Sunteți pe pagina 1din 12

Periodic al Uniunii Armenilor din Romnia

S{RB{TOAREA SF}NTULUI GRIGORE LUMIN{TORUL GHERLA 2007

ARARAT
Fondat n 1924 (serie nou)

Anul XVIII nr. 12 (369)

Armenia face apel la Turcia s[ redeschid[ frontiera

16-30 iunie 2007

Pe 23 iunie comunitatea armean[ din Gherla a marcat s[rb[toarea ]nchinat[ Sf]ntului Grigore Lumin[torul. A=a cum a devenit deja tradi\ie, =i ]n acest an sute de armeni ardeleni =i nu numai au veni t din ]ntreaga \ar[ =i din str[in[tate ]n vechiul Armenopolis pentru a participa la acest important eveniment religios =i na\ional. Mai mult dec]t cuvintele, de aceast[ dat[ vom l[sa s[ vorbeasc[ fotografiile realizate de redactorul nostru Vartan Martaian prezent la acest emo\ionant moment (vezi pagina 8). LA DOU SPTMNI Interviu cu Pagina 5

Ministrul armean al afacerilor externe, Vartan Oskanian a f[cut apel, ]n cadrul ]nt]lnirii pe care a avut-o cu omologul s[u turc Abdullah Gl, ca Turcia s[ redeschid[ frontiera cu Armenia pentru a g[si astfel o cale a reconcilierii ]ntre cele dou[ \[ri. < Dac[ dori\i un dialog real deschide\i v[ rog, mai ]nt]i frontiera> a declarat Oskanian care a ad[ugat c[ singura grani\[ ]nchis[ pe continentul european este cea dintre Turcia =i Armenia. Dac[ Turcia va deschide grani\a pe care a ]nchis-o ]n 1993, Erevanul va accepta <crearea unei comisii pentru a discuta subiectele aflate ]n disput[ pentru a normaliza rela\iile bilaterale.> <Recunoa=terea Genocidului de=i este pe ordinea de zi a politicii noastre nu a fost niciodat[ o condi\ie prealabil[ pentru normalizarea rela\iilor dintre \[rile noastre> a mai ad[ugat ministrul Oskanian. Cei doi mini=trii de externe s-au ]nt]lnit oficial ]n cadrul Summit-ului \[rilor riverane M[rii Negre ce a avut loc la Istanbul =i care a marcat aniversarea a 15 ani de la crearea acestui organism economic. Reamintim c[ Turcia a ]nchis grani\a cu Armenia ]n 1993 ca un gest de solidaritate cu Azerbaidjeanul care se afla ]n r[zboi cu Armenia pentru enclava Karabagh.

Hrant Dink a fost achitat!

m v[zut ]n ultima perioad[, pe canalul de =tiri EuroNews o reclam[ ce promoveaz[ turismul ]n Armenia. Imagini, oarecum familiare pentru armeni: khacikaruri, biserici, fete ]n costume populare, peisaje ]nc]nt[toare, lacul Sevan, Erevanul =i ]n final un slogan ce spune: Armenia, Drumul lui Noe, Drumul nostru. +i uite cum printr-un montaj inspirat cu imagini pline de simbol se promoveaz[ \ara de la poalele Ararat-ului. Un clip extrem de simplu difuzat pe un canal de =tiri cu acoperire european[ poate aduce mai multe beneficii Armeniei dec]t mul\i al\i <ambasadori> =i reprezentan\i trimi=i prin toat[ lumea care nu rezolv[ nimic ci doar se plimb[ pe banii statului. Este valabil =i pentru oficialii de pe malul D]mbovi\ei unde proiecte gen <Dracula> sau <Eterna =i Fascinanta Rom`nia> ca s[ nu mai vorbesc de <Fabulos Spirit> nu au adus nici un c]=tig. Rom`nia ar trebui s[ ]nve\e din acest clip publicitar realizat pentru promovareaArmeniei. Vechi negustori, armenii dovedesc ]nc[ o dat[ c[ =tiu s[-=i v]nd[ marfa! Bravo celor care au avut acest[ ini\iativ[ c]t =i celor ce l-au realizat. Poate ]nva\[ =i Bucure=tiul ceva!

drumului lui Noe


de Mihai STEPAN CAZAZIAN

PAMBUCCIAN:
Avem o mo=tenire cultural[ care trebuie re-descoperit[ Supliment Ararat

VARUJAN

Ziaristul armean Hrant Dink, asasinat la 19 ianuarie 2007, a fost achitat pe 14 iunie de c[tre un Tribunal din Istanbul. Jurnalistul era urm[rit nc[ din luna octombrie 2005 pentru tentativ[ de influen\are a justi\iei dup[ ce a contestat hot[r]rea ce a fost luat[ ]mpotriva sa de condamnare la 6 luni de nchisoare pentru <insult[ adus[ identit[\ii turce> fiind achitat la 10 februarie 2006 de un tribunal regional. Patru al\i ziari=ti din redac\ia ziarului <Agos>, Aydin Engin, Sarkis Seropian, Karin Karaka=li =i fiul lui Hrant Dink, Arat, au fost atunci pu=i sub acuzare pentru acela=i motiv. }n urma apelului ]naintat de tribunal la 12 iulie 2006, Hrant Dink a fost condamnat din nou la 6 luni de nchisoare pentru un articol scris n revista Agos, fiind acuzat tot de <insult[ adus[ identit[\ii turce> n baza art. 301 din Codul Penal. n final Tribunalul din Sisli a retras acuza\iile ini\iale considernd c[ n declara\iile lor Hrant Dink =i ceilal\i patru jurnali=ti acuza\i nu au nc[lcat legea.

+TEFAN AGOPIAN
PORTRETUL ARTISTULUI LA 60 DE ANI

www.araratonline.com este din nou activ!

I M P O R T A N T

Conform cotidianului Los Angeles Business Journal Kirk Kirkorian este cel mai bogat cet[\ean american din ora=ul Los Angeles, avnd o avere estimat[ la 16, 1 miliarde dolari. N[scut n 1917, la Fresno, California, miliardarul de origine armean[ a ob\inut aceast[ avere construind mai multe hoteluri =i cazinouri la Las Vegas, capitala jocurilor de noroc. Proprietar =i al binecunoscutului studio cinematografic Metro Goldwin Mayer, Kirkorian a realizat un important profit prin nchirierea studiourilor cinematografice dar =i prin vnzarea filmelor realizate.

Kirk Kirkorian, avere de 16, 1 miliarde dolari

Actualitate

INCOMPATIBILITATEA JUDEC{TORILOR
Incompatibilitatea reprezint[ acea situa\ie ]n care unui judec[tor ]i este oprit s[ ia parte la solu\ionarea unei pricini, ]n acele cazuri expres =i limitativ prev[zute de lege. Referindu-ne la incompatibilitate, trebuie a distinge dup[ cum ne referim la incompatibilitatea ]n sens general a judec[torilor ori la cea restr]ns[, privitoare la o pricin[ determinat[. Astfel, urm]nd distinc\ia de mai sus =i f[c]nd referire la prima form[ a incompatibilit[\ii, trebuie subliniat faptul c[ aceasta exprim[ imposibilitatea judec[torului de a mai ]ndeplini, concomitent =i alte func\ii sau servicii: - func\ia de judec[tor este incompatibil[ cu orice alt[ func\ie public[ sau privat[, cu excep\ia func\iilor didactice din ]nv[\[m]ntul superior; - magistratului ]i este interzis s[ desf[=uare activit[\i private sau politice prev[zute de art.102-103 din Legea nr. 161/2003, precum =i activit[\i de arbitraj comercial, ]n cadrul unui partid politic. }n sens restr]ns, relativ, incompatibilitatea judec[torului se raporteaz[ la o spe\[ concret[, astfel c[ ]ntr-un asemenea caz, incompatibilitatea vizeaz[ imposibilitatea unui judec[tor de a lua parte la judecarea unei pricini concrete. Cazurile de incompatibilitate s]nt prev[zute la art. 24 din Codul de procedur[ civil[ =i anume: Judec[torul care a pronun\at o hot[r]re ]ntr-o pricin[ nu poate lua parte la judecarea acelei pricini ]n apel sau recurs =i nici ]n caz de rejudecare dup[ casare. De asemenea, nu poate lua parte la judecat[ cel care a fost martor, expert sau arbitru ]n acea pricin[. Judec[torul care a pronun\at o hot[r]re ]ntr-o pricin[ nu poate lua parte la judecarea acelei pricini ]n apel sau recurs. Acest prim caz de incompatibilitate, vizeaz[ acea situa\ie ]n care un judec[tor dup[ ce a pronun\at o hot[r]re ]ntr-o cauz[ concret[ este avansat la instan\a care urmeaz[ s[ judece apelul ori recursul promovat ]mpotriva solu\iei pronun\ate de acesta. Evident sub condi\ia ca judecarea c[ii de atac s[ revin[ completului ]n a c[rui compunere va intra =i acest judec[tor cunoscut fiind faptul c[ distribuirea se face ]ntr-o form[ aleatorie. Judec[torul care a pronun\at o hot[r]re ]ntr-o pricin[ nu poate lua parte la judecarea acelei pricini, nici ]n caz de rejudecare dup[ casare. De asemenea, judec[torul nu poate solu\iona o pricin[ ]n care a fost martor, expert sau arbitru. Sub aspectul justific[rii normei, se impune a preciza c[ incompatibilitatea intervine tocmai pentru a ]mpiedica situa\ia nedorit[ ]n care s-ar putea afla judec[torul de a aprecia propriile m[rturii, lucr[ri, ori legalitatea =i temeinicia hot[r]rii arbitrale de el pronun\at[. Procurorul, ]n privin\a acestuia dispozi\iile art. 50 alin. 2 din Lg. 317/2004, prev[d f[r[ echivoc c[: dispozi\iile privitoare la incompatibilitate nu se aplic[ procurorulului.

cu Artin & Levon Sarchizian

J u r i d i c

Autorii acestei rubrici, ofer[ n mod gratuit informa\ii, consulta\ii, membrilor comunit[\ii armene. Rela\ii la telefon: 0722.247.555/0722.613.203 e-mail: sarchizian_legaloffice@yahoo.com

ARARAT
Redactor ef : Redactori :

O surpriz[ muzical[ ]n programul celor dou[ concerte simfonice ale Filarmonicii <George Enescu> dirijate de Vlad Conta, din 8 =i 9 iunie 2007, reluarea dup[ mul\i ani a monumentalei Simfonii nr. 2 <cu clopote> de Aram Haciaturian. Dac[ ]nainte de-al Doilea R[zboi Mondial ]n programele concertelor simfonice erau acceptate din muzica rus[ =i sovietic[ nou[ doar lucr[ri de Prokofiev =i +ostakovici, dup[ 1944 pe l]ng[ ace=tia au intrat ]n programe o serie de compozitori sovietici de circumstan\[, pentru lucr[rile lor cu iz programatico-politic; dar unul care a fost agreat pentru frumuse\ea =i profunzimea ideilor sale muzicale a fost compozitorul armean Aram Haciaturian. Amintim printre altele concertul pentru vioar[ lansat la noi de marele George Enescu, concertul pentru pian, simfonia susmen\ionat[, dar =i ]ndr[gitele suite din baletele Spartacus =i Gayane, fragmente sau episoade muzicale din acestea devenind adev[rate <=lag[re ale muzicii culte noi. Despre Vlad Conta trebuie s[ spunem c[ a preluat cu cinste bagheta din m]na ]nainta=ului s[u marele Iosif Conta, care prin arta lui dirijoral[ a lansat Orchestra Na\ional[ Radio ]n circuitul interna\ional. Cronica muzical[ a unui ziar american men\ioneaz[: <^ gesturile lui Conta s]nt clare =i precise^ El a modelat sonorit[\ile cu ]ndem]nare, realiz]nd un bun echilibru ]ntre comportamentele orchestrei^ controlul subtil al dirijorului asupra varia\iilor de tempo =i dinamicii au fost impresionante^>. Este de salutat gestul s[u de a readuce ]n repertoriul simfonic bucure=tean aceast[ remarcabil[ compozi\ie a lui Aram Haciaturian, prezentat[ ]n prim[ audi\ie rom`neasc[ de Orchestra Radio dirijat[ de Alfred Alessandrescu ]n 5 februarie 1948 =i la Filarmonica din Bucure=ti ]n 20 noiembrie 1949 de legendarul George Georgescu, care a avut-o ]n repertoriul s[u permanent. Simfonicul Filarmonicii <George Enescu> sub conducerea lui Vlad Conta a programat ]n prima parte pe apreciatul pianist Dimitri Bashkirov cu dou[ lucr[ri concertante din literatura pianistic[. Despre interpretarea sa referindu-se la primul concert pe estrada Ateneului Rom`n cu Filarmonica condus[ de Emil Simon, ]n 1 noiembrie 1969, pianista Cella Delavrancea scria la 6 noiembrie 1969 ]n <Rom`nia literar[>: <Ace=ti doi arti=ti (Bashkirov =i Simon) se aseam[n[ printr-un temperament dinamic, exaltat p]n[ la violen\e s[lbatice, dar =i printr-o concentrare ad]ncit[ ]n respectul ce-l poart[ stilului autorului pe care-l interpreteaz[^>. Apoi numai despre Bashkirov: <Este un g]nditor pasionat, c]nt[rit ]n c[utarea sonorit[\ilor, av]nd o virtuozitate pianistic[ de o\el. Ne-a fermecat de la prima faz[ c]ntat[ cu o spiritualitate sever[^>. }n recentul concert pianistul georgian, naturalizat francez, a interpretat la ]nceput Concertul ]n mi bemol pentru pian =i orchestr[, KV 449 de W. A. Mozart =i apoi, dup[ c]teva minute, Concertul ]n la minor pentru pian =i orchestr[ op. 54 de Robert Schumann. Grea ]ncercare pentru auditori =i solist! Darnic =i r[spunz]nd

Simfonia a 2-a de Aram Haciaturian sub bagheta lui Vlad Conta

12/2007

ARARAT

aplauzelor, Dimitri Bashkirov ne-a oferit trei bisuri, mici bijuterii muzicale. M[ ]ntreb dac[ ]n repertoriul marilor arti=ti instrumenti=ti ]n via\[ exist[ =i lucr[ri scrise de compozitori ]n r[stimpul trecerii ]ntre milenii. Poate astfel de lucr[ri s-ar fi putut intercala ]ntr-un astfel de concert pentru a obi=nui melomanii =i cu acest stil de compozi\ii. Dup[ pauz[ am reascultat, dup[ mul\i ani, zbuciumata =i monumentala Simfonie a 2-a <cu clopote> de Aram Haciaturian, numit[ a=a dup[ cum declar[ autorul (cit[m din caietul-program) <^ pentru c[ melodia clopotului care p[trunde toat[ \es[tura lucr[rii are un sens ad]nc^ (care) ^ se reg[se=te ]n motto-ul simfoniei, ales din Alexei Tolstoi }n clopotul ce dormita-pa=nic, izbe=te pe nea=teptate o bomb[ grea =i-l sf[r]m[ ]n buc[\i; clopotul se cutremur[, adreseaz[ poporului puternice chem[ri la arme, indign]ndu-se =i chem]nd la lupt[^>. Scris[ la ]nceputul anilor 40, ca un reflex emo\ional al nenorocirilor r[zboiului a avut prima audi\ie ]n 30 decembrie 1943 ]n marea sal[ a Conservatorului din Moscova. Simfonia are clasica form[ ]n patru mi=c[ri. }n partea ]nt]ia Andante, Allegro agitato s]nt de remarcat motivele tensionate la partida de viole =i tema obsedant[, repetitiv[ la fagot, executate la un ]nalt nivel muzical. }n dansul macabru din partea doua Allegro risoluto partida de violoncele a sunat distins, catifelat. Partea treia Andante se impune ca un mar= funebru care sun[ destul de lumesc =i al c[rui ritm =i turnur[ melodic[ au fost sus\inute ]n fundal de timpanii m[estri\i de Lauren\iu B[canu. Simfonia se termin[ Adante, Allegro, Maestoso ]n acorduri eroice grandioase, marcate de motivul clopotelor, ini\ial alarmant care revine apoi triumfal, m]nuite cu mult[ muzicalitate de Gabriela-Fara, ]ntr-o sincronizare perfect[ cu partidele de al[muri. Ne-am amintit fine\ea sunetului la clopote realizat[ de aceast[ talentat[ percu\ionist[ ]n finalul Suitei de balet <Ro=u =i Negru>. De altfel ]n aceast[ simfonie at]t de elaborat[ =i colorat[ muzica lui Aram Haciaturian, este subliniat[ de acurate\ea sunetelor =i muzicalitatea ]n toate compartimentele ]ndr[gitei filarmonici. Cu o \inut[ elegant[, dirijorul Vlad Conta a <scos> aceast[ maiestuoas[ simfonie cu m]n[ de maestru, repun]nd-o ]n repertoriul concertelor simfonice, ceea ce constituie un eveniment al acestei stagiuni, bucur]nd pe mul\i melomani. Vlad Conta poate marca astfel o permanen\[ a sa la Filarmonica <George Enescu>. }n caietul-program al concertului am remarcat men\iunea <Concert realizat cu sprijinul Ambasadei Republicii Armenia>. Eugen TODEA P. S. Un g]nd pios pentru soprana Sofia Ciurel, membr[ a Corului Filarmonicii <George Enescu>, plecat[ dintre noi la ]nceputul lunii iunie 2007.

Bilunar al Uniunii Armenilor din Romnia www.araratonline.com

Exploat[ri de petrol ]n Armenia

Mihai STEPAN-CAZAZIAN Eduard ANTONIAN, Vartan MARTAIAN Fabian ANTON Fotoreporter : Mihai GHEORGHIU Colaboratori : Carmen DROPOL (Constana) Corespondeni din strintate : Edvard JEAMGOCIAN (New York), Haig CHIBARIAN (Los Angeles), Anton Lanis AHAZIZIAN (Toronto), Giuseppe MUNARINI (Padova) Difuzare : Tehnoredactare : Pagin web : e-mail : Drtad BARTUMIAN Mihai HULESCU Constantin DEOCLEIAN (Keean Media srl) ziar.ararat @ gmail.com Tel. / Fax: 314.67.83

ADRESA REDACIEI : Str. Armeneasc 13, Bucureti 2


Tiparul executat la ARARAT s.r.l.

I.S.S.N. 1220-9678

Potrivit art. 206 Cod penal, responsabilitatea juridic pentru coninutul articolului aparine autorului. n cazul unor agenii de pres i personaliti citate, responsabilitatea juridic le revine acestora. Redacia nu mprtete n mod obligatoriu punctele de vedere exprimate n articolele semnate de colaboratori.

Compania canadian[ Vangold Resources Ltd. s-a al[turat acordului de colaborare dintre Ministerul Energiei din Armenia =i Blackstairs Energy (Irlanda) pentru exploatarea subsolului armenesc. Cu o participare de 50% din ac\iuni, firma canadian[ se va ocupa de exploatarea petrolului =i gazelor aflate ]n segmentele N4, 5 =i 6, ce acoper[ un teritoriu de 13 775 km2 ]n centrul =i sudul Armeniei. Proiectul este conceput pe o perioad[ de cinci ani =i poate fi prelungit pentru ]nc[ doi ani. Valoarea total[ a investi\iilor este de 2.4 milioane $, partea canadian[ investind 1.2 milioane $. Domnul Dal Brynelsen, pre=edintele companiei Vangold Resources Ltd, a afirmat c[ ]n\elegerea prevede posibilitatea de a prospecta jum[tate din teritoriul armean ]n apropiere de grani\a cu Iran, Azerbaidjan =i Georgia, state bogate ]n petrol =i gaze. Consider[m c[ sudul Armeniei dispune de un poten\ial similar, a ad[ugat reprezentantul companiei canadiene.

Moscova =i Erevanul doresc s[ exploateze ]mpreun[ rezervele de uraniu din Armenia care ar putea alimenta centrala nuclear[ armean[ de la Metzamor, potrivit pre=edin\iei armene, informeaz[ NewsIn. Resursele de uraniu au fost prospectate de Armenia ]n perioada sovietic[ conform arhivelor de la Rosatom (Agen\ia Federal[ Rus[ pentru Energie Nucleara). Speciali=ti dintr-o comisie mixt[ ruso-armean[ care va fi ]nfiin\at[ cu acest scop vor s[ evalueze cantitatea de uraniu din aceste z[c[minte =i eficien\a exploat[rii lor, potrivit sursei citate. Uraniul nu va fi ]mbog[\it =i va fi produs exclusiv pentru nevoile industriei atomice armene, a precizat Sogomonian. Singura central[ nuclear[ armean[, situat[ la Metzamor, la 30 de km vest de Erevan, produce 40 % din totalul de electricitate consumat[ de \ar[. Aceasta este administrat[ din 2005 de Inter SEU, filial[ a companiei ruse de electricitate SEU, care de\ine monopolul ]n aceast[ \ar[.

Moscova =i Erevanul vor prospecta ]mpreun[ resursele de uraniu

ARARAT 12/2007
PROF. IOSIF MOGO+:

Genocidul Armean trebuie recunoscut oficial, legal =i obligatoriu ]n ]ntreaga lume

Actualitate
P r e s e i

O c h i u l

De=i var[ =i canicul[, iar lumea este mai mult interesat[ de asigurarea confortului termic, exist[, din fericire, =i oameni care se ocup[ =i de lucruri mai serioase. M[ refer aici la profesorul de istorie al Colegiul Bilingv George Co=buc, Dl. Iosif Mogo= (o veche cuno=tin\[ a redac\iei noastre), a c[rui principal[ preocupare este includerea ]n programa =colar[ a unui capitol privind istoria tragicelor evenimente de la 1915 =i 1939-1945, numite ulterior Genocidul Armenilor =i Holocaustul Evreiesc. De altfel am mai scris ]n ziarul nostru despre activit[\ile profesorului Mogo=, dar ne sim\im obliga\i s[ revenim cu noi informa\ii. De cur]nd profesorul Iosif Mogo= a participat la Sesiunea de formare a profesorilor de istorie din municipiul Bucure=ti privind predarea Holocaustului (d]nsul de altfel a =i beneficiat de o burs[ la Institutul Yad Vashem din Ierusalim, axat pe acest[ problem[). }n cadrul acestei conferin\e dl. Mogo= a ridicat =i problema Genocidului Armean. De ce? R[spunsul ]l afl[m de la d]nsul: Pentru ]nceput, la colegiul nostru am ]ncercat s[ creez ]n cadrul catedrei de istorie ni=te studii diseminate privind minorit[\ile na\ionale din Rom`nia, av]nd ]n vedere c[ am oarece experien\[ nu numai din punct de vedere istoric sau cultural, ci =i din punct de vedere al actualiz[rii lor. O preocupare a mea de baz[, ]n afar[ de minoritatea evreiasc[ este =i cea a armenilor. Am un curs op\ional ]n orele mele, de predare a Holocaustului ]n care introduc obligatoriu cel pu\in o or[ de percepere =i predare a Genocidului Armean din 1915. Este un curs op\ional desigur La nivel de voin\[ liber exprimat[ Dar revenind la sesiunea de formare la care a participat profesorul Mogo= am aflat c[ aceasta a avut loc la Centrul de Studii Iudaice Goldstein Goren al Universit[\ii din Bucure=ti ]n parteneriat cu Institutul

Yad Vashem =i cu Asocia\ia Initiatives for Democracy in Eastern Europe (IDDE) =i cu Asocia\ia pentru Educare =i Dialog Civic. }n prima zi accentul s-a pus pe metodologia de predare a profesorilor de istorie =i a posibilit[\ilor lor ]n a expune elevilor problema Holocaustului. S-a f[cut un schimb de opinii =i experin\[ privind maniera de a preda, metode =i principii, modul de abordare =i altele. A doua zi Michelle Kelso (bursier[ a statului Israel) specialist[ ]n problema deport[rii =i uciderii ]n mas[ a rromilor a prezentat un ghid despre aceast[ tematic[ pentru profesori, ]nso\it de un film documentar intitulat Dureri ascunse persecutarea rromilor din Rom`nia 19421944. Ghidul ]=i are desigur locul ]n programa de predare a profesorilor de istorie al[turi de problema Genocidului Armean =i chestiunea Holocaustului. }n continuare la sesiune s-au ridicat propuneri pentru a analiza alte cazuri de disecare a unor probleme similare Holocaustului. Aici intervine rolul mai mult dec]t l[udabil al prietenului nostru, al armenilor profesorul Iosif Mogo=. D]nsul av]nt deja un Power Point preg[tit a prezentat participan\ilor problematica Genocidului Armean. De altfel ]n urm[ cu an d]nsul a prezentat elevilor cu ocazia comemor[rii Genocidului o expunere privind aceast[ problem[. Dar revenind la sesiune, dl. Mogo= a prezentat participan\ilor ziare =i reviste armene=ti, secven\e din filme documentare despre Genocid, tot ce ]nseamn[ tr[ire =i spirit armenesc din Diaspora, dar mai ales din Rom`nia dup[ o metodologie proprie ob\inut[ de pe inepuizabilul Internet, dar =i cu ajutorul redac\iei noastre (dup[ cum a dorit d]nsul s[ precizeze ]n mod special!). L-am ]ntrebat pe dl. profesor cum au perceput ceilal\i participan\i la acest simpozion imaginile =i mai ales ideea despre tragedia armean[ din 1915. R[spunsul a venit de la sine: Toat[ asisten\a a fost pe de

o parte entuziasmat[, f[r[ fals[ modestie de noutatea informa\iei (n.n. abia acum s-a aflat despre Genocidul Armean?) c[ci nu avea aproape deloc cuno=tin\e despre aceast[ problem[ =i pe de alt[ parte au fost realmente zgudui\i de faptul c[ la ]nceputul secolului XX s-a putut ]nt]mpla o tragedie cu un popor ]ntr-un Imperiu care nu reprezenta absolut nici o primejdie, ba din contr[ era un factor stabilizator economic =i social. Frapant[ asem[nare cu evreii din cel de al treilea Reich, nu-i a=a? Dup[ terminarea sesiunii participan\ii, profesori de istorie din Br[ila, Gala\i, Suceava, Ia=i, unde ]nc[ mai exist[ mici comunit[\i de armeni, l-au rugat pe dl. profesor Mogo= s[ vin[ ]n acele localit[\i =i s[ prezinte ]n fa\a elevilor =i a dasc[lilor sau a notabilit[\ilor locale aceast[ problem[ a istoriei armenilor. Vor fi organizate simpozioane sau mese rotunde, la care profesorul Mogo= s-a ar[tat dispus s[ ofere detalii. Pe final l-am ]ntrebat cum evalueaz[ personal cursul op\ional pe care domnia sa ]l pred[ elevilor referitor la Holocaust, la Deportarea rromilor =i la Genocidul Armean. F[r[ a sta prea mult pe g]nduri profesorul Mogo= mi-a spus c[: ]nc[ de la ]nceput am c[utat s[ menajez ni=te susceptibilit[\i, ]ntruc]t noi abia s]ntem ]n faza ]n care trebuie s[ admitem c[ Rom`nia a avut partea sa de vin[ prin nerecunoa=terea oficial[ a Genocidului Armean ca atare ]nt]i =i ]nt]i ]ncerc ca pe elevii mei s[-i apropii de valorile culturale ale poporului armean =i ale minorit[\ilor din Romania, vizit]nd Sinagoga, Catedrala Armean[ =i alte obiective de interes general ]n acest sens, tot ce ]nseamn[ m[rturie vie =i concret[ apoi discut[m probleme din ce ]n ce mai specifice, de exemplu, Genocidul Armean trebuie recunoscut oficial, legal, obligatoriu ]n ]ntreaga lume. Ne-a bucurat =i ]ntristat ]n acela=i timp aceast[ ]nt]lnire cu profesorul Iosif Mogo=. Ne-a ]ntristat pentru c[ =i d]nsul, ca profesor de istorie, este sceptic ]n privin\a recunoa=terii universale a Genocidului Armean. Ne-am bucurat c[ d]nsul (un amestec de s]nge polonez, ungur, rom`n ce-i curge prin vene) se zbate pentru un principiu (cauza ar suna mult prea preten\ios, nu-i a=a?) ce se refer[ la existen\a noastr[, a armenilor tr[itori nu doar ]n Rom`nia. Nu ne r[m]ne dec]t s[ ne ]ntreb[m de ce oare nu exist[ mai multe persoane ca dl. profesor Iosif Mogo=? Eduard ANTONIAN

C[ldur[ mare dragii mei, lume obosit[, dornic[ de concediu, lume ]n cautarea unei oaze de lini=te =i r[coare, cu o b[utur[ rece ]n m]n[ =i, totu=i, dornic[ s[ afle ultimele nout[\i de prin pres[. A=a c[ haide\i s[ vedem ce mai scriu colegii no=tri de breasl[. Pentru ]nceput, c[ tot m[ g]ndeam la dorul de munc[, aflu din din 1.06 c[ patronii europeni nu se omoar[ cu munca dar, conduc[torii de ]ntreprinderi germani =i greci dep[=esc media de munc[ european[ lucr]nd c]te 52 de ore pe s[pt[m]n[.> }n schimb <=efii societ[\ilor din \[rile ]n curs de dezvoltare au tendin\a de a lucra cel mai mult, indienii =i argentinienii fiind ]n frunte cu 57 de ore ]n medie. Urmeaz[ Armenia =i Botswana, dar =i Australia cu 56 de ore. Iat[ un exemplu de urmat pe care cred c[ ar trebui =i noi, s[-l prelu[m aici, ]n Rom`nia, de la compatrio\ii no=tri. M[ refer desigur la compatrio\ii din Armenia, nu din Botswana. Afl[m din cotidianul din 15.06 c[ anul acesta s-au ]mplinit 100 de ani, de la na=terea lui Mircea Eliade. Enigmaticul ezoteric rom`n, personalitate profetic[ a absolvit Colegiul Spiru Haret din Bucure=ti. Colegiul a omagiat a=a cum se cuvine pe marele Mircea Eliade dar =i pe al\i celebri absolven\i. Printre ei ]i putem reg[si pe Haig Acterian (coleg de clas[ cu Eliade ]n promo\ia 1917-1925), pe Ar=avir Acterian (la r]ndul s[u coleg cu Radu |i\eica, Barbu Brezianu sau Grigore Moisil tot ]n perioada interbelic[). Printre absolven\ii de dup[ r[zboi se num[r[ =i prozatorul Bedros Horasangian. Iat[ c[ acest colegiu de tradi\ie continu[ s[ produc[ <v]rfuri> de care s]ntem m]ndri =i noi armenii. }n revista lunar[ de dezbateri condus[ de H.R. Patapievici Idei ]n dialog, Alexandru Gabor face o sintez[ a presei culturale interna\ionale =i se refer[, printre alte subiecte, la Genocidul Armean. }n fapt este vorba de recenzia ap[rut[ ]n New York Review Books la cartea lui Taner Akcam A shameful act: the Armenian Genocide and the question of Turkish responsibility. Autorul recenziei, Michael Oren, comenteaz[ aspectele legate de reforma juridic[ din Imperiul Otoman, despre Primul R[zboi Mondial, masacrarea armenilor =i grecilor, exterminarea pe criterii etnice pus[ pe seama veacurilor de dezam[gire, umilin\[ =i resentimente otomane. Despre cartea lui Taner Akcam revista noastr[ a oferit detalii (vezi nr. 22/2006 =i nr.20/2007) dar este bine (=i necesar!) ca opinia public[ s[ fie informat[ de ororile suferite de c[tre bunicii no=tri acum 92 de ani =i din alte surse. De aceea demersul revistei Idei ]n Dialog a fost binevenit! Iat[ =i o veste bun[ pentru petrecerea timpului liber! Cotidianul din 4.06 ne invit[ la o promenad[ ]n Parcul Tei pe aleea KGB. unde Primarul On\anu construie=te o alee ]n memoria lui Heydar Aliyev. Neculai On\anu , primarul sectorului 2 spune c[ se lucreaz[ cu fonduri ale statului azer ]n ideea de a avea ]n acest parc =i o alee cu numele lui Aliyev din moment ce exist[ =i o statuie a acestuia. Respectivul cotidian dezaprob[ ideea prim[riei, dezv[luind cititorilor trecutul tenebros al fostului dictator azer =i prezent]nd ]ntreaga sa activitate KGB-ist[. Dar asta poate prea pu\in conteaz[ pentru bucure=teni. Mai important este faptul c[ tanti Iuhaper sau unchiul Kevork (reziden\i ai sectorului 2) ]=i vor putea plimba nepo\eii pe aleea Heydar Aliyev. Ra\iunile de stat impun o rela\ie bun[ cu regimul condus acum de Aliyev junior. +i ]n ]ncheiere o spune direct: ]n luna ]n care Rom`nia a=teapt[ evaluare Comisiei Europene ]n privin\a combaterii corup\iei, ]n sectorul 2 al capitalei se amenajeaz[ aleea Heydar Aliyev ]n memoria fostului pre=edinte al Azerbaidjanului, r[mas ]n istorie drept prototipul dictatorului corupt C]nd redactam aceast[ =tire mi-am adus aminte c[ tot ]n aceast[ lun[, ]n ziua de 12 a anului 1993 a fost ucis de trupele azere Monte Melkonian al[turi de al\i voluntari armeni ce luptau pentru independen\a Karabaghului din 18.06 scrie ]ntr-un articol intitulat Rom`nia model de protec\ie a copilului cum c[ Baroneasa Emma Nicholson acord[ nota 8 Rom`niei pentru aceste programe. Sistemul de protec\ie a copilului din Rom`nia va fi recomandat ]n \[ri precum Moldova, Albania sau Armenia, a declarat baroneasa, copre=edinte al Grupului la Nivel }nalt pentru Copiii Rom`niei (GNI). Nu =tiu cum e la albanezi sau la moldoveni ]n privin\a sistemului educa\ional (probabil ]nc[ se aplic[ teoria lui Macarenko) cert este c[ ]n dou[ s[pt[m]ni c]t am stat =i eu ]n Armenia, niciodat[ pe strad[ nu am v[zut vreun p[rinte spun]ndu-i progeniturii (a=a cum fac rom`nii) ceva vorbe dulci de genul Eu te-am f[cut eu te omor!, dar poate baroneasa Nicholson cunoa=te mai bine sistemul de valori familiale ale moldovenilor, armenilor =i albanezilor. }n final o =tire interesant[ tot din (18.06) pentru cona\ionalii no=tri ce ]=i vor petrece concediul ]n Banat pe Muntele Mic. Un om de afaceri din Timi=oara, basarabean de origine, Damian R[ileanu =ia deschis o caban[ pe munte anim]nd zona a=a cum se cuvine. La deschiderea stabilimentului normal c[ au venit Zdob =i Zdub , dar s[ cit[m p[rerea reporterilor: locul ]ns[ e absolut feeric pe timpul verii c]nd toat[ flora nealterat[ ]=i arat[ splendoarea, aici po\i vedea clopo\ei, nenum[rate soiuri de mu=chi de p[m]nt =i tot aici nefolosite exist[ hectare de locuri de campare. Ce leg[tur[ are cu noi? citez: ]n afar[ c[ totul e ieftin =i delicios, o cazare ]n sta\iune ]ncepe de la 15 lei/ locul ]n camer[. La cabanele Raindor turi=tii g[sesc preparate dup[ specific moldovenesc =i armenesc absolut delicoase, preg[tite de profesioni=ti M[ g]ndesc s[ cer =i eu o delega\ie ca s[ fac un reportaj la Muntele Mic. Cred c[ merit un Khorovatz! P]n[ atunci concediu pl[cut! (E. A.)

Clipe
P[t[\el

Varia

Malvin KE+I+IAN-CIUREL

de

via\[

Comemorarea eroilor rom`ni la Erevan

12/2007

ARARAT

Pitit[ printre frunzele juc[u=e ale pomilor din gr[din[, sc[ldat[ ]n mireasma florilor =i ]n potopul razelor de soare o cas[. St[p]nul? Nimeni altul dec]t profesorul =i scriitorul Calistrat Hoga=. Ast[zi, ea este fala ora=ului de munte, cuib[rit printre brazi, ascult]nd simfonia Bistri\ei spumeg]nde, amintindu-=i cu nostalgie c]ntecul pluta=ilor care o str[b[teau cu d]rzenie odinioar[, c]t =i sirenele fabricilor care au t[cut, mul\umindu-se cu dang[tul solemn al clopotelor din vechea cetate domneasc[ a marelui +tefan, care se mai aud ]nc[ la ceas de s[rb[toare: Piatra Neam\. Aici, mezina prozatorului, Sidonia, a fost ini\iatoarea muzeului memorial ]nchinat inegalabilului s[u p[rinte. Pentru un timp, ea a devenit custodele acestui loc, ]n care a str]ns cu grij[ =i a expus obiecte vorbind despre <Tataia>, despre care a scris mai apoi, ]nmuindu-=i pana ]n inim[. C]ndva, aceast[ cas[ ad[postea adev[ra\i intelectuali, unde Ovidiu, Virgiliu sau Hora\iu erau bine primi\i, iar sunetele pianului dominau larma copiilor voio=i, ]n joaca lor din ograda p[rinteasc[. Refugiul scriitorului era chio=cul din livada din spatele casei tihnite. }n acest sanctuar nu era admis[ dec]t o singur[ prezen\[. Cine era privilegiatul? P[t[\el un ghemotoc cafeniu, cu pete albe =i cu tot seninul cerului oglindit ]n ochii-i expresivi: o f[ptur[ dr[g[la=[ =i cuminte, nu de neamul mare al c]inilor de ras[, dar iubindu-=i cu devotament st[p]nul, al c[rui favorit era; alintatul fetelor, el r[m]nea c[\elul <tataei>, tovar[=ul lui de lucru =i de plimbare, cel care-l ]nso\ea la porti\[, diminea\a, c]nd profesorul cu frunte frumoas[, ]n haine negre, cu p[l[ria cu boruri largi, p[=ea m[surat, cu o alur[ princiar[ c[tre liceul <Petru Rare=>, la <clas>. P[t[\el se ]ntorcea pentru a-=i relua locul obi=nuit pe perna de catifea verde, sub biroul st[p]nului adorat. La amiaz[, ]l a=tepta, ner[bd[tor; ]i sim\ea pa=ii chiar de la cap[tul pode\ului de lemn (care pe vremea aceea \inea loc de trotuar) =i frem[ta de bucuria revederii. Era o prietenie frumoas[ ]ntre acest ghemule\ cu ochi de peruzea =i acel uria=, neobosit colind[tor al mun\ilor ale c[ror taine doar el le =tia. Hoga= \inea mult la Pisicu\a calu-i credincios cu care str[b[tea v[g[uni =i coclauri neumblate. |inea =i la pufosul Mau-Mau, cotoiul casei. P[t[\el ]ns[ era altceva, cu un loc bine definit ]n sufletul mare al st[p]nului casei. P[t[\el era umbra lui. Nu se amesteca ]n h]rjoana celorlal\i c]ini din curte. Avea o noble\e, o ging[=ie aparte ]n f[ptura lui. Dup[ amiezile le petrecea ]n cerdacul din spatele casei, acolo unde familia se reunea la umbr[, savur]nd cafeaua aromat[ =i dulce\urile servite din

chisele colorate, citind, discut]nd, mo\[ind sau vis]nd. +i ce m]ndru era P[t[\el, singurul admis ]n minunatul cerc al familiei; urm[rea atent orice mi=care, ]n\eleg]nd parc[ vorbele de duh rostite de dragu-i st[p]n, particip]nd la discu\ii cu mici b[t[i ale cozii, care <m[tura> delicat botforii profesorului. P[t[\el era nelipsit =i de la ie=irile la iarb[ verde, ]n lunca Bistri\ei, la Trei Coline sau pe B]tca Doamnei. Fetele: Cleopatra, Cornelia, Cecilia =i Sidonia ]l iubeau nespus =i tare ar mai fi vrut s[-l aib[ mereu ]n centrul preocup[rilor lor ghidu=e, dar tat[l le-o t[ia scurt: <L[sa\i-mi c]inele ]n pace!> Dar de cum porti\a sc]r\]ia ]n urma lui, copilele t[b[rau pe biata vietate, care r[bda cu stoicism totul: m]ng]ieri, ]mpopo\on[ri cu funde =i m[rgele^ Ba ]ntr-o bun[ zi, ce le trecu prin minte pozna=elor? Ghici\i! S[-i oxigeneze bl[ni\a care, parc[ era^ prea cafenie. Spre norocul lui P[t[\el, experien\a a dat gre=, nu se =tie de ce. Atunci, hai s[-l parfumeze! Str[nut[ micu\ul de c]teva ori =i mai, mai, s[-i vin[ r[u, neobi=nuit cu asemenea <tratamente>. }ntreg flaconul cu parfum fran\uzesc al mamei era acum gol d[rnicia fetelor fusese mare. Pe pode\ se auzir[ pa=ii cunoscu\i. Fetele, speriate, nu =tiau ce s[ fac[. P[t[\el, mole=it, nu avu puterea de a merge ]n ]nt]mpinarea st[p]nului, ca ]ntotdeauna. Poarta sc]r\]i prelung. Inimile b[teau tare. Prima ]ntrebare: <Unde-i P[t[\el al meu?>. Nici un r[spuns. V[z]ndu-l ab[tut, ]n cotlonul s[u, st[p]nul ]l lu[ ]n bra\e. Acum e acum! Fetele, prudente, dispar din camer[, una c]te una. Spr]ncenele stufoase se ridic[ a mirare, aidoma unor accente circumflexe. Nasul sim\ise miros de parfum, care-i displ[cea, oric]t de bun ar fi fost; lui nu-i pl[ceau dec]t miresmele p[durii, ale p[m]ntului sc[ldat de ploile de var[. +i atunci? De unde acest iz n[valnic =i neprietenos? Ochii lui P[t[\el, privindu-l umil, r[bd[tor, ]l l[murir[. <Dr[coaicele! Las c[ le ar[t eu lor! S[ le piar[ pofta s[-=i mai bat[ joc de bietul meu c[\el>. Ce a urmat, e lesne de ]nchipuit. Dar ]ntr-o zi, pa=ii dragi nu se mai auzir[ pe pode\. P[t[\el sim\i c[ vechiul =i bunul s[u prieten l-a p[r[sit^ }ndelungi a=tept[ri ]n fa\a por\ii, zile de nem]ncare =i de scheunat, Sidonia ]i spuse: <Ce n-a= da =i eu, m[i P[t[\el, s[ aud c[ vine tataia!>. Ultimele cuvinte rostite st]rnir[ furtuna, f[r[ voie. Sl[bit, c[\elul reu=i s[ se ]ndrepte, ]ncrez[tor, p]n[ la poart[. Ultima lui n[dejde spulberat[ puse cap[t puterilor acelei fiin\e credincioase, care ]nchise obloanele minunatelor sale alb[strele ]n care, c]ndva, se oglindise un chip nespus de drag. P[t[\el ]=i lu[ zborul, pentru a-l ]nso\i ]n \[rile f[r[ de sf]r=it; de fapt, nu el, care este ]ngropat ]n gr[din[, ci micu\u-i suflet. }ns[ adev[ratul lui morm]nt este ]n inimile celor care l-au iubit =i au l[crimat pentru el. A pl]nge nu este o ru=ine, ci o virtute.

Spre neuitare, s-a dezvelit - anul trecut - un monument ]n onoarea acestora. La solemnitate au participat ]nal\i demnitari, ata=a\i diplomatici, membri ai Uniunii Armenilor originari din Rom`nia. S-a oficiat o slujb[ de ve=nic[ pomenire. Au rostit alocu\iuni doamna Crina Prunariu, ambasador al Rom`niei ]n Armenia, d-nul Agop Arachelian, pre=edintele Asocia\iei Armenilor originari din Rom`nia. S-a oferit simbolic o poman[ ]nchinat[ celor s[v]r=i\i din via\[ departe de patrie.

La 9 Mai 2007 a avut loc ]n Erevan ceremonia de comemorare a osta=ilor rom`ni, c[zu\i prizonieri sau mor\i ]n al Doilea r[zboi mondial pe teritoriul Uniunii Sovietice. }n cimitirul Eroilor Rom`ni din Erevan se afl[ ]nmorm]nta\i 18 solda\i ce =i-au g[sit sf]r=itul pe p[m]ntul Armeniei.

+tiri din Armenia +tiri din Armenia +tiri din Armenia


Cinci noi B[nci str[ine =i-au deschis filiale n Armenia

Armenia =i Azerbaidjeanul sanc\ionate de UEFA

Conform informa\iilor furnizate de Guvernatorul B[ncii Centrale a Armeniei, Dikran Sarksian, cinci b[nci str[ine au intrat recent pe pia\a armean[. Este vorba de banca german[ Pro Credit, Reiffeisen din Austria, Haypostrust din Olanda precum =i o banc[ din Rusia =i una din Liban.

Inaugurarea unui nou terminal al Aeroportului Zvartnots din Erevan

Cele dou[ meciuri directe ce urmau s[ aib[ loc, pentru preliminariile EURO 2008, ]ntre echipele de fotbal ale Armeniei =i Azerbaidjeanului au fost anulate. A=a a decis UEFA ]ntruc]t cele dou[ \[ri se afl[ ]n conflict ]n problema enclavei Karabagh. Cu alte cuvinte politica a primat ]n fa\a sportului =i Azerbaidjanul a decis c[ nu va merge s[ joace la Erevan de=i Federa\ia armean[ nu a refuzat deplasarea la Baku din 8 septembrie. Astfel cele dou[ echipe nu vor primi nici un punct din 6 pe care puteau s[ le ob\in[.

Investi\iile str[ine au crescut ]n Armenia


Investi\iile str[ine au crescut ]n Armenia cu 44,6% ]n primul trimestru al anului 2007. Acestea s-au ridicat la suma de 136.6 milioane de dolari =i nu includ ]mprumuturile acordate Guvernului armean sau B[ncii Centrale a Armeniei. }n topul investi\iilor se afl[ Libanul cu 67,1 milioane de dolari urmat de Rusia cu 32,6 milioane. 63% din investi\ii au fost ]n domeniul comunica\iilor, 6,6% ]n sectorul avia\iei civile =i 6,5% ]n domeniul consumului.

Casa Memorial[ Calistrat Hoga=

Pre=edintele Armeniei, Robert Kocearian, a inaugurat la sfr=itul lunii mai noul terminal ultra-modern al aeroportului Zvartnots din Erevan, n prezen\a proprietarului, miliardarul argentinian de origine armean[, Eduardo Eurnkian precum =i a altor personalit[\i. Noul terminal, destinat plec[rilor interna\ionale, a fost realizat dup[ doi ani de lucr[ri intense. n discursul s[u, Eduardo Eurnkian a precizat c[ aceasta este prima faz[ de modernizare a aeroportului, investi\ia ridicndu-se la 100 milioane de dolari. n urma acestei realiz[ri se estimeaz[ c[ ntre 1,2 =i 2 milioane pasageri vor tranzita noul terminal. La rndul s[u pre=edintele Kocearian a subliniat c[: Armenia merit[ s[ aib[ un astfel de aeroport modern iar calitatea lucr[rilor ar trebui s[ fie un exemplu pentru ntreaga economie armean[.

Armata armean[ prima putere militar[ din zon[

<Armata armean[, a=a cum este ea structurat[ =i organizat[ este gata s[ asigure securitatea =i pacea Armeniei>. Aceast[ declara\ie a fost dat[ de Seyran Ohanian, =eful statului major al for\elor armate armene ]n cadrul unei recep\ii ce a avut loc la Academia Militar[ <Vasken Sarksian> din Erevan. El a mai subliniat c[ fiecare zi de reform[ duce la o cre=tere a disciplinei, organiz[rii =i competitivit[\ii armatei. <Toate acestea fac ca armata Armeniei s[ fie prima putere militar[ din regiune> a mai spus Seyran Ohanian.

ARARAT 12/2007

Interviu cu VARUJAN PAMBUCCIAN, deputat al Uniunii Armenilor din Rom`nia:

Divers.ro: Care s]nt principalele probleme cu care se confrunt[ armenii din Rom`nia? Varujan Pambuccian: S]nt dou[ probleme foarte mari. Prima este legat[ de ]mb[tr]nirea comunit[\ii =i, implicit, de sc[derea ei numeric[. Cea de a doua este legat[ de o mo=tenire uria=[ pe care o avem ]n Rom`nia =i care trebuie valorificat[. }n condi\iile ]n care dimensiunile comunit[\ii armene au sc[zut, aceast[ mo=tenire este foarte greu de procesat, de asimilat. Noi avem arhive ]ntregi ]n care nu am reu=it ]nc[ s[ punem ordine =i care con\in documente foarte vechi, foarte valoroase, nu numai pentru istoria armenilor dar =i pentru istoria Rom`niei ]ns[=i. S]nt c]teva exemple ]n acest sens, cel mai semnificativ fiind, dup[ p[rerea mea, cel al localit[\ii Gherla (care s-a numit la ]nceput Armenopolis) =i unde exist[ un depozit extraordinar de mare de documente =i obiecte, ]nc[ neprocesate suficient din punct de vedere istoric. Mai este o problem[, care de fapt este

Avem o mo=tenire cultural[ care trebuie re-descoperit[


b[t[-duminic[ pe care am creat-o la Bucure=ti, Constan\a, Pite=ti, la Cluj, Gherla =i la Ia=i. Armenii din afar[ au intrat ]n comunitatea local[ prin copiii lor, a fost de fapt un proces foarte interesant. Divers.ro: Care s]nt priorit[\ile mandatului dumneavoastr[ de parlamentar? Cum au fost stabilite acestea? Varujan Pambuccian: Prima mea prioritate este s[ reu=im s[ rezolv[m problema asta a mo=tenirii culturale, care este o problem[ ]n care va trebui s[ apel[m =i la sprijinul statului armean pentru c[ nu avem speciali=ti care s[ proceseze toat[ informa\ia pe care o avem. Trebuie s[ vedem de unde g[sim finan\are, am mai f[cut p]n[ acum proiecte mici, dar un proiect major care s[ abordeze aceast[ chestiune nu am f[cut ]nc[. Este un proiect foarte greu, am putea s[ continu[m un =ir de proiecte mici =i s[ zicem c[ a=a se rezolv[ dar nu cred c[ asta e o solu\ie, trebuie s[ venim cu o abordare ampl[ pentru c[ avem foarte mult de procesat. Al doilea mare proiect este s[

Interviu

Deputatul Varujan Pambuccian ]mpreun[ cu Secretarul General al UAR, dl. Berci Margarian

mai cur]nd o caracteristic[. Armenii reprezint[ o comunitate format[ ]n special din intelectuali, iar din acest motiv este o comunitate a=ezat[ ]n special ]n marile ora=e ale Rom`niei. Lucrul acesta n-a f[cut altceva dec]t s[ repet[m istoria noastr[ de vreo 2000 de ani ]ncoace, adic[ ne-a creat o leg[tur[ mai slab[ cu p[m]ntul, cu o zon[ teritorial[ anume. Sigur, am c]=tigat un plus de mobilitate, dar ]ntr-un fel, dac[ nu exista Biserica Armean[ care s[ dea stabilitate acestor comunit[\i probabil c[ dispersia lor ar fi fost mult mai rapid[. +i biserica =i Uniunea Armenilor din Rom`nia ]ncearc[ s[ re-coaguleze comunitatea =i ]n linii mari a reu=it asta ]n ultimii 15 ani , a=a cum a fost ea ]n perioada interbelic[. Exist[ =i o injec\ie de ajutor venit[ din Armenia sau din alte zone ]n care armenii locuiesc ]n mod tradi\ional =i care s-au stabilit ]n Rom`nia =i, ]n momentul de fa\[ exist[ =i un proces de asimilare a acestor comunit[\i mici ]n cadrul unei comunit[\i mai mari. Nu este un lucru dificil, dar este un lucru care trebuie f[cut. Divers.ro: Cum crede\i c[ pot fi rezolvate toate aceste probleme? Varujan Pambuccian: Pentru fiecare dintre ele, v[ da\i seama c[ avem o strategie care, din fericire, a dat roade. }n problema sporului demografic, aceasta se poate rezolva ]ntr-un singur fel, dar aici nu ne putem amesteca. }n ceea ce prive=te asimilarea acestor comunit[\i venite ]n Rom`nia din alte \[ri sau din diaspora armean[, un rol foarte important l-a jucat =coala de s]m-

limba matern[, cultura dar =i s[ aib[ o meserie care este c[utat[ pe pia\[. Divers.ro: M-ar interesa acum care s]nt mijloacele dvs. de comunicare cu etnia pe care o reprezenta\i ]n Parlamentul Rom`niei? Varujan Pambuccian: S]nt foarte multe mijloace. Noi avem cel mai eficient mijloc din lume care este secretarul Uniunii Armenilor =i pe care noi ]l supranumim Baronul. Evident, cea mai simpl[ comunicare cu mine este telefonul, toat[ lumea are num[rul meu de telefon, fiind unul public mi se pare normal s[ aib[ acces toat[ lumea. Ori de c]te ori este o problem[, oamenii m[ sun[, deoarece noi avem o comunitate dispersat[ ]n \ar[ =i lucrurile respective, dac[ \in de mine, le rezolv eu, dac[ nu, le dirijez c[tre Margarian, secretarul general al UAR, care se ocup[ de ele. }n cadrul comunit[\ii armene exist[ trei centre importante: unul este Biserica, care este de departe cel mai important =i care ne-a asigurat supravie\uirea ca popor. Al doilea este comunitatea oamenilor
Grupul de dans al +colii armene din Bucure=ti

Popor m]ndru, profund religios, cu abilit[\i dovedite ]n ale negustoriei sau diploma\iei asta =i pentru a putea supravie\ui vicisitudinilor soartei armenii s]nt una dintre minorit[\ile cu o prezen\[ foarte vizibil[ =i apreciat[ ]n Rom`nia. Reprezentantul armenilor ]n Parlament, VARUJAN PAMBUCCIAN, spune c[ principalele probleme ale comunit[\ii s]nt acum declinul demografic =i necesitatea valoriz[rii mo=tenirii culturale.

de afaceri, pu\in formal[, dar care joac[ un rol deloc de neglijat, iar al treilea pol este cel laic. }n cazul Rom`niei, polul laic a fost de 70 de ani ]ncoace Uniunea Armenilor din Rom`nia (UAR). Divers.ro: Cum v[ aprecia\i activitatea parlamentar[ de la ]nceputul mandatului p]n[ ]n prezent? Varujan Pambuccian: Eu mi-am atins o parte dintre obiective, care s]nt de dou[ feluri: unele care \in de etnie =i de grupul parlamentar al minorit[\ilor na\ionale, iar altele de proiecte ]n domeniul IT. }n cadrul grupului parlamentar, cu excep\ia a dou[ obiective pe care nu le-am atins chiar dac[ ele s]nt ]ntr-un protocol semnat cu Guvernul, ]n rest s]nt mul\umit. }n zona tehnologiei =i informa\iilor, de care m[ ocup constant, s]nt chiar foarte mul\umit. Divers.ro: Cum v-a\i stabilit aceste obiective? Varujan Pambuccian: Priorit[\ile mi leam stabilit ]nc[ din anul 1998. C]nd am intrat ]n Parlament, ]n 1996, aveam ]n cap faptul c[ priorit[\ile mele vor fi de ordin etnic =i de ordin social. Dup[ care mi-am dat seama c[ nu e bine s[ faci lucruri ]n care nu ai o competen\[ foarte solid[. Eu am o meserie care este legat[ de IT, mai puteam s[ optez pentru varianta de ]nv[\[m]nt, dar am optat pentru comisia de tehnologie a informa\iei pentru c[ aici chiar era neacoperit[, iar eu =tiam ce trebuie f[cut. Cred c[ trebuie s[ ai definit[ o meserie foarte clar[ pe care s[ o reflectezi ]n ceea ce faci, ]n activitatea parlamentar[ =i s[ nu te risipe=ti ]n o mie de lucruri. Lumini\a P]rvu www.divers.ro NR 23(310) / 14 iunie

relans[m =coala, prin dot[ri =i printr-o genera\ie nou[ de profesori. Chiar am constatat c[ cei din genera\ia nou[ s]nt extrem de eficien\i ]n a atrage copiii la =colile de s]mb[t[-duminic[. Ei au reu=it s[ treac[ un test foarte greu =i anume acela cu copiii veni\i din Armenia. }n ce prive=te dotarea am reu=it s[ dot[m =colile la un nivel cum nu cred c[ mai e ]n nici o =coal[ din Rom`nia. Cea mai important[ este =coala din Bucure=ti, apoi cele din Constan\a, Cluj, Pite=ti unde se predau limba =i literatura armean[, scris =i citit, istorie, doctrina religioas[ a Biserici Apostolice Armene =i se pred[ informatica. Asta pentru c[ am spus c[ un bun armean trebuie s[ =tie

Comemorare de 24 aprilie la Bucure=ti

Restituiri
(continuare din num[rul trecut)

|n dialog cu Andrei Cristoveanu


continente. Ceea ce desigur nu poate dec]t s[ ne fac[ cinste. }n primul r]nd pentru descenden\i =i urma=i =i nu ]n ultimul r]nd pentru na\ia noastr[ armeneasc[, c[reia, cred eu, Andrei Cristoveanu c[-i datorez aproape totul, indiferent de contextul istoric. O ultim[ ]ntrebare la final care poate p[rea banal[, dar totu=i ]mi permit, nu f[r[ un scop anume, s[ o formulez ce ]nseamn[ pentru dumneavoastr[ a fi armean ]n Rom`nia?

12/2007

ARARAT

Ce ne pute\i spune despre dumneavoastr[, ca armean =i nu numai? Am fost modest fa\[ de ]nainta=ii din familia mea, am urmat facultatea de filologie, la specialitatea francez[-rom`n[ la Bucure=ti. M[ refeream la ceva mai nostalgic Am tr[it n[valnic =i intens toat[ via\a. C]nd eram copil, neamurile mele m[ puneau, de exemplu s[ muncesc Cum adic[? De exemplu m[turam sau f[ceam micile cump[r[turile necesare, apoi eram obligat de exemplu s[ m[ plimb prin ora=, prin Piatra Neam\... Erau =i negustori armeni ]n ora=, un armean b[tr]n care repara stilouri =i era foarte simpatic (Dumnezeul s[-l odihneasc[!). Dar mai ales erau foarte mul\i evrei. Erau destui armeni ]n acea perioad[ ]n Piatra Neam\, dar cei mai mul\i aveau numele rom`nizat: Missir, Kapri, G[in[ sau mai =tiu eu Via\a familiei mele prin alian\[ a fost destul de tumultoas[, Cristoveni =i Kapri, neamurile acestea =i aceste nume s]nt r[sp]ndite pe mai multe

]n primul r]nd armean =i apoi super cultivat sau =colit (cum se spune!) mama nu-i accepta cererea ]n c[s[torie. Din nefericire c[snicia lor nu a durat dec]t vreun deceniu, dar asta nu a afectat educa\ia noastr[. Armean te na=ti =i nu devii, indiferent de vechime (m[ refer aici la istorie!)! domnul Alaci (alt armean cu pedigree) poate m[ ]n\elege, c[ci era prieten cu tat[l meu

Tatos Th. ntre 5-6 oct. 1929 particip[ la s[rb[toarea masonic[ a Echinoc\iului de toamn[. La 11 aprilie 1930 cu gradul 18 ia parte la inaugurarea Templului din strada Cmpineanu nr. 45. La 26 aprilie 1930 ia parte la \inuta solemn[ pentru primirea lordului Lloyd, vice-rege n India =i Egipt. Tocatlian Leon G. (Turtucaia, 22.08.19041 -?), colonel. Studii: 8 clase de liceu. =tia =apte limbi: bulgar[, francez[, englez[, german[, italian[, rus[ =i turc[. n documentele masonice din anul 1947, la rubrica ocupa\ie este trecut: marinar. Ulterior (pn[ n anul 1960), va lucra ca ofi\er de Securitate. La data arest[rii era pensionar. Membru P. M. R., provenind din P.C.R. (nc[ din 1944). Arestat la 7 martie 1961, n urma unei perchezi\ii, prilej cu care au fost g[site mai multe materiale cu specificul muncii de securitate, n fapt caiete care con\ineau noti\e f[cute de el n timpul ct a func\ionat ca ofi\er M.A.I. A fost condamnat la 3 ani nchisoare corec\ional[, pentru de\inere de documente secrete. Tribunalul Militar al Regiunii Militare Bucure=ti respinge, la 29 septembrie 1961, recursul inculpatului. Cu toate c[ n recurs procurorul militar a comb[tut motivele de casare invocate de recurent, ar[tnd c[ sentin\a este temeinic[ =i legal[ fa\[ de probele concludente de la dosar, iar pedeapsa aplicat[ este just[ =i propor\ional[ cu gravitatea faptelor =i persoana inculpatului, procurorul general al R. P. R. declar[ recurs n supraveghere, iar Tribunalul Suprem al R.P.R., la 2 februarie 1962, caseaz[ ambele hot[rri anterioare, l achit[ pe inculpat =i

ARMENII N MASONERIA ROMNEASC{ (VI)


dispune punerea sa n libertate. Consiliul de Stat, prin Decretul nr. 772 din 27 septembrie 1962, l gra\iase ns[ de restul de pedeaps[ pe care o mai avea de executat. n masonerie men\ionat n 17 septembrie 1947 ca ini\iat n loja Iubirea de Patrie nr. 2 (Bucure=ti) avnd nr. 797 n Registrul matricol al M.L.N.R. La 1 octombrie 1947 cu gr. 3. Tokatlian2 (? 1947) c[pitan de vas (probabil comercial). S-a sinucis. n epoc[ se comenta c[ a f[cut acest gest pentru c[ nu =i-a ndeplinit o misiune. Tokatlian fratele mai n vrst[ al celui de mai sus. Prieten cu Lucre\iu P[tr[=canu. Pn[ n 1947 membru al masoneriei romne ini\iat de Nubar Bohceli. Tomassian Agop profesor. Mare comerciant din Constan\a. n 1883 este ini\iat (n limba turc[, traducerea fiind asigurat[ de doi membri ai lojii) n loja Farul din Constan\a. Torosian Pierre inginer. n 1983 figura ca membru al lojii La Roumanie Unie nr. 717 din Paris, din obedien\a Grand Lodge de France. Tiortialian Carlos n 1985 era membru al lojii Sol de Rumania Soarele Romniei nr. 401 din Buenos Aires din obedien\a Marii Loji Masonice a Argentinei. Zoropapel Manuc (B[leni, 14 august 1897 ?) magistrat la Curtea de Casa\ie. Locuia n Bucure=ti, str. Radu Vod[ nr. 1A. La 5 martie 946 este ini\iat n loja Osiris nr. 6 din Bucure=ti cu nr. 394 n registrul

}n primul r]nd tot ce =tiu, =tiu de la tata, poate pu\in severitatea d]nsului s-a transmis =i la mine, de asemenea corectitudinea sa, normal =i educa\ia. Eu cred c[ tata era un armean adev[rat a=a cum =tia d]nsul c[ trebuie s[ fie un armean, numai c[ exteriorizarea firii sale nu era punctul forte. De altfel s]nt convins c[ dac[ tata nu era

Am considerat c[ discu\ia cu prietenul nostru, dl Andrei Cristoveanu se poate opri (desigur pentru moment) aici. Urmeaz[ s[ ne revedem =i s[ continu[m dep[narea amintirilor despre o lume de mult apus[, pe care numai d]nsul dar =i al\i cititori ai revistei noastre le mai =tiu. De aceea s]nte\i invita\ii no=tri la redac\ie, aceia dintre dumneavoastr[ care v[ mai aminti\i de vremurile bune de alt[dat[, s[ st[m ]mpreun[ la o vorb[ armeneasc[ La noi la redac\ie, la armeni, la ARARAT! Eduard ANTONIAN

4
1. Gheorghe Cristoveanu, copil; 2. Bunicul Criste Cristoveanu ]n R[zboiul Balcanic; 3. Str[bunicii paterni Neculai Kapri =i so\ia Ecaterina; 4. Str[bunicul cu so\ia Ma=inca (n[scut[ Buicliu); 5.Bunica =i unchiul George. patru ani nchisoare corec\ional[ (cele dou[ au fost contopite de Tribunalul Popular al raionului 30 Decembrie prin sentin\a penal[ nr. 325/29 aprilie 1963, urmnd a executa pedeapsa cea mai mare). n timp ce executa pedepasa la nchisoarea V[c[re=ti, Tribunalul popular al raionului 30 Decembrie din Bucure=ti l mai condamn[ la al\i patru ani nchisoare corec\ional[, prin sentin\a penal[ nr. 10/ 5 Ianuarie 1963, redu=i la doi ani ca urmare a admiterii recursului de c[tre Tribunalul Capitalei (decizia penal[ nr. 233 din 4 aprilie 1963). n final, este gra\iat de Consiliul de Stat prin Decretul nr. 411 din 1964, o dat[ cu ceilal\i de\inu\i politici. Din toamna anului 1944 este ini\iat n loja Romnia Unit[ din Bucure=ti, la propunerea lui Dan Dragomirescu. La 14 noiembrie 1944 cu gr. 2. La 19 mai 1945 cu gr. 3. Sarchizian Artin comerciant. n 1935 figura ca membru al unei loji din obedien\a Francmasoneriei Romne Unite provenind din Marea Loj[ Na\ional[ din Romnia frac\iunea Sadoveanu. La 27 martie 1936 a primit spor de grad n loja Isis din Bucure=ti. Hill James n 1882 cu gr. 33-96 fiind Mare Secretar al Suveranului Sanctuar al Marii Britanii =i Irlandei fiind decorat cu medalia masonic[ romn[. n Registrul matricol al M. L. N. R. figureaz[ data de 9 iunie 1907. Corect[ este data indicat[ de noi mai sus, fiind extras[ din propria sa declara\ie dat[ n timpul anchetei. 2 Probabil Onig. Vezi volumul Dic\ionarul personalit[\ilor armene din Romnia de Bogdan C[u=.
1

matricol al M.L.N.R. =i cu nr. 67 n registrul lojii. La 15 octombrie cu gradul 2 tot aici. La 3 iunie 1947 cu gradul 3 tot aici. n 1947 se transfer[ n loja Horus nr. 25 din Bucure=ti cu nr. 5 n registrul lojii f[cnd parte din demnitarii lojii. Zadic Grigore c[pitan (general ?). nainte de 1937 membru al unei loji din obedien\a Marii Loji Na\ionale din Romnia. Zadic Ioan A. (B[l\i, 01.10.1906 - ?), tehnician. Absolvent al =colii Superioare de geniu. Din 1935 pn[ la nceputul r[zboiului a lucrat ca asociat la diferite ntreprinderi particulare de construc\ii din Bucure=ti =i din provincie. n 1946 f[cea parte din conducerea Societ[\ii Caropin care avea ca obiect planta\ii de cauciuc n Romnia. Din 1946 pn[ n 1948 este ac\ionar la ntreprinderea textil[ Sarfir =i director la ntreprinderea textil[ particular[ Vigonia din Bucure=ti. n 1948 se angajeaz[ la Administra\ia Bunurilor Sovietice din Romnia fiind numit, rnd pe rnd, director la fabrica Niveia din Bra=ov, magazinul Columbia din Bucure=ti, Semperit, tot din Bucure=ti. La data arest[rii era tehnician la Depozitul Central de Petrol de la Mogo=oaia. n 1958 a inten\ionat s[ emigreze n Israel. Membru al Partidului Comunist. Arestat la 15 decembrie 1960. De\inut la Jilava. Condamnat n mai multe procese: prin sentin\a penal[ nr. 198/1961 a Tribunalului Militar Bucure=ti, la opt ani nchisoare corec\ional[ recursul la aceast[ sentin\[ a fost respins la 18 august 1961; prin decizia penal[ nr. 233/1963, de Colegiul II al Tribunalului Capitalei, la

ARARAT 12/2007
Familia mea provine din ramura moldoveneasc[ a familiei Jora care este una dintre cele mai vechi familii armene=ti din Moldova, venit[ prin secolul al XIV-lea din Polonia. nc[ din timpul lui Roman Vod[ se g[se=te printre boierii acestuia, n anul 1392, Panul JORA STOLNICUL (doc. din 12 noiembrie Wickenhauser), dup[ cum se vede un boier nsemnat al \[rii. n secolul al XVI-lea, n anul 1528, GHEORGHE JORA era prc[lab al cet[\ii Hotin. Un document din 30 iunie 1528, arat[ c[ el cump[r[ o mo=ie din Basarabia de la ni=te localnici =i p[r\i din Br[zeni etc. (Doc. Acad. Rom.) n 1593 boierul TODERA+CU JOR{I cump[ra un sat, n 25 martie, (id. Doc. Acad.). Un JORA era prc[lab mare de Hotin n 1592, n zilele lui Vod[ Aron. IONA+CU JORA, boier moldovean, f[r[ titlu la 1617 (3 aprilie), de cnd a r[mas un hrisov al lui Radu Voevod, prin care scrie comisului Ureche din Cameni\a s[ nu conturbe pe Jora n posesia Verce=tilor, peste care i confirm[ deplin[ proprietate. El avea de so\ie pe Knejina Simina. n 1631, Iona=co Jora prime=te din nou confirmare de la Alexandru Vod[ Ilia= peste acea mo=ie Verce=tii din jude\ul Neam\. (Doc. id. Acad. Rom.). Jupan JORA era prc[lab de Hotin n anul 1628, al treilea din familie care ocupa aceast[ mare demnitate. Iona=co, de care am vorbit, GR{PINA =i GHEORGHE JORA, fra\i, fac o mp[r\eal[ de mo=ie, dup[ cum atest[ documentele n 1632. (Doc. Acad.Rom.) n timpul luptelor pentru domnie ntre Vasile Lupul =i Gheorghe +tefan, n anul 1653, de partea lui Vasile Lupul era Timu= hatmanul cazacilor, ginerele s[u, =i o trup[ de t[tari. Rugndu-se t[tarii =i M[rzacul lor de Timu= pentru a fi l[sa\i s[ ias[ din tab[r[ spre a-=i c[uta caii, fiind peste hirea lor a sta nchi=i; M[rzacul lor insistnd, Timus de mnie dobitoceasc[ au t[iat capul M[rzacului. T[tarii atunci plecar[. Pe drum, spre Movil[u: le-au e=it nainte acolo la \inutul Hotinului, Prc[labul JORA de Hotin, s[ le \ie calea cu o seam[ de oameni. T[tarii s-au supus ntr-o vale =i s-au ntors cu to\ii asupra Prc[labului =i ndat[ au plecat fuga Prc[labul cu oamenii s[i... au pierit mul\i din ai no=tri n acel r[zboi, f[r[ isprav[ (Miron Costin. - Cronica, Let. I, 342) n timpul lui Dabija, 1665, Letopise\ul lui Mustea ne spune, c[ trecnd Grigore Vod[ al Munteniei prin Moldova fugnd spre Nistru, cu o escort[ de 50 de oameni =i trecnd pe la Boto=ani, s-a r[t[cit un c[m[ra= al lui cu o pereche de desagi cu galbeni, =i c[znd pe mna JORII, vornicul de Boto=ani, au luat banii =i i-au trimis lui Dabija Vod[... - (Let. Kog. t. III, 4). Poate acesta e tot una cu: TODERA+CU JORA vel medelnicer, pe care n 1668 l ntlnim ca martor, al[turi cu Miron Costin =i al\ii, n ni=te documente ale Asanilor cu Ilie Sturdza. CONSTANTIN JORA, avea n 1680 titlul de vel serdar. (Doc. Acad. Rom.). Un act din 1684, dovede=te pe TUDOSICA JOROAE, cu lucruri date ei de r[posata Ruxanda jicnicereasa. (id.) Pe EREMIA JORA l trimete Constantin Vod[ Duca n anul 1691, la un rezident al contelui Tokeli de l-au sugrumat la Trotu=, c[ era nchis acolo la mna lui Buhu= c[m[ra=ul de ocn[... (Ion Neculce, II Let. 249). GRIGORE JORA era mare vistiernic n divanul principelui Nicolae Mavrocordat, de la 1711-1716, n care an muri, iar n locul s[u fu numit de Racovi\[, serdarul Darie Donici. (Axente Uricarul. Let. II. 173). El era frate cu Hatmanul Antonie Jora, de la care descinde familia actual[.

Dan De=liu ar fi ]mplinit 80 de ani: Snt prea b[trn s[ m[ mai gr[besc

Cultur

HATMANUL ANTOHI JORA, joac[ un rol nsemnat n cronicele Moldovei de la nceputul secolului al XVIII-lea. Prima oar[ e cunoscut din anul 1691, cnd pleac[ la |arigrad s[ prasc[ pe Constantin Cantemir, nso\ind pe Lupu Gavrili\[ Costache, cu paharnicul Lambrino =i Bujor[ne=tii. Ei fur[ ns[ prin=i =i nchi=i de domn mai mult timp. Sub Duca Vod[ n 1701, boierii nemul\umi\i fugir[ n \ara Romneasc[ la Brncoveanu, care-i primi cu mare dragoste; erau: Bogdan Hatman, Vasile Costachi, Jora Hatmanul, ceilal\i fra\i ai vornicului Costache, Bujorene=tii =i al\ii. n urma f[g[duielilor lui Constantin Duca, o parte dintre ei, ntre care =i Jora, se ntoarser[ peste pu\in timp. Sub Nicolae Mavrocordat el era Hatman mare (1710); dar fu mazilit de domn, pentru c[ se ncuscrise cu Iordachi Rosetti vornicul, m[ritnd pe fata sa cu aga Iordachi Rosetti, mpotriva voin\ei lui Vod[. Peste pu\in timp fu reintegrat, stnd o lun[ mazil, dup[ care pe evanghelie au jurat lui Nicolai Vod[ cum i va sluji cu dreptate =i nu se va uita la cuscria lui Iordachi Rosetti vornicul... (Let. Mold. II, 81). nainte cu ctva timp (1711), Lupu Costachi ce era caimacam de Domn al \[rii, cu Antioh

Anul acesta s-au mplinit 80 de ani de cnd Dan De=liu singurul dintre fo=tii scriitori ai proletcultismului care =i-a recunoscut =i ndreptat, pn[ la disiden\[, gre=elile dup[ cum l caracteriza, n toamna anului 1992, Monica Lovinescu vedea lumina zilei. n acela=i timp, ca o ciudat[ coinciden\[, anul acesta se mplinesc 15 ani de cnd acela=i Dan De=liu p[r[sea aceast[ lume, disp[rnd n valurile M[rii Negre. Textele de mai jos, din arhiva Dan De=liu, au fost puse la dispozi\ia noastr[ de regretata Lydia Lovendal, cumnata poetului, =i reprezint[, poate, l[muriri necesare privind originea armeneasc[ a familiei De=liu. Fabian ANTON

Jora =i Macsut postelnicul, fur[ ridica\i de turci =i n obezi du=i n nchisoare la Varna. Porunca au fost s[ ia numai pe Lupu, pentru c[ au pomenit n fa\a vizirului de Mihai Vod[, iar Antiohi Hatmanul v[znd c[ au luat pre v[rul s[u Lupu, au mers =i el, =i au luat =i pe Macsut postelnicul... (Let. III, 50). Vornicul Lupu fostul caimacam, =i Jora, sc[par[ abia dup[ vreo doi ani din temni\a de la Varna, sco=i de Nicolae Mavrocordat, care acum se ar[ta milostiv c[tre dn=ii, dndu-le demnit[\i n \ar[. Antioh Jora fu numit mare logof[t al Moldovei care =i alt[ dat[ au st[tut; dar[ nici doi ani deplin n-au fost n boierie, c[ sl[bise foarte r[u din toate, nu atta de b[trne\e ct din boal[ (1714). Probabil, c[ nu mult dup[ retragerea sa, el muri. Fiul lui Antioh, prin care se continu[ genealogia pn[ n zilele noastre, a fost: MIHAIL JORA Pe la 1745, fiind tn[r, era pe lng[ Principele Ion Mavrocordat Vod[, mpreun[ cu al\i fii de boier. Mihail Jora avu doi b[ie\i: DUMITRACHE JORA (1810) care avu un singur fiu IANCU, nsurat cu fata lui Enache Millo, neavnd urma=i;

=i ION JORA mare Postelnic, fost prc[lab etc. mort la Bac[u. El avu trei fete =i doi b[ie\i, care sunt: Elisa, c[s[torit[ Canano; Ecaterina, cu M. Kog[lniceanu; Elena, cu Rosetti Te\canu; ALECU JORA c[s[torit cu Sultana Mnu. =i MIHAI JORA, unul dintre principalii lupt[tori pentru Unire. Fost prefect, ministru =i ultimul supravie\uitor din membrii divanului ad-hoc. Are copii pe: Alice, c[s[torit[ Rosetti Te\canu; Maria, cu R. Sturdza; MIHAI; VASILE JORA, mare proprietar (Foc=ani) al c[rui fiu este MIHAI. Ace=tia sunt cei din urm[ descenden\i ai familiei. Cea mai ndep[rtat[ rud[ a mea, Ivan De=lu, fusese martor la vnzarea unei p[r\i din Cruhli\i, \inutul Hotin. El este men\ionat n documente la anul 1622 =i, cam tot pe atunci, =i-a schimbat numele din Ivan Jora n De=lu. Totodat[ reproducem m[rturisirea lui Dan De=liu f[cut[ se pare pentru un chestionar trimis de revista literar[ Echinox. Este vorba de o scrisoare datat[ ianuarie 1992: 1992, ianuarie Stimate Domn, V[ mul\umesc pentru ntreb[rile trimise. V[ asigur c[, att ct mi este n putere, voi r[spunde cu onestitate la cele cteva ntreb[ri ce mi-a\i adresat. M[ numi\i p[rintele lui Laz[r de la Ru=ca =i de=i simt n rndurile dumneavoastr[ o anumit[ mali\iozitate m[ recunosc n ele. Nu am de ce s[ mi fie ru=ine nici de Laz[r, nici de orice alt rnd de al meu scris pn[ la aceast[ vrst[. Asta nu nseamn[ c[ nu am de ce s[ nu regret anumite op\iuni care, odat[ cu vrsta, mi apar teribile, triste, idioate Am fost p[rintele lui Laz[r de la Ru=ca ntr-o epoc[ n care mul\i erau orfani. Comunismul sau ceea ce credeam eu c[ se poate numi comunism nu a nsemnat pentru mine dect un mod de a fi mai bun. +ti\i probabil c[, de=i am scris multe rnduri care ast[zi s-ar numi compromi\[toare nu am fost niciodat[ un privilegiat al regimului. Mi se citeau poemele la televizor dar, deseori, nu aveam nici ce pune pe mas[ =i nevast[-mea vindea tablouri de familie pentru a putea supravie\ui. Nu am avut nici vile nici cine =tie ce alte averi. Doar c[r\ile mele care, dup[ cum vede\i, r[mn chiar =i prin contrast. Cnd m-am dumirit c[ci de v[zut v[zusem de mult ce se ntmpl[ m-am ridicat, mi-am spus p[rerea =i am suportat consecin\ele opiniei mele. Nu am de ce s[ m[ mndresc ns[ cu asta c[ci nu te po\i mndri cu lucruri normale. V[ asigur ns[ c[ =i ast[zi, n ceea ce ncearc[ Frontul1 s[ fac[, ac\ionez la fel. Nu nseamn[ c[ nu v[d =i, cnd m[ dumiresc, nu nseamn[ c[ nu spun ce am de spus. M[ ntreba\i de ce mai persist ntr-un partid compromis. Domnule drag[, Snt prea b[trn s[ m[ mai gr[besc. Timp am s[ a=tept. Voi, cei mai tineri, nu ave\i. Voi poate v-a\i retrage. Eu n-am de ce s[ m[ retrag ns[ am de ce s[ a=tept. Sper ca, prin toate aceste ore petrecute lng[ ei, s[ se dumireasc[ =i s[ vad[. Sper spre binele \[rii, a=a cum speram =i prin anii 50. Dac[ va veni acela=i timp? Nu =tiu. Este rndul vostru s[ intra\i n ac\iune. Eu mi-am f[cut datoria. V[ mul\umesc deci =i, n cteva zile, ave\i r[spunsurile promise. Al dumneavoastr[, D. De=liu
1

Foto: Dinu Laz[r

FSN-ul

Foto eveniment

12/2007

ARARAT

Fotografii de VARTAN MARTAIAN

Supliment
cultural

ARARAT
Fondat n 1924 (serie nou)

+TEFAN AGOPIAN Portretul artistului la 60 de ani


de PAUL CERNAT

De ce scrie\i? n general, pro=tii scriu. Dac[ e=ti de=tept, nu te apuci de scris, te apuci de cu totul altceva. Scriu fiindc[-s prost. Dar a\i fost vreodat[ att de prost nct s[ v[ l[sa\i de scris? Da. Acum. Nu c[ mi-a murit talentul, dar am ]nceput s[ scriu cum scriam. Unde se duce talentul? Ehei, dac[ am =ti... +i c]nd eu citeam Manualul sau Tache, v[ considera\i talentat? Da. M[ consideram genial la 18 ani =i scriam prost. Pe vremea c[r\ilor, orict de tmpit ai fi ca talent, trebuie s[ te consideri talentat, c[ altfel nu ai scrie. De unde vin c[r\ile lui Agopian? Din lecturi. Din cap. Eu nu mi-am folosit deloc biografia. Ce fel de minte ave\i? Analitic[. Dracu =tie de unde vin pove=tile mele. Maic[-mea, de exemplu, era o femeie ce inventa tot timpul realitatea. Eu am tr[it realitatea din greu: dat afar[ din facultate, din vina mea, o armat[ lung[ =i nepl[cut[, patru ani de =omaj, angajare la 27 de ani. Ce nsemna munca la ISPIF? Era munca unui func\ionar m[runt la Institutul de mbun[t[\iri Funciare. M[ sculam la 6 =i un sfert. Eram \inut opt ore =i jum[tate, dou[ ore pe drum =i munca era de jum[tate de or[ pe zi. F[ceam dispeceratul atelierului de proiectare. La 5 dup[-amiaz[ ajungeam acas[. Mncam, dormeam, noaptea scriam. +i chimia? O abandonasem. Fusesem =omer =i m[ f[cusem con\opist la ISPIF. Credeam c[ o s[ ajung scriitor, a durat ns[ vreo zece ani. Scriam tot timpul, nu puteam s[ public. Fragment din interviul acordat lui EUGEN ISTODOR n Cotidianul, 3 septembrie 2003

Pe 16 iunie prozatorul +tefan Agopian a mplinit incredibila vrst[ de 60 de ani. N[scut la Bucure=ti n Mahalaua Mo=ilor, ca fiu al Mariei Seco=an, originar[ din Oltenia =i al meseria=ului de origine armean[ =tefan Agopian, viitorul scriitor urmeaz[ cursurile Facult[\ii de Chimie pe care o abandoneaz[ din motive obscure, lucrnd mai nti ca proiectant, apoi, inclusiv dup[ 1990 angajat al mai multor publica\ii (de la Romnia literar[ la Luceaf[rul, Cotidianul suplimentul Ziua literar[, de la Academia Ca\avencu unde este =i n prezent redactor - la Dilemateca =i B 24 Fun, \innd =i o acid[ cronic[ de carte), director, vreme de c\iva ani, la Editura Ararat... =i, desigur, mi-au sc[pat destule. Dubla origine a acestui paradoxal estet balcanic, n care spiritul oltenesc iute, acid =i activ, ancorat n prezent, se ntlne=te cu cel armean, contemplativ, oriental, sapien\ial, nclinat spre vechime, st[ probabil la baza ambivalen\ei sale structurale, vizibile att n planul prezen\ei sociale ct =i n cel strict literar al operei. Avansnd deopotriv[ pe culoarul popular al vizibilit[\ii provocatoare, originale, =i pe acela elitar, al degust[torilor de proz[ artist[, f[cnd cu ochiul =i c[tre sexualismul picant al literaturii postdecembriste, dar subminndu-l n acela=i timp prin rafinamentul morbid =i profunzimea ironic[ a medita\iei, autorul a fost propus n 2006 pe lista celor 12 scriitori contemporani selec\iona\i pentru programul Les Belles Etrangeres. n ultimii ani Agopian =i-a reeditat cele mai importante romane la Editura Polirom. Tot aici i-a ap[rut =i cel din urm[ (pn[ acum) volum original de proz[: Fric, n care pe lng[ nara\iunea omonim[ snt adunate ca bonus cteva povestiri consumiste cu tent[ erotic[. Controversate, inegale, publicate pentru bani n diverse almanahuri ele vin oarecum n linia colabor[rilor licen\ioase cu pictorul Sorin Ilfoveanu, avnd printre altele meritul de a ar[ta fa\a necalofil[, adaptat[ la mediu a unui artist profesionist, plin de verv[ =i umor,

capabil s[ se reinventeze =i s[ dea o lec\ie tinerilor manufacturieri gregari ai mizerabilismului sexualizat. N-ar fi exclus ca pe viitor Agop s[ ne ofere =i un volum de publicistic[ literar[, n care s[-=i strng[ m[car cronicile de carte t[ioase =i exigente publicate n ultimii ani n Academia Ca\avencu. Oricum, de=i a scris pu\in =i a publicat nc[ =i mai pu\in n ultimii ani, autorul lui Tache de catifea nu a f[cut dect s[-=i amplifice capitalul de imagine =i cota critic[, impunndu-se pe drept cuvnt ca unul dintre cei mai valoro=i scriitori romni ai ultimelor decenii =i nu numai. Cei care s-au pref[cut c[ ignor[ acest lucru, altminteri evident, nu au f[cut dect s[ se acopere de ridicol (v., spre exemplu, cazul nefericit al lui Alex. +tef[nescu =i al Istoriei... sale). Primele proze de un demonism pervers =i morbid, purtnd amprenta grupului oniric =i a realismului magic sud-american dateaz[ de la finele anilor 60 =i nceputul anilor 70. Ele vor ap[rea mult mai trziu, n 1993, sub titlul nsemn[ri din Sodoma (Portret al artistului murind), cnd scriitorul =i d[duse deja m[sura. Romanul de debut, Ziua mniei (1979) a trecut cvasi-neobservat la apari\ie, excep\ie f[cnd un articol entuziast al lui Eugen Negrici. Explica\ia acestei cvasi-ignor[ri va fi pus[ pe seama relativei extrateritorialit[\i n raport cu nchisa noastr[ lume literar[. Printre adev[ra\ii lansatori se vor num[ra ns[, curnd, cteva voci cu influen\[ =i greutate: mai nti prozatorul =i editorul Mircea Ciobanu, care =i-a descoperit rapid afinit[\i cu formula istoric[ relativizant-fantast[ =i cu stiliz[rile biblice ale lui Agopian. Apoi prin intermediul s[u fostul stalinist Paul Georgescu, prozator rafinat, om de vast[ cultur[ modern[ =i comentator influent de literatur[ al c[rui gust estetic a contribuit la impunerea scriitorului n ochii criticii de autoritate. +i, nu n ultimul rnd, Nichita St[nescu, cel care l-a introdus efectiv pe Agopian n lumea literar[. Odat[ cu Tache

de catifea (1981), Tobit (1983) =i Manualul ntmpl[rilor (1984) drumul scriitorului spre nalta societate a prozei nu a mai putut fi oprit. Apropiindu-se, prin for\a debutului, de genera\ia 80, Agopian va fi purtat (=i) pe aripile succesului ei, r[mnnd totu=i n afara oric[rei ncadr[ri precise =i revendicat de... trei genera\ii. Ct[ deosebire ntre falsele sale romane istorice =i realismul bolov[nos, apter al celor mai multe produc\ii de gen din acei ani! Ct[ deosebire ntre textualismul s[u metafizic, autentic tradi\ional =i nobil n care lumea, determinat[ de insondabilele jocuri ale Min\ii Angelice, purcede dintr-o Carte =i teoretiz[rile aptere, f[r[ adncime ale textualiz[rilor optzeciste! Considerat de unii drept adev[ratul prozator al grupului oniric de la sfr=itul anilor 60, de al\ii un =aptezecist sau un optzecist atipic el este, de fapt, un alerg[tor solitar, insolitnd prin fastul stilistic post-bizantin, prin rafinamentul poetic senzual-thanatic, de esen\[ suprarealist[ =i prin subtilul ezoterism livresc, n care textele sacre snt trecute prin alambicurile metafic\iunii o proz[ autohton[ cantonat[ prea mult n real, n social =i politic, n ruralisme moralizante =i mizerabilisme plebee. E drept: criticii din exil n frunte cu Monica Lovinescu au detectat chiar =i n superbul s[u evazionism anacronic destule =oprle antitotalitare (vezi, de pild[, Manualul ntmpl[rilor, cu acea savuroas[ list[ a nemul\umi\ilor). n urm[torii ani, cota critic[ a lui Agopian va continua s[ creasc[, ntre cei mai consecven\i sus\in[tori num[rndu-se nume precum Radu G. |eposu =i Petru Cre\ia. Sensibilitatea postcomunist[ i va recupera, la rndul ei, mai ales pe cei care nu au tr[dat literatura n favoarea angaj[rilor dubioase. Iar culoarul de vizibilitate al Academiei Ca\avencu din ultimul deceniu l-a impus aten\iei pe +tefan Agopian n calitate de scriitor devenit cronicar literar. Scriitura de orfevru tacticos marc[ nregistrat[! straneitatea fantast[, rafinamentul manierist, combina\ia par=iv[ de hermetism, epicureism oblomovian, r[sf[\ levantin, lirism crepuscular =i umor negru irezistibil snt elemente care fac diferen\a n raport cu grosul prozei noastre actuale, iar priza autorului la publicul tn[r infirm[ nc[ o dat[, dac[ mai era nevoie, stupida prejudecat[ a evazionismului narcisist, care ntoarce spatele actualit[\ii. Cu pu\in noroc, Agopian ar avea mari =anse s[ dea lovitura =i pe pia\a extern[ dar s[ nu ne gr[bim cu profe\iile... Cum spuneam, +tefan Agopian a fost de la bun nceput =i a r[mas un alerg[tor singuratic, neafiliat cu adev[rat niciunei grup[ri literare, de=i revendicat masiv de optzeci=ti =i de criticii lor. Jocul estetic la mai multe capete genera\ioniste sau ba poate fi extins ns[ =i la nivelul formulelor. Aparent, scriitorul se situeaz[, prin mai toate c[r\ile lui (cu excep\ia nsemn[rilor din Sodoma...) n perimetrul romanului istoric, prestigios n anii 70-80. De fapt, el disloc[ proza istorizant[ prin estetism, prin fantastic, prin magia visului =i a unei poezii stranii, prin bulversarea =i relativizarea cronologiilor, prin complacerea personajelor sale fantasmatice n otium, n hedonism =i contempla\ie. Una peste alta, formula prozei sale estetizantlevantine, picturale, cu intarsii onirice =i fantastice impune un model distinct =i l recomand[ mai curnd ca pe un postmodern balcanic din familia unui Milorad Pavic. Un maestru al anacronismului deliberat =i al fic\iunii paraistorice din familia unor Mircea Ciobanu =i, mai ales, Alice Botez, via Mateiu Caragiale, dect ca pe un urma= al
(continuare ]n pagina II)

Portretul artistului la 60 de ani


liniei Eliade - +tefan B[nulescu - Eugen Uricaru (cum afirm[ Monica Spiridon, de=i n privin\a lui B[nulescu nrudirea e plauzibil[). Asta, desigur, pentru amatorii de ncadr[ri cu orice pre\... =i, pentru c[ tot am pornit pe panta identific[rii unor eventuale afinit[\i, nu m[ pot mpiedica s[ fac o paralel[ ntre profilul/traseul literar al poetului Emil Brumaru =i cel al prozatorului Agopian. +i Agopian, =i Brumaru snt ni=te fantezi=ti nostalgici =i ironici, este\i ai otium-ului, cu un picior n onirismul anilor 60, desf[=urndu-=i hedonismul evazionist n volupt[\i gastronomice =i livre=ti, pentru ca dup[ 1989 s[ experimenteze cu egal[ savoare n zona limbajelor erotice licen\ioase: expozi\iei Maculata concep\iune a tandemului Agopian-Ilfoveanu i corespund, vizibil, versurile brumariene interzise minorilor din Infernala comedie... Aceasta ns[ pe latura estet[, manierist[. Pe latura spiritualmedievalizant[ unii critici au v[zut, =i nu cred c[ au gre=it prea mult, o analogie ntre Agopian =i congenerul Nichita Danilov. Ceea ce asigur[ ns[ substan\a inconfundabil[ a prozatorului dincolo de orice apropieri posibile este ezoterismul arlechinic, de o frumuse\e baroc[, translucid[ =i profunda tradi\ie oriental[, cu o cert[ component[ armean[ =i un v[dit caracter hermetic. Dac[ nsemn[ri din Sodoma... erau nc[ ancorate ntr-un prezent al a=tept[rii apocalipsei, dominat de corup\ia c[rnii =i de metafora ntre timp uzat[ =i abuzat[ a ngerilor c[zu\i, cu o intrig[ a a=tep[rii situat[ n preajma primului r[zboi mondial (15 mai 1915) Ziua mniei inaugureaz[ seria falselor romane istorice: o istorie virtual[, imaginat[ sau contrafactual[, n care ceea ce se va ntmpla e pre-scris =i prefigurat de c[tre personaje. n Tache de catifea (1981) timpul prer[zboinic las[ locul celui prerevolu\ionar, din preajma zaverei lui Tudor Vladimirescu =i a revolu\iei de la 1821, iar spa\iul o Oltenie imaginar[, prin
(continuare din pagina I)

II

Supliment

12/2007
Orict! Spuse Tobit. Snt un om liber dintr-o carte. N-ai fost niciodat[ a=a, spuse simplu Heiler. Poate c[ n-am fost, spuse Tobit. Iar cartea este scris[ deja, spuse Heiler. +i este undeva n cer al[turi de toate lucrurile care au fost =i vor fi pe lumea asta. n Tache... personaje stranii, ireale, bntuie paginile pictate n tonuri flamande, pline de viziuni grote=ti, de chefuri pantagruelice =i de nc[ier[ri cu aer de desen animat, populate de alchimi=ti, astrologi, iatroman\i =i al\i savan\i ai unui mult ntrziat amurg al Evului Mediu. Personajele umane, cele subumane (Piticul) =i cele animaliere (motanul Teopomp, p[s[roiul Ulise, dul[ul Magog =.a.) coexist[ f[r[ probleme, oarecum ca n romanele/fabulele medievale. S-a vorbit/scris foarte mult de altfel, =i pe bun[ dreptate, despre caracterul pictural, descriptiv al nara\iunilor acestui maestru al prozei de atmosfer[. Descrip\ia ca amnare =i sabotare piezi=[, ca atitudine defetist[ n fa\a literaturii =i a lumii... Proz[ discret incantatorie, n care ritmul sec, nervos al dialogurilor se suprapune halucinant peste levita\ia lene=[, somptuos-vis[toare a pasajelor expozitive... Epicul, ac\iunea nu lipsesc dimpotriv[ ns[ ele se transform[ n spectacol, prilej de contempla\ie melancolic[ =i de medita\ie asupra de=ert[ciunii a toate cte snt. S-ar putea glosa =i pe linia psihanalitico-simbolic[ a rela\iilor dintre personaje, despre rela\ia fiu-tat[ =.a.m.d., iar un examen hermeneutic al operei ar putea face, el singur, obiectul unui volum. Ciclul biblic ilustrat de romanele Tobit =i Sara penduleaz[ ntre decorul unei Oltenii de secol XVII, ocupate de austrieci, =i o Austro-Ungarie mole=it[ de pl[ceri (ora=ul favorit: Sibiul). Artificiul livresc =i metafic\ional guverneaz[ existen\a personajelor =i a lumii lor (cu trimiteri la mai multe, de la Werther la Biblie). Motivul c[l[toriei aparent f[r[ \int[ a lui Ioan Geograful =i a Armeanului Zadic, sfr=it[ ntr-un halucinant lazaret, unific[ cele =ase secven\e cvasi-autonome din cvasi-romanul Manualul ntmpl[rilor o proz[ fantast-manierist[ plin[ de sugestii ezoterice de istorie ierogli-

ARARAT

De c\iva ani, mpreun[ cu Editura Polirom, \i reeditezi c[r\ile din anii 80. Au ap[rut Tache de catifea n 2004, Tobit n 2005, Sara n 2006. De ce ai dorit s[-\i reeditezi c[r\ile =i s[ oferi edi\ii definitive? M[ bucur c[ n multe librarii din Romnia g[se=ti =i al\i scriitori contemporani, printre care =i Agopian. +i am cititori foarte tineri, care m[ citesc. Eu cred c[ am pu\ini cititori, dar de bun[ calitate. C[r\ile mele plac studen\ilor n primul rnd. Mi-a spus Nicolae Manolescu, acum c\iva ani, c[ a f[cut un fel de sondaj printre studen\i, ca s[ vad[ ce c[r\i le mai plac celor de la Litere, =i am ie=it foarte bine. Al doilea motiv pentru care mi-am reeditat romanele este c[ primele edi\ii erau pline de gre=eli, lipseau pagini ntregi din cauza cenzurii. De ce c[r\ile tale snt atit de libere imaginativ, de ce le duci n spa\ii nea=teptate: Oltenia secolului al XIX-lea, n Tache de catifea, Oltenia secolului al XVIII-lea n Tobit, Sibiul 1703, n Sara. De ce ai dorit s[ nchipui alte =i alte spa\ii? Am nceput cu Primul R[zboi Mondial n Ziua mniei. Un prieten bun al meu, regretatul Mircea Nedelciu, mi zicea: dac[ tr[ie=ti destul de mult, vei ajunge n preistorie. Eu am mers tot timpul napoi. Era o forma reflex[ de ap[rare vizavi de cenzur[ =i de comunism. N-am f[cut-o dintr-un calcul precis, ci mai mult din instinct. Cenzura era foarte atent[ la literatura care se ocupa de prezent, la Buzura, de exemplu. Ce te f[cea s[ duci ac\iunea departe n timp? nti, a fost, cum spuneam, un reflex fa\[ de cenzur[ =i fa\[ de sistem. n al doilea rnd, a fost o mare bucurie a mea s[ descop[r =i s[ inventez lumi. Snt pasionat de istorie, cu toate c[ snt incult, cum spune Alex +tef[nescu. M[car istorie mi-a pl[cut s[ nv[\, mi-a f[cut pl[cere s[ reconstitui o lume inventat[. Dar, spre surpriza multora, multe dintre personaje, cel pu\in din Sara =i din Tobit, snt personaje reale. Par att de ciudate, nct criticii nu =iau dat seama c[ ele au existat cu adev[rat. +i Tache de catifea? Tache de catifea e fic\iune. Mi-a pl[cut cum descrii, ]n Tache de catifea, lentoarea, lenea, oboseala, un oblomovism care foarte rar se schimb[ n altceva.

care Tache Vl[descu (zis de catifea), abulicul Boier L[pai =i Piticul deambuleaz[ la voia ntmpl[rii, amnnd mereu nrolarea anun\at[ =i ajungnd la revolu\ie cnd aceasta se terminase deja. Finalit[\ile, ac\iunea snt refuzate, din nou, n virtutea iner\iei unei lumi levantine a o\iumului, a volupt[\ilor erotice =i culinare, a lenei oblomoviste care nu e altceva dect ncremenirea n posibil =i n refuzul devenirii. Totul e scris dinspre viitor, din perspectiva unui mort care =tie dinainte toate cte urmeaz[ s[ se ntmple. Cu Manualul..., apoi cu Tobit =i Sara (ultimele dou[ legate ntre ele prin univers =i personaje) ne ntoarcem =i mai adnc n timp, n veacul al XVII-lea numit de Mateiu Caragiale veacul bunului-plac =i al bunului-gust. Eroi cu nume eufonice precum Koork Grell, Eberhard Kinder, baronul Casimir Spurk, Clara Barberini, doctorul Israel Hubner, Tobit, Sara - fecioara venit[ de la carmelite, consilierul Gross, Stan cel Gros, Elisabeta de Harteneck, Ani\a Bengescu, v[duva Koch, Simion Talaba =i to\i ceilal\i snt fantasme habsburgice =i levantine, cosmopolite, evolund spre moarte ntr-un p[ienjeni= de intrigi sub semnul enigmatic al unor simboluri ezoterice, mercurice. De la Ziua mniei la Fric, amintita perspectiv[ fic\ional[ a vie\ii v[zute dinspre moarte reprezint[ o constant[ a prozei lui Agopian, unde totul purcede dintr-o Carte =i se sfr=e=te ntr-o Carte, personajele snt fanto=e resemnate, scrise de o instan\[ misterioas[, iar imagina\ia =i aserve=te realitatea, modificnd-o ad libitum dup[ regulile unei enigmatice manipul[ri livresc/metafizice. Iat[ un fragment din Tobit, c[ruia i s-ar putea ad[uga oricnd nenum[rate altele, din toate c[r\ile prozatorului: Heiler se a=ez[ pe scaun n locul lui Stan cel gros =i se uit[ la Tobit, ochii lui apo=i =i alba=tri se f[cur[ ca o dung[ sub\ire =i rece, vorbi: Nu asta ai n cap, de fapt. Ct crezi c[ ai s[ po\i s[-l mai p[c[le=ti pe Haan?

Nu e o lume a lenei. Personajele mele chiar fac ceva. Nu uita c[ pleac[ la revolu\ia lui Tudor e drept c[ ajung prea trziu. n final, Tache =i omoar[ unul dintre servitori. Tache de catifea este oblomovian[ n sensul unei a=tept[ri n fa\a istoriei, pe care personajele mele =i dau seama c[ nu pot s[ o nving[. Era o reac\ie la ce se nt]mpl[ cu noi. Nu te-a tentat disiden\a? Eu am fire de b[t[u=, dar ceva din mine, probabil armeanul din mine, care e mai n\elept =i =tie ce po\i s[ p[\e=ti dac[ te revol\i, m-a oprit s[ m[ revolt. n mine a fost mereu o lupt[ ntre o fire b[t[ioas[ maic[-mea e o olteanc[ aprig[ =i o fire mai n\eleapt[ tat[l meu a fost un armean prudent =i n\elept. n nici un moment n-ai avut gndul disiden\ei? Nu, n-aveam nevoie de a=a ceva. F[cusem cteva ncerc[ri minore. Am f[cut eforturi s[-i conving pe colegii mei din atelierul de proiectare unde lucram c[ =eful nostru e un porc. Erau to\i de acord cu mine, ziceau c[ m[ sprijin[. Cnd a venit =edin\a, numai eu am votat mpotriva =efului, to\i ceilal\i s-au ridicat mpotriva mea. Pe urm[, v[zusem ce pu\ini scriitori semnaser[ protestul lui Goma. Foarte pu\ini intelectuali l-au sprijinit, unii au retractat ulterior, cum a fost Ion Negoi\escu. Eu de ce s[ semnez, cnd puteam pleca legal din \ar[? Armenii, ca =i evreii, aveau dreptul s[ plece legal din \ar[. Sor[-mea a=a a plecat n Statele Unite. }n primul r]nd, eu imaginez lumi noi. Asta cere un efort deosebit. Dac[ mi-a= scrie memoriile, probabil c[ a= scrie n fiecare zi dou[-trei pagini. Dar efortul de a imagina o lume nou[ te sleie=te. Uit[-te la tinerii care scriu ast[zi. Aproape nici unul nu inventeaz[ o lume. To\i merg la autobiografia lor, ce-au f[cut ei la gr[dini\[ =i a=a mai departe. Din acest motiv, trebuie s[ o remarc neap[rat pe Florina Ilis, care m-a ncntat cu romanul ei Cruciada copiilor. Am v[zut =i eu pe cineva care inventeaz[ o lume, a=a cum am f[cut =i eu. Dac[ mi povesteam via\a, probabil a= fi avut o oper[ mult mai vast[. Dar mi-am spus totdeauna: ce rost are s[-mi povestesc mie ce am f[cut eu? Mi se pare plicticos, de aia nici nu scriu jurnal. Nu =tiu cum nu se plictisesc ei. Fragment din interviul acordat lui OVIDIU +IMONCA n Observator cultural nr. 310

fic[, n care onirismul se mbin[ cu spiritul parodic (nu lipsit, dup[ cum s-a observat, de sugestii esopice) =i fabulosul (bestiariile fantastice etc.) ntr-o celebrare cinic[ =i nelini=titoare a mentalit[\ii levantine, orientale. Cuplurile asimetrice de tip le gueux et l`aveugle, Don Quijote/ Sancho Panza ori Jacques Fatalistul =i st[pnul s[u bntuie, la urma urmei, mai toate romanele picare=ti ale lui Agopian: de la tandemul Ioan Geograful-Armeanul Zadic din Manual la cuplul Tobit-Heiler din Tobit. Manierismul s[u funambulesc, nocturn =i ocult este o replic[ balcanic[ a lui Borges =i a lui Bulgakov, apropiat[ de pictura lui Bosch =i Breughel, dar =i de plastica unor +tefan Cl\ia =i Sorin Ilfoveanu (cu cel din urm[ autorul avnd o colaborare deja veche fructoas[). Dac[ un Mircea C[rt[rescu, spre exemplu, p[c[tuie=te adesea prin supranc[rcare stilistic[, stilul ceremonios =i superior-cinic al pl[smuitorului Sarei are o limpezime de cristal =lefuit. Boicotnd istoria =i dispre\uind finalitatea ca deja-vu, cultivnd n spirit oriental amnarea, =tiind de la nceput cum se va termina totul, personajele sale nu snt totu=i ni=te simple fanto=e, ci ni=te irealit[\i vii, umbre pe pnza vremii, abolind verosimilitatea realist[ n favoarea imagina\iei libere, aparent atotputernice, dar con=tiente de propriile sale limite. Motivul baroc vie\ii ca vis =i cel ecleziastic al lui vanitas vanitatum, revenirea fantomatic[ a Aceluia=i str[bat n toate direc\iile proza frumoas[ ca o floare carnivor[ a acestui fic\ionar calofil. n 2000, secven\ele din Manualul... au fost dramatizate sub titlul Republica pe e=afod, iar trei ani mai trziu vede lumina tiparului Fric, roman-ebo=[ (abandonat n =antier) despre cadavrul viu al unui c[lug[r armean/mekhitarist din secolul XVII e=uat pe \[rmul unei m[ri dintr-un Bizan\ postum, dominat de luxur[, putreziciune =i lene. Ultima carte poate fi privit[ =i ca un e=ec somptuos al unui roman care - dac[ ne gndim la biografia fabuloas[ a personajului real luat ca model promitea foarte mult. Neputnd, din cauza nesfr=itelor ezit[ri =i ndoieli de sine ale autorului, s[ se nchege ca roman, abandonat pe drum, Fric reu=e=te s[ se salveze ca poem, marcnd dup[ toate probabilit[\ile un cap[t de drum. Dac[ ar fi s[ propun o ierarhie estetic[ strict personal[ n interiorul acestui cosmos autonom, a= plasa pe primele locuri Tache de catifea =i Manualul..., urmate de Sara, Tobit =i Ziua mniei, pentru a ncheia cu Fric =i cu nc[ tatonantele nsemn[ri din Sodoma... Univers suficient sie=i, antirealist =i fantast, ntreaga proz[ a lui Agopian st[ sub semnul pharmakon-ului =i al unei mor\i pe jum[tate, spectrale =i senzuale deopotriv[, ca n filmele otr[vite lui David Lynch. La 60 de ani, Agopian e un prozator f[r[ vrst[. Ca =i literatura lui de blazon, fermec[tor elogiu al imagina\iei compensatoare. Referin\e critice: Monica Spiridon, Melancolia descenden\ei, 1989, E. Simion, Scriitori romni de azi IV, 1989, Radu G. |eposu, Istoria tragic[ =i grotesc[ a ntunecatului deceniu literar nou[, 1993, Ion Negoi\escu, Scriitori contemporani, 1994, Monica Lovinescu, Unde scurte IV, 1994, Carmen Matei Mu=at, Perspective asupra romanului romnesc postmodern, 1998, Mircea C[rt[rescu, Postmodernismul romnesc, 1999, Ruxandra Iv[ncescu, +tefan Agopian, 2000, Nicolae Manolescu, Literatura romn[ postbelic[. Lista lui Manolescu I, 2001, Eugen Negrici, Literatura romn[ n comunism, Vol. I, Proza, 2002, Adrian O\oiu, Trafic de frontier[. Proza genera\iei 80, 2002, Carmen Mu=at, Strategiile subversiunii, 2002, Dan C. Mih[ilescu, Literatura romn[ n postceau=ism II, 2006.

ARARAT 12/2007

Lazaret

Soarele se prelinse ]ntr-o lumin[ alb[ =i sf[r]micioas[ peste ziduri, se amestec[ cu albul lor str[lucitor de var proasp[t ]ntins, vestind o diminea\[ f[r[ sf]r=it. Lingave, zidurile casei noastre atunci se ]n[l\ar[ ca ni=te p[s[ri biruite =i angelice spre un cer f[r[ culoare =i str[in. }nf[=urat ]n cearceafuri ca o stafie, Ioan, geograf la =coala de la Col\ia, cercet[ odaia unde se afla cu o privire buimac[ =i mahmur[ =i ne]n\eleg]nd se ]ndrept[ spre o fereastr[ ca un ochi a=ezat invers, prin care privi lumea =i ordon]nd-o ]ntr-un fel. Suspin]nd, Armeanul arunc[ o privire apoas[ lumii, anul acela, 1808, ]ncepu din nou atunci, mereu. Ast[zi o fi miercuri! spuse Armeanul, fiindc[ din c]te mi-aduc aminte, mar\i am hot[r]t s[ ne ]mb[t[m. O fi! spuse Ioan ]ntorc]ndu-se c[tre Armean, dar nu =tim ]n ce lun[ =i ]n ce an. Stau =i m[ g]ndesc, bre, c[ ar putea fi orice lun[ =i orice an dintr-o miercuri, fiindc[ era mar\i c]nd am ]nceput s[ bem =i s[ ne ]nveselim. Ca vreun g]nditor antic, ca un Pitagora bun[+tefan Agopian v[zut de Nichita St[nescu, 1982 oar[, Ioan geograful ]=i aranj[ cearceaful ]n care era ]nvelit, sau vreun Arhimede; de la ]n[l\imea C[r\ile publicate de +tefan Agopian: acestora, Ioan spuse: Cred ca =i tine c[ e miercuri, fiindc[ mi-e foame =i Ziua mniei (1979, Cartea Romneasc[), sete. +i iar uit]ndu-se pe fereastra ca un ochi f[r[ pleoap[, Tache de catifea (1981, Cartea Romneasc[ ed. a spuse: Nu se vede nimic, dec]t un zid mare =i alb pe care se II-a 1995, Ararat, ed. a III-a 1999, Gramar), ca\[r[ furnicile. +i ]ntorc]ndu-se spre Armean, Armeanul ]i Tobit (1983, Eminescu, Premiul Asocia\iei Scriiv[zu fa\a luminoas[ ca fa\a unui ]nger, sau ca a lui +tefan, torilor din Bucure=ti), alesul s[ slujeasc[ la mas[, judecat ]n sinagoga Libertinilor Manualul ntmpl[rilor (povestiri, 1984, Cartea de c[tre Arhirei =i mul\ime. <+i au ales pe +tefan, b[rbat plin Romneasc[, Premiul Uniunii Scriitorilor, ed. a II-a de credin\[ =i de duhul Sf]nt, pe Filip, pe prohanor, pe Ti1993, Humanitas, ed. a III-a 2001, Ararat), mon, pe Parmena =i pe Nicolae, prozelit din Antiohia>, se Sara (1987, Eminescu, Premiul revistei g]ndi Ioan, spuse: Amfiteatru, ed. a II-a 1991, Paideia), Ca un vierme uria=, Armeanul se arat[ atunci ochilor nsemn[ri din Sodoma (povestiri, 1993, lui Ioan, =i ca vreun Arhanghel neb[nuitor, Ioan se ar[t[ Eminescu), ochilor Armeanului, privirii lui apoase =i lene=e =i scormo Republica pe e=afod (teatru, 2001, Cartea nitoare. }ncremeni\i ca ni=te statui de cret[ vremelnice au fost Romneasc[), atunci =i nevrednici. Zidurile de var ]i adormir[ hipnotice =i Fric, postfa\[ de Petru Cre\ia, (2003, Polirom). albe =i boln[vicioase, ]ntr-un somn cu vise evanghelice =i ...prima carte a fost primit[ nu cu r[ceal[, ci cu indiferen\[, dintr-un motiv justiucenice. De undeva o voce ficabil =i simplu: nu f[ceam parte n momentul respectiv din ceea ce se chema tinerimea ne=tiut[ spuse peste ei: studioas[ de la Universitate, care era condus[ n dou[ celebre cenacluri, de Ov. Laz[re, vino afar[! Crohm[lniceanu =i Nicolae Manolescu. Veneam cum se spune dinafara lumii literare =i +i somnul lor se pref[cu numai voi, c\iva =tia\i de mine, a=a c[ o carte nou-venit[ era normal s[ fie primit[ cu ]n trezire =i ]n cunoa=tere =i ]n indiferen\[. Totu=i =i atunci Eugen Negrici a scris o cronic[ extraordinar[ la Ziua mniei, veghe. Privind la zidul alb ca singular[, care nu a fost luat[ n serios. La Tache de catifea, a fost altceva. Un om care o hermin[ iernatic[, Armeanul impusese mari nume n literatur[: de la Marin Preda la +tefan B[nulescu, la Nichita spuse: St[nescu, =.a.m.d. a fost entuziasmat citindu-mi Tache de catifea. }nc[perea asta e altfel n criticul Paul Georgescu nu aveam ncredere, pentru c[ =tiam c[ fusese unul din dec]t mi-a= fi putut ]nchipui stlpii dogmatismului realist-socialist. Ei bine, acest om avea un gust precis =i o vast[ c[ trebuie s[ fie o ]nc[pere ]n cultur[. A citit cartea, m-a l[udat, ba a f[cut cu mult mai mult: cnd l suna cineva el (cum care te treze=ti dup[ o be\ie. =tii, nu putea s[ mearg[ =i telefonul la care vorbea ore n =ir era singurul contact cu Stau =i m[ g]ndesc c[ nu ne-om lumea din exterior), l ]ntreba: L-ai citit pe Agopian? Dac[ r[spunsul era: nu, el fi trezit ]nc[. ad[uga: nti te rog s[-l cite=ti, dup[ care vreau s[ st[m de vorb[. A f[cut lucrul [sta A=ez]ndu-se pe jos, o raz[ aproape un an =i jum[tate =i aceste momente au declan=at ceea ce se cheama succesul de soare poposi pe cre=tetul meu, succes care trebuia consolidat, la care s-au ad[ugat c[r\ile urm[toare. Toat[ lumea lui Ioan, ca o aureol[. +i st]nd a devenit brusc atent[. Proba serioas[ pentru un scriitor este a doua carte, dar la mine pe jos, Ioan spuse arar: era a=teptat[ a treia, prima nefiind b[gat[ n seam[. A=a o fi, dar nu ne paUite a=a, cu ajutorul lui Paul Georgescu =i al criticilor (pe atunci tineri) din Genera\ia s[ de asta! 80, am fost luat, cum se spune n bra\e, scriind extraordinar despre mine: Ioan Buduca, Ai dreptate, bre, nu ne |eposu (odihneasc[-l Dumnezeu!), Tania Radu, Dan C. Mih[ilescu, Costin Tuchil[ pas[, spuse Armeanul Zadic (acum ignorat) =.a.m.d. A contat enorm c[ am fost sprijinit de o genera\ie de critici tineri, r[sucindu-se =i a=ez]ndu-se hot[r\i s[ impun[ pe pia\[ n primul rnd literatura scris[ de colegi de-ai lor. ]ntr-o pat[ de lumin[ care se Cu toate c[ m-am mprietenit rapid cu vrfuri ale Genera\iei 80: Iova, Nedelciu, f[cu ca o aureol[ peste cre=Mu=ina, Co=ovei, Iaru, pe al\ii i =tiam, i citeam, dar nu eram prieten cu ei... Nu eram, tetul lui. de exemplu, prieten cu C[rt[rescu. Mi se p[rea retras. Prieteniile legate au f[cut s[ St[tur[ a=a ca doi sfin\i dispar[ mai mica sau mai marea diferen\[ de vrst[. Sigur, nu aveam acelea=i preocup[ri f[r[ treburi lume=ti, ci numai n sensul c[ prozatorii, n frunte cu Iova =i Cr[ciun erau =i teoreticieni ai textualismului contempl]nd =i sporov[ind. =i eu nu aveam nici o legatur[ cu aceast[ mi=care literar[, ne unea ns[ nevoia de-a Scotocindu-se, Ioan scoase publica. Am mers pe acela=i val, eu am profitat de succesul pe care l-au avut ei, n sensul de undeva o smochin[ ca un c[ fiind asimilat Genera\iei 80, tot timpul, m[car la o simpl[ enumerare aminteau =i de g]ndac strivit =i o a=ez[ ]ntre mine. el =i Armean pe du=umeaua Mircea C[rt[rescu, n Postmodernismul Romnesc, chiar a=a ncepe: Nu =tiu dat[ cu var. +i uit]ndu-se la c[rei genera\ii apar\ine +tefan Agopian, dar trei genera\ii =i-l revendic[. Pe mine m-a fructa aceea, spuse Armeanul: bucurat cnd am citit asta. n definitiv ce este o genera\ie? Pentru mine a nsemnat N-au prea fost roade anul ntotdeauna un grup de prieteni, indiferent c[ unii, cum era Nichita, aveau cu 14 ani trecut, dar smochina asta m[ mai mult dect mine. face s[ cred c[ n-au fost deloc. +i se g]ndi Ioan, spun]nd: Fragmente din interviul acordat IOLANDEI MALAMEN <+i lu]nd cele =apte n Ziua, 16 februarie 2006 p]ini =i pe=tii, mul\umi, fr]nse

lui Mircea Ciobanu

=i d[du ucenicilor, iar ucenicii mul\imilor. +i au m]ncat to\i =i s-au s[turat. Iar cei ce au m]ncat erau patru mii de b[rba\i afar[ de copii =i de femei>, =i spun]nd acestea, lu[ Ioan smochina =i rup]nd-o ]n dou[, ]ntinse jum[tate Armeanului, iar jum[tatea lui o b[g[ ]n gur[ =i ]ncepu s-o molf[ie g]nditor. +i lu]nd Armeanul jum[tatea lui spuse: S]nt sigur, bre, c[ smochinul [sta n-a f[cut dec]t o smochin[ =i asta numai a=a, ca s[ fie ]mpotriv[. Unterofi\erul Alecu Racovi\[ mi-a povestit odat[ despre diavolii smochinilor =i anume c[ ace=tia s]nt cei mai r[i =i c[ dac[ pui calaican la r[d[cina smochinului, diavolii aciui\i acolo ies la lumin[ =i r]d =i po\i s[-i vezi =i s[-i auzi. Da stau =i m[ ]ntreb de ce or fi r]z]nd? Ioan se uit[ la Armean, dar nu-i r[spunse. Dar cred c[ r]d, spuse Armeanul Zadic, a batjocur[ =i a bucurie. +i Ioan nu r[spunse, sau poate nici n-o fi auzit ce a spus cel[lalt, Armeanul adic[. Sau poate r]sul e o proprietate a lor, mai spuse Armeanul, apoi ]=i b[g[ jum[tatea lui de smochin[ ]n gur[ =i t[cu. R]d adic[ mereu. +i t[c]nd =i m]nc]nd, o vreme f[r[ ore se a=ez[ peste ei, ]ngrop]ndu-i. O lumin[ alb[ =i scurt[, ca lumina vreunei explozii, se f[cu ]n camer[, =i nemi=carea lor ]ncremeni lumina aceea f[r[ umbre. Deodat[ se deschise o u=[ la care nu se g]ndiser[ =i intr[ un unterofi\er cu capul spart ]mbr[cat ]ntr-o uniform[ la care ]\i f[cea pl[cere s[ te ui\i, adic[ la galoane =i la fireturi =i la g[itane, care ]i salut[ politicos, pocnind chiar =i din c[lc]ie =i zic]nd: Va salut, domnilor, m[ bucur c[ nu s]nt singur ]n acest ospiciu. Da de ce crezi mata, spuse Armeanul ]ntr-o vreme, c[ ne-am afla ]ntr-un ospiciu? Sigur, spuse unterofi\erul, nu e un ospiciu, da e ca =i cum ar fi, fiindc[ nu ]n\eleg deloc de ce m-au adus aici. E un lazaret! spuse mohor]t Ioan, f[r[ s[ priveasc[ undeva anume sau la ceva. S[ =tii, bre, c[ la asta m-am g]ndit =i eu, spuse vesel Armeanul, la un lazaret adic[. +i dac[ e a=a ]nseamn[ c[ avem vreo boal[ sau vreo contagiune cu vreo boal[, dar nu simt nimic din astea dou[. Tu sim\i? Nu simt! spuse Ioan. De ce a= sim\i? Atunci s[ =tii c[ ne-au b[gat de poman[ aici, c[ aici dumnealui nu pare s[ aib[ ceva, spuse Armeanul, =i c[tre unterofi\er: Vrei mata s[ sco\i limba pu\in? Unterofi\erul cu capul spart se supuse =i scoase o limb[ uria=[ =i v]n[t[, ca a vreunui mort ]n =treang, care ]l umplu de sudori reci pe Armean. +i uit]ndu-se la limba aceea at]rn]nd =i cercet]nd-o, spuse la urm[: Din c]te m[ pricep eu, nu ai nimic grav, numai c[ parc[ ai fi fost sp]nzurat ]nainte s[ te aduc[ aici. Unterofi\erul ]=i b[g[ limba la loc ]n gur[, apoi spuse: M[ numesc Malfeior =i a dat o butc[ peste mine tocmai c]nd m[ g]ndeam mai pu\in la o butc[ =i la nem\ii de la agen\ie care o m]n[. Un neam de-al meu, spuse Armeanul, porucicul Votnischi a p[\it la fel anul trecut =i dup[ asta am primit mo=tenire o sabie ruseasc[ pe care am pierdut-o. Unterofi\erul Malfeior ]=i scutur[ ciucurii de-i at]rnau pe um[r, galbeni ca untura de g]sc[ =i chiar =i decora\iile de le avea, cruci =i stele, zdr[ng[nir[ u=or. Atunci mi-am f[cut testamentul, spuse Armeanul, ca s[ fie, de ]ncepea cu cuvintele: <De vreme ce ]nt]mplarea cea viitoare este nev[zut[ =i ]nsu=i ]ngerilor necunoscut[, pentru c[ numai lui Dumnezeu ]i s]nt cunoscute aceste fapte^> spuse =i r]nji =i se a=ez[ l]ng[ Ioan =i privi. +i cu o unghie ]ncepu s[ se scarpine pe un dinte a pagub[. Ioan r]nji =i el =i dup[ ce r]nji at]t ca s[ se plictiseasc[ ori=icine, spuse: M[ =i v[d ]ntins pe o mas[ =i domni gravi, cu p[l[rii negre ca la Montpellier, cu m]inile lor albe r[scolindu-mi prin m[runtaie. +i din ma\ele mele ie=ind aburi =i miresme, r[sp]ndindu-se peste tot, ca un suflu r[coros peste cine =tie ce hoit, umpl]ndu-le n[rile =i pl[m]nii. C]nd m[ vor p[r[si, ]n locul vintrelor mele vor ]nfige o lum]nare groas[ de seu, p]lp]ind nedibace =i ve=nic[. +i un ]nger ca o acvil[ se va coco\a pe fruntea mea, somnolent =i a=tept]nd s[-mi creasc[ aripile =i s[ plec[m de acolo. T[c]nd, Ioan c[zu ]n t[cerea des[v]r=it[ =i mohor]t[ =i luminoas[ a acelei zile. }ncremenit, un soare albicios rev[rsa orele peste ei, ca vreun mecanism antic =i nefolositor. +i t[c]nd =i privind, privir[. +i privind, ziua se scurse lene=[ pe l]ng[ ei, o alt[ zi, la fel, f[c]ndu-se iar.
(continuare ]n pagina IV)

Cultural III

IV Supliment Cultural
(continuare din pagina III)

}ntr-o vreme, Armeanul spuse: Nimic, bre, nu e mai folositor dec]t statul, dup[ cum spune =i iezuitul Cristoval Acosta ]n lucrarea Drogas, ]n anul 1578, a=a c[ nu ]n\eleg de ce nu te a=ezi mata, mai spuse =i se uit[ la unterofi\er a=a cum te ui\i la vreo plant[ care a crescut l]ng[ tine ]n timp ce dormeai sau te g]ndeai la altceva. Str]ng]ndu-=i aripile, unterofi\erul Malfeior se a=ez[ l]ng[ cei doi =i le vorbi despre osp[\ul p[s[rilor =i despre cei uci=i cu sabia care iese din gura celui ce =ade pe cal =i cum toate p[s[rile s-au s[turat de le=urile lor. +i tot vorbind, unterofi\erul ]=i foia aripile ca dou[ frunze de smochin ]n fa\a v]ntului. S[ =tii, bre, spuse dup[ o vreme Armeanul, c[ lazaretul [sta e tocmai un lazaret de ciuma\i, fiindc[ simt cum ]mi cre=te o bub[ la sub\ioar[. O fi! spuse Ioan, fiindc[ =i mie mi-au crescut trei bube, care acum dau s[ sparg[ cred, dup[ m]nc[rimea pe care mi-o produc. Stau =i m[ g]ndesc, spuse Armeanul, c[ o fi chiar cium[, c[ci nu poate fi altceva, dup[ cum spune =i Hippocrat: <Dac[ se ingereaz[ hran[ mai mult[ dec]t permite constitu\ia, faptul acesta produce boal[>, =i noi nu putem spune c[ am m]ncat cine =tie ce. Iar dac[ ar fi a=a, c[ o smochin[ e prea mult pentru doi oameni mor\i de foame, ni s-ar fi inflamat ficatul, iar ]n inflama\ia ficatului, dup[ cum spune acela=i Hippocrat, survine ]ns[ sughi\ul. Tu sughi\i? Nu, de ce a= sughi\a, spuse Ioan, mai ales c[ ]n inflama\ia ficatului sughi\ul e semn r[u. Ascult]ndu-l, Armeanul c[sc[ deodat[ gura =i str[nut[ fericit =i l[cr[m]nd, spuse: Asta e bine, bre, str[nutul adic[, fiindc[ dac[ la unul care sughite survin crize de str[nut, acestea fac s[ ]nceteze sughi\ul, ]nseamn[ c[ n-am nimic cu ficatul. Privindu-i pe cei doi cum stau =i vorbesc, Malfeior se str[dui deodat[ s[ par[ bine dispus =i z]mbind cu gura lui =tirb[ ca a unui sf]nt, spuse: <Str[nutul vine din cap: fie c[ encefalul se ]nc[lze=te, fie c[ vidul din cap e ]nlocuit de umezeal[; atunci aerul ]nchis ]n interior e gonit ]n afar[, f[c]nd zgomot, pentru c[ ie=irea lui are loc printr-o cale str]mt[>, =i iar z]mbi =i z]mbind, gura lui se ar[ta ca o vrere p[guboas[ =i trist[. N-a= fi crezut, bre, niciodat[, c[ ]ngerii pot s[-l =tie pe Hippocrat, sau ca s[ =tie ceva ]n general. }ngerii, spuse oarecum absent Ioan, s]nt foarte studio=i, =i nu se =tie de ce ei ]l prefer[ ]ndeosebi pe Platon =i pe Hippocrat, iar Corvisart, medicul ]mp[ratului Napoleon, citeaz[ vreo sut[ de ]ngeri doctori ]n medicin[, iar dintre ace=tia to\i, pe care cine poate s[-i \in[ minte? Scaliger, Perez de la Verga, Levi ben Gerson, Barthlmy Englezul, Lapin, precum =i Ioan Corvinul au studiat ]ndeaproape efectele str[nutului asupra oamenilor =i cum atrage el dup[ sine bun[starea =i norocul ]n c[l[torii =i afaceri. Academia Engliterian[ l-a ales membru de onoare pe Livi ben Gerson =i i-a scris numele cu litere de aur, fiindc[ a dovedit prin num[r[toare c[ englezii str[nut[ cel mai mult dintre toate popoarele, de unde =i faptul c[ ei s]nt c[l[tori at]t de noroco=i. Acum ]mi dau seama, bre, spuse Armeanul, c[ s[r[cia mea se trage tocmai din asta, =i chiar din faptul c[ nu prea c[l[toresc. Verii mei dinspre mam[, Constantin =i Iorgu Calanda, s-au ]mbog[\it peste noapte, nef[c]nd nimic, dec]t a=tept]nd s[ moar[ de foame. P]n[ a venit unul =i a zis s[ nu mai a=tepte asta c[ tot n-o s[ se ]nt]mple =i c[ au primit o mo=tenire de p[m]nturi ]n Vla=ca =i Ialomi\a. +i tot a=tept]nd nu f[ceau dec]t s[ str[nute =i s[-=i ureze unul altuia noroc =i s[ joace table ]n fa\a por\ii. +i t[c]nd =i pe urm[ spun]nd: Dar [sta, ]ngerul Barthlmy Englezul pe care l-am studiat ]ndeaproape, spunea c[ a=a cum vine norocul din str[nut, a=a se =i duce, =i de aia nu s]nt nici invindios sau altceva pe [=tia doi de \i i-am spus.

+i iar soarele se f[cu ca o noi\[ ]n privirea lor =i prea dep[rtat. Singura mo=tenire, spuse Ioan Geograful, pe care am primit-o vreodat[ nu mia f[cut vreo bucurie sau vreo triste\e. Erau dou[ straie mari, dou[zeci =i una de straie de mijloc =i patrusprezece p[turi. T[cur[ =i t[cerea era ca vreo vulpe ro=covan[ =i vesel[. O musc[ b]z]i a diminea\[ =i a trezie, cu aripile ]ngreuiate de aburii acelei dimine\i sau tocmai de aceia b]z]ind lenevos =i adormitor. Frec]ndu-se la ochi, Armeanul Zadic spuse: Om fi dormit, bre, mai mult dec]t se cuvine, vreo zi =i-o noapte peste noaptea care a trecut, fiindc[ nu mai =tim ]n c]te s]ntem azi, sau de ce s]ntem ]n c]te. Ne-am ]mb[iat! spuse Ioan Geograful =i t[cu. A=a cred =i eu! spuse Zadic privind la ]ngerul Malfeior, care dormea cu aripile desf[cute =i horc[indu-=i somnul de diminea\[ s[r[c[cios. Ne-ar trebui ceva ca s[ ne dregem, spuse Zadic =i privi =i el la ]nger, m[car vreo brag[, dac[ altceva nu, vreun rachiu c[ldu\ =i ]nmier[smat =i r[coros pentru g]tlej, =i iar privi la ]nger care dormea cu limba at]rn]ndu-i ca o curea de b[rbier lene= =i guraliv. Doarme, nu glum[, mai spuse, dar parc[ g]ndindu-se la altceva, cine =tie la ce, ]nvelit ]n cear=aful lui ca ]ntr-un giulgiu =i a=tept]nd. S]ntem ]ntr-un lazaret, spuse Ioan a=a cum spui despre ceva obi=nuit =i neutru, ca despre vreo pas[re pe care o vezi, =i v[z]nd-o =tii c[ e o pas[re, vreun porumbel s[lbatec =i nelini=tit =i zbur]nd, dar nu =tii de ce zboar[ =i unde =i c]t. S]ntem! spuse Armeanul =i iar trase cu ochiul ]mprejur, ]nspre pere\ii albi =i goi =i familiari. +i uit]ndu-se pe fereastr[, ]nt]i v[zu cerul ca o pat[ vesel[, net[g[duit a=a, =i ]ngerii or]nduitori zbur]nd ]n ]naltul acelui cer. Spuse: S]nt mai mul\i ]ngeri ca ni=te porumbei gra=i care dau t]rcoale pe aici, ]nve=m]nta\i ]n ro=u =i ]n verde f[r[ nici un rost. T[cu =i o vreme ]i privir[ ferici\i =i indiferen\i cum zboar[ =i pe urm[ ascultar[ un c]ine care latr[ la ]ngeri, vreo potaie jig[rit[ =i d]nd din coad[. Dac[ d[ din coad[, spuse Zadic ]ntr-o vreme, ]nseamn[ c[ [=tia au mai fost pe aici, sau javra o fi fost pe la ei, o fi c]inele lor, desigur. Ce crezi? Dar Ioan nu r[spunse privind la zborul ]ngerilor =i bucur]ndu-se ca un prost de acolo de unde era, din giulgiul lui. +i t[c]nd =i privind, diminea\a se f[cu necuprinz[toare ca un sac de iut[ prost legat la gur[ =i lene= aplec]ndu-se spre p[m]nt =i p[r[sit ]n vreo =ur[ cu acoperi=ul spart. Cu capul sprijinit pe sacul acela, Armeanul deschise ochii =i v[zu un ]nger gr[suliu strecur]ndu-se printr-o sp[rtur[ a acoperi=ului =i, zbur]nd prin raza de lumin[, ]ngerul poposi pe pieptul lui =i ]ncepu s[-i ciuguleasc[ dr[g[stos perii de fa\[, crescu\i anapoda =i trist. Asta a fost alt[dat[! spuse Armeanul Zadic =i se scutur[ de imagine, a=a cum te scuturi de firimiturile unei p]ini. +i iar fiind l]ng[ Ioan, privir[ ca doi mor\i prin gaura de zid z[brelit[ =i la fel ca doi mor\i se buzurar[ c[ v[d =i aud =i simt. +i ]ngerii aceia zburar[ ]n =ir ca la vreo parad[, apoi se adunar[ gr[mad[ =i forfota lor se vedea acum ca explozia unei perne ]ntr-o camer[ mic[. Unul dintre ei se desprinse din grup =i sco\]nd de undeva un pistol turcesc ]l ]ndrept[ spre cei doi. }ntins sub cearceaful lui, Armeanul Zadic spuse: {=tia, bre, s[ =tii c[ n-or avea nici o treab[ de s-au adunat at]\ia gr[mad[ la un loc, tocmai ]n dreptul g[urii din zid pe care ne uit[m noi. +i stau =i m[ ]ntreb c[ ce-o vrea s[ fac[ [la cu ditamai pistolul =i tocmai ]nspre partea noastr[ a lumii. +i spun]nd acestea, pe urm[ v[zur[ o flac[r[ rece ie=ind din \eava pistolului, ceva v]j]i =i c[zu la picioarele lui Ioan =i o bubuitur[ n[praznic[ zgudui pere\ii casei ]n care erau =i, lenevos, ca dup[ o mas[ co-

pioas[, o cr[p[tur[ se ivi ]n tavan =i pu\in moloz le curse ]n cre=tet. Ce e? ]ntreb[ prin somn unterofi\erul Malfeior =i limba lui spuse cuvintele astea dou[ unduindu-se prin aer ca un bici. N-a= fi crezut, bre, c[ cineva poate s[ vorbeasc[ f[r[ s[-=i \in[ limba ]n gur[. Cred c[ e semn r[u! Posomor]t, Ioan sur]se sub\ire ]nspre tavan =i spuse: S]ntem de acord c[ numele este o anume imita\ie a lucrului. +i fiind chiar a=a, nu trebuie s[ ne pese prea mult de ceea ce spunem sau auzim. Stau =i m[ g]ndesc, bre, c[ ai dreptate, spuse Armeanul, fiindc[ dac[ eu spun c[ am cium[ asta nu e chiar ciuma, ci numai numele ei, =i ridic]ndu-se pu\in ]ntinse m]na =i culese de la picioarele lui Ioan un m[rg[ritar ca un ou de bibilic[, dac[ nu =i mai mare, =i \in]ndu-l ]n palma f[cut[ c[u= privi m[rg[ritarul =i spuse: {=tia s]nt nebuni dac[ trag ]n noi cu ditamai m[rg[ritarul. }ngerii se adunaser[ iar ]ntr-un stol frem[t]nd bezmetic =i anapoda, ca un polip ]n care cineva ar ]nfige nenum[rate aripi cenu=ii, tivite cu vine\iu =i alb =i ro=u. Privind =i el m[rg[ritarul pe care Armeanul ]l l[sase acum pe jos, Ioan spuse: Ace=tia nu s]nt ni=te ]ngeri anume, ci o substan\[ proteic[ de natur[ divin[, a=a cum o descrie Petrus Lombardus ]n Libri Sententiorum, din care se fac ]ngerii c]nd c]nd vor. }n anul, spuse Armeanul, 1786, o asemenea substan\[ s-a ar[tat peste cerul Moscovei =i a scris =i ]n ziare de ea, dar eu n-am v[zut-o, fiind atunci ]ntr-o c[l[torie ]n Asia. +i iar t[cur[ ca doi mor\i =i livizi ]ntocmai ca =i ei, numai unterofi\erul Malfeior dormea horc[ind alene =i frem[t]ndu-=i aripile dup[ cum o fi avut chef, st]rnindu-le g]nduri haotice =i papista=e. {sta, spuse Armeanul, Petrus Lombardus, nu e chiar acela care se ]ntreab[ dac[ Adam n-o fi cumva ]nger? Ba da! spuse Ioan geograful =i pupilele din privirea lui ]=i =terser[ str[lucirea brusc[ de o avur[, a=a vru. Stau =i m[ g]ndesc, bre, spuse Armeanul, c[ =i el, Petrus Lombardus adic[, o fi acum printre ]ngerii ace=tia care ne dau t]rcoale =i dac[ o fi, s[ =tii c[ ascult[ ce vorbim despre el =i despre cartea lui =i poate c[ se bucur[ c[ vorbim tocmai de asta. Dar crezi c[ [=tia se pot bucura de ceva anume? S-or bucura! spuse Ioan. V[rul meu Tache Polihroni mi-a povestit de un ]nger pitic pe care ]l avea el ]ntr-o colivie =i care se bucura foarte tare c]nd ]i d[dea cartofi pr[ji\i =i c]nd cineva ]l m]ng]ia pe aripi. Te cred, bre, chiar =i eu m-a= bucura dac[ cineva mi-ar da cartofi pr[ji\i =i m-ar m]ng]ia pe cre=tet, spuse Armeanul =i-=i mi=c[ aripile de le avea sub el mototolite ca un cearceaf umed =i murdar. Ce e? ]ntreb[ nelini=tit oarecum Ioan. Nimic, bre, spuse Armeanul. De ce ar fi ceva? M[ g]ndeam numai c[ dac[ avem cium[ =i nu =tim, sau altceva, lingoare =i aiur[m =i credem c[ nu avem nimic din astea dou[. Sau holer[! spuse Ioan =i r]nji ca un mort lumii, pere\ilor acelora spoi\i cu var. Scotocindu-se prin buzunare, Armeanul scoase o pung[ de piele fin[, plin[ cu bobi\e reci de camfor, =i desf[c]nd punga v[rs[ bobi\ele pe du=umea, =i bobi\ele se rostogolir[ printre degetele lui ca ni=te lum]n[ri r[schirate. +i mirosul acela atrase nenum[rate albine vesele =i cercet[toare care se rostogolir[ prin aer b]z]ind =i umpl]ndu-i de o spaim[ viclean[. Bine ar fost, bre, acum, s[ fi avut ceva de b[ut! spuse Armeanul Zadic =i diminea\a se adun[ sub cuvintele lui ca o bil[ de sticl[, vreo m[rgic[ verzuie ]n jurul c[ruia b]z]iau albine bezmetice =i hulpave, cercet]ndu-i =i: Prea s]nt, bre, lacome =i harnice albinele astea! mai spuse. Aproape c[ ]mi produc somn =i nervi. +i: Oare nu zice tot Hippocrate c[ vinul \ine de foame? +i agita\ia, c[scatul =i frisonul nu se risipesc oare b]nd vin amestecat ]n p[r\i egale cu ap[?

12/2007

Iar, spuse Ioan, cine bea ap[ nu va ]nf[ptui nimic ]n\elept pe lume, dup[ cum spune =i Aristofan =i chiar =i al\ii. +i chiar =i ciuma se vindec[ cu o\et, =i noi, nu-i a=a? avem cium[. M[car de-am avea pu\in o\et! spuse Armeanul =i se uit[ cu ur[ primprejur, v[zu prin pere\i a=a cum vezi printr-o h]rtie uns[ cu gaz, ]i v[zu pe aceia mor\i =i a=tept]nd, ]ntin=i =i despuia\i ca ni=te Adami, batjocor]ndu-l cu z]mbetul lor sticlos =i vesel. Se uit[ =i v[zu, furia aia rece ]l f[cu s[ vad[ prin albul zidului ca un cearceaf ]nfrico=[tor, v[zu o curte =i, b[l[cindu-se ]n soare, mor\ii umblau de colocolo f[r[ rost =i unul purt]nd un papagal din aceia vorbitori. }nveselit deodat[ =i f[r[ g]nduri Armeanul spuse: Odat[ c]nd m[ plictiseam, prin 1783, mi-am cump[rat un papagal \ig[nesc din cei numi\i ceuc[ =i l-am ]nv[\at s[ zic[ pe latine=te propozi\ia: <Et habet tristis quoque turba cynaedos>, pe care am citit-o ]n Montaigne. Pe papagal l-am botezat Mar\ial =i l-am v]ndut cu zece taleri spanioli la primul b]lci unde m-am nimerit s[ fiu mai spre sear[ =i f[r[ nici un chef de via\[ ]n mine. Deschiz]nd un ochi ]nspre Armean, Ioan spuse: Baronul Bellio, cu care s-a ]nt]mplat s[ fiu prieten, a cump[rat acest papagal zece ani mai t]rziu la Viena, dar acum nu mai =tia s[ zic[ dec]t: <Et habet tristis> =i pe urm[ tu=ea olimpian ca vreun Werther p[gubos =i c]rcota=. Era at]t de jumulit =i plin de c[pu=e ]nc]t l-am sf[tuit pe baron s[-l sugrume =i s[-l ]mp[ieze, ceea ce a =i f[cut spre bucuria mea. Dac[ nu =tia, spuse Armeanul, s[ zic[ dec]t jum[tate din ce l-am ]nv[\at =i-a meritat soarta, mai spuse =i apoi privi undeva anume, acolo unde te ui\i c]nd n-ai vreun g]nd sau vreo dorin\[ sau vreo vrere. +i soarele ca vreun c]rc]iac ie=it dintr-o pivni\[ se ar[t[ =i pun]ndu-se peste ei de-a curmezi=ul, batjocorindu-i astfel, ca un vierme gras =i miriapod ]i ]nv[lui dr[g[stos =i nesf]r=it. S]ntem tri=ti, bre, spuse arar Armeanul, din lips[ de alcool =i de chef. +i chiar dac[ n-am fi tri=ti, spuse Ioan parc[ g]ndindu-se ]n alt[ parte, s]ntem bolnavi de cium[, sau ca =i bolnavi =i ne-am pierdut interesul fa\[ de orice. Simt cum cresc bubele pe mine ca ni=te ciuperci din cele numite burete pestri\, ro=ii =i cu puncte albe =i otr[vitoare. Bre, s[ =tii c[ =i eu simt la fel =i chiar =i furnic[turi =i sudori calde =i reci, spuse Armeanul =i dezvelindu-se p]n[ la br]u, aripile i se v[zur[ deodat[ ca ni=te panglici cusute al[turi =i mototolite la fel ca =i ele. +i v[z]ndu-=i aripile, icni a grea\[ =i a v[rs[tur[ =i icnind =i v[rs]nd, spuse: Mi s-o fi umflat ficatul de b[utur[, dac[ nici m[car str[nutul nu mi-a f[cut bine, =i poate tocmai de asta nu simt durerile ciumei =i ale mor\ii. +i deodat[ aripile i se ]nfoiar[ ca p]nzele unei cor[bii ]n v]nt =i ridic]ndu-se se roti prin camer[ \an\o= =i lene= sub privirea lui Ioan, =i chiar b[tu din ele de vreo dou[ ori, scutur]ndu-le ca dou[ m[turi prea pline de ap[ =i anapoda =i ridic]nd o m]n[ ]n semn de salut =i de trufie se ]ndrept[ spre fereastr[ ca un orator a=teptat =i ur]t. Mai mul\i papagali se ivir[ deodat[ de prin pere\i =i zbur]nd spre el i se a=ezar[ pe cap =i pe umeri, cronc[nind a aprobare =i a mul\umire, =i cu ciocurile lor verzi netezindu-i p[rul arar de pe ceaf[ =i aranj]ndu-i cearceaful ]n jurul trupului =i altele la fel de pl[cute =i folositoare. +i ]ntorc]ndu-se c[tre Ioan, se l[s[ s[ alunece spre du=umea =i s[ spun[: Bre, s[ =tii c[ s]ntem mor\i dac[ ni se ]nt]mpl[ toate astea =i nu =tim. R]njind bezmetic =i triumf[tor, Ioan se ridic[ atunci ca un arhanghel peste lume =i desf[c]ndu-=i aripile, se ]ntunec[ lumea de aripile lui =i de poftele lui =i de frica lui. +tefan AGOPIAN Din volumul Manualul }nt]mplarilor, Editura Cartea Rom`neasc[, 1984

ARARAT