internaional(4 buc. Mercedes de 20 tone). Pe piaa intern principalii clieni sunt: -YOUR FRIEND S.R.L. BACU -STENYON BUCURETI -AMIRAL MIERCUREA CIUC -DANTEX TG. JIU -GENU S.R.L. BACU -MEDAS IMPEX S.R.L. P. NEAM

1.2 POLITICA DE PRODUS

Exist numeroase criterii de clasificare a produselor dup destinaia lor; dup durata utilizrii lor; dup tipul de cumprare; dup nivelul implicrii sau a riscului; dup complexitatea lor; dup caracteristicile lor pentru distribuitor.

Fiecare produs poate fi descris dup caracteristicile sale: -caracteristici tehnice, fizico-chimice: formule, compoziie; form, design; culoare; densitate; varietate; specificitate; durat; frumusee; tineree; libertate; for;

- caracteristici de folosire:

- caracteristici psihologice:

- caracteristici asociate: pre; marc; condiionare; nume; serviciu ;

MARCA DE PRODUS Alegerea unei mrci este, de asemenea, un element cheie n definirea politicii de promovare a produsului, numit uneori Produs mix. Rolul su este de a da identitate bunului sau serviciului propus de ctre un productor sau distribuitor. Este foarte important pentru fiecare ntreprindere s-i defineasc o politic a mrcii n funcie de liniile i gamele de produse. 9

O linie de produse este constituit dintr-un ansamblu de produse omogene; o gam de produse este constituit dintr-un ansamblu de caracteristici ntr-o linie; gama se poate diviza n superioar, medie i de slab calitate, n funcie de imaginea mrcilor sale n contiina consumatorilor. Politica de marc este parte a politicii de produs i a strategiei de marketing a firmei. n legtur cu strategia de marc, un director de produs sau de marketing se poate confrunta cu trei principale categorii de decizii: - a decide dac este sau nu este necesar s adopte i s confere o marc produselor sale; - a stabili dac marca potrivit este cea a fabricantului sau cea a distribuitorului; - a decide dac va folosi o marc individual, una singur pentru toate produsele sale, sau va folosi o marc multipl, caz n care produse diferite sau loturi de caliti diferite din acelai produs se vor oferi sub umbrelele unor mrci diferite. Mixul de produs, denumit i sortiment de produse, este ansamblul articolelor i al liniilor de produse pe care un comerciant le ofer spre vnzare cumprtorilor. Mixul de produs al unei firme se caracterizeaz printr-o anumit lrgime, lungime, profunzime i omogenitate. Lrgimea mixului de produs este dat de numrul de linii de produs ce l compun. Profunzimea mixului de produs este dat de numrul de linii de produse distincte pe care le conine o linie de produse. Lungimea fabricaie. Omogenitatea mixului se refer la gradul de asociere a diferitelor linii de produse n consumul final, n procesul de producie, n procesul de distribuie. Toate aceste patru dimensiuni ale mixului de produs sunt importante pentru definirea strategiei de produs a unei firme. Proiectarea politicii de produs se realizeaza prin proiectarea productiei medii de produse. ANEXA 12-Prognozarea productiei medii mixului de produs se obine nsumnd efectivele tuturor liniilor de

10

Din analiza tabelului se observa ca productiile medii ale produselor din carne vor avea o evolutie ascendenta in anii prognozati. ANEXA 13-Elasticitatea cererii Din analiza tabelului se observa ca populatia orasului pe cei trei ani prognozati va avea o evolutie descrescatoare iar consumul de carne de pasare pe cap de locuitor va avea o evolutie oscilanta,el crescand in anul 2007 fata de 2006 ca mai apoi sa scada in anul 2008 ajungand la 13,2%. Si cererea de carne de pasare are o evolutie oscilanta, crescand in anul 2007 ca mai apoi sa creasca in anul 2008. Cea mai mare cantitate de produse de carne se realizeaza in orasul Bacau si o cantitate mai mica in localitatile invecinate.

1.3 POLITICA DE PREURI

Preul este singura variabil a marketingului mix care aduce venit. n acest sens, preul este deosebit de important din punct de vedere al ntreprinztorului.

11

Preul produce efecte mult mai imediate dect celelalte variabile ale marketingului mix. Determinarea preului trebuie s fie coerent cu celelalte variabile ale marketingului mix. Obiectivele legate de pre Acestea pot fi grupate n trei categorii a cror greutate relativ variaz dup caz. Acestea corespund obiectivelor legate de volumul vnzrilor, de rentabilitatea, de gama de produse. Obiectivele legate de volumul vnzrilor Cantitile vndute sunt adesea o funcie invers a preului practicat. Pentru acest fapt, preul utilizat influeneaz volumul produselor vndute. Obiectivul rentabilitii Rentabilitatea i preul propus sunt legate prin relaia: R=PxQCxQ unde: R rentabilitatea; P preul; C costul unitar; Q cantitatea vndut. Atunci cnd putem estima cantitatea de produse susceptibil a fi vndut ntr-un an, este uor a fixa un pre care ine cont de un obiectiv de rentabilitate. Este posibil de calculat preul cu urmtoarea formul: P=V+F/Q+rI/Q unde: V cost variabil mediu; F totalul costurilor fixe; Q cantitatea susceptibil a fi vndut; I investiia; r rata rentabilitii investiiei dorite. Obiectivele gamei de produse Preul unui produs poate avea consecine asupra vnzrilor produsului, dar poate avea consecine i asupra altor produse ale gamei. Astfel, fixarea preului poate avea ca obiectiv optimizarea vnzrilor produselor unei ntregi game. n ceea ce privete politica dus de firm, se are n vedere sensibilitatea pieei

12

fa de pre. Clientela firmei sau cererea poate fi o frn n calea creterii sau diminurii preului. Prin departamentul de marketing, firma urmrete de asemenea fenomenele care au o influen asupra elasticitii cererii. Acestea sunt: 1. Existena unei zone de pre de referin; 2. Atracia anumitor preuri pentru consumatori (pre psihologic). 3. Inegalitatea sensibilitii consumatorilor la pre. 4. Utilizarea preului ca indicator de calitate. Este deja cunoscut faptul c fiecare consumator asociaz fiecrui produs o zon de preuri acceptabile, fruct al experienei i informaiilor culese din mediul ambiant. Sub un prag minim, consumatorii resping produsul cci asociaz aceasta unei slabe caliti a produsului. Peste un prag maxim, ei nu vor cumpra produsul pentru c l vor gsi prea scump. Astfel de situaii au fost identificate n cadrul firmei, datorit faptului c unele produse achiziionate cu preuri foarte mici i puse n vnzare cu preuri mici au avut tendina de a fi considerate produse slabe din punct de vedere calitativ. Majoritatea consumatorilor urmresc calitatea i nu preul produselor, care poate fi puin mai ridicat. Studiile efectuate n domeniu au artat c exist o relaie pozitiv ntre pre i calitatea unui produs. Aceste studii au putut pune n eviden faptul c preul joac un rol mai important cnd este singura informaie disponibil, dect dac ar fi asociat altor informaii asupra produsului (marc, numele magazinului, etc.). Firma i fixeaz preurile n funcie de costurile produselor. Costurile, n general, constituie baza determinrii preurilor. O ntreprindere care va vinde n continu pierdere, sub costuri, va deveni falimentar. Toate organizaiile constituite pe criterii de profitabilitate, precum i multe din cele bugetare sau non-profit, stabilesc preuri pentru produsele sau serviciile pe care le ofer. Chiar dac se ascund sub un nume diferit, n esen, prin funciile ndeplinite, multe alte concepte sunt tot preuri: chiria este preul ocuprii temporare a unui spaiu, dobnda este preul banilor mprumutai, salariul este preul muncii, amenda este preul nclcrii legii, cauiunea este preul libertii temporare, cotizaia este preul apartenenei la o organizaie,

13

mita este preul bunvoinei, tariful este preul unui serviciu, impozitul pe venituri este preul dreptului de a ctiga bani, comisionul este preul unei intermedieri, iar onorariul este preul unei consultaii. n mod tradiional, preurile erau stabilite de cumprtori i vnztori, prin negociere. Astfel, la deschiderea tratativelor, vnztorii cereau un pre mai mare dect se ateptau s primeasc, cumprtorii ofereau un pre mai mic dect se ofereau s plteasc, dup care, prin trguial, se ajungea la un pre acceptabil pentru ambele pri. Stabilirea unor preuri unice, ne-negociate pentru toi cumprtorii, care astzi ni se pare ceva foarte firesc, este o practic relativ recent, care a fost introdus o dat cu iniierea operaiunilor comerciale cu amnuntul pe scar larg. Mai nti, n ceea ce privete importana i rolul jucat ntre celelalte elemente ale mixului de marketing, se detaeaz argumentul c preul este singurul care aduce venituri, toate celelalte genereaz costuri. n al doilea rnd, preul a fost timp ndelungat criteriul principal de alegere ntre oferte diferite. Cu toate c n prezent au cptat importan i alte elemente n luarea unor astfel de decizii, preul rmne esenial i pe aceast cale, determin mrimea cotei de pia i a profitabilitii. Mai mult, preul este i cea mai flexibil component a mixului de marketing. Facilitile oferite de Agricola Internaional n materie de pre sunt:discount de pn la 3% la plata cu numerar; plata la 7 zile cu discount de 3%; plata la 7 zile de la livrare cu CEC antedatat. Preturile unitare prognozate sunt crescatoare din anul2006 in anul 2007 precum si in anul 2008. La fel ca la preturi ,si costurile sunt prognozate in asa fel in cat sa creasca de la un an la altul.

1.4 POLITICA DE PROMOVARE COMUNICARE

Comunicarea n marketing este ansamblul semnelor emise de firm n direcia clientelei sale, a potenialilor cumprtori, a partenerilor firmei, a liderilor de opinie, a

14

concurenilor, a organismelor i agenilor economici, a personalului su n scopul mbuntirii relaiilor comerciale ale ntreprinderii. Legturile cu consumatorii, cu mass-media, cu partenerii de afaceri, cu alte instituii guvernamentale sau neguvernamentale sunt elemente ce caracterizeaz rolul i scopul relaiilor publice. Relaiile publice reprezint elementul pe baza cruia o firm i publicul su se adapteaz continuu la nevoile celeilalte pri. Elementele relaiilor cu publicul ce influeneaz imaginea extern a firmei sunt: 1. Sfaturile: consumatorii sunt ndrumai prin pliante distribuite gratuit asupra produselor. 2. Relaiile cu mass-media: urmresc asigurarea legturii cu mijloacele de comunicaie n vederea realizrii reclamei i publicitii. Astfel, Agricola Internaional a avut contact cu postul de radio Radio Alfa i ziarul Monitorul din Bacu. 3. Publicitatea: rspndirea planificat i gratuit a unor mesaje prin intermediul unor mijloace de comunicare, urmrind un interes al organizaiei. 4. Relaiile angajat-conducere: venirea n ntmpinarea grijilor, informarea i motivarea angajailor, membrilor unei organizaii i a familiilor lor. 5. Afaceri publice: Implicarea efectiv n politica public i adaptarea firmei la nevoile publicului. 6. Afacerile guvernamentale. 7. Evenimentele speciale i participarea public. 8. Relaiile interculturale. 9. Comunicaiile de marketing: combinarea aciunilor utilizate pentru sporirea vnzrilor unui produs, incluznd reclama, publicitatea, promovarea, evenimentele speciale. MARKETINGUL DIRECT: Marketingul direct realizeaz o comunicare ntre firm i clieni, comunicare ce se reflect ntr-un mod personal, spre deosebire de comunicarea realizat prin intermediul publicitii interpersonale. Elementele marketingului direct pe care S.C.AGRICOLA INTERNAIONAL S.A. le practic sunt:

15

- catalogul, modalitate prin care firma aduce la cunotina clienilor informaii asupra produselor i serviciilor pe care firma respectiv le realizeaz sau comercializeaz. - pliantul, este utilizat mai ales cu ocazii speciale (trguri, ntlniri cu consumatorii, clienii, etc.); n cadrul politicii de comunicare, S.C. AGRICOLA INTERNAIONAL S.A. a participat la numeroase simpozioane, consftuiri, expoziii, mese festive organizate cu diferite ocazii. Un punct slab n materie de promovare este acela c Agricola nu a dovedit constan, aciunile de promovare fiind cel puin sporadice, fapt justificabil intr-o anumit msur, avnd n vedere c o campanie publicitar necesit un efort financiar considerabil (estimat la cca. 500 mii USD).

2. Concluzii si propuneri
Din analiza societatii S.C. Agricola International S.A. rezulta urmatoarele concluzii:

16

-productia oferita de firma este de calitate superioara ,cu o varietate larga de sortimente din carne de pasare ,porc ,vita ,oaie.Aceste produse sunt distribuite in toata tara prin canalele proprii de distributie. -preturile la fiecare grupa de produse sunt realizate in asa fel incat sa fie mai atragatoare fata de preturile oferite de firmele concurente. Vanzarea produselor se face direct prin magazinele proprii aflate in proportie de 90% din orasele tarii si in mod indirect la diferiti proprietari de magazine. In urmatorii ani se vor avea in vedere urmatoarele: 1. CRETEREA REELEI DE MAGAZINE Pentru ndeplinirea acestui obiectiv avem urmtorul plan de aciune: - Contactarea tuturor celor care doresc s cedeze spaii n diverse puncte ale oraelor int prin intermediul mass-media. - Contracte cu primriile locale. 2. MODERNIZAREA SPAIILOR COMERCIALE EXISTENTE Implic de asemenea cheltuieli cu procurarea materialelor i realizarea spaiilor ntr-o linie modern. Participarea la licitaii cu societile de construcie din judeele n care Agricola Bacu dispune de magazine. 3. CRETEREA VOLUMULUI VNZRILOR Departamentul Marketing din cadrul S.C AGRICOLA INTERNAIONAL S.A. a pus la punct un plan strategic de creare a unei ct mai bune imagini publice : Realizarea de fluturai cu anumite mesaje publicitare, de informare a populaiei. Se vor face anunuri n ziare i la posturile de radio despre gama de produse oferit. Se vor educa vnztorii propriilor magazine n spiritul legii vnzrilor, precum i a celorlali angajai care vin n contact direct cu unii clieni sau furnizori.

OBIECTIVE DE ATINS 1.Dezvoltarea n urmtorii ani a unei reele proprii de ditribuie, n completarea celei deja exitente, la nivel naional n oraele mari: Braov, Cluj, Sibiu, Craiova, Timioara,

17

pentru ca vnzrile prin spaiile proprii i nchiriate s ajung la cca. 50-60% din cifra de afaceri. 2. Modernizarea magazinelor existente. 3.Creterea volumului vnzrilor

BIBLIOGRAFIE

18

1. Angelescu Coralia, Economie, Editura Economic, Bucureti, 2000 2.Basanu Gh., Managementul aprovizionarii si desfacerii, Editura Economica, Bucuresti, 2004 3. Food and agriculture organisation, 2002 4.Istudor N., David N., Asigurarea si gestionarea resurselor materiale pentru agricultura si industria alimentara, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2000 5.Istudor N.,David N., Asigurarea si gestionarea resurselor materiale pentru agricultura si industria alimentara, caiet de lucrari aplicative, Editura ASE , Bucuresti, 1997 6.Iosif Gh., Analiza economico-financiara a firmei in domeniul agroalimentar, Editura Tribuna Economica, 2000 7. Manole V., Stoian Mirela, Marketing, Editura ASE, Bucureti, 2004 8. Manole V., Stoian Mirela, Ion Raluca Andreea, Agromarketing, Editura ASE, 2003 8.Tribuna Economic, colecie 2000-2004 9.Voicu R., Dobre Iuliana, Organizarea si strategia dezvoltarii unitatilor agricole , Editura ASE, 2003 10. Zahiu Letiia, Nstase M., Economia ntreprinderii, Editura ASE, 2003 11. Zahiu Letiia., Dachin A., Impactul politicii de produs asupra performanelor agriculturii romneti, lucrare publicat n volumul Aderarea Romniei la UE-provocare pentru agricultur i mediu, Editura ASE, Bucureti, 2004, pagina 54

19