CUPRINS

CAPITOLUL 1 CONSIDERATII GENERALE PRIVIND SISTEMUL FISCAL ..........................................3 1.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND SISTEMUL FISCAL .................................................................................... 3 1.2. STRUCTURA IMPOZITELOR SI TAXELOR DIN SISTEMUL FISCAL. ELEMENTE COMUNE SPECIFICE ............ 5 1.3. METODE SI TEHNICI DE IMPUNERE, URMARIRE SI PERCEPERE A IMPOZITELOR SI TAXELOR ..................12 1.3.1. Formele impunerii ..........................................................................................................................12 1.3.2. Instrumentele impunerii .................................................................................................................13 1.3.3. Urmarirea si perceperea ................................................................................................................15 CAPITOLUL 2 IMPOZITUL PE PROFIT.....................................................................................................17 2.1. CARACTERISTICI GENERALE ALE IMPOZITULUI PE PROFIT ...........................................................................17 2.2. DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL .....................................................................................................19 2.3. ASPECTE FISCALE INTERNATIONALE ...........................................................................................................26 2.4. PLATA IMPOZITULUI SI DEPUNEREA DECLARATIILOR FISCALE .....................................................................28 CAPITOLUL 3 IMPOZITUL PE VENITURILE MICROINTREPRINDERILOR.....................................29 3.1. DEFINITIA MICROINTREPRINDERII IN SENS FISCAL .......................................................................................29 3.2. OPIUNEA DE A PLTI IMPOZIT PE VENITURILE MICRONTREPRINDERILOR ..................................................30 3.3. CALCULUL IMPOZITULUI PE VENITURILE MICRONTREPRINDERILOR (COTE, BAZA IMPOZABIL) .................31 3.4. TRECEREA DE LA PLATA IMPOZITULUI PE VENITURILE MICRONTREPRINDERILOR LA PLATA IMPOZITULUI PE PROFIT ................................................................................................................................................................32 3.5. PLATA IMPOZITULUI I DEPUNEREA DECLARAIILOR FISCALE .....................................................................33 CAPITOLUL 4 IMPOZITUL PE VENIT .........................................................................................................34 4.1. CONTRIBUABILII IMPOZITULUI PE VENIT, SFERA DE APLICARE SI PERIOADA IMPOZABILA ............................34 4.2. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN ACTIVITATI INDEPENDENTE ........................................................................37 4.3. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN SALARII.......................................................................................................40 4.4. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN CEDAREA FOLOSINTEI BUNURILOR ..............................................................44 4.5. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN INVESTITII ...................................................................................................45 4.6. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN PENSII .........................................................................................................48 4.7. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN ACTIVITATI AGRICOLE ................................................................................49 4.8. IMPOZITUL PE VENITURILE DIN PREMII SI JOCURI DE NOROC ........................................................................50 CAPITOLUL 5 IMPOZITUL PE VENITURILE OBINUTE DIN ROMNIA DE NEREZIDENI I IMPOZITUL PE REPREZENTANELE FIRMELOR STRINE NFIINATE N ROMNIA ............52 5.1. CONTRIBUABILI ...........................................................................................................................................52 5.2. SFERA DE APLICARE ....................................................................................................................................52 5.3. VENITURI IMPOZABILE OBINUTE DIN ROMNIA DE NEREZIDENI ..............................................................52 5.4. REINEREA IMPOZITULUI DIN VENITURILE OBINUTE DIN ROMNIA DE NEREZIDENI (COTE DE IMPUNERE) ...........................................................................................................................................................................54 5.5. SCUTIRI DE IMPOZIT PE VENITURILE OBINUTE DIN ROMNIA DE NEREZIDENI ..........................................56 5.6. COROBORAREA PREVEDERILOR CODULUI FISCAL CU CELE ALE CONVENIILOR DE EVITARE A DUBLEI IMPUNERI ...........................................................................................................................................................59 5.7. CERTIFICATELE DE ATESTARE A IMPOZITULUI PLTIT DE NEREZIDENI ......................................................61 5.8. CONTRIBUABILI IMPOZIT PE REPREZENTANE ..........................................................................................61 5.9. STABILIREA IMPOZITULUI PE REPREZENTANE TERMENE DE PLAT A IMPOZITULUI I DEPUNEREA DECLARAIILOR FISCALE. ...................................................................................................................................62 CAPITOLUL 6 IMPOZITE SI TAXE LOCALE .............................................................................................63 6.1. ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE ...........................................................63 6.2. IMPOZITUL PE CLADIRI ................................................................................................................................64 6.3. IMPOZITUL PE TEREN ...................................................................................................................................67 6.4. TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT ..............................................................................................70 CAPITOLUL 7 TAXA PE VALOAREA ADAUGATA ...................................................................................73 7.1. CARACTERIZAREA GENERALA A TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA ..............................................................73 7.1.1. Caracteristicele taxei pe valoarea adaugata ......................................................................................73 7.1.2. Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata .................................................................................74

7.2. OPERATIUNI IMPOZABILE SI OPERATIUNI SCUTITE DE TAXA PE VALOAREA ADAUGATA ..............................80 7.2.1. Operatiuni impozabile ........................................................................................................................80 7.2.2. Operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata ...............................................................................81 7.3. PLATITORII, BAZA DE IMPOZITARE SI COTELE DE IMPUNERE ........................................................................85 7.3.1. Platitorii taxei pe valoarea adaugata .................................................................................................85 7.3.2. Baza de impozitare .............................................................................................................................86 7.3.3. Cotele de impunere .............................................................................................................................89 7.4. REGIMUL DEDUCERILOR TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA ..........................................................................90 7.5. OBLIGATIILE PLATITORILOR DE TAXA PE VALOAREA ADAUGATA ................................................................92 CAPITOLUL 8 ACCIZE SI ALTE TAXE SPECIALE ...................................................................................93 8.1. ACCIZELE ARMONIZATE ..............................................................................................................................93 8.1.1. Caracteristicele generale ale accizelor armonizate ...........................................................................93 8.1.2. Produsele accizabile ...........................................................................................................................96 8.1.3. Regimul de antrepozitare ..................................................................................................................102 8.1.4. Deplasarea produselor accizabile aflate in regim suspensiv ...........................................................108 8.1.5. Obligatiile platitorilor de accize ......................................................................................................116 8.1.6. Scutiri la plata accizelor ...................................................................................................................117 8.2. ALTE PRODUSE ACCIZABILE ......................................................................................................................119 CAPITOLUL 9 PROCEDURI FISCALE .......................................................................................................122 9.1. PROCEDURA INREGISTRARII FISCALE .........................................................................................................122 9.2. PROCEDURA STABILIRII SI DECLARARII IMPOZITELOR SI TAXELOR ............................................................128 9.3. PLATA IMPOZITELOR SI TAXELOR ..............................................................................................................130 9.4. PROCEDURA CONTESTARII ACTELOR ADMINISTRATIVE FISCALE................................................................136 BIBLIOGRAFIE: ..............................................................................................................................................141

CAPITOLUL 1 CONSIDERATII GENERALE PRIVIND SISTEMUL FISCAL

1.1. Aspecte generale privind sistemul fiscal

Impozitele si taxele reprezinta fundamentul activitatii fiscale, acestea fiind instituite prin acte normative cu caracter fiscal. Aplicarea reglementarilor fiscale, dimensionarea, asezarea si perceperea in ultima instanta a impozitelor si taxelor nu se pot realiza fara existenta unui mecanism fiscal, a unor metode, tehnici si instrumente fiscale prin aplicarea carora sa fie satisfacute anumite cerinte astfel incat sistemul fiscal sa fie considerat rational. Totodata in vederea unei functionari normale a sistemului fiscal se impune si existenta, organizarea si activitatea unor organe specializate ale administratiei de stat denumite generic aparat fiscal. Practic orice sistem fiscal este format din trei componente: totalitatea impozitelor, taxelor si altor venituri pe care statul, prin organele sale specializate, le percepe in baza unor reglementari legislative. Impozitele si taxele evidentiaza dreptul de creanta fiscala a statului asupra contribuabililor. mecanismul fiscal, care cuprinde metodele, tehnicile si instrumentele fiscale prin utilizarea carora se asigura dimensionarea, asezarea si perceperea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat; aparatul fiscal format dintr-o serie de institutii si organisme specializate ale statului si care au menirea de a pune in miscare mecanismul fiscal. Sistemul fiscal prezinta o serie de functii dintre care cele mai importante ar putea fi: 1. functia de moblizare a resurselor bugetare la dispozitia statului, necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. Impozitele si taxele reprezinta o prelevare obligatorie si nerambursabila si nu presupune nici o contraprestatie directa din partea statului. 2. functia economica stimulativa in scopul dezvoltarii activitatilor economice, sporirii volumului veniturilor, crearii de noi locuri de munca, sporirii exportului etc. Toate aceste obiective pot fi realizate prin acordarea unor facilitati fiscale: scutiri, reduceri, esalonari sau amanari la plata unor obligatii fiscale. 3. functia sociala prin care se urmareste, pe de o parte, sa se asigure o anumita protectie sociala unor anumite categorii de contribuabili (contribuabili care au 3

persoane in intretinere), iar pe de alta parte sa fie stimulati agentii economici care utilizeaza forta de munca cu randament redus (persoane cu handicap). 4. functia de control asupra economiei exercitata de catre Ministerul Finantelor Publice, prin intermediul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si unitatile sale teritoriale sau, dupa caz, de compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale ori alte autoritati care sunt competente sa administreze impozite, taxe, contributii sau alte sume datorate bugetului general consolidat. Impozitele si taxele reglementate prin codul fiscal au la baza urmatoarele principii: neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain. certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor. echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, in functie de marimea lor; eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor fiscale, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efectele retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, in raport cu impozitarea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale majore.

1.2. Structura impozitelor si taxelor din sistemul fiscal. Elemente comune specifice
Impozitele si taxele care compun sistemul fiscal se pot clasifica dupa mai multe criterii, dar cea mai importanta este clasificarea bugetara, care corespunde ordinii in care acestea sunt inscrise in bugetul de stat si in bugetele locale. Conform clasificatiei bugetare, impozitele, taxele si celelalte venituri bugetare se prezinta ca structura astfel: VENITURI CURENTE Venituri fiscale impozite directe impozite indirecte

Venituri nefiscale VENITURI DIN CAPITAL Cea mai mare parte a veniturilor curente o constituie veniturile cu caracter fiscal, respectiv impozitele directe si indirecte. Impozitele directe sunt platite de contribuabil in cunostinta de cauza, in categoria acestora incluzandu-se: impozitul pe profit, impozitul pe veniturile din salarii, venituri din dividende si dobanzi etc. Impozitele indirecte sunt suportate, in general, de catre consumatorul final prin intermediul preturilor produselor si tarifelor lucrarilor si serviciilor. (taxa pe valoarea adaugata, taxele vamale, accizele etc.) Veniturile nefiscale cuprind, in principal, varsamintele din profitul net al regiilor autonome, varsamintele de la institutiile publice, venituri din amenzi si alte sanctiuni etc. Veniturile din capital se refera la veniturile din valorificarea unor bunuri ale statului; valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice, venituri din valorificarea stocurilor de la rezervele materiale nationale etc. Veniturile bugetare sub forma de impozite si taxe se caracterizeaza, fiecare in parte, prin anumite trasaturi determinate de rolul lor economic si social, de modul de provenienta, de asezare, urmarire si percepere. Totusi exista si o serie de elemente comune tuturor impozitelor si taxelor. Dintre elementele tehnice comune veniturilor bugetare pot fi enumerate: obiectul venitului bugetar; baza impozabila sau baza de calcul; 5

subiectul venitului bugetar; cota sau cuantumul unitar al venitului bugetar; termenul de plata; inlesnirile acordate la plata. drepturile si obligatiile platitorilor. Sanctiunile.

Obiectul venitului bugetar Obiectul venitului bugetar este elementul concret care sta la baza asezarii acestuia si poate fi reprezentat de elemente cum sunt: venitul constituie obiect al impozitului pe veniturile din: salarii, activitati independente, cedarea folosintei bunurilor, dividende si dobanzi etc.; profitul constituie obiect al impozitului pe profit, fiind determinat, in principiu de diferenta intre veniturile si cheltuielile totale, corectata cu veniturile neimpozabile si cheltuielile nedeductibile; pretul sau tariful constituie obiect al veniturilor bugetare in cazul impozitelor indirecte (taxe vamale, accize, taxa pe valoarea adaugata etc.); bunurile constituie obiect al veniturilor bugetare in special, in cazul impozitelor si taxelor locale (impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, impozitul pe mijloacele de transport); actele si faptele constituie obiect al veniturilor bugetare mai ales in asezarea taxelor de timbru si a taxelor pentru actele si serviciile notariale. Baza impozabila sau baza de calcul Aceasta reprezinta elementul pe care se fundamenteaza calculul venitului bugetar. De obicei baza de calcul este aceeasi cu obiectul venitului bugetar, dar exista si impozite pentru care cele doua elemente sunt diferite, si anume: impozitul pe cladiri are ca obiect imobilul respectiv, iar baza de calcul este reprezentata de valoarea impozabila a cladirii, stabilita diferit pentru persoanele fizice fata de cele juridice; taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica are ca obiect bunul respectiv, in timp ce calculul se face in functie de capacitatea cilindrica a motorului, pentru fiecare 200 cmc sau fractiune din acesta;

taxele succesorale au ca obiect dezbaterea succesiunii si actele intocmite cu acest prilej, in timp ce baza de calcul o reprezinta valoareaa partii din succesiune primite de fiecare mostenitor.

Subiectul venitului bugetar Subiectul venitului bugetar este reprezentat de catre persoana fizica sa juridica care detine sau realizeaza un obiect impozabil si care este obligata prin lege la plata acestuia. In legatura cu plata impozitelor si taxelor trebuie sa se faca o delimitare clara intre subiectul si platitorul acestora. In cele mai multe cazuri, subiectul si platitorul sunt una si aceeasi persoana, cum ar fi in cazul impozitului pe profit, impozitul pe venitul microintreprinderilor, impozitul pe venitul din cedarea folosintei bunurilor etc. In alte situatii, cele doua persoane sunt diferite. De exemplu, in cazul impozitului pe veniturile din salarii, subiectul este angajatul, in timp ce platitorul este persoana juridica angajatoare. Astfel angajatorul este obligat prin lege sa calculeze, sa retina si sa verse la termen impozitul pe veniturile din salarii. De aceeasi maniera trebuie sa procedeze si o societate pe actiuni, o banca sau o editura care, din venitul cuvenit actionarului, depunatorului la termen sau autorul unei lucrari, sub forma de dividende, dobanzi sau drepturi de autor, retine impozitul datorat si il varsa efectiv la buget. Cota sau cuantumul unitar al venitului bugetar Reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere. Cotele de impunere pot fi stabilite in suma fixa sau in cote procentuale (proportionale, progresive sau regresive). Cota in suma fixa exprima cuantumul unitar al venitului bugetar si se utilizeaza de obicei in cazul in care baza de calcul o formeaza un bun, o fapta sau un act, de exemplu: in cazul taxei asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica se utilizeaza cota in suma fixa exprimata in lei/an/200 cmc; in cazul impozitului pe teren se foloseste suma fixa pe mp de teren in mod diferentiat, in intravilanul localitatilor, pe ranguri de localitati si categorii de folosinta a terenurilor pe zone; in cazul accizelor pentru bauturile alcoolice, pentru produse petroliere sau pentru cafea, se utilizeaza cote sub forma de suma fixa in echivalent euro pe unitatea de masura;

taxele de timbru pentru activitatea notariala se stabilesc in sume fixe pe fiecare operatiune in parte, pentru eliberarea sau preschimbarea actelor de identitate, pentru examinarea conducatorilor auto etc.

Cota procentuala se utilizeaza indeosebi in cazurilor in care baza de calcul este valoarea, venitul sau profitul. Cota procentuala poate fi proportionala, progresiva simpla sau pe transe si regresiva. Cota procentuala proportionala ramane neschimbata, indiferent de marimea bazei de calcul. De exemplu: impozitul pe cladiri, caz in care, pentru o anumita categorie de contribuabili, cota este aceeasi indiferent de valoarea impozabila a imobilului; cotele procentuale aplicate accizelor, diferentiate pe feluri de produse, raman neschimbate in functie de volumul livrarilor sau al cuantumului pretului practicat pentru: confectii din blanuri naturale, bijuterii, parfumuri etc. cota standard de taxa pe valoarea adaugata care nu se modifica in functie de marimea bazei de calcul; cota procentuala utilizata in cazul impozitului pe profit, al impozitului pe dividende, al impozitului pe veniturile din dobanzi etc. Cotele procentuale progresive se modifica in functie de modificarile bazei de calcul, crescand odata cu aceasta. Cresterea progresiva a cotelor este limitata la un anumit plafon maxim al bazei impozabile, astfel incat orice crestere a bazei de calcul peste plafonul maxim va fi impozitata cu o cota proportionala. In cazul cotei procentuale progresive pe transe, cota modificata in functie de cresterea bazei de calcul, se aplica de fiecare data numai la o anumita transa a bazei impozabile. Cotele procentuale regresive pe transe se modifica in sensul reducerii pe masura cresterii bazei impozabile, ele aplicandu-se de fiecare data numai la o anumita transa a bazei impozabile. Legislatia fiscala romaneasca evidentiaza o modalitate de impunere combinata a cotelor procentuale proportionale cu cele in suma fixa. Acesta este cazul accizei pentru tigarete, compusa dintr-o acciza specifica exprimata in echivalent euro/1.000 bucati de tigarete si o acciza procentuala proportionala. Termenul de plata Acesta este un element specific veniturilor bugetare. El indica data la care sau pana la care obligatiile fiscale trebuie varsate la buget. Termenul de plata poate fi stabilit sub forma

unui interval de timp in cadrul caruia obligatiile fiscale trebuie achitate fata de buget sau ca o zi fixa a platii. In cazul impozitelor pentru care termenul de plata este sub forma unui interval de timp, scadenta platii va fi ultima zi a intervalului, daca in actele normative nu exista alte specificatii. (exemplu: taxa pe valoarea adaugata si accizele pentru produsele din productia interna sunt exigibile lunar, termenul de plata fiind pana pe data de 25 a lunii urmatoare). In cazul impozitelor pentru care termenul de plata se fixeaza ca o zi fixa a platii, atat scadenta, cat si termenul de plata se suprapun. (exemplu: pentru operatiunile de import exigibilitatea si termenul de plata sunt la data inregistrarii declaratiei vamale, plata impozitelor indirecte (taxa pe valoarea adaugata, accizele si taxele vamale) facandu-se la organele vamale.) In cazul in care termenul de plata a obligatiei bugetare expira intr-o zi nelucratoare, plata se considera in termen daca este efectuata in ziua lucratoare imediat urmatoare. Pentru neplata la termenele legale a obligatiilor bugetare, contribuabilii datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere. Inlesnirile acordate la plata (facilitati fiscale) Aceste elemente sunt prevazute in legislatia fiscala si vizeaza atat scopuri sociale, cat si economice. Facilitatile fiscale pot lua urmatoarele forme: scutiri, reduceri, bonificatii, amanari si esalonari ale platii la buget. Ele pot fi aplicate atat pentru obligatiile fiscale curente, cat si pentru obligatiile restante. Scutirile au, in general, scopuri economice si sociale. Pot fi enumerate urmatoarele categorii de scutiri: scutirea de impozit pe profit a cultelor religioase, pentru veniturile obtinute din activitatile economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitilor caritabile etc.; scutirea de impozit pe profit a organizatiilor de nevazatori, de invalizi si ale persoanelor cu handicap, pentru profiturile realizate de unitatile economice fara personalitate juridica ale acestora; scutirea de taxa pe valoare adaugata a unor activitati de interes general, cum ar fi: spitalizarea, ingrijirile medicale desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati; prestarile de servicii si livrarile de bunuri legate de asistenta si protectia sociala etc.; scutirea de accize si de taxa pe valoarea adaugata a produselor exportate;

scutirea de taxa asupra mijloacelor de transport pentru persoanele cu handicap locomotor si care sunt adaptate pentru handicapul acestora; scutirea de la plata impozitelor si taxelor locale a persoanelor fizice, veterani de razboi;

Guvernul are posibilitatea de a stabili prin hotarari sau ordonante, in anumite circumstante speciale, scutiri de la plata datoriei vamale, datorie vamala reprezentand obligatia unei persoane de a plati drepturile de import sau de export pentru unele bunuri introduse sau scoase din tara. Reducerile se aplica in vederea stimularii unor activitati, cum este cazul reducerii bazei de impozitare a taxei pe valoarea adaugata prin neincluderea reducerilor de pret acordate de furnizori direct clientilor in vederea stimularii vanzarilor. Reducerile pot avea si un scop social, este cazul reducerii impozitului pe veniturile din salarii, prin reducerea venitului impozabil ca urmare a deducerilor personale. Bonificatiile sunt acordate in vederea stimularii anumitor platitori de impozite si taxe pentru a-si achita cu anticipatie obligatiile datorate, de regula, pana la primul termen de plata. Este cazul impozitelor si taxelor locale datorate pentru intregul an de catre persoanele fizice, pentru care se poate primi o bonificatie de pana la 10% daca plata se face integral pana la primul termen, adica 31 martie. Amanarile si esalonarile sunt aprobate de catre organul fiscal competent. Amanarile au in vedere decalarea termenelor de plata, iar esalonarile presupun fragmentarea obligatiei fiscale in mai multe transe, urmand ca fiecare transa sa fie platita la anumite termene. Drepturile si obligatiile platitorilor Pentru respectarea legislatiei fiscale atat de catre contribuabili cat si de catre organele fiscale, actele normative prevad o serie de drepturi si obligatii ale platitorilor. Platitorii veniturilor bugetare au urmatoarele drepturi: dreptul de a pretinde aplicarea corecta, echitabila a reglementarilor legale, in legatura cu asezarea si perceperea obligatiilor fiscale; dreptul la compensare a sumelor platite in plus fata de obligatiile fiscale datorate cu sumele pe care le are de plata la scadentelor ulterioare; dreptul la restituire in cazul in care s-a platit in plus sume mari ce nu pot fi recuperate prin compensare. Restituirea se face la cererea contribuabilului, organul fiscal competent avand obligatia sa restituie sumele solicitate intr-un anumit termen prevazut de lege;

10

dreptul la contestatie impotriva masurilor dispuse prin actele de control sau de impunere intocmite de organele de inspectie fiscala. Contestatiile formulate de platitorii obligatiilor fata de bugetul general consolidat reprezinta cai administrative de atac prin care se solicita diminuarea sau anularea impozitelor si taxelor.

Platitorii de impozite si taxe au si o serie de obligatii, dintre care cele mai importante sunt: calcularea corecta si achitarea integrala si la termen a obligatiilor fiscale, atunci cand platitorilor le revine aceasta sarcina, fiind raspunzatori pentru exactitatea calculelor si varsarea integrala a sumelor datorate; intocmirea corecta a declaratiilor fiscale, in conformitate cu reglementarile legale, inscriind clar si complet informatiile prevazute de formulare si depunerea la termen a acestora la organul fiscal competent; sa se inregistreze la organele fiscale competente ca platitori de impozite si taxe la inceperea activitatii si sa solicite organului fiscal competent scoaterea din evidenta ca platitor in caz de incetare a activitatii; sa reflecte corect in contabilitatea proprie toate elementele care sunt necesare pentru determinarea exacta si la termen a veniturilor bugetare atunci cand legea prevede expres, sa organizeze si evidentele fiscale speciale pentru anumite impozite si taxe (accize, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe veniturile din salarii); sa furnizeze organelor fiscale toate justificarile necesare in vederea stabilirii operatiunilor realizate atat la sediul principal, cat si la sediile secundare, in scopul verificarii corectitudinii datelor inscrise in documentele de informare fiscala. Sanctiunile Acestea se aplica in cazul in care sunt incalcate anumite reglementari ale legislatiei fiscale. Sanctiunile cele mai des intalnite, in caz de incalcare a legilor fiscale, sunt dobanzile si penalitatile de intarziere, percepute in caz de neplata la termen sau de sustragere la plata obligatiilor fiscale, si amenzile contraventionale.

11

1.3. Metode si tehnici de impunere, urmarire si percepere a impozitelor si taxelor

Legislatia fiscala romaneasca evidentiaza diverse metode, tehnici si procedee de impunere si percepere diferite in functie de natura impozitului, de statutul juridic al platitorilor, de felul obiectului impozabil, de modul de evaluare a bazei de calcul, de instrumentele folosite etc.

1.3.1. Formele impunerii

Impunerea presupune identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice sau juridice care detin sau realizeaza un anumit obiect impozabil, evaluarea bazei de calcul al impozitului, precum si determinarea corecta a cuantumului acestora. In situatiile in care contribuabilii persoane juridice identifica singuri obiectul impozabil, evalueaza baza de impunere si determina obligatia de plata la buget, impunerea imbraca forma de autoimpunere. (exemplu: taxa pe valoarea adaugata, accize, impozit pe profit etc.) In situatiile evaluarea obiectului impozabil se face in functie de realizarile anuale, impunerea poate fi provizorie in timpul anului si definitiva la sfarsitul anului fiscal. (exemplu: impozitul pe profit se calculeaza lunar sau trimestrial, cumulat de la inceputul anului, in mod provizoriu si se definitiveaza prin recalculare si regularizare la bugetul statului pe baza datelor din bilantul contabil anual. In functie de modul de desfasurare a activitatii generatoare a venitului impozabil, impunerea poate fi individuala sau colectiva. (exemplu: venitul net din activitati independente, realizat de persoanele fizice in cadrul unor asociatii fara personalitate juridica, se calculeaza la nivelul asociatiei, impunerea facandu-se pentru intreg colectivul asociatiei. In functie de modul in care se realizeaza evaluarea obiectului impozabil impunerea poate fi directa sau indirecta. Impunerea directa presupune evaluarea directa a obiectului impozabil de catre organul fiscal competent, pe baza declararii obiectului impozabil de catre contribuabil. (exemplu: impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport stabilite pe baza informatiilor cuprinse in declaratia de impunere depusa de contribuabili, sub rezerva verificarii ulterioare a exactitatii declaratiilor.

12

Impunerea indirecta apare in cazul in care evaluarea obiectului impozabil se efectueaza de catre organul fiscal competent pe baza unor informatii obtinute in mod indirect de la terte persoane. (exemplu: pentru determinarea impozitului pe venitul din cedarea folosintei bunurilor se au in vedere si informatiile obtinute de la chirias care declara chiria platita.

1.3.2. Instrumentele impunerii

Instrumentele impunerii imbraca forme specifice fiecarei categorii de impozite, fiind diferite in functie de felurile impunerii si de metodele practicate, precum si de categoria platitorilor, persoane fizice sau juridice. Instrumentele impunerii se intocmesc si se depun de contribuabil la organul fiscal competent in momente diferite in raport cu perioada impunerii, adica anterior, concomitent sau ulterior perioadei respective. In practica fiscala romaneasca, cele mai utilizate instrumente ale impunerii sunt: declaratia fiscala; proces verbal; decizia de impunere instiintarea de plata; raportul de inspectie fiscala.

Declaratia fiscala este documentul prin care platitorul informeaza organul fiscal competent cu privire la dobandirea obiectului impozabil si a celorlalte elemente de care se tine seama la determinarea bazei de calcul a impozitului si a cuantumului acestuia. Declaratia de impunere poate fi initiala sau anuala. Declaratia de impunere initiala se depune la organul fiscal competent in momentul dobandirii obiectului impozabil. Astfel de declaratii se intocmesc si se depun la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale contribuabilii persoane fizice, pentru stabilirea impozitului pe cladiri si a impozitului pe teren etc. Aceste declaratii cuprind, de regula, date cu privire la identificarea platitorului, descrierea detaliata a obiectului impozabil, momentul primirii sau darii in folosinta, precum si modul de folosinta a obiectului impozabil. Alte declaratii se depun anual, cum este persoanelor fizice, pentru veniturile realizate din activitati independente, din cedarea folosintei bunurilor etc. Aceste declaratii se depun atat la inceputul anului ca declaratii privind veniturile estimate din activitatile respective, cat si

13

dupa terminarea anului fiscal ca declaratii speciale privind veniturile realizate din activitatile respective. Din punct de vedere al raportarii ei la perioada impunerii, declaratia fiscala poate fi anterioara sau ulterioara perioadei respective. Un exemplu de declaratie anterioara se refera la declaratia de inregistrare fiscala depusa la organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala de catre persoanele fizice si juridice, in vederea atribuirii codului de identificare fiscala si eliberarii certificatului de inregistrare fiscala. Ca si declaratii de impunere ulterioare pot fi exemplificate: Declaratia privind taxa pe valoarea adaugata, Decontul privind accizele, Decontul privind impozitul pe profit etc. Procesul verbal sunt documente care se intocmesc de catre organele de inspectie fiscala la finalizarea controlului inopinat sau incrucisat. Atunci cand constatarile efectuate cu ocazia inspectiei fiscale intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni, organele fiscale sesizeaza organele de urmarire penala in legatura cu cosntatarile efectuate cu ocazia inspectiei fiscale, constatari consemnate in procesul verbal care trebuie semnat de catre organul de inspectie si de catre contribuabil, cu sau fara explicatii sau obiectiuni. Decizia de impunere este documentul emis de catre organul fiscal competent ori de cate ori acesta modifica baza de impunere. Decizia de impunere se emite, daca este necesar si in cazul in care nu s-a emis Decizia referitoare la baza de impunere. Bazele de impunere se stabilesc separat, prin decizie referitoare la bazele de impunere in urmatoarele situatii: atunci cand venitul impozabil este realizat de mai multe persoane, caz in care decizia cuprinde si repartizarea venitului impozabil pe fiecare persoana care a participat la realizarea venitului; atunci cand sursa venitului impozabil se afla pe raza altui organ fiscal decat cel competent teritorial, caz in care competenta de a stabili baza de impunere o detine organul fiscal pe raza caruia se afla sursa venitului; Instiintarea de plata este documentul prin care platitorului i se aduce la cunostinta modul definitiv in care s-a stabilit impunerea, cuantumul impozitului si termenul de plata. Instiintarile de plata pot fi transmise contribuabilului si dupa expirarea termenului de plata in scopul atentionarii acestuia cu privire la consecintele intarzierii in ceea ce priveste achitarea obligatiei fiscale. In acest caz, instiintarea de plata imbraca forma somatiei ce se inainteaza contribuabilului ca o masura prealabila declansarii procedurii de executare silita a creantelor fiscale. Raportul de inspectie fiscala este documentul prin care se consemneaza constatarile inspectiei fiscale, din punct de vedere faptic si legal. 14

In cazul in care, ca urmare a inspectiei fiscale, se modifica baza de impunere, raportul intocmit in scris va sta la baza emiterii deciziei de impunere, iar in cazul in care baza de impunere nu se modifica, acest fapt va fi comunicat in scris contribuabilului.

1.3.3. Urmarirea si perceperea

Urmarirea si perceperea impozitelor si taxelor reprezinta o alta latura deosebit de importanta a procesului fiscal, fara de care activitatea fiscala nu ar avea finalitate. Activitatea de urmarire a impozitelor si taxelor este realizata de catre aparatul fiscal si are in vedere depistarea contribuabililor platitori, supravegherea si indrumarea permanenta a acestora, in scopul achitarii integrale si la termen a obligatiilor ce le revin fata de buget, precum si organizarea evidentei debitelor si a sumelor incasate. Perceperea impozitelor si taxelor presupune incasarea efectiva a sumelor datorate de platitori si inregsitrarea lor, in final, in conturile bugetare deschise la trezoreria publica sau la banci, cu care ocazie are loc si stingerea obligatiei fiscale. In practica fiscala romaneasca perceperea se realizeaza pe mai multe cai sau metode de percepere, si anume: calcularea si varsarea directa; stopajul la sursa; impunerea si debitarea; aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile.

Metoda calcularii si varsarii directe presupune determinarea impozitelor si taxelor, precum si varsarea sumelor datorate bugetului la termenele legale de plata de catre contribuabilii insisi in baza prevederilor legale cu caracter fiscal. Exemplu: contribuabilii persoane juridice, platitori de taxa pe valoarea adaugata, accize, impozit pe profit, calculeaza si varsa direct la buget obligatiile fiscale datorate la fiecare termen de plata, fiind direct raspunzatori pentru exactitatea acestor operatiuni. Metoda perceperii prin stopaj la sursa. In cazul acestei metode obligatia calcularii, retinerii si virarii la termen a impozitului catre bugetul de stat revine platitorului de venit. Impozitul se retine la sursa de plata, suma datorata cu titlu de impozit fiind retinuta de la beneficiarul venitului, dar achitata la bugetul statului de catre persoana fizica sau juridica de la care sunt realizate aceste venituri. Aceasta metoda se aplica in cazul impozitului pe veniturile din salarii, al impozitului pe veniturile din dividende, din dobanzi, din transferul

15

dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare, din pensii, din jocuri de noroc etc. in aceste situatii organele de control fiscal intervin ulterior pentru a efectua verificari cu privire la determinarea si varsarea integrala si la termen a impozitelor respective. Metoda perceprii prin impunere si debitare. In cazul acestei metode interventia organelor fiscale in procesul impunerii este mai directa. Aceasta metoda se aplica, pentru anumite impozite si taxe, cum sunt impozitul pe teren, impozitul pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport, impozitul pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor etc. In toate aceste cazuri, impunerea se face de catre organul fiscal competent, care inscrie in registrul de rol sau de evidenta informatizata debitele respective, asigurand si perceperea acestora prin instiintari de plata si uneori incasarea directa prin intermediul agentilor fiscali. Metoda perceperii prin aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile. Aceasta metoda se aplica atat persoanelor fizice cat si celor juridice, pentru actele si faptele cu caracter jurisdictional, cat si pentru actele si serviciile notariale, caz in care perceperea taxelor se face anticipat prestarii serviciului de catre organele de drept (notarii publici, primarii, organe ale politiei, instante de judecata etc.). Aparatul fiscal intervine ulterior cu ocazia controalelor efectuate la organele respective cu privire la legalitatea si exactitatea perceperii taxelor de timbru. Taxele pentru care plata s-a efectuat prin aceasta modalitate nu mai pot fi restituite, deoarece timbrul fiscal fiind anulat, acesta a fost scos din circulatie si nu mai poate fi folosit ulterior. Dovada platii poate fi facuta prin marca imbrului aplicata si anulata pe actul eliberat.

16

CAPITOLUL 2 IMPOZITUL PE PROFIT

2.1. Caracteristici generale ale impozitului pe profit

Contribuabilii impozitului pe profit sunt reprezentati de urmatoarele categorii de persoane: persoanele juridice romane; persoanele juridice straine care desfasoara o activitate prin intermediul unui sediu permanent din Romania; persoanele juridice straine si persoane fizice nerezidente care desfasoara o activitate in Romania in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica; persoanele juridice straine care realizeaza venituri legate de proprietati imobiliare situate in Romania sau venituri legate de vanzarea sau cesionarea unor titluri de participare detinute la o persoana juridica romana; persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica. In astfel de situatii impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se plateste de catre persoana juridica romana. Tinand cont de categoriile de contribuabili ai impozitului pe profit, sfera de aplicare a acestuia este diferita astfel: in cazul persoanelor juridice romane, impozitul se aplica asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate; in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara o activitate prin intermediul unui sediu permanent din Romania, impozitul se aplica asupra profitului impozabil obtinut de catre sediul permanent din Romania; in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica, impozitul se aplica asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane; in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri legate de proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea sau cesionarea

17

unor titluri departicipare detinute la o persoana juridica romana, impozitul se aplica asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, impozitul se aplica asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Legislatia fiscala cu privire la impozitul pe profit evidentiaza si o serie de contribuabili scutiti de la plata acestuia, si anume; trezoreria statului; institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv veniturile proprii si disponibilitatile realizate; persoanele juridice romane care sunt platitoare ale impozitului pe veniturile microintreprinderilor; fundatiile romane; cultele religioase pentru urmatoarele categorii de venituri: venituri obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult; venituri obtinute din chirii si alte venituri obtinute din activitati economice, in conditiile in care aceste sume sunt folosite pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrari de constructie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor etc; institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate; asociatiile de proprietari, pentru veniturile obtinute din activitati economice si folosite pentru imbunatatirea utilitatilor si eficentei cladirilor, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune; Banca Nationala a Romaniei etc.

In afara de aceste categorii de contribuabili scutiti de la plata impozitului pe profit, in Codul fiscal se regasesc si o serie de alte precizari legate de organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si cele patronale. Astfel, acestea sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele categorii de venituri: cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor; contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor; venituri obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive;

18

donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare etc.

In ceea ce priveste veniturile din activitatile economice care pot fi realizate de catre aceste entitati nonprofit, acestea sunt de asemenea scutite de plata impozitului pe profit pana la limita de 15.000 euro in echivalent lei, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%. Aceasta cota are aplicabilitate generala, cu exceptia unitatilor economice de genul barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor si pariurilor sportive. Pentru acesti contribuabili codul fiscal stabileste un impozit minim. Astfel impozitul pe profit nu trebuie sa fie mai mic decat 5% din veniturile obtinute din astfel de activitati. In cazul in care impozitul pe profit este mai mic de 5%, contribuabilii vor fi obligati sa achite la buget un impozit egal cu 5% din aceste venituri.

2.2. Determinarea profitului impozabil

Ca si regula generala, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. In categoria veniturilor neimpozabile se includ: dividendele primite de la o persoana juridica romana; diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune; veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile. Dividendele primite din statele membre ale Uniunii Europene beneficiaza de un regim fiscal special. Astfel, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, sunt de asemenea neimpozabile si: 1. dividendele primite de o persoana juridica romana, societate mama, de la o filiala a sa situata intr-un stat membru, in situatia in care persoana juridica romana indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: plateste impozit pe profit

19

detine minimum de 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10% incepand cu 1 ianuarie 2009 la data inregistrarii venitului din dividende societatea detine participatia minima pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani.

2. dividendele primite de sediile permanente din Romania ale unor persoane juridice straine din alte state membre, societati mama, care sunt distribuite de filialele acestora situate in state membre, daca persoana juridica straina indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: are o forma specifica de organizare prevazuta de legislatia statului membru; in conformitate cu legislatia statului membru, este considerata a fi rezident al statului respectiv; plateste, in conformitate cu legislatia fiscala a unui stat membru, impozit pe profit sau un impozit asimilat acestuia; detine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv 10% de la 1 ianuarie 2009; la data inregistrarii venitului din dividende de catre sediul permanent din Romania, persoana juridica straina detine participatia minima pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani. In ceea ce priveste cheltuielile, pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile doar acele cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile. Printre cele mai importante categorii de cheltuieli deductibile se pot enumera: cheltuieli legate de achizitionarea ambalajelor; cheltuieli legate de protectia muncii si cele efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; cheltuieli de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor si care au la baza un contract scris; cheltuieli pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat; cheltuieli pentru protejarea mediului si conservarea resurselor etc.

In afara acestor categorii de cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal exista si o serie de alte cheltuieli care prezinta o deductibilitate limitata, astfel: cheltuielile de protocol in limita a 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor

20

impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit; suma cheltuielilor cu indeminizatia de deplasare acordata salariatilor, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; cheltuieli sociale in limita unei cote de pana la 2% aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului; cheltuielile cu perisabilitatile in limitele stabilite de catre organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate cu avizul Ministerului Finantelor Publice; cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume de 200 euro in echivalent lei pe an pentru fiecare participant; cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume de 200 euro in echivalent lei pe an pentru fiecare participant etc. In Codul fiscal exista asa dupa cum am precizat anterior si o serie de cheltuieli nedeductibile dintre care cele mai importante sunt: cheltuielile cu impozitul pe profit inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti, precum si impozitele pe profit sau venit platite in strainatate. Sunt dedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate in Romania; dobanzile, majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane; cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta. Nu intra in aceasta categorie activele de acest gen distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora; cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;

21

cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune;

cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoane juridice la care se detin participatii, precum si diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea sau cesionarea acestora etc.

Codul fiscal face referire si la o serie de categorii de cheltuieli mai speciale, care sunt tratate in mod complex in vederea stabilirii deductibilitatii lor fiscale. Aceste categorii se refera la: 1. provizioane si rezerve; 2. cheltuielile cu dobanzile si diferente de curs valutar; 3. amortizarea fiscala. Provizioanele si rezervele Potrivit codului fiscal fiecare contribuabil are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, in urmatoarele conditii: rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scadd veniturile neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat. provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor; provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare; provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: o sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007; o creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie; o nu sunt garantate de o alta persoana;

22

sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

o au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului. Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei. Cheltuieli cu dobanzile si diferentele de curs valutar Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mci sau egal cu 3. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul si sfarsitului perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. In cazul in care gradul de indatorare este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se repartizeaza in perioada urmatoare, pana la deductibilitatea integrala a acestora. In cazul in care cheltuielile din diferente de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferente de curs valutar, diferenta va fi tratata din punct de vedere a deductibilitatii fiscale ca o cheltuiala cu dobanda. Amortizarea fiscala Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, ansamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza, din punct de vedere fiscal, prin deducerea amortizarii in anumite limite, in functie de felul mijloacelor fixe si de regimul de amortizare utilizat. Conform Codului fiscal, mijlocul fix amortizabil este reprezentat de orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative; are o valoare mai mare decat limita stabilita prin hotarare de guvern; are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

De asemenea, sunt considerate mijloace fixe amortizabile urmatoarele: investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune etc.;

23

mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietate publica;

amenajarile de terenuri;

Valoarea de intrare a mijloacelor fixe se stabileste diferit, in functie de modalitate de intrare a acestora, astfel: pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros valoarea de intrare o reprezinta costul de achizitie; pentru mijloacele fixe construite sau produse de catre contribuabil valoarea de intrare o reprezinta costul de productie; pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit valoarea de intrare o reprezinta valoarea de piata. Metodele de amortizare fiscala reglementate de legislatia romaneasca sunt: Metoda de amortizare liniara conform careia amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota de amortizare liniara se determina raportand numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix; Metoda de amortizare degresiva potrivit careia amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre urmatorii coeficienti: o 1,5 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani; o 2,0 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;

24

o 2,5 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani. Metoda de amortizare accelerata care presupune determinarea amortizarii astfel: o in primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix; o pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se determina prin raportarea valorii ramase de amortizat la durata normala de utilizare ramasa a mijlocului fix. Regimul de amortizare fiscala se determina diferit, in functie de categoriile mijloacelor fixe amortizabile, astfel: in cazul constructiilor se aplica metoda de amortizare liniara; in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv a masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata; in cazul oricarui al mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva. In legatura cu amortizarea imobilizarilor corporale care fac obiectul contractelor de leasing trebuie avut in vedere tipul de contract de leasing: financiar sau operational. Reprezinta contract de leasing financiar, orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii: riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul contractului de leasing sunt transferate utilizatorului la monentul la care contractul de leasing produce efecte; prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul contractului de leasing catre utilizator la momentul expirarii contractului; perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului.

Orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar, care nu indeplineste conditiile contractului de leasing financiar, constituie contract de leasing operational. Din punct de vedere fiscal, contractele de leasing sunt tratate diferit, astfel:

25

in cazul leasingului financiar, utilizatorul este tratat ca proprietar, acesta deducand amortizarea bunului care face obiectul contractului si dobanda; in cazul leasingului operational, locatorul are calitatea de proprietar, acesta deducand amortizarea bunului care face obiectul contractului, iar locatarul deducand chiria (rata de leasing).

2.3. Aspecte fiscale internationale

O categorie distincta de contribuabili o reprezinta persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania si care au obligatia de a plati impozitul pe profitul impozabil atribuibil sediului permanent. Sediul permanent reprezinta locul prin intermediul caruia se desfaoara integral sau partial activitatea unui nerezident fie direct, fie prin intermediul unui agent dependent. Prin agent dependent se intelege persoana fizica, juridica sau alta entitate care desfasoara activitatea in Romania in numele, pe contul si sub controlul unei persoane fizice nerezidente sau juridice strain, in baza unui inscris intre acestia, si incheie contracte in numele acesteia, cu exceptia reprezentatelor autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei. Profitul impozabil se determina in conformitate cu regulile generale, in urmatoarele conditii: numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ in venituri impozabile; numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri se include in cheltuielile deductibile. Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea acestuia ca persoana separata si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau permanent. Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

26

Veniturile din proprietatile imobiliare situate in Romania include urmatoarele: veniturile din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania; castigul din vanzarea cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricaror drepturi legate de proprietatea imobiliara situata in Romania; castigul din vanzarea cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare in Romania; veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate in Romania, inclusiv castigul din vanzarea cesionarea oricarui drept aferent acestor resurse naturale. Daca o persoana juridica romana obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediul permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa si veniturile sunt impozitate atat in Romania cat si in statul strain, atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de o alta persoana, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit legislatiei romanesti. Deducerea pentru impozitele platite catre un stat strain intr-un an fiscal nu poate depasi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit de 16% la profitul impozabil obtinut in statul strain. Impozitul platit unui stat strain este dedus, numai daca persoana juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare, conform prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain. Orice pierdere realizata printr-un sediul permanent din strainatate este deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate. Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza si se recupereaza in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.

27

2.4. Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

Plata impozitului pe profit se face astfel: contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate. Termenul pana la care se efectueaza plata impozituliui annual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit, respectiv 15 aprilie a anului urmator. celelalte categorii de contribuabili au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial pana la data de 25 inlusiv a primei luni din trimestrul urmator. Incepand cu anul 2010, acesti contribuabili urmeaza sa aplice sistemul platilor anticipate. In cazul asocierilor fara personalitate juridica, impozitul datorat de catre contribuabili si retinut de catre persoana juridica responsabila se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra partii din profiturile asocierii, care este atribuibila fiecarui asociat. Persoana responsabila are obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana pe data de 25 a primei luni din trimestrul urmator. Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit annual, pana la data de 15 februarie a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. Acelasi termen este valabil si pentru contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura etc. Persoanele juridice care inceteaza sa existe in cursul anului fiscal au obligatia sa depuna declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului. Indicele de inflatie necesar pentru actualizarea platilor anticipate se comunica, prin ordin al ministrului finantelor publice, pana la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaza platile anticipate.

28

CAPITOLUL 3 IMPOZITUL MICROINTREPRINDERILOR 3.1. Definitia microintreprinderii in sens fiscal

PE

VENITURILE

O microntreprindere este o persoan juridic romn care ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent: a. realizeaz venituri, altele dect cele din consultan i management, n proporie de peste 50% din veniturile totale; b. are de la 1 pn la 9 salariai inclusiv; c. a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei a 100.000 euro; d. capitalul social al persoanei juridice este deinut de persoane, altele dect statul, autoritile locale i instituiile publice. Numrul de salariai reprezint numrul de persoane angajate cu contract individual de munc, potrivit dispoziiilor Codului muncii, indiferent de durata timpului de munc, nscrise lunar n statele de plat i/sau n registrul general de eviden a salariailor. La analiza ndeplinirii condiiei privind numrul de salariai nu se iau n considerare cazurile de ncetare a raporturilor de munc ca urmare a pensionrii sau desfacerii contractului individual de munc n urma svririi unor acte care, potrivit legii, sunt sancionate inclusiv prin acest mod. Pentru persoanele juridice care au un singur angajat care demisioneaz n cursul unei luni, condiia din Codul fiscal se consider ndeplinit dac n cursul lunii urmtoare este angajat un alt salariat. Pentru ncadrarea n condiia privind nivelul veniturilor realizate n anul precedent, se vor lua n calcul aceleai venituri care constituie baza impozabil, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului n euro este cel de la nchiderea aceluiai exerciiu financiar. La ncadrarea n condiia privind capitalul social, nu poate fi microntreprindere persoana juridic romn care are capitalul social deinut de un acionar sau asociat persoan juridic cu peste 250 de angajai.

29

3.2. Opiunea de a plti impozit pe veniturile microntreprinderilor

Impozitul pe venitul microintreprinderilor este un impozit opional. Microntreprinderile pltitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor ncepnd cu anul fiscal urmtor, dac ndeplinesc condiiile legale i dac nu au mai fost pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor. O persoan juridic romn care este nou-nfiinat poate opta s plteasc impozit pe venitul microntreprinderilor, ncepnd cu primul an fiscal, dac condiiile a. i d. sunt ndeplinite la data nregistrrii la registrul comerului i condiia b. este ndeplinit n termen de 60 de zile inclusiv de la data nregistrrii. Microntreprinderile pltitoare de impozit pe venitul microntreprinderilor nu mai aplic acest sistem de impunere ncepnd cu anul fiscal urmtor anului n care nu mai ndeplinesc una dintre condiiile legale. Nu pot opta pentru sistemul de impunere al impozitului pe veniturile microintreprinderilor persoanele juridice romne care: a. persoanele juridice care se organizeaz i funcioneaz potrivit legilor speciale de organizare i funcionare din domeniul bancar (bncile, casele de schimb valutar, societile de credit ipotecar, cooperativele de credit etc.); b. persoanele juridice care se organizeaz i funcioneaz potrivit legilor speciale de organizare i funcionare din domeniul asigurrilor (de exemplu: societile de asigurare-reasigurare), al pieei de capital (de exemplu: burse de valori sau de mrfuri, societile de servicii de investiii financiare, societile de registru, societile de depozitare), cu excepia persoanelor juridice care desfoar activiti de intermediere n aceste domenii (brokerii i agenii de asigurare); c. persoanele juridice care desfoar activiti n domeniul jocurilor de noroc, al pariurilor sportive i al cazinourilor; d. au capitalul social deinut de un acionar sau asociat persoan juridic cu peste 250 de angajai. Microntreprinderile pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit ncepnd cu anul fiscal urmtor. Opiunea se exercit pn la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmtor celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microntreprinderilor.

30

3.3. Calculul impozitului pe veniturile microntreprinderilor (cote, baza impozabil)

Anul fiscal al unei microntreprinderi este anul calendaristic. n cazul unei persoane juridice care se nfiineaz sau i nceteaz existena, anul fiscal este perioada din anul calendaristic n care persoana juridic a existat. Cota de impozitare pe veniturile microntreprinderilor este de 3% n anul 2010. n situaia n care impozitul datorat de microntreprinderi este mai mic dect impozitul minim anual, acestea sunt obligate la plata impozitului la nivelul acestei sume. n acest sens, pentru anul 2009 se au n vedere urmtoarele reguli: a. pentru trimestrul al II-lea se compar impozitul pe veniturile microntreprinderilor datorat la sfritul trimestrului cu impozitul minim anual, recalculat n mod corespunztor pentru perioada 1 mai30 iunie 2009, prin mprirea impozitului minim anual la 12 luni i nmulirea cu numrul de luni aferent perioadei respective; b. pentru trimestrele al III-lea i al IV-lea se compar impozitul pe veniturile microntreprinderilor datorat la sfritul fiecrui trimestru cu impozitul minim anual, recalculat n mod corespunztor pentru trimestrul respectiv, prin mprtirea impozitului minim anual la 12 luni i nmultirea cu numrul de luni aferent trimestrului respectiv. Prin excepie, dac n cursul unui an fiscal, o microntreprindere realizeaz venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultan i management n veniturile totale este de peste 50% inclusiv, aceasta va plti impozit pe profit lund n calcul veniturile i cheltuielile realizate de la nceputul anului fiscal, fr posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada urmtoare de prevederile impozitului pe venit. Calculul i plata impozitului pe profit se efectueaz ncepnd cu trimestrul n care s-a depit oricare dintre limitele, fr a se datora majorri de ntrziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plile reprezentnd impozitul pe veniturile microntreprinderilor efectuate n cursul anului fiscal. Baza impozabil a impozitului pe veniturile microntreprinderilor o constituie veniturile din orice surs, din care se scad: a. veniturile din variaia stocurilor; b. veniturile din producia de imobilizri corporale i necorporale;

31

c. veniturile

din

exploatare,

reprezentnd

cota-parte

subveniilor

guvernamentale i a altor resurse pentru finanarea investiiilor; d. veniturile din provizioane; e. veniturile rezultate din anularea datoriilor i a majorrilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementrilor legale; f. veniturile realizate din despgubiri, de la societile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii. n cazul n care o microntreprindere achiziioneaz case de marcat, valoarea de achiziie a acestora se deduce din baza impozabil, n conformitate cu documentul justificativ, n trimestrul n care au fost puse n funciune, potrivit legii.

3.4. Trecerea de la plata impozitului microntreprinderilor la plata impozitului pe profit

pe

veniturile

Persoanele juridice pltitoare de impozit pe profit comunic opiunea organelor fiscale teritoriale la nceputul anului fiscal, prin depunerea declaraiei de meniuni pentru persoanele juridice, asociaiile familiale i asociaiile fr personalitate juridic, pn la data de 31 ianuarie inclusiv. Persoanele juridice care se nfiineaz n cursul unui an fiscal nscriu opiunea n cererea de nregistrare la registrul comerului. Opiunea este definitiv pentru anul fiscal respectiv. n cazul n care, n cursul anului fiscal, una dintre condiiile impuse nu mai este ndeplinit, microntreprinderea are obligaia de a pstra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fr posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmtoare de prevederile impozitului pe veniturile microintreprinderilor, chiar dac ulterior ndeplinete condiiile legale.

32

3.5. Plata impozitului i depunerea declaraiilor fiscale

Calculul i plata impozitului pe venitul microntreprinderilor se efectueaz trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se calculeaz impozitul. Microntreprinderile au obligaia de a depune, pn la termenul de plat a impozitului, declaraia de impozit pe venit.

33

CAPITOLUL 4 IMPOZITUL PE VENIT

4.1. Contribuabilii impozitului pe venit, sfera de aplicare si perioada impozabila

Contribuabilii impozitului pe venit sunt reprezentati de urmatoarele persoane: persoanele fizice rezidente pentru veniturile nete obtinute atat in Romania, cat si in strainatate; persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania pentru venitul net atribuibil sediului permanent; persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania pentru venitul salarial net realizat din aceasta activitate dependenta, numai daca se indeplineste cel putin una dintre urmatoarele trei conditii: o persoana nerezidenta este prezenta in Romania timp de una sau mai multe perioade de timp care, in total, depasesc 183 de zile din oricare perioada de 12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic in cauza; o veniturile salariale sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident; o veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent din Romania. persoanele fizice nerezidente, care obtin alte venituri decat cele enumerate anterior, precum si cele pentru care se datoreaza impozitul pe venituri obtinute din Romania de nerezidenti. In aceasta categorie de venituri pot fi incluse: venituri obtinute din inchirierea sau alta forma de cedare a dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare situate in Romania sau din transferul titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana. Sfera de cuprindere a impozitului pe venit este diferita in functie de categoriile de contribuabili, astfel: in cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania se aplica veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei;

34

in cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele enumerate anterior se aplica numai veniturilor obtinute din Romania. Aceste venituri sunt impuse atat la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri.

in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent din Romania, impozitul se aplica venitului net atribuibil sediului permanent;

in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta in Romania impozitul se aplica asupra venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;

Sub aspectul sferei de aplicare a impozitului, veniturile realizate de contribuabil, persoana fizica rezidenta, se clasifica in doua mari grupe: venituri impozabile; venituri neimpozabile.

Veniturile impozabile sunt categoriile de venituri supuse impozitului pe venit si include atat veniturile in bani, cat si echivalentul in lei al veniturilor in natura, cuprinzand urmatoarele categorii: venituri din activitati independente; venituri din salarii; venituri din cedarea folosintei bunurilor; venituri din investitii; venituri din pensii; venituri din activitati agricole; venituri din premii si din jocuri de noroc; venituri din transferul proprietatilor imobiliare; venituri din alte surse.

Veniturile neimpozabile sunt venituri care nu se supun impozitarii din anumite considerente de ordin social, economic, politic etc. In aceasta grupa se include urmatoarele categorii: ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale etc., cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav.

35

sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri mpozabile despagubirile in bani sau natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daune morale.

sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces; pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat;

contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice; sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare; sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie; bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat; premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice etc.

Cota de impozitare pentru impozitul pe venit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie de venituri. Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

36

4.2. Impozitul pe veniturile din activitati independente

Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv cele din activitati adiacente. Veniturile comerciale provin din fapte de comert ale contribuabililor persoane fizice sau asocieri fara personalitate juridica, din prestari de servivii (altele decat cele de natura profesiilor libere),precum si din practicarea unor meserii. Principalele activitati care constituie fapte de comert sunt: activitati de productie; activitati de cumparare efectuate in scopul revanzarii; organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive etc.; vanzarea in regim de consignatie a bunurilor cumparate in scopul revanzarii sau produse pentru a fi comercializate etc. Veniturile din profesii libere sunt realizate din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, traducator, expert contabil, arhitect, desfasurate in mod individual sau in diverse forme de asociere, in domeniile stiintific, literar, artistic, educativ etc. Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, mai putin realizarile tehnice, desene si modele, mostre, marci de fabrica, know-how, din drepturi de autor etc. Veniturile reprezentand drepturi banesti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuala. Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente realizarii venitului. Venitul brut se constituie din totalitatea veniturilor in bani si in natura obtinute din exercitarea activitatii, din dobanzi bancare si din alte activitati adiacente. In mod concret, venitul brut cuprinde: sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii; veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o activitate independenta;

37

castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii;

veniturile din anganjamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a concura cu o alta persoana; veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu activitatea independenta.

Potrivit Codului fiscal, nu sunt considerate venituri brute urmatoarele: aporturile in numerar sau in echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia; sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoanele fizice sau juridice; sumele primite ca despagubiri; sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari sau donatii.

Cheltuielile deductibile din venitul brut sunt cheltuielile aferente realizarii venitului asa cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabil. Pentru a putea fi deduse din venitul brut, cheltuielile aferente veniturilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale: sa fie efectuate in interesul direct al activitatii si sa corespunda unor cheltuieli efective justificate prin documente; sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite; sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute pentru impozitul pe profit; cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru: o activele corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii; o activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul; o boli profesionale, risc profesional si accidente de munca; o persoane care obtin venituri din salarii, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, labeneficiarul acesteia la momentul platii de catre suportator. Tinand cont de aceste conditii pot fi enumerate cateva exemple de cheltuieli deductibile, si anume:

38

cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile si marfuri; cheltuieli cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti; dobanzi aferente creditelor bancare; cheltuieli cu comisioanele si alte servicii bancare; cheltuielile postale si taxele de comunicatii; cheltuielile cu energia si apa; cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane; cheltuieli de natura salariala etc.

Anumite categorii de cheltuieli sunt deductibile limitat, si anume: cheltuielile de sponsorizare, precum si cele pentru acordarea de burse private, in limita unei cote de 5% din baza de calcul; cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul; suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal pentru institutiile publice; cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual; pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie; cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana; prima de asigurare voluntara de sanatate, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana; cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul etc.

Exista precizate in Codul fiscal si o serie de categorii de cheltuieli nedeductibile, dintre care cele mai importante sunt: sumele sau bunurile utilizate de catre contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

39

cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate; impozitul pe venit datorat, inclusiv impozitul pe venitul realizat in strainatate; donatiile de orice fel; amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile datorate autoritatilor romane si straine, altele decat cele platite conform clauzelor din contractel comerciale etc.

In cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala determinarea venitului net prezinta anumite particularitati. Acesta se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: o cheltuiala deductibila egala cu 20% din venitul brut; contributiile sociale obligatorii platite.

In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: o cheltuiala deductibila egala cu 25% din venitul brut; contributiile sociale obligatorii platite.

4.3. Impozitul pe veniturile din salarii

Veniturile din salarii sunt considerate toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care acestea se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca. In vederea impunerii, unele venituri sunt asimilate salariilor. Veniturile asimilate salariilor se tateaza ca si salariile, platitorii de venituri avand aceleasi obligatii ca si angajatorii, iar beneficiarii veniturilor, avand aceleasi obligatii ca si angajatii. Veniturile asimilate salariilor, in vederea impunerii sunt: indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica;

40

indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ; drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar; indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la societati comerciale la care statul este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;

sumele primite de memebri fondatori ai societatilor comerciale constituite prin prescriptie publica; sumele primite de reprezentatii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori; indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorilor inscrise in declaratia de asigurari sociale; sumele acordate de organizatiinonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din instittiile publice;

orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.

Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile: ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoare pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, venituri reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului etc; tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare; contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potriit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie suportate de persoana fizica, conform legilor speciale;

41

cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii;

contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare;

contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliu si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei;

cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;

costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu etc.

Persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formade deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza. Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.000 lei inclusiv, astfel: pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere 250 lei; pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere 350 lei; pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere 450 lei; pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere 550 lei; pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere 650 lei; Contribuabilii care realizeaza venitui brute lunare din salarii cuprinse intre 1.001 lei si 3.000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele prezentate anterior si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

42

Contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare in salarii de peste 3.000 lei nu se acorda deducerea personala. Persoana in intretinere poate fi reprezentata de: sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau alte sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar. In cazul in care o persoana est intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii dintre parti. Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti. Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate in intretinereacontribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului. Potrivit Codului fiscal nu sunt considerate persoane aflate in intretinere urmatoarele categorii: persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 mp in zonele montane; persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. Impozitul pe salarii lunar se determina astfel: la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele: o deducerea personala acordata pentru luna respectiva; o cotizatia sindicala platita in luna respectiva; o contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro; 43

pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

4.4. Impozitul pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor

Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente. Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura si se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii chiriei sau arendei. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalte parte contractanta. Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut. Impozitul pe venit se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net din cedarea folosintei bunurilor. Un contribuabil care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe venit catre bugetul de stat.

44

4.5. Impozitul pe veniturile din investitii

Veniturile din investitii cuprind urmatoarele categorii: dividende; venituri impozabile din dobanzi; castiguri din transferul titlurilor de valoare; venituri din operatiuni de vanzare cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare; venituri din lichidarea/dizolvarea fara lichidare a unei persoane juridice.

Potrivit Codului fiscal sunt neimpozabile urmatoarele venituri din dobanzi: veniturile din dobanzi la depozitele la vedere/conturile curente; venituri din dobanzi aferente titlurilor de stat si obligatiunilor municipale; venituri sub forma dobanzilor bonificate la depozitele clientilor constituite in baza legislatiei privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ; veniturile repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc in functie de fondul social detinut. Stabilirea venitului din investitii Castigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, reprezinta diferenta pozitiva sau negativa dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare diminuata, dupa caz, cu costurile aferente tranzactiei. Determinarea castigului se efectueaza la data incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti. Castigul net anual se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului repspectiv, ca urmare a tranzactionarii titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise. Pentru tranzactiile din anul fiscal cu titlurile de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise, fiecare intermediar sau platitor de venit, are urmatoarele obligatii: calcularea castigului/pierderii anuale pentru tranzactiile efectuate in cursul anului pentru fiecare contribuabil;

45

transmiterea informatiilor privind castigul/pierderea anuala, precum si impozitul calculat si retinut ca plata anticipata, in forma scrisa catre acesta, pana la data de 28 februarie a anului urmator celui pentru care se face calculul.

Veniturile obtinute sub forma castigurilor din operatiuni de vanzare cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen reprezinta diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operatiuni, in momentul incheierii operatiunii si evidentierii in contul clientului. Castigul net anual se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului respectiv din astfel de operatiuni. Pentru tranzactiile din anul fiscal, fiecare intermediar sau platitor de venit, dupa caz, are urmatoarele obligatii: calcularea castigului/pierderii anuale pentru tranzactiile efectuate in cursul anului pentru fiecare contribuabil; transmiterea informatiilor privind castigul/pierderea anuala, precum si impozitul calculat si retinut ca plata anticipata, in forma scrisa catre acesta, pana la data de 28 februarie a anului urmator celui pentru care se face calculul. Venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice reprezinta excedentul distributiilor in bani sau in natura peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare. Retinerea impozitului din veniturile din investitii Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de particiapare la fondurile inchise de investitii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice, odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv. Veniturile sub forma de dobanzi pentru: depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri in momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului. In situatia sumelor primite sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueaza la momentul platii dobanzii. Virarea impozitului pentru veniturile din 46

dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, respectiv momentul platii dobanzii. Pentru celelalte tipuri de venituri din investitii, cu exceptia dividendelor si dobanzilor, calculul, retinerea si virarea impozitului se realizeaza astfel: castigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 1%, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului reprezentand plata anticipata revine intermediarilor, societatilor de administrare a investitiilor in cazul rascumpararii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii sau altor platitori de venit, la fiecare tranzactie. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru obligatiile din anul fiscal contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei pentru venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul annual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul il are de recuperat, si emite o decizie de impunere anuala, luandu-se in calcul si impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. in cazul castigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, in cazul

societatilor inchise, si din transferul partilor sociale, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine dobanditorului. Calculul si retinerea impozitului de catre dobanditor se efectueaza la momentul incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti. Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului, la fiecare tranzactie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si/sau in registrul actionarilor, operatiune care nu se poate efectua fara justificarea virarii impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare. castigul din operatiunile de vanzare cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, altele decat cele cu instrument financiare tranzactionate pe piete autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, se impune cu o cota de 1% la fiecare tranzactie, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului annual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine 47

intermediarilor sau altor platitori de venit. Impozitul calculat si retinut, reprezentand plata anticipata, se vireaza pana pe data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. venitul impozabil obtinut din lichidarea unei persoane juridice de catre actionari persoane fizice se impune cu o cota de 16%, impozitul fiind final. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la oficiul registrului comertului, intocmita de lichidatori. Pierderile rezultate din tranzactiile cu parti sociale si valori mobiliare, in cazul societatilor inchise, nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseaza si nu se reporteaza. Pierderile rezultate din operatiuni de vanzare cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen, altele decat cele cu instrumente financiare tranzactionate pe piete autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inregistrate in cursul anului fiscal, se compenseaza la sfarsitul anului fiscal cu castigurile de aceeasi natura realizate in cursul anului respectiv. Daca in urma acestei compensari rezulta o pierdere anuala, aceasta nu se reporteaza.

4.6. Impozitul pe veniturile din pensii

Venituri din pensii reprezinta sume primite ca pensii de la fondurile infiintate din contributiile sociale obligatorii facute catre un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat. Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei si a contributiilor obligatorii calculate, retinute si suportate de persoana fizica. Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de stat. Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii. Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoarecelei pentru care se face plata pensiei. Impozitul retinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.

48

In cazul unei pensii care nu este platita lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin impartirea pensiei platite la fiecare din lunile carora le este aferenta pensia. Drepturile de pensie restante se defalcheaza pe lunile la care se refera, in vederea calcularii impozitului datorat, retinerii si virarii acestuia. Veniturile din pensiile de urmas trebuie sa fie individualizate in functie de numarul acestora, iar impozitarea se va fac in raport cu drepturile cuvenite fiecarui urmas.

4.7. Impozitul pe veniturile din activitati agricole

Veniturile din activitati agricole sunt venituri din urmatoarele activitati: cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in seresi solarii speciale destinate acestor scopuri, precum si in sistem irigat; cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor; exploatarea pepinierilor viticole si pomicole si altele de asemenea; valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, care unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare, incepand cu data de 1 ianuarie 2008. Venitul net dintr-o activitate agricola se stabileste pe baza de norme de venit. Normele de venit se stablesc de catre directiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si se aproba de catre directiile generale ale finantelor publice tritoriale ale Ministerului Finantelor Publice. Normele de venit se stabilesc, se avizeaza si se publica pana cel tarziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplica aceste norme de venit. Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafata. Daca o activitate agricola este desfasurata de un contribuabil pe perioade mai mici incepere, incetare si alte fractii de an decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic pe parcursul careia se desfasoara activitatea. Daca o activitate agricola a unui contribuabil inregstreaza o pierdere datorata calamitatilor naturale, norma de venit aferenta activitatilor se reduce, astfel incat sa reflecte aceasta pierdere.

49

Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, pentru activitatea respectiva. Impozitul pe venitul net din activitati agricole se calculeaza prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului net, determinat pe baza de norme de venit, impozitul fiind final. Contribuabilii au obligatia de a depune anual o declaratie de venit la organul fiscal competent, pana pe data de 15 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul in curs. In cazul unei activitati pe care contribuabilul incepe sa o desfasoare dupa data de 15 mai, declaratia de venit se depune in termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul incepe sa desfasoare activitatea. In cazul contribuabililor care realizeaza venituri banesti din agricultura prin valorificarea produselor vandute catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati pentru utilizare ca atare, impozitul se calculeaza prin retinrere la sursa prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, incepand cu data de 1 ianuarie 2009, impozitul fiind final.

4.8. Impozitul pe veniturile din premii si jocuri de noroc

Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri precum si cele din promovarea produselor si serviciilor ca urmare a practicilor comerciale. Veniturile din jocuri de noroc cuprind castigurile realizate ca urmare a participarii la jocurile de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot. Venitul net este diferenta dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc si suma reprezentand venit neimpozabil. Veniturile sub forma de premii se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 16% aplicata asupra veenitului net ealizat din fiecare premiu. Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinere la sursa, cu o cota de 25% aplicata asupra venitului net care depaseste cuantumul de 10.000 lei inclusiv. Venitul net se calculeaza la nivelul castigurilor realizate intr-o zi de la acelasi organizator sau platitor. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de venituri. Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, in bani si/sau natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilita in suma de 600 lei, realizate de contribuabil: pentru fiecare premiu;

50

pentru castigurile din jocuri de noroc, de la acelasi organizator sau platitor intro singura zi.

Impozitul calculat si retinut in momentul platii este impozitul final. Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

51

CAPITOLUL 5 IMPOZITUL PE VENITURILE OBINUTE DIN ROMNIA DE NEREZIDENI I IMPOZITUL PE REPREZENTANELE FIRMELOR STRINE NFIINATE N ROMNIA 5.1. Contribuabili
Nerezidenii care obin venituri impozabile din Romnia au obligaia de a plti impozit i sunt denumii n continuare contribuabili.

5.2. Sfera de aplicare

Impozitul pe veniturile obinute din Romnia de nerezideni, se aplic asupra veniturilor brute impozabile obinute din Romnia.

5.3. Venituri impozabile obinute din Romnia de nerezideni

Veniturile impozabile obinute din Romnia, indiferent dac veniturile sunt primite n Romnia sau n strintate, sunt: a. dividende de la un rezident; b. dobnzi de la un rezident; c. dobnzi de la un nerezident care are un sediu permanent n Romnia, dac dobnda este o cheltuial a sediului permanent; d. redevene de la un rezident; e. redevene de la un nerezident care are un sediu permanent n Romnia, dac redevena este o cheltuial a sediului permanent; f. comisioane de la un rezident; comisionul este o cheltuial a sediului permanent; h. venituri din activiti sportive i de divertisment desfurate n Romnia, indiferent dac veniturile sunt primite de ctre persoanele care particip efectiv la asemenea activiti sau de ctre alte persoane; g. comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent n Romnia, dac

52

i. venituri din prestarea de servicii de management sau de consultan din orice domeniu, dac aceste venituri sunt obinute de la un rezident sau dac veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent n Romnia; j. venituri reprezentnd remuneraii primite de nerezideni ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraie al unei persoane juridice romne; k. venituri din servicii prestate n Romnia, exclusiv transportul internaional i prestrile de servicii accesorii acestui transport; l. venituri din profesii independente desfurate n Romnia - doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor i alte profesii similare -, n cazul cnd sunt obinute n alte condiii dect prin intermediul unui sediu permanent sau ntr-o perioad sau n mai multe perioade care nu depesc n total 183 de zile pe parcursul oricrui interval de 12 luni consecutive care se ncheie n anul calendaristic vizat; m. veniturile din pensii primite de la bugetul asigurrilor sociale sau de la bugetul de stat, n msura n care pensia lunar depete plafonul prevzut legal; n. venituri din premii acordate la concursuri organizate n Romnia; o. venituri obinute la jocurile de noroc practicate n Romnia, de la fiecare joc de noroc, obinute de la acelai organizator ntr-o singur zi de joc; p. venituri realizate de nerezideni din lichidarea unei persoane juridice romne. Venitul brut realizat din lichidarea unei persoane juridice romne reprezint suma excedentului distribuiilor n bani sau n natur care depete aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare. Urmtoarele venituri impozabile obinute din Romnia nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol i se impoziteaz conform impozitului pe profit: a. veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent n Romnia; b. veniturile unei persoane juridice strine obinute din proprieti imobiliare situate n Romnia sau din transferul titlurilor de participare, deinute ntr-o persoan juridic romn; c. venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obinute dintr-o activitate dependent desfurat n Romnia; d. veniturile unei persoane fizice nerezidente obinute din nchirierea sau din alt form de cedare a dreptului de folosin a unei proprieti imobiliare situate n 53

Romnia, din transferul proprietilor imobiliare situate n Romnia, din transferul titlurilor de participare, deinute la o persoana juridic romn, i din transferul titlurilor de valoare; e. veniturile obinute de nerezideni dintr-o asociere constituit n Romnia, inclusiv dintr-o asociere a unei persoane fizice nerezidente cu o microntreprindere." Veniturile obinute de organismele nerezidente de plasament colectiv fr personalitate juridic din transferul titlurilor de valoare, respectiv al titlurilor de participare, deinute direct sau indirect ntr-o persoan juridic romn, nu reprezint venituri impozabile n Romnia. Veniturile obinute din Romnia de nerezideni din transferul instrumentelor financiare derivate, definite potrivit legii, nu reprezint venituri impozabile n Romnia. Veniturile obinute de nerezideni pe piee de capital strine din transferul titlurilor de participare, deinute la o persoan juridic romn, precum i din transferul titlurilor de valoare, emise de rezideni romni, nu reprezint venituri impozabile n Romnia.

5.4. Reinerea impozitului din veniturile obinute din Romnia de nerezideni (cote de impunere)
Impozitul datorat de nerezideni pentru veniturile impozabile obinute din Romnia se calculeaz, se reine i se pltete la bugetul de stat de ctre pltitorii de venituri. Impozitul datorat se calculeaz prin aplicarea urmtoarelor cote asupra veniturilor brute: a. 10% pentru veniturile din dobnzi i redevene, dac beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoan juridic rezident ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau n unul dintre statele Asociaiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, sau un sediu permanent al unei ntreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociaiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Asociaiei Europene a Liberului Schimb. Aceast cot de impunere se aplic n perioada de tranziie de la data aderrii Romniei la Uniunea European i pn la data de 31 decembrie 2010,

54

cu condiia ca beneficiarul efectiv al dobnzilor sau redevenelor s dein minimum 25% din valoarea/numrul titlurilor de participare la persoana juridic romn, pe o perioad nentrerupt de cel puin 2 ani, care se ncheie la data plii dobnzii sau redevenelor; b. 10% pentru dividendele pltite de o ntreprindere, care este persoan juridic romn sau persoan juridic cu sediul social n Romnia, nfiinat potrivit legislaiei europene, unei persoane juridice rezidente ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau n unul dintre statele Asociaiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, ori unui sediu permanent al unei ntreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociaiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene ori al Asociaiei Europene a Liberului Schimb; c. 20% pentru veniturile obinute din jocuri de noroc; d. 16% n cazul oricror altor venituri impozabile obinute din Romnia, cu excepia veniturilor din dobnzile obinute la depozitele la termen, depozitele la vedere/conturi curente constituite, certificate de depozit i instrumentele de economisire dobndite anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru care se aplic cota de impozit de la data constituirii/dobndirii. Prin exceptie la cele precizate anterior, impozitul ce trebuie reinut se calculeaz dup cum urmeaz: a. pentru veniturile ce reprezint remuneraii primite de nerezideni care au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraie al unei persoane juridice romne; b. pentru veniturile din pensii primite de la bugetul asigurrilor sociale sau de la bugetul de stat. Impozitul se calculeaz, respectiv se reine n momentul plii venitului i se pltete la bugetul de stat pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care s-a pltit venitul. Impozitul se calculeaz, se reine i se pltete, n lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieei valutare comunicat de Banca Naional a Romniei, valabil n ziua reinerii impozitului pentru nerezideni. n cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost pltite acionarilor sau asociailor pn la sfritul anului n care s-au aprobat situaiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declar i se pltete pn la data de 25 ianuarie a anului urmtor. 55

Pentru veniturile sub form de dobnzi la depozitele la termen, certificate de depozit i alte instrumente de economisire la bnci i la alte instituii de credit autorizate i situate n Romnia, impozitul se calculeaz i se reine de ctre pltitorii de astfel de venituri la momentul nregistrrii n contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rscumprrii, n cazul certificatelor de depozit i al instrumentelor de economisire. Virarea impozitului pentru veniturile din dobnzi se face lunar, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare nregistrrii/rscumprrii. Rennoirea depozitelor/instrumentelor de economisire va fi asimilat cu constituirea unui nou depozit/achiziionarea unui nou instrument de economisire. Impozitul asupra dobnzilor capitalizate se calculeaz de pltitorul acestor venituri n momentul nregistrrii n contul curent sau n contul de depozit al titularului, respectiv n momentul rscumprrii n cazul unor instrumente de economisire sau n momentul n care dobnda se transform n mprumut ori n capital, dup caz. Modul de determinare i/sau de declarare a veniturilor obinute din transferul titlurilor de participare la o persoan juridic romn este stabilit prin normele de aplicare a codului fiscal.

5.5. Scutiri de impozit pe veniturile obinute din Romnia de nerezideni

Sunt scutite de impozitul pe veniturile obinute din Romnia de nerezideni urmtoarele venituri: a. dobnzile la depozitele la vedere/conturi curente; b. dobnda aferent instrumentelor de datorie public n lei i n valut i veniturile obinute din tranzacionarea titlurilor de stat i a obligaiunilor emise de ctre unitile administrativ-teritoriale, n lei i n valut pe piaa intern i/sau pe pieele financiare internaionale, precum i dobnda aferent instrumentelor emise de ctre Banca Naional a Romniei n scopul atingerii obiectivelor de politic monetar i veniturile obinute din tranzacionarea valorilor mobiliare emise de ctre Banca Naional a Romniei. c. dobnda la instrumente/titluri de crean emise de societile comerciale romne, constituite potrivit Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, 56

republicat,

cu

modificrile

completrile

ulterioare,

dac

instrumentele/titlurile de crean sunt tranzacionate pe o pia de valori mobiliare reglementat de autoritatea n domeniu a statului n care se afl aceast pia i dobnda este pltit unei persoane care nu este o persoan afiliat a emitorului instrumentelor/titlurilor de crean; d. premiile unei persoane fizice nerezidente obinute din Romnia, ca urmare a participrii la festivalurile naionale i internaionale artistice, culturale i sportive finanate din fonduri publice; e. premiile acordate elevilor i studenilor nerezideni la concursurile finanate din fonduri publice; f. veniturile obinute de nerezideni din Romnia, care presteaz servicii de consultan, asisten tehnic i alte servicii similare n orice domeniu, n cadrul contractelor finanate prin mprumut, credit sau alt acord financiar ncheiat ntre organisme financiare internaionale i statul romn ori persoane juridice romne, inclusiv autoriti publice, avnd garania statului romn, precum i n cadrul contractelor finanate prin acorduri de mprumut ncheiate de statul romn cu alte organisme financiare, n cazul n care dobnda perceput pentru aceste mprumuturi se situeaz sub nivelul de 3% pe an; g. veniturile persoanelor juridice strine care desfoar n Romnia activiti de consultan n cadrul unor acorduri de finanare gratuit, ncheiate de Guvernul Romniei/autoriti publice cu alte guverne/autoriti publice sau organizaii internaionale guvernamentale sau neguvernamentale; h. dividendele pltite de o ntreprindere, care este persoan juridic romn sau persoan juridic cu sediul social n Romnia, nfiinat potrivit legislaiei europene, unei persoane juridice rezidente ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau n unul dintre statele Asociaiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, ori unui sediu permanent al unei ntreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociaiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Asociaiei Europene a Liberului Schimb, sunt scutite de impozit, dac persoana juridic strin beneficiar a dividendelor ntrunete cumulativ urmtoarele condiii: 1. are una dintre formele de organizare prevzute in codul fiscal; 57

2. n conformitate cu legislaia fiscal a statului membru al Uniunii Europene sau a unuia dintre statele Asociaiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, este considerat a fi rezident a statului respectiv i, n temeiul unei convenii privind evitarea dublei impuneri ncheiate cu un stat ter, nu se consider c este rezident n scopul impunerii n afara Uniunii Europene sau Asociaiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei; 3. pltete, n conformitate cu legislaia fiscal a unui stat membru al Uniunii Europene sau a unuia dintre statele Asociaiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fr posibilitatea unei opiuni sau exceptri; 4. deine minimum 10% din capitalul social al ntreprinderii persoan juridic romn pe o perioad nentrerupt de cel puin 2 ani, care se ncheie la data plii dividendului. Dac beneficiarul dividendelor este un sediu permanent al unei persoane juridice rezidente ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau ntr-un stat al Asociaiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat ntrun alt stat membru al Uniunii Europene sau al Asociaiei Europene a Liberului Schimb, pentru acordarea acestei scutiri persoana juridic strin pentru care sediul permanent i desfoar activitatea trebuie s ntruneasc cumulativ cele patru conditii specificate anterior. Pentru acordarea acestei scutiri, persoana juridic romn care pltete dividendul trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: a. este o societate nfiinat n baza legii romne i are una dintre urmtoarele forme de organizare: societate pe aciuni, societate n comandit pe aciuni, societate cu rspundere limitat; b. pltete impozit pe profit fr posibilitatea unei opiuni sau exceptri. Pentru acordarea acestei scutiri, persoana juridic cu sediul social n Romnia, nfiinat potrivit legislaiei europene, care pltete dividendul, trebuie s plteasc impozit pe profit, fr posibilitatea unei opiuni sau exceptri. i. dup data aderrii Romniei la Uniunea European, veniturile din economii sub forma plilor de dobnd, aa cum sunt definite la art. 1245, obinute din

58

Romnia de persoane fizice rezidente n statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit; j. ncepnd cu data de 1 ianuarie 2011, veniturile din dobnzi sau redevene, obinute din Romnia de persoane juridice rezidente n statele membre ale Uniunii Europene sau ale Asociaiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, sau de un sediu permanent al unei ntreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociaiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat ntr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Asociaiei Europene a Liberului Schimb, sunt scutite de impozit, dac beneficiarul efectiv al dobnzilor sau redevenelor deine minimum 25% din valoarea/numrul titlurilor de participare la persoana juridic romn, pe o perioad nentrerupt de cel puin 2 ani, care se ncheie la data plii dobnzii sau redevenelor; k. dobnda la depozitele la termen i/sau instrumentele de economisire, realizat din Romnia de persoanele fizice rezidente n alte state dect cele ale Uniunii Europene, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2009. l. dobnzile i/sau dividendele pltite ctre fonduri de pensii, astfel cum sunt ele definite n legislaia statului membru al Uniunii Europene sau n unul dintre statele Asociaiei Europene a Liberului Schimb.

5.6. Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale conveniilor de evitare a dublei impuneri

Dac un contribuabil este rezident al unei ri cu care Romnia a ncheiat o convenie pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozit care se aplic venitului impozabil obinut de ctre acel contribuabil din Romnia nu poate depi cota de impozit prevzut n convenie care se aplic asupra acelui venit. n situaia n care sunt cote diferite de impozitare n legislaia intern sau n conveniile de evitare a dublei impuneri, se aplic cotele de impozitare mai favorabile. Dac un contribuabil este rezident al unei ri din Uniunea European, cota de impozit care se aplic venitului impozabil obinut de acel contribuabil din Romnia este cota mai favorabil prevzut n legislaia intern, legislaia Uniunii Europene sau n conveniile

59

de evitare a dublei impuneri. Legislaia Uniunii Europene se aplic n relaia Romniei cu statele membre ale Uniunii Europene sau ale Asociaiei Europene a Liberului Schimb. Pentru aplicarea prevederilor conveniei de evitare a dublei impuneri i a legislaiei Uniunii Europene, nerezidentul are obligaia de a prezenta pltitorului de venit, n momentul realizrii venitului, certificatul de reziden fiscal eliberat de ctre autoritatea competent din statul su de reziden, precum i, dup caz, o declaraie pe propria rspundere n care se indic ndeplinirea condiiei de beneficiar n situaia aplicrii legislaiei Uniunii Europene. n momentul prezentrii certificatului de reziden fiscal i, dup caz, a declaraiei prin care se indic calitatea de beneficiar se aplic prevederile conveniei de evitare a dublei impuneri sau ale legislaiei Uniunii Europene i se face regularizarea impozitului n cadrul termenului legal de prescripie. n acest sens, certificatul de reziden fiscal trebuie s menioneze c beneficiarul venitului a avut, n termenul de prescripie, rezidena fiscal n statul contractant cu care este ncheiat convenia de evitare a dublei impuneri, ntr-un stat al Uniunii Europene sau al Asociaiei Europene a Liberului Schimb pentru toat perioada n care s-au realizat veniturile din Romnia. Calitatea de beneficiar n scopul aplicrii legislaiei Uniunii Europene va fi dovedit prin certificatul de reziden fiscal i, dup caz, declaraia pe propria rspundere a acestuia de ndeplinire cumulativ a condiiilor referitoare la: perioada minim de deinere, condiia de participare minim n capitalul persoanei juridice romne, ncadrarea n una dintre formele de organizare prevzute n codul fiscal, dup caz, calitatea de contribuabil pltitor de impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fr posibilitatea unei opiuni sau exceptri. Certificatul de reziden fiscal prezentat n cursul anului pentru care se fac plile este valabil i n primele 60 de zile calendaristice din anul urmtor, cu excepia situaiei n care se schimb condiiile de reziden. n cazul n care s-au fcut reineri de impozit ce depesc cotele din conveniile de evitare a dublei impuneri, respectiv din legislaia Uniunii Europene, suma impozitului reinut n plus poate fi restituit la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente. Pentru restituirea impozitului reinut n plus din veniturile pltite de un rezident romn persoanelor nerezidente, acestea depun o cerere de restituire a impozitului pltit n plus la pltitorul de venit rezident romn. Cererea de restituire a impozitului va fi depus de persoana nerezident n termenul legal de prescripie, stabilit prin legislaia statului romn. Restituirea impozitului reinut n plus fa de sarcina fiscal rezultat din aplicarea prevederilor conveniilor de evitare a dublei impuneri, respectiv a legislaiei Uniunii Europene 60

coroborat cu legislaia intern, dup caz, se efectueaz independent de situaia obligaiilor fiscale ale contribuabilului rezident romn, pltitor al venitului ctre nerezident, obligat potrivit legii s fac stopajul la surs. Macheta certificatului de reziden fiscal pentru rezidenii romni, precum i termenul de depunere de ctre nerezideni a documentelor de reziden fiscal, emise de autoritatea din statul de reziden al acestora, se stabilesc prin norme.

5.7. Certificatele de atestare a impozitului pltit de nerezideni

Orice nerezident poate depune, personal sau printr-un mputernicit, o cerere la autoritatea fiscal competent, prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului pltit ctre bugetul de stat de el nsui sau de o alt persoan, n numele su. Autoritatea fiscal competent are obligaia de a elibera certificatul de atestare a impozitului pltit de nerezideni. Forma cererii i a certificatului de atestare a impozitului pltit de nerezident, precum i condiiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme.

5.8. Contribuabili impozit pe reprezentane

Orice persoan juridic strin, care are o reprezentan autorizat s funcioneze n Romnia, potrivit legii, are obligaia de a plti un impozit anual. Persoanele juridice strine, prin reprezentane nfiinate n Romnia, nu sunt abilitate s fac fapte de comer, aceste reprezentane neavnd calitatea de persoan juridic. Persoanele juridice strine care doresc s-i nfiineze o reprezentan n Romnia trebuie s obin autorizaia prevzut de lege. Autorizaia obinut poate fi anulat n condiiile care sunt stabilite prin acelai act normativ.

61

5.9. Stabilirea impozitului pe reprezentane termene de plat a impozitului i depunerea declaraiilor fiscale.
Impozitul pe reprezentan pentru un an fiscal este egal cu echivalentul n lei al sumei de 4.000 euro, stabilit pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei, valabil n ziua n care se efectueaz plata impozitului ctre bugetul de stat. n cazul unei persoane juridice strine, care n cursul unui an fiscal nfiineaz sau desfiineaz o reprezentan n Romnia, impozitul datorat pentru acest an se calculeaz proporional cu numrul de luni de existen a reprezentanei n anul fiscal respectiv. Orice persoan juridic strin are obligaia de a plti impozitul pe reprezentan la bugetul de stat, n dou trane egale, pn la datele de 25 iunie i 25 decembrie inclusiv. Orice persoan juridic strin care datoreaz impozitul pe reprezentan are obligaia de a depune o declaraie anual la autoritatea fiscal competent, pn la data de 28, respectiv 29 februarie a anului de impunere. Orice persoan juridic strin, care nfiineaz sau desfiineaz o reprezentan n cursul anului fiscal, are obligaia de a depune o declaraie fiscal la autoritatea fiscal competent, n termen de 30 de zile de la data la care reprezentana a fost nfiinat sau desfiinat. Reprezentanele sunt obligate s conduc evidena contabil prevzut de legislaia n vigoare din Romnia.

62

CAPITOLUL 6 IMPOZITE SI TAXE LOCALE 6.1. Aspecte generale cu privire la impozitele si taxele locale
In categoria impozitelor si taxelor locale se cuprind: impozitul pe cladiri; impozitul pe teren; taxa asupra mijloacelor de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor; taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate; impozitul pe spectacole; taxa hoteliera; taxe speciale; alte taxe locale.

Impozitele si taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale, ale unitatilor administrativ teritoriale, iar resursele financiare constituite din impozitele si taxele locale se utilizeaza pentru cheltuielile publice a caror finantare se asigura de la bugetele locale. La stabilirea impozitelor si taxelor locale se are in vedere respectarea urmatoarelor principii: principiul transparentei autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa isi desfasoare activitatea intr-o maniera deschisa fata de public; principiul aplicarii unitare autoritatile administratiei publice locale asigura organizarea executarii si executarea in concret, in mod unitar a prevederilor Codului Fiscal, fiindu-le interzisa instituirea altor impozite sau taxe locale in afara celor prevazute de Codul fiscal; principiul autonomiei locale consiliile locale si consiliile judetene stabilesc impozitele si taxele localee intre limitele si in conditiile Codului fiscal; acest principiu corespunde Cartei europene a autonomiei locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985. Contribuabilii impozitelor si taxelor locale pot fi grupati in doua categorii: persoane fizice si persoane juridice.

63

6.2. Impozitul pe cladiri

Acest impozit anual, introdus de la 1 ianuarie 1995, se datoreaza de catre contribuabili pentru cladirile aflate in proprietatea lor situate in Romania, indiferent de locul unde sunt amplasate si de destinatia acestora. Codul fiscal evidentiaza si o serie de cladiri pentru care nu se datoreaza impozit pe cladiri: cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ teritoriale sau a oricaror institutii publice, cu exceptia incaperilor care sunt folsite pentru activitati economice; cladirile care sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectura sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare; cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apaprtinand cultelor religioase recunoscute oficial in Romania; cladirile care constituie patrimoniul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat sau particular, autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditate; cladirile unitatilor sanitare publice; cladirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice si nuclearoelectrice; cladirile utilizate pentru activitati social umanitare, de catre asociatii, fundatii si culte etc. Calculul impozitului pentru persoanele fizice In cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se claculeaza prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabila a cladirii. Valoarea impozabila a cladirii, exprimata in lei, se determina prin inmultirea suprafetei construite desfasurate a acesteia, exprimate in metri patrati, cu valoarea impozabila corespunzatoare, exprimata in lei/mp, conform tabelului urmator:

64

Tipul cladirii

Valoare impozabila lei/mp cu instalatii de fara instalatii de apa, canalizare, apa, canalizare, electrice si electrice sau incalzire (conditii incalzire cumulative)

A. Cladirile cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic sau chimic B. Cladiri cu pereti exteriori din lemn, din piatra naturala, din caramida nearsa sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament chimic sau termic C. Cladire anexa cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida D. Cladire anexa cu pereti exteriori din lemn, din piatra naturala sau caramida nearsa

669

397

182

114

114

102

68

45

Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelelor cladirii, inclusiv ale balcoanelor sau a celor situate la subsol, exceptand suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta si suprafetele scarilor si teraselor neacoperite. Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de rangul localitatii si zona in care este amplasata cladirea, prin inmultirea valorii determinate anterior cu coeficientul de corectie corespunzator, conform tabelului:
Zona in cadrul localitatii A B C D 0 2,60 2,50 2,40 2,30 I 2,50 2,40 2,30 1,10 Rangul localitatii II 2,40 2,30 1,10 1,05 III 2,30 1,10 1,05 1,00 IV 1,10 1,05 1,00 0,95 V 1,05 1,00 0,95 0,90

Ierarhizarea functionala a localitatilor urbane si rurale este urmatoarea: rangul 0 capitala Romaniei, municipiu de importanta europeana; rangul I municipii de importanta nationala, cu influenta potentiala la nivel european; rangul II municipii de importanta interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru in reteaua de localitati;

65

rangul III orase; rangul IV sate resedinta de comune; rangul V sate componente ale comunelor sau sate apartinand municipiilor si oraselor.

In cazul unui apartament amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente, coeficientul de corectie se reduce cu 0,10. Valoarea impozabila a cladirii, astfel determinata, se reduce in functie de anului terminarii acesteia, dupa cum urmeaza: cu 20%, pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta; cu 10% pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 de ani si 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta; In cazul unei cladiri utilizate ca locuinta, a carei suprafata construita depaseste 150 mp, valoarea impozabila a acesteia, determinata in urma algoritmului se majoreaza cu cate 5% pentru fiecare 50 mp sau fractiune din acestia. In cazul cladirilor la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminarii se actualizeaza, astfel ca acesta se considera ca fiind cel in care au fost terminate aceste ultime lucrari. Daca o persoana fizica are in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta, care nu sunt inchiriate unei alte persoane, impozitul pe cladiri se majoreaza dupa cum urmeaza: cu 65% pentru prima cladire in afara celei de laadresa de domiciliu; cu 150% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu; cu 300% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu. In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina in functie de ordinea in care proprietatile au fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar. Calculul impozitului pentru persoanele juridice In cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii.

66

Cota de impozit se stabileste prin hotarare de consiliu local si poate fi cuprinsa intre 0,25% si 1,50% inclusiv. Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii. In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15%. In cazul unei cladiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata a acestuia se aplica urmatoarele reguli: impozitul pe cladiri se datoreaza de locatar; valoarea care se ia in considerare la calculul impozitului pe cladiri este valoarea din contract a cladirii, asa cum este ea inregistrata in contabilitatea locatorului sau a locatarului; in cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe cladiri este datorat de locator. Atat in cazul persoanelor fizice, cat si in cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local. Impozitul anual pe cladiri, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice sau juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. In cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe cladiri amplasate pe raza aceleiasi unitati administrativ teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe cladiri cumulat.

6.3. Impozitul pe teren

Orice persoana care are in proprietate teren situat in Romania datoreaza pentru acesta un impozit anual. Codul fiscal prevede si o serie de categorii de terenuri pentru care nu se datoreaza impozit pe teren: terenul aferent unei cladiri, pentru suprafata de teren care este acoperita de o cladire;

67

orice teren al uni cult religios recunoscut de lege si al unei unitati locale a acestuia; orice teren al unui cimitir sau crematoriu; orice teren al unei institutii de invatamant preuniversitar si universitar, autorizata provizoriu sau acreditata; orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptia suprafetelor folosite pentru activitati economice; terenurile ocupate de autostrazi, drumuri europene, nationale etc. terenurile parcurilor industriale, stiintifice si tehnologice etc.

Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarilor facute de consiliul local. In cazul unui teren amplasatin intravilan, inregistrat in registrul agricol la categoria de folosinta terenuri de constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare cu suma corespunzatoare prevazuta in urmatorul tabel:
Zona in cadrul localitatii A B C D 0 7.404 6.148 4.646 3.180

Niveluri aplicabile -lei/haI II III 6.148 5.401 4.681 4.646 3.766 3.180 3.180 2.385 1.511 1.511 1.261 880

IV 636 509 382 249

V 509 382 254 127

In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie de folosinta decat cea de terenuri de constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Categorie de folosinta teren arabil pasune faneata vie livada padure teren cu ape drumuri si cai ferate neproductiv A 20 15 15 33 38 20 11 x x Niveluri aplicabile B C 15 13 13 11 13 11 25 20 33 25 15 13 9 6 x X x X D 11 9 9 13 20 11 x x x

68

Valoarea astfel obtinuta se inmulteste cu un anumit coeficient de corectie, si anume:

Rangul localitatii 0 I II III IV V Coeficient de corectie 8,00 5,00 4,00 3,00 1,10 1,00

Ca exceptie, in cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie de folosinta decat cea de terenuri de constructii, impozitul pe teren se calculeaza dupa acelasi algoritm numai daca se indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii: au prevazut in statut, ca obiect de activitate, agricultura; au inregistrate in evidenta contabila venituri si cheltuieli din desfasurarea obiectului de activitate. In caz contrar, impozitul pe teren situat in intravilanul unitatii administrativ teritoriale, datorat de catre contribuabilii persoane juridice, se calculeaza dupa algoritmul aplicabil terenurilor pentru constructii. In cazul unui teren amplasat in extravilan, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma corspunzatoare din tabelul urmator si cu coeficientul de corectie amintit anterior:
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Categorie de folosinta terencu constructii arabil pasune faneata vie livada padure teren cu apa drumuri si cai ferate teren neproductiv A 22 36 20 20 40 40 12 4 x x Niveluri aplicabile B C 20 18 34 32 18 16 18 16 38 36 38 36 10 8 3 2 x X x X D 16 30 14 14 34 34 8 1 x x

Impozitul pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

69

Impozitul anual pe teren, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizica sau juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. In cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiasi unitati administrativ teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe teren cumulat.

6.4. Taxa asupra mijloacelor de transport

Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transprt care trebuie inmatriculat in Romania datoreaza o taxa anuala pentru mijlocul de transport. Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplica pentru: autoturismele, motocicletele cu atas care apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora; navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei; mijloacele de transport ale institutiilor publice; mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentr serviciile de transport public de pasageri in regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri in afara unei localitati, daca tariful de transport este stabilit in conditii de transport public. Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport. In cazul oricaruia dintre autovehicole, taxa asupra mijlocului de transport se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestuia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cmc sau fractiune din aceasta cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:

70

Tipul de autovehicule motorete, scutere, motociclete si autoturisme cu capacitatea de pana la 1600 cmc inclusiv autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cmc si 2000 cmc inclusiv autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cmc si 2600 cmc inclusiv autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cmc si 3000 cmc autorturisme cu capacitatea cilindrica de peste 3001 cmc autobuze, autocare, microbuze alte autovehicule cu masa totala de pana la 12 tone inclusiv tractoare inmatriculabile

Niveluri aplicabile

7 15 30 60 120 20 25 15

In cazul unui atas, taxa asupra mijlocului de transport este de 50% din taxa pentru motocicletele, motoretele si scuterele respective. Pentru autovehiculele cu masa totala de peste 12 tone taxa asupra mijlocului de transport se calculeaza pe baza altor valori evidentiate in Codul fiscal. Taxa asupra mijlocului de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a taxei asupra mijlocului de transport, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local. Detinatorii, persoane fizice sau juridice straine, care solicita inmatricularea temporara a mijloacelor de transport in Romana, in conditiile legii, au obligatia sa achite integral, la data solicitarii, taxa datorata pentru perioada cuprinsa intre data de intai a lunii urmatoare celei in care se inmatriculeaza si pana la sfarsitul anului fiscal respectiv. In situatia in care inmatricularea se refera la o perioada care depaseste data de 31 decembrie a anului fiscal in care s-a solicitat inmatricularea, detinatorii au obligatia sa achite integral taxa asupra mijlocului de transport, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, astfel: in cazul in care inmatricularea priveste un an fiscal, impozitul anual; in cazul in care inmatricularea priveste o perioada care se sfarseste inainte de data de 1 decembrie a aceluiasi an, impozitul aferent perioadei cuprinse intre data de 1 ianuarie si data de inatai a lunii urmatoare celei in care expira inmatricularea. Taxa anuala asupra mijlocului de transport, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice sau juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana 71

la primul termen de plata. In cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care taxa este datorata aceleiasi unitati administrativ teritoriale, suma de 50 lei se refera la taxa asupra mijlocului de transport cumulat al acestora.

72

CAPITOLUL 7 TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

In domeniul taxei pe valoarea adaugata, armonizarea a vizat in general baza de impozitare si cota de impunere. Daca in privinta bazei de impozitare s-a realizat o anumita omogenitate in statele membre (determinata de obligatia statelor membre de a contribui la bugetul Uniunii Europene cu o parte din taxa pe valoarea adaugata incasata), in sensul generalizarii tranzactiilor care fac obiectul impunerii, la nivelul cotelor de impunere exista diferente importante (cea mai mica cota de taxa pe valoarea adaugata de 15% se aplica in Luxemburg, iar cea mai mare de 25%, in Danemarca si Suedia).

7.1. Caracterizarea generala a taxei pe valoarea adaugata

Impozitele indirecte reflectate in situatiile financiare constituie, in general, costuri ale agentilor economici, exceptie facand taxa pe valoarea adaugata care este echivalentul unei taxe asupra consumului, bazata pe o tehnica de acoperire specifica. Pentru bugetul statului, taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect stabilit si perceput asupra valorii adaugate in fiecare stadiu al productiei si al distributiei, si nu asupra intregii valori a produsului sau serviciului. Valoarea adaugata reprezinta diferenta dintre incasarile obtinute din vanzarea bunurilor sau prestarea serviciilor si platile efectuate pentru bunurile si serviciile aferente aceluiasi stadiu al circuitului economic.

7.1.1. Caracteristicele taxei pe valoarea adaugata

In raport cu alte impozite indirecte, taxa pe valoarea adaugata prezinta anumite caracteristici, cum ar fi: are caracter universal, deoarece se aplica asupra tuturor operatiilor privind transferul bunurilor si prestarilor de servicii cu plata sau asimilate acestora; garanteaza neutralitatea in interiorul tarii, intre fazele circuitului economic al produselor, nivelul cotei fiind acelasi indiferent de intinderea circuitului

73

economic. De asemenea, asigura neutralitatea externa, in sensul ca aceeasi taxa se aplica atat produselor importate, cat si produselor interne similare; este un impozit unic, dar cu plata fractionata, deoarece se calculeaza si se datoreaza in fiecare stadiu care intervine in realizarea si valorificarea produsului; se caracterizeaza prin transparenta, deoarece asigura fiecarui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaste exact marimea taxei colectate, a celei deductibile si de plata la buget in fiecare luna. Astfel, taxa pe valoarea adaugata poate reduce riscul de frauda, prin posibilitatea de a procedala confruntari intre declaratiile vanzatorilor si cumparatorilor, acestia din urma exercitand un control asupra primilor; asezarea taxei pe valoarea adaugata se bazeaza pe principiul destinatiei, adica taxa se aplica in statul de destinatie (in care produsul se consuma) si nu in statul de origine (unde se realizeaza produsul). Drept urmare, tot ceea ce se exporta este degrevat complet de plata acestui impozit, dar ceea ce se importa se impoziteaza in mod corespunzator; inechitatea fiscala, ca urmare a proportionalitatii cotei de taxa pe valoarea adaugata, dar si din cauza faptului ca nu tine seama de situatia personala a suportatorului. Fiind o taxa pe consum, pe vanzare, inseamna ca, in principiu, doar consumatorii finali suporta taxa; mecanismul asezarii taxei pe valoarea adaugata impulsioneaza activitatea economico-financiara a agentilor economici. Pentru obtinerea acestor efecte, cumparatorii de bunuri si servicii trebuie sa devina intr-un timp scurt vanzatori, pentru a-si putea recupera din taxa pe valoarea adaugata incasata la livrari taxa pe valoarea adaugata platita la aprovizionare.

7.1.2. Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind urmatoarele tipuri de operatiuni: livrarile de bunuri; prestarile de servicii; schimbul de bunuri sau servicii;

74

achizitii intracomunitare de bunuri; importul de bunuri.

Livrarile de bunuri Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si proprietar. Se considera ca o persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, in calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achizitionat si livrat bunurile respective ea insasi, in conditiile stabilite prin norme. Urmatoarele operatiuni sunt considerare, de asemenea, livrari de bunuri: predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, ca urmare a unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing; transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite; trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in schimbul unor despagubiri. Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni: preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial; preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial; preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre acestea, altele decat bunurile de capital, pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei. Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara

75

lichidare a persoanei impozabile, constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

Nu constituie livrare de bunuri urmatoarele: bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora, precum si bunurile pierdute sau furate, dovedite legal; bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si activele corporale fixe casate; perisabilitatile, in limitele prevazute de lege; bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne; acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor; acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de protocol, precum si alte destinatii prevazute de lege. Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul acestora. Este asimilat cu livrarea intracomunitara cu plata transferul de catre o persoana impozabila de bunuri apartinand activitatii sale economice din Romania intr-un alt stat membru, cu exceptia non-transferurilor. Transferul reprezinta expedierea sau transportul oricaror bunuri mobile din Romania catre alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizate in scopul desfasurarii activitatii sale economice. Non-transferul reprezinta expedierea sa transportul unui bun din Romania in alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizat in scopul uneia din urmatoarele operatiuni: livrarea bunului respectiv realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat in conditiile prevazute pentru vanzarea la distanta; livrrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat in conditiile

76

prevazute pentru livrarile cu instalare sau ansamblare, efectuate de catre furnizor sau in numele acestuia; livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila la bordul navelor, aeronaveor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat in teritoriul Comunitatii etc. Se considera a fi locul livrarii de produse: locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul, in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, cumparator sau de un tert. Daca locul livrarii se situeaza in afara teritoriului comunitar, locul livrarii realizate de catre importator si locul oricarei livrari ulterioare se considera in statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se considera a fi transportate sau expediate din statul membru de import; locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de catrefurnizor sau de catre alta persoana in numele furnizorului, in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui montaj; locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate; locul de plecare a transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru parteadin transportul de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii etc.

Prestarile de servicii Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri. O persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, ca intermediar in prestarea de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea insasi aceste servicii. Prestarile de servicii cuprin doperatiuni cum sunt: inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing; transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare; angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie;

77

prestarile de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice; serviciile de intermediere efectuate de persoane care actioneaza in numele si in contul altei persoane, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

Sunt asimilate prestarii de servicii efectuate cu plata si urmatoarele: utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor persoane daca taxa pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial; serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate in mod gratuit pentru uzul personal al angajatilor sai sau pentru uzul altor persoane. Nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata urmatoarele: utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economica a persoanei impozabile, ca parte a unei prestari de servicii efectuata in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare sau protocol, precum si pentru alte destinatii prevazute de lege; serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate in mod gratuit in scop de reclama sau in scopul stimularii vanzarilor; serviciile prestate in mod gratuit in cadrul perioadei de garantie de catre persoana care a efectuat initial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are sediul fix de la care serviciile sunt efectuate. Prin exceptie, pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este considerat a fi: locul unde sunt situate bunurile imobile, prestarile de servicii efectuate in legatura cu bunurile imobile; locul unde se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse, in cazul serviciilor de transport, altele decat cele de transport intracomunitar de bunuri; locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri etc.

Prin transportul intracomunitar de bunuri se intelege orice transport de bunuri care indeplineste urmatoarele conditii:

78

locul de plecare si locul de sosire sunt situate in doua state membre diferite; sau locul de plecare si locul de sosire sunt situate in acelasi stat membru, dar transportul este efectuat in legatura directa cu un transport intracomunitar de bunuri.

Achizitiile intracomunitare de bunuri Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca si proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator sau de catre furnizor catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. Sunt asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata urmatoarele: utilizarea in Romania, de catre o persoana impozabila, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de alta persoana, in numele acesteia, din statul membru pe teritoriul caruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achizitionate in scopul desfasurarii activitatii economice proprii; preluarea de catre fortele armatei romane, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul fortelor armate, de bunuri pe care le-au dobandit in alt stat membru, care este membru NATO; Este asimilata unei achizitii intracomunitare si achizitionarea de catre o persoana juridica neimpozabila a unor bunuri importate de acea persoana in Comunitate si transportate sau expediate intr-un alt stat membru decat cel in care s-a efectuat importul. Persoana juridica neimpozabila va beneficia de rambursarea taxei platite in Romania pentru importul bunurilor, daca dovedeste ca achizitia sa intracomunitara a fost supusa taxei in statul membru de destinatie a bunurilor expediate sau transportate. Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor. Daca o achizitie intracomunitara a fost supusa la plata taxei in alt stat membru, baza de impozitare se reduce in mod corespunzator in Romania.

79

Importul de bunuri Importul de bunuri reprezinta: intrarea pe teritoriul Comunitatii de bunuri care nu se afla in libera circulatie, conform Tratatului de Infiintare a Comunitatii Europene; intrarea in Comunitate a bunurilor care se afla in libera circulatie, provenite dintr-un teritoriu tert, care face parte din teritoriul vamal al Comunitatii. Locul importului de bunuri se considera pe teritoriul statului membru in care se afla bunurile pe teritoriul comunitar.

7.2. Operatiuni impozabile si operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata

7.2.1. Operatiuni impozabile

Din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: operatiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata; locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte dintr-o activitate economica. De asemenea, este operatiune impozabila si importul de bunuri efectuat in Romania de orice persoana, daca locul importului este in Romania. Sunt, de asemenea, operatiuni impozabile si urmatoarele operatiuni efectuate cu plata, pentru care locul este considerat a fi in Romania: o achizitie intracomunitara de bunuri, altele decat mijloacele de transport sau produsele accizabile, efectuata de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare sau de o persoana juridica neimpozabila, care urmeaza unei livrari intracomunitare efectuate in afara Romaniei de catre o persoana impozabila ce nu este considerata intreprindere mica in statul sau; 80

o achizitie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuata de orice persoana; o achizitie intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila, care actioneaza ca atare, sau de o persoana juridica neimpozabila.

Nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele conditii: sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica neimpozabila; valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului anterior plafonul de 10.000 euro. Plafonul pentru achizitii intracomunitare este constituit din valoarea totala, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorata sau achitata in statul membru din care se expediaza sau se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri, altele decat mijloacele de transport noi sau bunuri supuse accizelor. Operatiunile impozabile pot fi: operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele in vigoare; operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii; operatiuni scutite de taxa fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii; importuri si achizitii intracomunitare.

7.2.2. Operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata

Operatiunile scutite de taxa pe valoarea adaugata se pot clasifica in urmatoarele categorii: scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii; scutiri pentru importul de bunuri si pentru achizitii intracomunitare scutiri pentru exporturi, livrari intracomunitare, transportul international si intracomunitar.

81

Scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata: spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare: spitale, sanatorii etc.; prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicieni dentari; prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical; transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop, de catre entitati autorizate in acest sens; livrarile de organe, sange si lapte, de provenienta umana; activitatea de invatamant, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servcii si livrarile de bunuri strans legate de aceste activitati, efectuate de institutii autorizate; meditatiile acordate in particular de cadrele didactice din domeniul invatamantului scolar, preuniversitar si universitar; prestarile de servicii si/sau livrarile de produse legate de asistenta si protectia sociala, de protectia copiilor si a tinerilor, de practicarea sportului sau a educatiei fizice etc. Codul fiscal prevede si o serie de alte operatiuni, care sunt de asemenea, scutite de taxa: prestarile urmatoarelor servicii de natura financiar-bancara: o acordarea si negocierea de credite, precum si administrarea creditelor de catre persoana care le acorda; o negocierea garantiilor de credit ori a altor garantii sau orice operatiuni cu astfel de garantii, precum si administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda creditul; o tranzactii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plati, viramente, creante, cecuri etc.

82

operatiunile de asigurare si/sau reasigurare, precum si prestarile de servicii in legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intremediaza astfel de operatiuni;

livrarea la valoarea nominala de timbre postale utilizabile pentru servicii postale si timbre fiscale; arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii: o operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping; o inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor; o inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile; o inchirierea seifurilor.

Scutiri pentru importuri de bunuri si pentru achizitii intracomunitare Conform Codului fiscal sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata urmatoarele tipuri de operatiuni: importul si achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de taxa in interiorul tarii; achizitia intracomunitara de bunuri al caror import in Romania este in orice situatie scutit de taxa; achizitia intracomunitara de bunuri pentru care persoana care cumpara bunurile in orice situatie ar avea dreptul la rambursarea integrala a taxei care s-ar datora, daca respectiva achizitie nu ar fi scutita; importul, in regim diplomatic sau consular, al bunurilor scutite de taxe vamale; importul de bunuri efectuat in Romania de organismele internationale recunoscute ca atare de autoritatile publice din Romania,precum si de catre membrii acestora, in anumite limite; importul de bunuri efectuat in Romania de catre fortele armate ale statelor straine membre NATO, pentru uzul acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau a cantinelor, in cazul in care aceste forte iau parte la efortul comun de aparare;

83

reimportul de bunuri in Romania, efectuat de persoana care a exportat bunurile in afara Comunitatii, daca bunurile se afla in aceeasi stare in care se aflau la momentul exportului si daca importul respectiv beneficiaza de sccutire de taxe vamale;

reimportul de bunuri in Romania, efectuat de persoana care a exportat bunuri in afara Comunitatii, pentru a fi supuse unor reparatii, transformari, adaptari, asamblari sau altor lucrari asupra bunurilor mobile corporale, cu conditia ca aceasta scutire sa fie limitata la valoarea bunurilor in momentul exportului acestora in afara Comunitatii;

importul de gaze naturale prin sistemul de distribuire a gazelor naturale si importul de energie electrica; importul de aur efectuat de Banca Nationala a Romaniei.

Scutiri

pentru

exporturi

sau

alte

operatiuni

similare,

pentru

livrari

intracomunitare si pentru transportul international si intracomunitar Conform Codului fiscal sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata urmatoarele tipuri de operatiuni: livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara Comunitatii de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau; livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara Comunitatii de catre cumparatorul care nu este stabilit in Romania sau de alta persoana in contul sau, cu exceptia bunurilor transportate de cumparatorul insusi si care sunt folosite la echiparea ori alimentarea ambarcatiunilor si a avioanelor de agrement de uz privat; prestarile de servicii, inclusiv transportul si serviciile accesorii transportului, daca sunt legate direct de exportul de bunuri; transportul international de persoane; livrarile de bunuri si prestarile de servicii in favoarea misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, a personalului acestora, precum si a cetatenilor straini cu statut diplomatic sau consular in Romania ori intr-un alt stat membru, in conditii de reciprocitate;

84

livrarile de bunuri si prestarile de servicii in favoarea organismelor internationale recunoscute ca atare de autoritatile publice din Romania, precum si a membrilor acestora;

livrarile de bunuri netransportate in afara Romaniei si/sau prestarile de servicii efectuate in Romania, destinate uzului oficial al fortelor armate ale statelor straine membre NATO sau al personalului civil care insoteste fortele armate;

livrarile de aur catre Banca Nationala a Romaniei etc.

7.3. Platitorii, baza de impozitare si cotele de impunere

7.3.1. Platitorii taxei pe valoarea adaugata
Pentru operatiunile taxabile in Romania sunt obligate la plata taxei pe valoarea adaugata urmatoarele categorii de persoane: persoana impozabila care efectueaza livrari de bunuri sau prestari de servicii taxabile; persoana impozabila care actioneaza ca atare si care beneficiaza de anumite servicii, daca serviciile sunt prestate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania; persoana care beneficiaza de servicii si care a comunicat prestatorului codul sau de inregistrare in scopuri de TVA in Romania, daca aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania; persoana careia i se livreaza gaze naturale sau energie electrica, daca aceste livrari sunt realizate de o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania; orice persoana care inscrie taxa pe o factura sau in orice alt document care serveste ca factura. Persoana care efectueaza o achizitie intracomunitara de bunuri care este taxabila este obligata la plata taxei. Plata taxei pentru importul de bunuri supus taxarii este obligatia importatorului.

85

7.3.2. Baza de impozitare

Baza de impozitare pentru livrari de bunuri si prestari de servicii efectuate in interiorul tarii este constituita din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator, din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni. Baza de impozitare este diferita n funcie de felul operaiunilor care au loc, fiind determinat astfel: pentru bunurile achiziionate sau fabricate de ctre persoane impozabile preluate de ctre acestea pentru a fi utilizate n scopuri care nu au legtur cu activitatea economica desfurat sau pentru a fi puse la dispoziie altor persoane fizice sau juridice n mod gratuit din preurile de achiziie sau, n lipsa acestora, costul de productie determinat la momentul livrrii; pentru prestrile de servicii efectuate n mod gratuit de persoana impozabila n alte scopuri dect cele legate de activitatea economica, pentru uzul personal al angajailor si sau a altor persoane din preturile de achiziie sau, n lipsa acestora, costul de producie determinat la momentul prestrii; pentru locaia de gestiune din suma convenit prin contractul ncheiat ntre pri; pentru echipamentul de lucru i/sau de protecie, suportat parial de salariai din contravaloarea care este suportat de salariai; pentru bunurile vndute n regim de consignaie, exist dou situaii: suma obinut din vnzarea bunurilor ncredinate de pltitorii de taxa pe valoarea adugat. Pentru aceste bunuri vndute, pltitorii de taxa pe valoarea adugat au obligaia emiterii facturilor fiscale cel mai trziu n ultima zi a lunii n care s-a efectuat vnzarea; suma reprezentnd comisionul aplicat asupra vnzrilor de bunuri aparinnd nepltitorilor de taxa pe valoarea adugat sau scutite de taxa pe valoarea adugat; pentru operaiunile de intermediere din suma rezultat din aplicarea cotei de comision sau suma convenit ntre parteneri. Persoanele

86

impozabile nregistrate ca pltitori de taxa pe valoarea adugat, care realizeaz activitatea de intermediere n turism, determin baza de impozitare pentru aceasta activitate prin scderea din preul sau tariful total ncasat de la clieni, inclusiv taxa pe valoarea adugat, a urmtoarelor elemente: preul, inclusiv taxa pe valoarea adugat, facturat de prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant i de ali prestatori; cheltuieli efectuate de agenie sau de organizatorul de circuite turistice, cum ar fi, de exemplu: cheltuielile privind asigurarea auto a mijlocului de transport, taxa pentru viz, diurn i cazare pentru ofer, taxa de autostrad, taxa de parcare, combustibil. pentru operaiunile realizate de casele de amanet, exist dou situaii: valoarea obinut din vnzarea bunurilor care devin proprietatea casei de amanet, ca urmare a nerestituirii mprumutului; preul de achiziie pentru bunurile care devin proprietatea casei de amanet i sunt utilizate n scopuri care nu au legtur cu activitatea economic desfurat sau pentru a fi puse la dispoziie altor persoane fizice sau juridice n mod gratuit; pentru vnzrile de bunuri n regim second-hand, baza de impozitare se determin la livrarea bunurilor i este constituit din suma reprezentnd diferena dintre preul de vnzare obinut, inclusiv taxa pe valoarea adugat i preul de cumprare al bunurilor respective. Baza de impozitare cuprinde urmatoarele: impozitele si taxele, daca prin lege nu se prevede astfel, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata; cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, solicitate de catre furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului, care fac obiectul unui contract separat si care sunt legate de livrarile de bunuri sau de prestarile de servcii in cauza, se considera cheltuieli accesorii.

87

Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele: rabaturile, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizor direct clientilor la data exigibilitatii taxei; sumele reprezentand daune interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate; dobanzile percepute dupa data livrarii sau prestarii, pentru plati cu intarziere; valoarea ambalajelor care circula intre furnizori si clienti, prin schimb, fara facturare; sumele achitate de furnizor sau prestator, in numele si in contul clientului, si care apoi se deconteaza acestuia,precum si sumele incasate in numele si in contul altei persoane. Baza de impozitare se reduce in urmatoarele situatii: daca a fost emisa o factura si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, inainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor; in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea ori preturile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, in conditiile anularii totale sau partiale a contractului pentru livrarea sau prestarea in cauza, declarata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila; in cazul in care rabaturile si celelalte reduceri de pret sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor; in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului; in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare. Pentru achizitiile intracomunitare de bunuri baza de impozitare se stabileste pe baza acelorasi elemente folosite pentru determinarea bazei de impozitare in cazul livrarii acelorasi bunuri in interiorul tarii. Baza de impozitare cuprinde si accizele platite sau datorate in alt stat memebru de persoana care efectueaza achizitia intracomunitara, pentru bunurile achizitionate. In cazul in care accizele sunt rambursate persoanei care efectueaza achizitia intracomunitara

88

in statul membru in care a inceput expedierea sau transportul bunurilor, baza de impozitare a achizitiei intracomunitare efectuate in Romania se reduce corespunzator. Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea in vama a bunurilor, la care se adauga orice taxe, impozite, comisioane si alte taxe datorate in afara Romaniei, precum si cele datorate ca urmare a importului bunurilor in Romania, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata care urmeaza a fi perceputa. Baza de impozitare pentru import cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele si cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania. Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia indicata in documentul de transport sau in orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania.

7.3.3. Cotele de impunere

Cota standard este de 24% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei reduse. Cota redusa este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri: serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice etc; livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau in principal publicitatii; livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare; livrarea de produse ortopedice; livrarea de medicamente de uz uman si veterinar; cazarea in sectorul hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

89

7.4. Regimul deducerilor taxei pe valoarea adaugata

Sfera de aplicare a dreptului de deducere Dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei. Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt detinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni: operatiuni taxabile; operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania; operatiuni scutite de taxa; operatiuni scutite de taxa, in cazul in care cumparatorul ori clientul este stabilit in afara Comunitatii sau in cazul in care aceste operatiuni sunt in legatura directa cu bunuri care vor fi exportate intr-un stat din afar Comunitatii, precum si in cazul operatiunilor efectuate de intermediari care actioneaza in numele si in contul altei persoane, atunci cand acestia intervin in derularea unor astfel de operatiuni. Potrivit Codului fiscal nu sunt deductibile: taxa aferenta sumelor achitate in numele si in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia, precum si taxa aferenta sumelor incasate in numele si in contul altei persoane, care nu sunt incluse in baza de impozitare a livrarilor/prestarilor efectuate; taxa datorata sau achitata pentru achizitiile de bauturi alcoolice si produse din tutun, cu exceptia cazurilor in care aceste bunuri sunt destinate revanzarii sau pentru a fi utilizate pentru prestari de servicii.

Conditii de exercitare a dreptului de deducere Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila trebuie sa indeplineasca o serie de conditii, si anume: pentru taxa datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate sau serviciilor care i-au fost prestate in beneficiul sau, sa detina o factura care sa cuprinda din care sa rezulte informatiile necesare; pentru taxa achitata pentru importul de bunuri sa detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa mentioneze 90

persoana impozabila ca importator al bunurilor din punct de vedere al taxei, precum si documentele care sa ateste plata taxei de catre importator sau de catre alta persoana in contul sau; pentru taxa aferenta unei achizitii intracomunitare de bunuri sa detina documentul specific emis in statul membru din care bunurile au fost transportate sau expediate.

Deducerea taxei pentru persoana impozabila cu regim mixt si persoana partial impozabila Persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este denumita persoana impozabila cu regim mixt. Persoana care realizeaza atat operatiuni pentru care nu are calitatea de persoana impozabila, cat si operatiuni pentru care are calitatea de persoana impozabila este denumita persoana partial impozabila. Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achizitiilor efectuate de catre o persoana impozabila cu regim mixt se determina utilizand notiunea de prorata TVA. Persoana partial impozabila nu are drept de deducere pentru achizitiile destinate activitatii pentru care nu are calitatea de persoana impozabila. Daca persoana partial impozabila desfasoara activitati in calitate de persoana impozabila, din care rezulta atat operatiuni cu drept de deducere, cat si operatiuni fara drept de deducere, este considerata persoana impozabila mixta pentr respectivele activitati. Prorata TVA se determina ca raport intre: suma totala, fara taxa, dar cuprinzand subventiile legate direct de pret, a operatiunilor constand in livraride bunuri si prestari de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numarator; si suma totala, fara taxa, a operatiunilor care permit exercitarea dreptului la deducere si a operatiunilor care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculeaza prin inmultirea sumei totale a taxei deductibile cu prorata determinata pentru anul respectiv.

91

7.5. Obligatiile platitorilor de taxa pe valoarea adaugata

Persoana impozabila care este stabilita in Romania si care realizeaza sau intentioneaza sa realizezeo activitate economica ce implica operatiuni taxabile si/sau scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA la organul fiscal competent. O persoana impozabila nestabilita in Romania si neinregistrata in scopuri de TVA in Romania, care are sau nu un sediu fix in Romania, care itetioneaza sa efectueze o achizitie intracomunitara de bunuri,pentru care este obligata la plata taxei sau o livrare intracomunitara de bunuri scutita de taxa, va solicita inregistrarea in scopuri de TVA inaintea efectuarii achizitiei intracomunitare sau a livrarii intracomunitare. Persoanele impozabile stabilite in Romania trebuie sa tina evidente corecte si complete ale tuturor operatiunilor efectuate in desfasurarea activitatii lor economice. Perioada fiscala este luna calendaristica. Ca exceptie, perioada fiscala este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabila care in decursul anului calendaristic precedent a realizat o cifra de afaceri din operatiuni taxabile care nu a depasit plafonul de 100.000 euro in echivalent lei. Persoanele inregistrate in scopuri de TVA trebuie sa depuna la organele fiscale competente, pentru fiecare perioada fiscala, un decont de taxa, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se incheie perioada fiscala respectiva. Decontul de taxa intocmit de catre persoanele inregistrate va cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia nastere dreptul de deducere in perioada fiscala de raportare si, dupa caz, suma taxei pentru care se exercita dreptul de deducere, suma taxei colectate a carei exigibilitate ia nastere in perioada fiscala de raportare si, dupa caz, suma taxei colectate care nu a fost inscrisa in decontul perioadei fiscale in care a luat nastere exigibilitatea taxei. Datele inscrise incorect intr-un decont de taxa se pot corecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare. Orice persoana trebuie sa achite taxa de plata organelor fiscala pana la data la care are obligatia depunerii declaratiei de taxa pe valoarea adaugata. Taxa pe valoarea adaugata aferenta importurilor de bunuri se plateste la organul vamal la data inscrisa pe declaratia vamala de import.

92

CAPITOLUL 8 ACCIZE SI ALTE TAXE SPECIALE 8.1. Accizele armonizate

Accizele au fost introduse in Romania in luna noiembrie 1991 prin Hotararea Guvernului nr.779/1991, dar o reglementare complexa (Legea nr.42/1993) a acestora s-a instituit la 1 iulie 1993, o data cu introducerea taxei pe valoarea adaugata (deoarece accizele se introduc in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata). Acest act normativ reglementa doua forme ale accizelor, respectiv accizele la unele produse din import si din tara si impozitul la titeiul din productia interna si gazele naturale. Specific ambelor forme este faptul ca accizele se datoreaza de catre producatori, importatori sau achizitori, intr-o singura faza a circuitului economic, cotele de impunere sau sumele fixe fiind unice atat pentru produsele realizate in tara, cat si pentru cele din import.

8.1.1. Caracteristicele generale ale accizelor armonizate

Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import: bere; vinuri; bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri; produse intermediare; alcool etilic; tutun prelucrat; produse energetice; energie electrica.

Ca urmare a introducerii in legislatia romaneasca a accizelor armonizate a fost nevoie si de utilizarea unor concepte de baza in modul de asezare si percepere a accizelor, si anume: productia de produse accizabile reprezinta orice operatiune prin care produsele accizabile sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice forma. In activitatea de productie este inclusa si operatiunea de imbuteliere si

93

ambalare a produselor accizabile in vederea eliberarii pentru consum a acestora; antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autoritatii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, trasformate, detinute, primite sau expediate in regim suspensiv, de catre antrepozitarul autorizat, in exercitiul activitatii, in anumite conditii prevazute expres in actele normative; antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamala, aflat sub controlul acesteia, in care marfurile pot fi depozitate conform legislatiei vamale in vigoare; antrepozitarul autorizat este persoana fizica sau juridica autorizata de autoritatea fiscala competenta, in exercitarea activitatii acesteia, sa produca, sa transforme, sa detina, sa primeasca si sa expedieze produse accizabile, intr-un antrepozit fiscal; regimul suspensiv este regimul fiscal conform caruia plata accizelor este suspendata pe perioada producerii, transformarii, detinerii si deplasarii produselor; documentul administrativ de insotire a marfii (DAI) este documentul care trebuie folosit la miscarea produselor accizabile in regim suspensiv; documentul de insotire simplificat (DIS) este documentul care trebuie folosit la miscarea intracomunitara a produselor accizabile cu accize platite; codul NC reprezinta pozitia tarifara subpozitia tarifara sau codul tarifar prevazut in Regulamentul CE nr.2658 al Consiliului din 23 iulie 1987 cu privire la nomenclatura tarifara si statistica si la tariful vamal comun; operatorul inregistrat este persoana fizica sau juridica autorizata sa primeasca in exercitarea activitatii economice produse supuse accizelor in regim suspensiv, provenite din alte state membre ale Uniunii Europene; operatorul neinregistrat este persoana fizica sau juridica autorizata sa primeasca cu titlu ocazional, in exercitarea profesiei sale, produse supuse accizelor in regim suspensiv, provenite din alte state membre ale Uniunii Europene. Produsele accizabile sunt supuse accizelor in momentul producerii lor pe teritoriul comunitar sau la momentul importului lor in acest teritoriu.

94

Acciza este exigibila in momentul eliberarii pentru consum sau cand se constata pierderi sau lipsuri de produse accizabile. Eliberarea pentru consum reprezinta: orice iesire, inclusiv ocazionala, a produselor accizabile din regimul suspensiv; orice productie, inclusiv ocazionala, de produse accizabile in afara regimului suspensiv; orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile cu exceptia energiei electrice, gazului natural, carbunelui si cocsului daca produsele accizabile nu sunt plasate in regim suspensiv; utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal astfel decat ca materie prima; orice detinere in afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse in sistemul de accizare; receptia, de catre un operator inregistrat sau neinregistrat, de produse accizabile, deplasate de la un antrepozit fiscal dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene. Eliberarea pentru consum se considera si detinerea in scopuri comerciale de catre un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate in consum in alt stat membru si pentru care acciza nu a fost platita in Romania. Importul de produse accizabile reprezinta orice intrare din afara teritoriului comunitar, cu exceptia: plasarii produselor accizabile importate sub regimul vamal suspensiv in Romania; distrugerii sub supravegherea autoritatii vamale a produselor accizabile; plasarii produselor accizabile in zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, in conditiile prevazute de legislatia vamala in vigoare; Se considera de asemenea, import: scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, in cazul in care produsul ramane in Romania; utilizarea in scop personal in Romania a unor produse accizabile plasate in regim vamal suspensiv; aparitia oricarui alt eveniment care genereaza obligatia platii accizelor la intrarea produselor accizabile din afara teritoriului comunitar.

95

8.1.2. Produsele accizabile

BERE Berea reprezinta orice produs incadrat la codul NC 2230 00 sau orice produs care contine un amestec de bere si bauturi nealcolice, incadrat la codul NC 2206 00, avand, si intrun caz si in altul, o concentratie alcoolica mai mare de 0,5% din volum. Pentru berea produsa de micii producatori independenti, care detin instalatii de fabricatie cu o capacitate nominala care nu depaseste 200.000 hl/an, se aplica accize specifice reduse. Acelasi regim se aplica si pentru berea provenita de la micii producatori independenti din statele membre, care au capacitate nominala de productie ce nu depaseste 200.000hl/an. Pentru a beneficia de nivelul redus al accizelor, agentii economici mici producatori trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie agenti economici producatori de bere care, din punct de vedere juridic si economic, sunt independenti fata de orice alt agent economic producator de bere; utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere; folosesc spatii de productie diferite de cele ale oricarui alt agent economic producator de bere; nu functioneaza sub licenta de produs a altui agent economic producator de bere. Fiecare antrepozitar autorizat ca producator de bere are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine. In situatia in care antrepozitarul autorizat pentru productia de bere, care beneficiaza de nivelul redus al accizelor, isi mareste capacitatea de productie prin achizitionarea de noi capacitati sau extinderea celor existente, acesta va instiinta in scris autoritatea fiscala competenta despre modificarile produse, va calcula si va varsa la bugetul de stat accizele, in cuantumul corespunzator noii capacitati de productie, incepand cu luna imediat urmatoare celei in care a avut loc punerea in functiune a acesteia. Baza de impozitare pentru calculul accizei, o reprezinta cantitatea de bere exprimata in hectolitri, multiplicata de numarul de grade Plato.

Gradele Plato exprima concentratia zaharometrica.

96

Cota de impunere este stabilita in suma fixa, reprezentand acciza specifica exprimata in echivalent euro pe unitatea de masura (euro/hectolitru/1grad Plato). Cuantumul accizelor datorate bugetului de stat se determina pe baza relatiei: A = C * K * R * Q/100 unde: A cuantumul accizei C numarul de grade Plato K acciza unitara - in functie de capacitatea de productie anuala (euro); R cursul de schimb (leu/euro) Q cantitatea in litri Concentratia zaharometrica exprimata in grade Plato, in functie de care se calculeaza si se vireaza la bugetul de stat accizele, este cea inscrisa in specificatia tehnica elaborata pe baza standardului in vigoare pentru fiecare sortiment, care trebuie sa fie aceeasi cu cea inscrisa pe etichetele de comercializare a sortimentelor de bere. Abaterea admisa este de 0,5 grade Plato.

VINURI Vinurile supuse accizelor sunt impartite in doua categorii: vinuri linistite si vinuri spumoase. Vinurile linistite prezinta urmatoarele caracteristici: au o concentratie alcoolica mai mare de 1,2% in volum, dar care nu depaseste 15% din volum, si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare; sau au o concentratie alcoolica mai mare de 15% in volum, dar care nu depaseste 18% in volum, au fost obtinute fara nici o imbogatire, si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare. Vinurile spumoase prezinta urmatoarele caracteristici: sunt prezentate in sticle inchise, cu un dop de tip ciuperca, fixat cu ajutorul legaturilor sau care sunt sub presiune datorata dioxidului de carbon in solutie egala sau mai mare de 3 bari; si au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in volum, dar care nu depaseste 15% in volum, si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare.

97

Baza de impozitare o reprezinta cantitatea in vin exprimata in hectolitri. Cota de impunere este stabilita in suma fixa reprezentand acciza specifica exprimata in echivalent euro pe hectolitru de produs. Cuantumul accizelor datorate bugetului de stat se determina pe baza relatiei: A = K * R * Q/100 unde: A cuantumul accizei K acciza unitara R cursul de schimb Q cantitatea in litri

BAUTURILE FERMENTATE (altele decat bere si vinuri) Aceasta categorie de bunuri accizabile cuprinde: bauturi fermentate linistite si bauturi fermentate spumoase. Bauturile fermentate linistite prezinta urmatoarele caracteristici: o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in volum, dar nu depaseste 10% in volum; sau o concentratie alcoolica ce depaseste 10% in volum, dar nu depaseste 15% in volum, si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare. Bauturile fermentate spumoase sunt prezentate in sticle inchise cu un dop de tip ciuperca fixat cu ajutorul legaturilor si care prezinta urmatoarele caracteristici: au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in volum, dar nu depaseste 13% in volum; sau au o concentratie alcoolica care depaseste 13% in volum, dar nu depaseste 15% in volum si la care alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare. Baza de impozitare pentru calculul accizei o reprezinta cantitatea de bautura exprimata in hectolitri. Cota de impunere este stabilita in suma fixa reprezentand acciza specifica exprimata in echivalent euro pe hectolitru de produs. Cuantumul accizelor datorate bugetului de stat se determina pe baza relatiei: A = K * R * Q/100

98

unde: A cuantumul accizei K acciza unitara R cursul de schimb Q cantitatea in litri

PRODUSELE INTERMEDIARE Produsele intermediare reprezinta toate produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% in volum, dar nu depaseste 22% in volum. Se considera produse intermediare si orice bautura fermentata linistita care are o concentratie alcoolica ce depaseste 5,5% in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare, si orice bautura fermentata spumoasa care are o concentratie ce depaseste 8,5% in volum si care nu rezulta in intregime din fermentare. Baza de impozitare si cota de impunere se determina in acelasi mod ca si la vin.

ALCOOL ETILIC Alcoolul etilic cuprinde: toate produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2% si care sunt incadrate la codurile NC 2207 si 2208; produsele care au o concentratie alcoolica de depaseste 22% in volum si care sunt cuprinse la codurile NC 2204, 2205 si 2206 00; tuica si rachiuri de fructe; orice alt produs, in solutie sau nu, care contine bauturi spirtoase potabile.

uica i rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodriilor individuale, n limita unei cantiti echivalente de cel mult 50 de litri de produs pentru fiecare gospodrie individual/an, cu concentraia alcoolic de 100% n volum, se accizeaz prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicat alcoolului etilic, potrivit prevederilor din norme. Pentru alcoolul etilic produs n micile distilerii, a cror producie nu depete 10 hectolitri alcool pur/an, se aplic accize specifice reduse. Beneficiaza de nivelul redus al accizelor micile distilerii care sunt independente din punct de vedere juridic si economic de orice alta distilerie, nu functioneaza sub licenta de produs a unei alte distilerii si care indeplinesc conditiile prevazute de norme.

99

Baza de impozitare pentru calculul accizei o reprezinta cantitatea de alcool pur continuta intr-un hectolitru. Cota de impunere este stabilita in suma fixa reprezentand acciza specifica exprimata in echivalent euro pe hectolitru alcool pur. Cuantumul accizelor datorate A = C/100 *K *R * Q/100 in care, A cuantumul accizei C concentratia alcoolica exprimata in procente de volum K acciza unitara R cursul de schim Q cantitatea in litri

PRODUSELE DIN TUTUN Produsele din tutun se refera la urmatoarele categorii de produse: tigaretele (cu sau fara filtru), indiferent de provenienta si de calitatea acestora. Tigaretele sunt considerate rulourile de tutun destinate fumatului ca atare (dar care nu sunt tigari sau tigari de foi), rulourile de tutun se pot introduce intr-un tub de hartie de tigarete sau, dupa caz, care se pot infasura in hartie de tigarete, prin simpla manuire neindustriala; tigarile si tigarile de foi, daca se pot fuma ca atare. Acestea sunt rulouri de tutun care, in principiu, contin tutun natural sau care au o umplutura din amestec taiat fin, cu invelis exterior din tutun natural si care prezinta anumite caracteristici de forma si dimensiune; tutun de fumat, care cuprinde: o tutun de fumat fin taiat, destinat rularii in tigarete; o alte tutunuri de fumat. Cotele de impunere sunt exprimate in trei modalitati: sub forma de suma fixa echivalent euro pe 1.000 tigarete, la care se adauga o cota procentuala aplicata asupra bazei de impozitare. Aceste cote sunt valabile pentru tigarete indiferent de provenienta si calitatea acestora. sub forma de suma fixa in echivalent euro pe 1.000 bucati pentru tigari si tigari de foi.

100

sub forma de suma fixa echivalent euro pe kg pentru tutunul destinat fumatului.

Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizei la tigarete, atat pentru produsele din productia interna, cat si pentru cele din import, o constituie pretul maxim de vanzare cu amanuntul. Pentru produsele din tutun, sumele datorate bugetului de stat drept acciza se determina astfel: pentru tigarete:

Total acciza datorata = Acciza specifica (A1) + Acciza ad valorem (A2) A1 = K1 * R * Q1 A2 = K2 * PA * Q2 in care, K1 acciza specifica unitara in euro K2 acciza ad valorem (cota procentuala) R cursul de schimb PA pretul de vanzare cu amanuntul maxim declarat Q1 cantitatea exprimata in unitati de 1.000 tigarete Q2 numarul de pachete de tigarete aferente lui Q1 pentru tigari de foi si pentru tutun destinat fumatului A=Q*K*R in care, A cuantumul accizei Q cantitatea exprimata in 1.000 de tigari sau kg de tutun K acciza unitara R cursul de schimb

PRODUSELE ENERGETICE Produsele energetice cuprind urmatoarele elemente: benzina, motorina, pacura, gaz petrolier lichefiat, gaz metan, petrol lampant etc. Cuantumul accizei datorat bugetului de stat se determina pe baza relatiei: A=Q*K*R in care, A cuantumul accizei Q cantitatea exprimata in tone sau litri K acciza unitara 101

R cursul de schimb

8.1.3. Regimul de antrepozitare

Producia i/sau depozitarea produselor accizabile, acolo unde acciza nu a fost pltit, pot avea loc numai ntr-un antrepozit fiscal. Un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea i/sau depozitarea de produse accizabile. Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vnzarea cu amnuntul a produselor accizabile. Deinerea de produse accizabile n afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plii accizelor, atrage plata acestora. Un antrepozit fiscal poate funciona numai pe baza autorizaiei valabile emise de autoritatea fiscal competent. n vederea obinerii autorizaiei, pentru ca un loc s funcioneze ca antrepozit fiscal, persoana care intenioneaz s fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie s depun o cerere la autoritatea fiscal competent, n modul i sub forma prevazute de lege. Cererea trebuie s conin informaii i s fie nsoit de documente cu privire la: a. amplasarea i natura locului; b. tipurile i cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse i/sau depozitate n decursul unui an; c. identitatea i alte informaii cu privire la persoana care urmeaz s-i desfoare activitatea ca antrepozitar autorizat; d. capacitatea persoanei care urmeaz a fi antrepozitar autorizat de a satisface cerinele legale. Persoana care intenioneaz s fie antrepozitar autorizat va prezenta, de asemenea, o copie a contractului de administrare sau a actelor de proprietate ale sediului unde locul este amplasat. Persoana care i manifest n mod expres intenia de a fi antrepozitar autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea fiscal competent o singur cerere. Cererea va fi nsoit de documentele prevzute de lege, aferente fiecrei locaii. Autoritatea fiscal competent elibereaz autorizaia de antrepozit fiscal pentru un loc numai dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii:

102

a. locul urmeaz a fi folosit pentru producerea, mbutelierea, ambalarea, primirea, deinerea, depozitarea i/sau expedierea produselor accizabile. n cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare, cantitatea de produse accizabile depozitat trebuie s fie mai mare dect cantitatea prevzut n norme, difereniat n funcie de grupa de produse depozitate i de accizele poteniale aferente; b. locul este amplasat, construit i echipat astfel nct s se previn scoaterea produselor accizabile din acest loc fr plata accizelor; c. locul nu va fi folosit pentru vnzarea cu amnuntul a produselor accizabile; d. n cazul unei persoane fizice care urmeaz s-i desfoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta s nu fi fost condamnat n mod definitiv pentru infraciunea de abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare ori luare de mit n Romnia sau n oricare dintre statele strine n care aceasta a avut domiciliul/rezidena n ultimii 5 ani, s nu fi fost condamnat pentru o infraciune; e. n cazul unei persoane juridice care urmeaz s-i desfoare activitatea ca antrepozitar autorizat, administratorii acestor persoane juridice s nu fi fost condamnai n mod definitiv pentru infraciunea de abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare ori luare de mit n Romnia sau n oricare dintre statele strine n care aceasta a avut domiciliul/rezidena n ultimii 5 ani, s nu fi fost condamnat pentru o infraciune; f. persoana care urmeaz s i desfoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie s dovedeasc c poate ndeplini cerinele legale. Locurile aferente rezervei de stat i rezervei de mobilizare se asimileaz antrepozitelor fiscale de depozitare. Autoritatea fiscal competent va notifica n scris autorizarea ca antrepozit fiscal, n termen de 60 de zile de la data depunerii documentaiei complete de autorizare. Autorizaia va conine urmtoarele: a. elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat; b. descrierea i amplasarea locului antrepozitului fiscal; c. tipul produselor accizabile i natura activitii; d. capacitatea maxim de depozitare, n cazul antrepozitelor fiscale utilizate numai pentru operaiuni de depozitare; 103

e. nivelul garaniei; f. perioada de valabilitate a autorizaiei; g. orice alte informaii relevante pentru autorizare. n cazul antrepozitelor fiscale autorizate pentru depozitare, capacitatea maxim de depozitare a antrepozitului fiscal propus va fi determinat de comun acord cu autoritatea fiscal competent. Odat determinat, aceasta nu va putea fi depit n condiiile autorizrii existente. Dac aceast capacitate de depozitare depete maximul stabilit n autorizaie, va fi necesar ca, n termen de 15 zile de la modificarea capacitii de depozitare iniiale, s se solicite o aprobare pentru circumstanele schimbate. Autorizaiile pot fi modificate de ctre autoritatea fiscal competent. nainte de a fi modificat autorizaia, autoritatea fiscal competent trebuie s-l informeze pe antrepozitarul autorizat asupra modificrii propuse i asupra motivelor acesteia. Antrepozitarul autorizat poate solicita autoritii fiscale competente modificarea autorizaiei, n condiiile prevzute de legislatie. Procedura de autorizare a antrepozitelor fiscale nu intr sub incidena prevederilor legale privind procedura aprobrii tacite. Respingerea cererii de autorizare va fi comunicat n scris, o dat cu motivele lurii acestei decizii. n cazul n care autoritatea fiscal competent a respins cererea de autorizare a unui loc ca antrepozit fiscal, persoana care a depus cererea poate contesta aceast decizie, conform prevederilor legislaiei n vigoare. Orice antrepozitar autorizat are obligaia de a ndeplini urmtoarele cerine: a. s depun la autoritatea fiscal competent, dac se consider necesar, o garanie, n cazul produciei, transformrii i deinerii de produse accizabile, precum i o garanie obligatorie pentru circulaia acestor produse; b. s instaleze i s menin ncuietori, sigilii, instrumente de msur sau alte instrumente similare adecvate, necesare asigurrii securitii produselor accizabile amplasate n antrepozitul fiscal; c. s in evidene exacte i actualizate cu privire la materiile prime, lucrrile n derulare i produsele accizabile finite, produse sau primite n antrepozitele fiscale i expediate din antrepozitele fiscale, i s prezinte evidenele corespunztoare, la cererea autoritilor fiscale competente; d. s in un sistem corespunztor de eviden a stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de administrare, contabil i de securitate; 104

e. s asigure accesul autoritilor fiscale competente n orice zon a antrepozitului fiscal, n orice moment n care antrepozitul fiscal este n exploatare i n orice moment n care antrepozitul fiscal este deschis pentru primirea sau expedierea produselor; f. s prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autoritile fiscale competente, la cererea acestora; g. s asigure n mod gratuit un birou n incinta antrepozitului fiscal, la cererea autoritilor fiscale competente; h. s cerceteze i s raporteze ctre autoritile fiscale competente orice pierdere, lips sau neregularitate cu privire la produsele accizabile; i. s ntiineze autoritile fiscale competente cu privire la orice extindere sau modificare propus a structurii antrepozitului fiscal, precum i a modului de operare n acesta, care poate afecta cuantumul garaniei constituite; j. s ntiineze autoritatea fiscal competent despre orice modificare adus datelor iniiale n baza crora a fost emis autorizaia de antrepozitar, n termen de 30 de zile de la data nregistrrii modificrii; Autorizaiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizai numii i nu sunt transferabile. Atunci cnd are loc vnzarea locului, autorizaia nu va fi transferat n mod automat noului proprietar. Noul posibil antrepozitar autorizat trebuie s depun o cerere de autorizare. Autoritatea fiscal competent poate anula autorizaia pentru un antrepozit fiscal atunci cnd i-au fost oferite informaii inexacte sau incomplete n legtur cu autorizarea antrepozitului fiscal. Autoritatea fiscal competent poate revoca autorizaia pentru un antrepozit fiscal n urmtoarele situaii: a. n cazul unui antrepozitar autorizat, persoan fizic, dac: 1. persoana a decedat; 2. persoana a fost condamnat printr-o hotrre judectoreasc definitiv, n Romnia sau ntr-un stat strin, pentru infraciunea de abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare sau luare de mit ori o infraciune; 3. activitatea desfurat este n situaie de faliment sau lichidare; b. n cazul unui antrepozitar autorizat, care este persoan juridic, dac:

105

1. n legtur cu persoana juridic a fost deschis o procedur de faliment ori de lichidare; sau 2. oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printro hotrre judectoreasc definitiv, n Romnia sau ntr-un stat strin, pentru infraciunea de abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare sau luare de mit ori o infraciune; c. cnd antrepozitarul ncheie un act de vnzare a locului; d. pe durata unei perioade continue de minimum 6 luni, cantitatea de produse accizabile depozitat n antrepozitul fiscal este mai mic dect cantitatea prevzut n norme. Autoritatea fiscal competent poate revoca autorizaia pentru un antrepozit fiscal i n cazul n care s-a pronunat o hotrre definitiv pentru o infraciune.sau pentru orice alt fapt contra regimului fiscal, reglementat de Codul penal al Romniei. La propunerea organelor de control, autoritatea fiscal competent poate suspenda autorizaia pentru un antrepozit fiscal, astfel: a. pe o perioad de 1 - 6 luni, n cazul n care s-a constatat svrirea uneia dintre faptele contravenionale ce atrag suspendarea autorizaiei; b. pn la soluionarea definitiv a cauzei penale, n cazul n care a fost pus n micare aciunea penal pentru o infraciune. Decizia prin care autoritatea fiscal competent a hotrt suspendarea, revocarea sau anularea autorizaiei de antrepozit fiscal va fi comunicat i antrepozitarului deintor al autorizaiei. Antrepozitarul autorizat nemulumit poate contesta decizia de suspendare, revocare sau anulare a autorizaiei pentru un antrepozit fiscal, potrivit legislaiei n vigoare. Decizia de suspendare, revocare sau anulare a autorizaiei de antrepozit fiscal produce efecte de la data comunicrii sau de la o alt dat cuprins n aceasta, dup caz. Contestarea deciziei de suspendare, revocare sau anulare a autorizaiei de antrepozit fiscal suspend efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluionrii contestaiei n procedur administrativ. n cazul n care antrepozitarul autorizat dorete s renune la autorizaia pentru un antrepozit fiscal, acesta are obligaia s notifice acest fapt la autoritatea fiscal competent cu cel puin 60 de zile nainte de data de la care renunarea la autorizaie i produce efecte.

106

n cazul anulrii autorizaiei, cererea pentru o nou autorizaie poate fi depus numai dup o perioad de cel puin 5 ani de la data anulrii. n cazul revocrii autorizaiei, cererea pentru o nou autorizaie poate fi depus numai dup o perioad de cel puin 6 luni de la data revocrii. Antrepozitarii autorizai, crora le-a fost suspendat, revocat sau anulat autorizaia i care dein stocuri de produse accizabile la data suspendrii, revocrii ori anulrii, pot valorifica produsele nregistrate n stoc - materii prime, semifabricate, produse finite - numai cu acordul autoritii fiscale competente, n condiiile prevzute de norme. Operatorul nregistrat nainte de primirea produselor trebuie s fie nregistrat la autoritatea fiscal competent. Operatorul nregistrat trebuie s respecte urmtoarele condiii: a. s garanteze plata accizelor n condiiile fixate de autoritatea fiscal competent; b. s in contabilitatea livrrilor de produse; c. s prezinte produsele oricnd i se cere aceasta de ctre organele de control; d. s accepte orice monitorizare sau verificare a stocului. Pentru operatorii nregistrai, acciza va deveni exigibil la momentul recepionrii produselor. Operatorul nenregistrat are urmtoarele obligaii: a. s dea o declaraie la autoritatea fiscal competent, nainte de expedierea produselor de ctre antrepozitarul autorizat, i s garanteze plata accizelor; b. s plteasc acciza n ziua lucrtoare imediat urmtoare celei n care au fost recepionate produsele; c. s accepte orice control ce permite autoritii fiscale competente s se asigure de primirea produselor i de plata accizelor aferente.

107

8.1.4. Deplasarea produselor accizabile aflate in regim suspensiv

Antrepozitarii autorizai de ctre autoritile fiscale competente ale unui stat membru sunt recunoscui ca fiind autorizai att pentru circulaia naional, ct i pentru circulaia intracomunitar a produselor accizabile. Pe durata deplasrii unui produs accizabil, acciza se suspend dac sunt satisfcute urmtoarele cerine: a. deplasarea are loc ntre: 1. dou antrepozite fiscale; 2. un antrepozit fiscal i un operator nregistrat; 3. un antrepozit fiscal i un operator nenregistrat; b. produsul este nsoit de minimum 3 exemplare ale unui document administrativ de nsoire; c. ambalajul n care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identific tipul i cantitatea produsului aflat n interior; d. containerul n care este deplasat produsul este sigilat corespunztor; e. autoritatea fiscal competent a primit garania pentru plata accizelor aferente produsului. Deplasarea produselor accizabile n regim suspensiv este permis numai atunci cnd este nsoit de documentul administrativ de nsoire. n cazul deplasrii produselor accizabile n regim suspensiv, acest document se ntocmete n 5 exemplare, utilizate dup cum urmeaz: a. primul exemplar rmne la antrepozitul fiscal expeditor; b. exemplarele 2, 3 i 4 ale documentului nsoesc produsele accizabile pe parcursul micrii pn la antrepozitul fiscal primitor, operatorul nregistrat sau operatorul nenregistrat. La sosirea produselor la locul de destinaie, acestea trebuie s fie completate de ctre primitor i s fie certificate de ctre autoritatea fiscal competent n raza creia i desfoar activitatea primitorul, cu excepiile prevzute n norme. Dup certificare, exemplarul 2 al documentului administrativ de nsoire se pstreaz de ctre acesta, exemplarul 3 se transmite expeditorului, iar exemplarul 4 se transmite i rmne la autoritatea fiscal competent a primitorului;

108

c. exemplarul 5 se transmite de ctre expeditor, la momentul expedierii produselor, autoritii fiscale competente n raza creia acesta i desfoar activitatea. Antrepozitul fiscal primitor, operatorul nregistrat sau operatorul nenregistrat are obligaia de a transmite antrepozitului fiscal expeditor exemplarul 3 al documentului administrativ de nsoire, n conformitate cu legislaia statului membru al expeditorului. Pentru un produs n regim suspensiv care este deplasat, acciza continu s fie suspendat la primirea produsului, dac sunt satisfcute urmtoarele cerine: a. produsul accizabil este plasat n antrepozitul fiscal sau expediat ctre alt antrepozit fiscal; b. antrepozitul fiscal primitor nscrie pe fiecare exemplar al documentului administrativ de nsoire tipul i cantitatea fiecrui produs accizabil primit, precum i orice discrepan ntre produsul accizabil primit i produsul accizabil nscris n documentele administrative de nsoire, semnnd i nscriind data pe fiecare exemplar al documentului; c. antrepozitul fiscal primitor trebuie s obin de la autoritatea fiscal competent certificarea documentului administrativ de nsoire a produselor accizabile primite; d. n termen de 15 zile urmtoare lunii de primire a produselor de ctre antrepozitul fiscal primitor, acesta returneaz exemplarul 3 al documentului administrativ de nsoire antrepozitului fiscal expeditor. Orice persoan care expediaz un produs accizabil aflat n regim suspensiv este exonerat de obligaia de plat a accizelor pentru acel produs, dac primete de la destinatarul produsului, respectiv antrepozitul fiscal, operatorul nregistrat sau operatorul nenregistrat, primitor, exemplarul 3 al documentului administrativ de nsoire, certificat n mod corespunztor. Dac o persoan care a expediat un produs accizabil n regim suspensiv nu primete documentul administrativ de nsoire certificat, n termen de 45 de zile de la data expedierii produsului, are obligaia ca n urmtoarele 5 zile s depun declaraia de accize la autoritatea fiscal competent i s plteasc accizele pentru produsul respectiv n termen de 7 zile de la data expirrii termenului de primire a acelui document. n cazul produselor energetice deplasate n regim suspensiv prin conducte fixe, antrepozitul fiscal expeditor are obligaia de a asigura autoritilor fiscale competente, la cererea acestora, informaii exacte i actuale cu privire la deplasarea produselor energetice. 109

n cazul deplasrii unui produs accizabil ntre un antrepozit fiscal din Romnia i un birou vamal de ieire din teritoriul comunitar sau ntre un birou vamal de intrare n teritoriul comunitar i un antrepozit fiscal din Romnia, acciza se suspend dac sunt ndeplinite condiiile prevzute de norme. n cazul deplasrii unui produs accizabil ntre un antrepozit fiscal din Romnia i un birou vamal de ieire din teritoriul comunitar, regimul suspensiv este descrcat prin dovada emis de biroul vamal de ieire din teritoriul comunitar, care confirm c produsele au prsit efectiv acest teritoriu. Acel birou vamal trebuie s trimit napoi expeditorului exemplarul certificat al documentului administrativ de nsoire care i este destinat, n termen de 15 zile de la data realizrii efective a exportului. Deplasarea produselor accizabile puse n liber circulaie de ctre un importator care deine autorizaie unic pentru proceduri vamale simplificate, eliberat de autoritatea competent din alt stat membru, iar produsele sunt eliberate pentru consum n Romnia, se poate efectua n regim suspensiv, dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: a. importatorul este autorizat de autoritatea competent din statul su pentru efectuarea de operaiuni cu produse accizabile n regim suspensiv; b. importatorul deine cod de accize n statul membru de autorizare; c. deplasarea are loc ntre: 1. un birou vamal de intrare din Romnia i un antrepozit fiscal, un operator nregistrat sau un operator nenregistrat din Romnia; 2. un birou vamal de intrare n teritoriul comunitar situat n alt stat membru participant la aplicarea procedurii vamale simplificate i un antrepozit fiscal, un operator nregistrat sau un operator nenregistrat din Romnia, micarea produselor accizabile fiind acoperit de o procedur de tranzit care ncepe la frontier; 3. un birou vamal de intrare n teritoriul comunitar situat ntr-un stat membru neparticipant la aplicarea procedurii vamale simplificate i un antrepozit fiscal, un operator nregistrat sau un operator nenregistrat din Romnia, micarea produselor accizabile fiind acoperit de o procedur de tranzit care ncepe la frontier; d. produsele accizabile sunt nsoite de minimum 3 exemplare ale documentului administrativ de nsoire sau ale documentului administrativ unic. Aceste prevederi se aplic i n cazul importatorului nregistrat n Romnia care deine autorizaie unic pentru proceduri vamale simplificate, eliberat de autoritatea vamal din 110

Romnia, iar produsele sunt eliberate pentru consum n alt stat membru participant la aplicarea procedurii vamale simplificate. Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibil la data cnd produsul este eliberat pentru consum n Romnia. n cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentru un produs accizabil devine exigibil la data cnd se constat o pierdere sau o lips a produsului accizabil.Aceasta prevedere nu se aplic i plata accizei nu se datoreaz dac pierderea sau lipsa intervine n perioada n care produsul accizabil se afl ntr-un regim suspensiv i sunt ndeplinite oricare dintre urmtoarele condiii: a. produsul nu este disponibil pentru a fi folosit n Romnia datorit vrsrii, spargerii, incendierii, inundaiilor sau altor cazuri de for major, dar numai n situaia n care autoritii fiscale competente i se prezint dovezi satisfctoare cu privire la evenimentul respectiv, mpreun cu informaia privind cantitatea de produs care nu este disponibil pentru a fi folosit n Romnia; b. produsul nu este disponibil pentru a fi folosit n Romnia datorit evaporrii sau altor cauze care reprezint rezultatul natural al producerii, deinerii sau deplasrii produsului, dar numai n situaia n care cantitatea de produs care nu este disponibil pentru a fi folosit n Romnia nu depete limitele prevzute n norme. n cazul unui produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize, acciza devine exigibil la data la care produsul este utilizat n orice scop care nu este n conformitate cu scutirea. n cazul unui produs energetic, pentru care acciza nu a fost anterior exigibil, acciza devine exigibil la data la care produsul energetic este oferit spre vnzare ori la care este utilizat drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru nclzire. n cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibil i care este depozitat ntr-un antrepozit fiscal pentru care se revoc ori se anuleaz autorizaia, acciza devine exigibil la data comunicrii revocrii sau anulrii autorizaiei pentru produsele accizabile ce pot fi eliberate pentru consum. Accizele se calculeaz n cota i rata de schimb n vigoare, la momentul n care acciza devine exigibil. Pentru produsele energetice contaminate sau combinate n mod accidental, returnate antrepozitului fiscal pentru reciclare, accizele pltite vor putea fi restituite n condiiile prevzute n norme. 111

Pentru buturile alcoolice i produsele din tutun retrase de pe pia, dac starea sau vechimea acestora le face improprii consumului, accizele pltite pot fi restituite n condiiile prevzute n norme. Acciza restituit nu poate depi suma efectiv pltit. n cazul n care produsele supuse accizelor, care au fost eliberate deja n consum ntrun stat membru, sunt deinute n scopuri comerciale n Romnia, acciza va fi perceput n Romnia. Potrivit Codului Fiscal sunt considerate scopuri comerciale toate scopurile, altele dect nevoile proprii ale persoanelor fizice. Acciza este datorat, dup caz, de ctre comerciantul din Romnia sau de persoana care primete produsele pentru utilizare n Romnia. Comerciantul sau persoana trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: a. naintea expedierii produselor s dea o declaraie autoritilor fiscale competente n legtur cu locul unde urmeaz s fie primite acestea i s garanteze plata accizelor; b. s plteasc accizele; c. s se supun oricror controale care s permit autoritii fiscale competente confirmarea primirii efective a mrfurilor i plata corespunztoare a accizelor. n cazul produselor supuse accizelor, care au fost deja eliberate n consum n Romnia i care sunt livrate ntr-un alt stat membru, comerciantul care a efectuat livrarea poate beneficia de restituirea accizelor pltite n Romnia. Documentul de nsoire simplificat se ntocmete de ctre expeditor n 3 exemplare i se utilizeaz dup cum urmeaz: a. primul exemplar rmne la expeditor; b. exemplarele 2 i 3 ale documentului de nsoire simplificat nsoesc produsele accizabile pe timpul transportului pn la primitor; c. exemplarul 2 rmne la primitorul produselor; d. exemplarul 3 trebuie s fie restituit expeditorului cu certificarea recepiei i cu menionarea tratamentului fiscal ulterior al mrfurilor n statul membru de destinaie, dac furnizorul solicit n mod expres acest lucru n cadrul unei cereri de restituire de accize. Un comerciant n timpul activitii sale poate s solicite restituirea accizelor aferente produselor accizabile care au fost eliberate n consum n Romnia, atunci cnd aceste produse sunt destinate consumului n alt stat membru, cu respectarea urmtoarelor condiii: 112

a. nainte de expedierea produselor, comerciantul expeditor trebuie s fac o cerere de restituire la autoritatea fiscal competent i s fac dovada c acciza a fost pltit; b. livrarea produselor ctre statul membru de destinaie se face n conformitate cu prevederile legale; c. comerciantul expeditor trebuie s prezinte autoritii fiscale competente copia returnat a documentului, certificat de ctre destinatar, care trebuie s fie nsoit de un document care s ateste c acciza a fost pltit n statul membru de destinaie. De asemenea, comerciantul expeditor va prezenta adresa biroului autoritii fiscale competente din statul membru de destinaie i data de acceptare a declaraiei destinatarului de ctre autoritatea fiscal competent a statului membru de destinaie, mpreun cu numrul de nregistrare a acestei declaraii. Pentru produsele supuse accizelor, care sunt marcate i eliberate n consum n Romnia, se pot restitui accizele de ctre autoritatea fiscal competent, dac aceast autoritate a stabilit c marcajele respective au fost distruse n condiiile prevzute n norme. Pentru produsele supuse accizelor i eliberate n consum n alt stat membru, achiziionate de ctre persoane fizice pentru nevoile proprii i transportate de ele nsele, accizele se datoreaz n statul membru n care produsele au fost achiziionate. Produsele achiziionate i transportate n cantiti superioare limitelor prevzute n norme i destinate consumului n Romnia se consider a fi achiziionate n scopuri comerciale i, n acest caz, se datoreaz acciza n Romnia. Acciza devine exigibil n Romnia i pentru cantitile de produse energetice eliberate n consum ntr-un alt stat membru i transportate de persoane fizice sau n numele acestora, folosind modaliti de transport atipic. Se consider modaliti de transport atipic transportul carburantului altfel dect n rezervoarele autovehiculelor sau n canistre de rezerv adecvate, precum i transportul de produse de nclzire lichide altfel dect n autocisterne utilizate n numele comercianilor profesioniti. Produsele supuse accizelor, cumprate de ctre persoane care nu au calitatea de antrepozitar autorizat sau de operator nregistrat ori nenregistrat i care sunt expediate sau transportate direct ori indirect de ctre vnztor sau n numele acestuia, sunt supuse accizelor n statul membru de destinaie. Statul membru de destinaie este statul membru n care sosete trimiterea sau transportul de produse accizabile.

113

Livrarea produselor supuse accizelor, eliberate deja n consum ntr-un stat membru i care sunt expediate sau transportate direct ori indirect de ctre vnztor sau n numele acestuia ctre o persoan, stabilit ntr-un alt stat membru, face ca acciza s fie datorat pentru respectivele produse n statul membru de destinaie. n aceast situaie, accizele pltite n statul membru de provenien a bunurilor vor fi rambursate la cererea vnztorului. Acciza statului membru de destinaie va fi datorat de vnztor n momentul efecturii livrrii. Statul membru n care vnztorul este stabilit trebuie s se asigure c acesta este n msur s ndeplineasc urmtoarele cerine: a. s garanteze plata accizelor n condiiile fixate de statul membru de destinaie naintea expedierii produselor i s asigure plata accizelor dup sosirea produselor; b. s in contabilitatea livrrilor de produse. Pentru produsele supuse accizelor provenite dintr-un alt stat membru, antrepozitarul autorizat expeditor poate desemna un reprezentant fiscal. Reprezentantul fiscal trebuie s fie stabilit n Romnia i nregistrat la autoritatea fiscal competent. Reprezentantul fiscal trebuie ca n locul i n numele destinatarului, care nu are calitatea de antrepozitar autorizat, s respecte urmtoarele cerine: a. s garanteze plata accizelor, n condiiile stabilite de autoritile fiscale competente din statul membru de destinaie; b. s plteasc accizele la momentul recepionrii mrfurilor, conform procedurilor stabilite prin norme; c. s in contabilitatea livrrilor de produse; d. s indice autoritii fiscale competente locul n care sunt livrate mrfurile. Operatorii nregistrai i nenregistrai, precum i reprezentanii fiscali au obligaia de a transmite autoritii fiscale competente o situaie lunar privind achiziiile i livrrile de produse accizabile, pn la data de 15 inclusiv a lunii urmtoare celei la care se refer situaia, n condiiile stabilite prin norme. Autoritatea fiscal competent va lua msuri pentru ntocmirea unei baze de date electronice care s conin o list a persoanelor autorizate ca antrepozitari i operatori nregistrai, precum i o list a locurilor autorizate ca antrepozite fiscale.

114

Persoanelor autorizate ca antrepozitari i operatori nregistrai, precum i locurilor autorizate ca antrepozite fiscale li se va atribui de ctre autoritatea fiscal competent un cod de accize. Autoritatea fiscal competent va lua msuri pentru ca persoanelor implicate n circulaia intracomunitar a produselor supuse accizelor s li se permit s obin confirmarea informaiilor deinute. Orice informaie comunicat, indiferent n ce fel, este de natur confidenial, este supus obligaiei secretului fiscal i beneficiaz de protecia aplicat informaiilor similare, conform legislaiei naionale a statului membru care o primete.

115

8.1.5. Obligatiile platitorilor de accize

Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plat a accizelor este pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care acciza devine exigibil. Prin excepie, termenul de plat a accizelor este: a. n cazul operatorilor nregistrai - ziua lucrtoare imediat urmtoare celei n care au fost recepionate produsele accizabile; b. n cazul furnizorilor autorizai de energie electric sau de gaz natural - data de 25 a lunii urmtoare celei n care a avut loc facturarea ctre consumatorul final. n cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat ntr-un regim suspensiv, momentul plii accizelor este momentul nregistrrii declaraiei vamale de import. Orice pltitor de accize prevzut la prezentul capitol are obligaia de a depune lunar la autoritatea fiscal competent o declaraie de accize, indiferent dac se datoreaz sau nu plata accizei pentru luna respectiv. Prin excepie, operatorul nenregistrat are obligaia de a depune declaraia de accize pentru fiecare operaiune n parte. Declaraiile de accize se depun la autoritatea fiscal competent de ctre pltitorii de accize, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei la care se refer declaraia. Pentru produsele accizabile, altele dect cele marcate, care sunt transportate sau deinute n afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie s fie dovedit folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 5 zile. Aceast prevedere nu este aplicabil pentru produsele accizabile transportate sau deinute de ctre alte persoane dect comercianii, n msura n care aceste produse sunt ambalate n pachete destinate vnzrii cu amnuntul. Toate transporturile de produse accizabile sunt nsoite de un document, astfel: a. micarea produselor accizabile n regim suspensiv este nsoit de documentul administrativ de nsoire; b. micarea produselor accizabile eliberate pentru consum este nsoit de factura ce va reflecta cuantumul accizei, modelul acesteia fiind precizat n norme; c. transportul de produse accizabile, cnd acciza a fost pltit, este nsoit de factur sau aviz de nsoire, precum i de documentul de nsoire simplificat, dup caz.

116

Orice pltitor de accize are obligaia de a ine registre contabile precise, conform legislaiei n vigoare, care s conin suficiente informaii pentru ca autoritile fiscale s poat verifica respectarea prevederilor legale. Orice pltitor de accize poart rspunderea pentru calcularea corect i plata la termenul legal a accizelor ctre bugetul de stat i pentru depunerea la termenul legal a declaraiilor de accize la autoritatea fiscal competent. Lunar, pn la data de 15 a fiecrei luni, pentru luna precedent, antrepozitarii autorizai pentru producie sunt obligai s depun la autoritatea fiscal competent o situaie, care s conin informaii cu privire la stocul de materii prime i produse finite la nceputul lunii, achiziiile de materii prime, cantitatea fabricat n cursul lunii, stocul de produse finite i materii prime la sfritul lunii de raportare i cantitatea de produse livrate. Antrepozitarul autorizat - dup acceptarea condiiilor de autorizare a antrepozitului fiscal -, operatorul nregistrat, operatorul nenregistrat i reprezentantul fiscal au obligaia depunerii la autoritatea fiscal competent a unei garanii, care s asigure plata accizelor care pot deveni exigibile. Valoarea garaniei va fi analizat periodic, pentru a reflecta orice schimbri n volumul afacerii sau n nivelul de accize datorat.

8.1.6. Scutiri la plata accizelor

Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci cand sunt destinate pentru: livrarea in contextu relatiilor consulare sau diplomatice; organizatiile internationale, recunoscute ca atare de catre utoritatile publice din Romania, si membrii acestor organizatii, in limitele si in conditiile stabilite prin conventiile internationale, care pun bazele acestor organizatii, ori prin acorduri incheiate la nivel statal sau guvernamental; fortele armate apartinand oricarui stat parte a Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), cu exceptia Fortelor Armate ale Romaniei, precum si pentr personalul civil care le insoteste sau pentru aprovizionarea popotelor ori cantinelor acestora;

117

consumul aflat sub incidenta unui acord incheiat cu tari nemembre sau organizatii internationale, cu conditia ca un astfel de acord sa fie permis ori autorizat cu privire la scutirea de taxa pe valoarea adaugata.

Accizele nu se aplica pentru importul de produse accizabile aflate in bagajul calatorilor si al altor persoane fizice, cu domiciliul in Romania sau in strainatate, in anumite limite si conditii. Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic si alte produse alcoolice, atuci cand sunt: complet denaturate, conform prescriptiilor legale; denaturate si utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman; utilizate pentru producerea otelului; utilizate pentru producerea de medicamente; utilizate pentru producerea de arome alimentare destinate prepararii de alimente sau bauturi nealcoolice ce au o concentratie ce nu depaseste 1,2% din volum; utilizate in scop medical in spitale si farmacii; utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fara crema, cu conditia ca in fiecare caz concentratia de alcool sa nu depaseasca 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intra in compozitia ciocolatei si 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intra in compozitia altor produse. Este scutit de la plata accizelor tutunul prelucrat, atunci cand este destinat in exclusivitate testelor stiintifice si celor privind calitatea produselor. Scutirile pentru produsele energetice si pentru energia electrica se refera la: produsele energetice livrate in vederea utilizarii drept combustibil pentru motor de aeronave, altele decat aviatia turistica in scop privat. Prin aviatia turistica in scop privat se intelege utilizarea unei aeronave de catre proprietarul sau sau de catre persoana fizica sau juridica ce o detine cu titlu de inchiriere sau cu un alt titlu, in alte scopuri decat cele comerciale si, in special, altele decat transportul de persoane ori de marfuri sau prestari de servicii cu titu oneros ori pentru nevoile autoritatilor publice;

118

produsele energetice livrate in vederea utilizarii drept combustibil pentru motor pentru navigatia in apele comunitare si pentru navigatia pe caile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, altele decat pentru navigatia ambarcatiunilor private de agrement. De asemenea, este scutita de la plata accizelor si electricitatea produsa la bordul ambarcatiunilor;

produsele energetice si energia electrica utilizate pentru productia de energie electrica, precum si energia electrica utilizata pentru mentinerea capacitatii de a produce energie electrica;

produsele energetice si energia electrica utilizate pentru productia combinata de energie electrica si energie termica; produsele energetice folosite de gospodarii si/sau de organizatii de caritate; produsele energetice injectate in furnale sau in alte agregate industriale in scop de reducere chimica, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal; orice produs energetic care este scos de la rezerva de stat sau rezerv de mobilizare, fiind acordat gratuit in scop de ajutor umanitar; orice produs energetic achizitionat direct de la operatori economici producatori, importatori sau distribuitori, utilizat drept combustibil pentru incalzirea spitalelor, sanatoriilor, azilurilor de batrani, orfelinatelor si altor institutii de asistenta sociala, institutiilor de invatamant si lacasurilor de cult;

energia electrica produsa din surse regenerabile de energie etc.

8.2. Alte produse accizabile

Urmatoarele produse sunt supuse accizelor: cafea verde; cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori; cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila; confectii din blanuri naturale, cu exceptia celor de iepure, oaie si capra; articole din cristal; bijuterii din aur si/sau din platina, cu exceptia verighetelor; produselor de parfumerie; arme si armele de vanatoare, altele decat cele de uz militar;

119

iahturi si alte nave si ambarcaiuni cu sau fara motor pentru agrement; motoare cu capacitate de peste 25 CP destinate iahturilor si altor nave si ambarcatiuni pentru agrement.

Pentru cafeaua verde, cafeaua prajita si cafeaua solubila nivelul accizelor este exprimat sub forma unor cote fixe pe unitatea pe produs. Pentru iahturi si alte nave si ambaratiuni cu sau fara motor pentru agrement, nivelul accizelor poate fi intre 0 si 50% si va fi stabilit diferentiat pe baza unor criterii. Pentru cafea verde, cafea prajita si cafea solubila, accizele se datoreaza o singura data si se calculeaza prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de masura asupra cantitatilor intrate pe teritoriul Romaniei. Pentru amestecurile de cafea solubila intrate pe teritoriul Romaniei, accizele se datoreza si se calculeaza numai pentru cantitatea de cafea solubila continuta in amestecuri. In cazul celorlalte produse accizabile, accizele preced taxa pe valoarea adaugata si se calculeaza o singura data prin aplicarea cotelor procentuale prevazute de lege asupra bazei de impozitare, care reprezinta: pentru produsele provenite din productia interna pretul de livrare al producatorului, mai putin acciza; pentru produsele provenite din teritoriul comunitar preturile de achizitie; pentru produsele provenite din afara teritoriului comunitar valoarea in vama, stabilita potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale. Pentru aceste produse accizabile, Codul fiscal prevede si o serie de scutiri, cum ar fi: produsele exportate direct de operatorii economici producatori sau prin operatorii economici care isi desfasoara activitatea pe baza de comision. Beneficiaza de regimul de scutire numai produsele exportate, direct sau prin operatorii economici comisionari, de catre producatorii care detin in proprietate utilajele si instalatiile de productie necesare pentru acestor produse; produsele aflate in regimuri vamele suspensive. Pentru produsele aflate in aceste regimuri, scutirea se acorda cu conditia depunerii de catre operatorul economic a unei garantii egale cu valoarea accizelor aferente; orice produs importat, provenit din donatii sau finantat direct din imprumuturi nerambursabile, precum si din cooperare stiintifica si tehnica, acordat realizarea

120

institutiilor de invatamant, sanatate si cultura, ministerelor si altor organe ale administratiei publice; produsele livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare, pe perioada in care au acest regim. Operatorii economici care exporta sau care livreaza intr-un alt stat membru sortimente de cafea obtinute din operatiuni proprii de prelucrare a cafelei achizitionate direct de catre acestia din alte state membre sau din import pot solicita autoritatilor fiscale competente, pe baza de documente justificative, restituirea accizelor virate la bugetul de stat, aferente cantitatilor de cafea exportata sau livrata in alt stat membru. Benefiziaza de regimul de restituire a accizelor virate bugetului de stat si operatorii economici, pentru cantitatile de cafea achizitionate direct de catre acestia dintr-un stat membru sau din import si returnate furnizorilor. Momentul exigibilitatii accizei, in cazul acestor produse, intervine: pentru produsele din productia interna, la data efectuarii livrarii, la data acordarii produselor ca dividende sau ca plata in natura, la data la care au fost consumate pentru reclama si publicitate si, respectiv, la data instainarii ori utilizarii in oricare al scop decat comercializarea; pentru produsele provenite din teritoriul comunitar, la momentul receptionarii acestora; pentru produsele importate, la data inregistrarii declaratiei vamale de import.

Pentru produsele provenite din productia interna, accizele se platesc la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila. Pentru alte produse accizabile, provenite din teritoriul comunitar sau din import, plata accizelor se face in ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care au fost receptionate produsele sau la momentul inregistrarii declaratiei vamale de import, dupa caz. Orice operator economic platitor de accize are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta o declaratie de accize pentru fiecare luna, indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva. Declaratiile de accize se depun la autoritatea fiscala competenta, de catre operatorii economici platitori, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia.

121

CAPITOLUL 9 PROCEDURI FISCALE

9.1. Procedura inregistrarii fiscale

Orice persoan sau entitate care este subiect ntr-un raport juridic fiscal se nregistreaz fiscal, primind un cod de identificare fiscal. Codul de identificare fiscal va fi: a. pentru persoanele juridice, cu excepia comercianilor, precum i pentru asocieri i alte entiti fr personalitate juridic, codul de nregistrare fiscal atribuit de organul fiscal competent din subordinea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal; b. pentru persoanele fizice, codul numeric personal atribuit potrivit legii speciale; c. pentru persoanele fizice care nu dein cod numeric personal, numrul de identificare fiscal atribuit de organul fiscal competent din subordinea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal; d. pentru comerciani, inclusiv pentru sucursalele comercianilor care au sediul principal al comerului n strintate, codul unic de nregistrare atribuit potrivit legii speciale; e. pentru persoanele fizice pltitoare de tax pe valoarea adugat, codul de nregistrare fiscal atribuit de organul fiscal competent din subordinea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal. Aceste persoanele se nregistreaz fiscal potrivit procedurii speciale n materie. n vederea atribuirii codului de identificare fiscal persoanele au obligaia s depun declaraie de nregistrare fiscal. Au obligaia s depun o declaraie de nregistrare fiscal i persoanele care au calitatea de angajator. Contribuabilii care obin venituri din activiti independente, pentru care plile anticipate se fac prin reinere la surs de ctre pltitorii de venituri, au obligaia, n vederea nregistrrii, s depun la organul fiscal competent declaraia de nregistrare fiscal. Declaraia de nregistrare fiscal se depune n termen de 30 de zile de la: a. data nfiinrii potrivit legii, n cazul persoanelor juridice, asocierilor i altor entiti fr personalitate juridic; 122

b. data eliberrii actului legal de funcionare, nceperii activitii, data obinerii primului venit sau dobndirii calitii de angajator, dup caz, n cazul persoanelor fizice. nregistrarea i scoaterea din eviden a pltitorilor de tax pe valoarea adugat Orice persoan impozabil care realizeaz operaiuni taxabile i/sau scutite de taxa pe valoarea adugat cu drept de deducere trebuie s solicite nregistrarea ca pltitor de tax pe valoarea adugat la organul fiscal competent din subordinea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal n urmtoarele situaii: a. la nfiinare, n mod obligatoriu, dac declar c urmeaz s realizeze o cifr de afaceri peste plafonul de scutire prevzut de dispoziiile Codului fiscal referitoare la taxa pe valoarea adugat; b. la nfiinare, dac declar c urmeaz s realizeze o cifr de afaceri sub plafonul de scutire prevzut de dispoziiile Codului fiscal referitoare la taxa pe valoarea adugat, dar opteaz pentru aplicarea regimului normal de tax pe valoarea adugat; c. dup nfiinare, n mod obligatoriu, dac depete plafonul de scutire prevzut de dispoziiile Codului fiscal referitoare la taxa pe valoarea adugat, n termen de 10 zile de la sfritul lunii n care a depit acest plafon; d. dup nfiinare, dac cifra de afaceri realizat este sub plafonul de scutire prevzut de dispoziiile Codului fiscal referitoare la taxa pe valoarea adugat, dar dorete s opteze pentru aplicarea regimului normal de tax pe valoarea adugat. Persoanele care realizeaz n exclusivitate operaiuni scutite de taxa pe valoarea adugat, iar potrivit Codului fiscal pot opta pentru taxarea acestora, trebuie s solicite nregistrarea ca pltitori de tax pe valoarea adugat. Cifra de afaceri declarat organului fiscal este cea determinat conform dispoziiilor Codului fiscal privitoare la T.V.A. n cazul persoanelor nregistrate ca pltitori de tax pe valoarea adugat, codul de identificare fiscal este precedat de litera "R". Data nregistrrii ca pltitor de tax pe valoarea adugat este: a. data comunicrii certificatului de nregistrare; b. data de nti a lunii urmtoare celei n care persoana impozabil face opiunea pentru aplicarea regimului normal de tax pe valoarea adugat; c. data de nti a lunii urmtoare celei n care persoana impozabil solicit luarea n eviden ca pltitor de tax pe valoarea adugat. 123

Orice persoan impozabil nregistrat ca pltitor de tax pe valoarea adugat, care, ulterior nregistrrii, realizeaz exclusiv operaiuni care nu dau drept de deducere, trebuie s solicite scoaterea din eviden ca pltitor de tax pe valoarea adugat, n termen de 10 zile de la sfritul lunii n care realizeaz exclusiv astfel de operaiuni. Scoaterea din eviden ca pltitor de tax pe valoarea adugat se va face ncepnd cu data de nti a lunii urmtoare celei n care persoana impozabil are obligaia s solicite aceast scoatere din eviden. Orice persoan impozabil nregistrat ca pltitor de tax pe valoarea adugat trebuie s solicite scoaterea din eviden ca pltitor de tax pe valoarea adugat n caz de ncetare a activitii, n termen de 15 zile de la data actului n care se consemneaz situaia respectiv. Scoaterea din eviden ca pltitor de tax pe valoarea adugat se va face ncepnd cu data de nti a lunii urmtoare depunerii declaraiei de meniuni. Pltitorii de impozite, taxe, contribuii i alte sume datorate bugetului general consolidat au obligaia de a meniona pe facturi, scrisori, oferte, comenzi sau pe orice alte documente emise codul de identificare fiscal propriu. Contribuabilii au obligaia de a declara organului fiscal competent din subordinea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal, n termen de 30 de zile, nfiinarea de sedii secundare. Contribuabilii cu domiciliul fiscal n Romnia au obligaia de a declara n termen de 30 de zile nfiinarea de filiale i sedii secundare n strintate. Forma i coninutul declaraiei de nregistrare fiscal Declaraia de nregistrare fiscal se ntocmete prin completarea unui formular pus la dispoziie gratuit de organul fiscal din subordinea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal i va fi nsoit de acte doveditoare ale informaiilor cuprinse n aceasta. Declaraia de nregistrare fiscal va cuprinde: datele de identificare a contribuabilului, categoriile de obligaii de plat datorate potrivit Codului fiscal, datele privind sediile secundare, datele de identificare a mputernicitului, datele privind situaia juridic a contribuabilului, precum i alte informaii necesare administrrii impozitelor, taxelor, contribuiilor i altor sume datorate bugetului general consolidat. Pe baza declaraiei de nregistrare fiscal depus organul fiscal competent din subordinea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal elibereaz certificatul de nregistrare fiscal, n termen de 15 zile de la data depunerii declaraiei. n certificatul de nregistrare fiscal se nscrie obligatoriu codul de identificare fiscal.

124

Contribuabilii care realizeaz venituri din activitatea de comer sau prestri de servicii ctre populaie sunt obligai s afieze certificatul de nregistrare fiscal n locurile unde se desfoar activitatea. n cazul pierderii, furtului sau distrugerii certificatului de nregistrare fiscal, organul fiscal va elibera un duplicat al acestuia, n baza cererii contribuabililor i a dovezii de publicare a pierderii, furtului sau distrugerii, n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a III-a. Modificrile ulterioare ale datelor din declaraia de nregistrare fiscal trebuie aduse la cunotin organului fiscal competent din subordinea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal, n termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin completarea i depunerea declaraiei de meniuni. La ncetarea condiiilor care au generat nregistrarea fiscal, contribuabilii au obligaia de a preda organelor fiscale, n vederea anulrii, certificatul de nregistrare fiscal, o dat cu depunerea declaraiei de meniuni.

Registrul contribuabililor Organul fiscal competent din subordinea Ageniei Naionale de Administrare Fiscal organizeaz evidena pltitorilor de impozite, taxe, contribuii i alte sume datorate la bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate, bugetul asigurrilor pentru omaj, n cadrul registrului contribuabililor, care conine: a. datele de identificare a contribuabilului; b. categoriile de obligaii fiscale de plat datorate potrivit legii, denumite vector fiscal; c. alte informaii necesare administrrii obligaiilor fiscale. Aceste datele se completeaz pe baza informaiilor comunicate de contribuabili, de oficiul registrului comerului, de serviciul de eviden a populaiei, de la alte autoriti i instituii, precum i din constatrile proprii ale organului fiscal. Datele din registrul contribuabililor pot fi modificate din oficiu ori de cte ori se constat c acestea nu corespund strii de fapt reale i vor fi comunicate contribuabililor. Modificarea din oficiu a domiciliului fiscal pe baza constatrilor fcute se face printr-o decizie emis de organul fiscal competent, dup ascultarea prealabil a contribuabilului. Contribuabilii persoane juridice sau orice alte entiti fr personalitate juridic, care, n toate cazurile, n decurs de 12 luni consecutive, nu au depus declaraii fiscale i situaii financiare, nu au efectuat pli datorate ctre bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul 125

Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate, bugetul asigurrilor pentru omaj i crora, la cerere, nici nu li s-a aprobat de ctre organul fiscal competent o msur privind ndeplinirea obligaiilor lor fiscale, vor fi trecui ntr-o eviden special. n vederea stabilirii strii de fapt fiscale i a obligaiilor fiscale de plat datorate, contribuabilii sunt obligai s conduc evidene fiscale, potrivit actelor normative n vigoare. Evidenele contabile i fiscale vor fi pstrate la domiciliul fiscal al contribuabilului sau la sediile secundare, dup caz. Dispoziiile legale privind pstrarea, arhivarea i limba folosit pentru evidenele contabile sunt aplicabile i pentru evidenele fiscale. n cazul n care evidenele contabile i fiscale sunt inute cu ajutorul sistemelor electronice de gestiune, pe lng datele arhivate n format electronic contribuabilul este obligat s pstreze i s prezinte aplicaiile informatice cu ajutorul crora le-a generat. Contribuabilii sunt obligai s evidenieze veniturile realizate i cheltuielile efectuate din activitile desfurate, prin ntocmirea registrelor sau a oricror alte documente prevzute de lege. Contribuabilii sunt obligai s utilizeze pentru activitatea desfurat documente primare i de eviden contabil stabilite prin lege, achiziionate numai de la unitile stabilite prin normele legale n vigoare, i s completeze integral rubricile formularelor, corespunztor operaiunilor nregistrate. Organul fiscal poate lua n considerare orice evidene relevante pentru impunere inute de contribuabil. Declaraia fiscal Declaraia fiscal se depune de ctre persoanele obligate potrivit Codului fiscal, la termenele stabilite de acesta. n cazul n care Codul fiscal nu prevede, Ministerul Finanelor Publice va stabili termenul de depunere a declaraiei fiscale. Obligaia de a depune declaraie fiscal se menine i n cazurile n care: a. a fost efectuat plata obligaiei fiscale; b. obligaia fiscal respectiv este scutit la plat, conform reglementrilor legale; c. organul fiscal a stabilit din oficiu baza de impunere i obligaia fiscal. n caz de inactivitate temporar sau n cazul obligaiilor de declarare a unor venituri care, potrivit legii, sunt scutite la plata impozitului pe venit, organul fiscal competent poate aproba, la cererea contribuabilului, alte termene sau condiii de depunere a declaraiilor fiscale, n funcie de necesitile administrrii obligaiilor fiscale. Asupra termenelor i 126

condiiilor va decide organul fiscal potrivit competenelor aprobate prin ordin al ministrului finanelor publice. Declaraia fiscal se ntocmete prin completarea unui formular pus la dispoziie gratuit de organul fiscal. n declaraia fiscal contribuabilul trebuie s calculeze cuantumul obligaiei fiscale, dac acest lucru este prevzut de lege. Contribuabilul are obligaia de a completa declaraiile fiscale nscriind corect, complet i cu bun-credin informaiile prevzute de formular, corespunztoare situaiei sale fiscale. Declaraia fiscal se semneaz de ctre contribuabil sau de ctre mputernicit. Obligaia de semnare a declaraiei fiscale se consider a fi ndeplinit i n urmtoarele situaii: a. n cazul transmiterii declaraiilor fiscale prin sistemul electronic de pli. Data depunerii declaraiei se consider a fi data debitrii contului pltitorului n baza acesteia; b. n cazul transmiterii declaraiilor fiscale prin sisteme electronice de transmitere la distan. Declaraia fiscal trebuie nsoit de documentaia cerut de prevederile legale. Pentru anumite categorii de obligaii fiscale, stabilite prin ordin al ministrului finanelor publice, organul fiscal poate transmite contribuabililor formularele de declarare a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat, instruciunile de completare a acestora, alte informaii utile, precum i plicurile preadresate. n acest caz, contravaloarea corespondenei se suport de ctre organul fiscal. Declaraia fiscal se depune la registratura organului fiscal competent sau la pot prin scrisoare recomandat. Declaraia fiscal poate fi transmis prin mijloace electronice sau prin sisteme de transmitere la distan, conform procedurii stabilite prin ordin al ministrului finanelor publice. Declaraiile fiscale pot fi redactate de organul fiscal sub form de proces-verbal, dac din motive independente de voina contribuabilului acesta este n imposibilitatea de a scrie. Data depunerii declaraiei fiscale este data nregistrrii acesteia la organul fiscal sau data depunerii la pot, dup caz. Nedepunerea declaraiei fiscale d dreptul organului fiscal s procedeze la stabilirea din oficiu a obligaiilor fiscale prin estimarea bazei de impunere. Stabilirea din oficiu a obligaiilor fiscale nu se poate face nainte de mplinirea unui termen de 15 zile de la ntiinarea contribuabilului privind depirea termenului legal de depunere a declaraiei fiscale. 127

Declaraiile fiscale pot fi corectate de ctre contribuabil, din proprie iniiativ.

9.2. Procedura stabilirii si declararii impozitelor si taxelor

Impozitele, taxele, contribuiile i alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel: a. prin declaraie fiscal; b. prin decizie emis de organul fiscal. Aceste modalitati de stabilire sunt aplicabile i n cazurile n care impozitele, taxele, contribuiile i alte sume datorate bugetului general consolidat sunt scutite la plat conform reglementrilor legale, precum i n cazul unei rambursri de tax pe valoarea adugat. Decizia de impunere se emite de organul fiscal competent. Organul fiscal emite decizie de impunere ori de cte ori acesta modific baza de impunere. Pentru creanele administrate de Ministerul Finanelor Publice prin Agenia Naional de Administrare Fiscal, prin ordin al ministrului finanelor publice se pot stabili i alte competene pentru emiterea deciziilor de impunere ca urmare a inspeciei fiscale. Decizia de impunere se emite, dac este necesar, i n cazul n care nu s-a emis decizie referitoare la baza de impunere. n situaia n care legea nu prevede obligaia de calculare a impozitului, declaraia fiscal este asimilat unei decizii referitoare la baza de impunere. Decizia de impunere i decizia referitoare la obligaiile de plat accesorii constituie i ntiinri de plat, de la data comunicrii acestora. Decizia de impunere trebuie s ndeplineasc condiiile prevazute de Codul Fiscala. Decizia deimpunere trebuie s mai cuprind, i categoria de impozit, tax, contribuie sau alt sum datorat bugetului general consolidat, baza de impunere, precum i cuantumul acestora, pentru fiecare perioad impozabil. Sunt asimilate deciziilor de impunere i urmtoarele acte administrative fiscale: a. deciziile privind rambursri de tax pe valoarea adugat i deciziile privind restituiri de impozite, taxe, contribuii i alte venituri ale bugetului general consolidat; b. deciziile referitoare la bazele de impunere;

128

c. deciziile referitoare la obligaiile de plat accesorii. Bazele de impunere se stabilesc separat, prin decizie referitoare la bazele de impunere, n urmtoarele situaii: a. cnd venitul impozabil este realizat de mai multe persoane. Decizia va cuprinde i repartizarea venitului impozabil pe fiecare persoan care a participat la realizarea venitului; b. cnd sursa venitului impozabil se afl pe raza altui organ fiscal dect cel competent teritorial. n acest caz competena de a stabili baza de impunere o deine organul fiscal pe raza cruia se afl sursa venitului. Dac venitul impozabil este realizat de mai multe persoane, atunci acestea pot s-i numeasc un mputernicit comun n relaia cu organul fiscal. Cuantumul obligaiilor fiscale se stabilete sub rezerva verificrii ulterioare. Decizia de impunere sub rezerva verificrii ulterioare poate fi desfiinat sau modificat, din iniiativa organului fiscal sau la solicitarea contribuabilului, pe baza constatrilor organului fiscal competent. Rezerva verificrii ulterioare se anuleaz numai la mplinirea termenului de prescripie sau ca urmare a inspeciei fiscale efectuate n cadrul termenului de prescripie. Prescripia dreptului de a stabili obligaii fiscale Dreptul organului fiscal de a stabili obligaii fiscale se prescrie n termen de 5 ani, cu excepia cazului n care legea dispune altfel. Termenul de prescripie a dreptului ncepe s curg de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui n care s-a nscut creana fiscal, dac legea nu dispune altfel. Dreptul de a stabili obligaii fiscale se prescrie n termen de 10 ani n cazul n care acestea rezult din svrirea unei fapte prevzute de legea penal. Termenul curge de la data svririi faptei ce constituie infraciune sancionat ca atare printr-o hotrre judectoreasc definitiv. Termenele de prescriptie se ntrerup i se suspend n cazurile i n condiiile stabilite de lege pentru ntreruperea i suspendarea termenului de prescripie a dreptului la aciune potrivit dreptului comun. Termenul de prescripie a dreptului de stabilire a obligaiei fiscale se suspend pe perioada cuprins ntre momentul nceperii inspeciei fiscale i momentul emiterii deciziei de impunere ca urmare a efecturii inspeciei fiscale.

129

Dac organul fiscal constat mplinirea termenului de prescripie a dreptului de stabilire a obligaiei fiscale, va proceda la ncetarea procedurii de emitere a titlului de crean fiscal.

9.3. Plata impozitelor si taxelor

Plile ctre organele fiscale se efectueaz prin intermediul bncilor, trezoreriilor i al altor instituii autorizate s deruleze operaiuni de plat. Plata obligaiilor fiscale se efectueaz de ctre debitori, distinct, pe fiecare impozit, tax, contribuie i alte sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv dobnzi i penaliti de ntrziere. n cazul stingerii prin plat a obligaiilor fiscale, momentul plii este: a. n cazul plilor n numerar, data nscris n documentul de plat eliberat de organele sau persoanele abilitate de organul fiscal; b. n cazul plilor efectuate prin mandat potal, data potei, nscris pe mandatul potal; c. n cazul plilor efectuate prin decontare bancar, data la care bncile debiteaz contul pltitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, astfel cum aceast informaie este transmis prin mesajul electronic de plat de ctre instituia bancar iniiatoare; d. pentru obligaiile fiscale care se sting prin anulare de timbre fiscale mobile, data nregistrrii la organul competent a documentului sau a actului pentru care s-au depus i anulat timbrele datorate potrivit legii. Dac un contribuabil datoreaz mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuii i alte sume reprezentnd creane fiscale, iar suma pltit nu este suficient pentru a stinge toate datoriile, atunci se stinge creana fiscal stabilit de contribuabil conform numrului de eviden a plii nscris pe ordinul de plat pentru Trezoreria Statului. n situaia n care contribuabilul nu stabilete creana fiscal ce urmeaz a fi stins, organul fiscal competent va efectua stingerea obligaiilor fiscale n urmtoarea ordine: a. sume datorate n contul ratelor din graficele de plat a obligaiilor fiscale, pentru care s-au aprobat ealonri i/sau amnri la plat, precum i dobnzile datorate pe perioada ealonrii i/sau amnrii la plat i calculate conform legii;

130

b. obligaii fiscale principale cu termene de plat n anul curent, precum i accesoriile acestora, n ordinea vechimii; c. obligaii fiscale datorate i neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, n ordinea vechimii, pn la stingerea integral a acestora; d. dobnzi, penaliti de ntrziere aferente obligaiilor fiscale; e. obligaii fiscale cu termene de plat viitoare, la solicitarea debitorului. Pentru creanele bugetelor locale, din categoria obligaiilor fiscale, se sting cu prioritate obligaiile stabilite ca urmare a inspeciei fiscale. Creditorul fiscal care administreaz creanele fiscale va ntiina debitorul despre msura luat, n termen de 10 zile de la data efecturii stingerii. Prin compensare se sting creanele administrate de Ministerul Finanelor Publice cu creanele debitorului reprezentnd sume de rambursat sau de restituit de la buget, pn la concurena celei mai mici sume, cnd ambele pri dobndesc reciproc att calitatea de creditor, ct i pe cea de debitor, dac legea nu prevede altfel. Creanele fiscale administrate de unitile administrativ-teritoriale se sting prin compensarea cu creanele debitorului reprezentnd sume de restituit de la bugetele locale, pn la concurena celei mai mici sume, cnd ambele pri dobndesc reciproc att calitatea de creditor, ct i pe cea de debitor. Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau nainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia. Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de cte ori constat existena unor creane reciproce, cu excepia sumelor negative din deconturile de tax pe valoarea adugat fr opiune de rambursare. Compensarea creanelor debitorului se va efectua cu obligaii datorate aceluiai buget, urmnd ca din diferena rmas s fie compensate obligaiile datorate altor bugete, n urmtoarea ordine: a. bugetul de stat; b. fondul de risc pentru garanii de stat, pentru mprumuturi externe; c. bugetul asigurrilor sociale de stat; d. bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate; e. bugetul asigurrilor pentru omaj. Organul competent va ntiina n scris debitorul despre msura compensrii luate, n termen de 7 zile de la data efecturii operaiunii. Pot fi restituite, la cerere, debitorului urmtoarele sume: 131

a. cele pltite fr existena unui titlu de crean; b. cele pltite n plus fa de obligaia fiscal; c. cele pltite ca urmare a unei erori de calcul; d. cele pltite ca urmare a aplicrii eronate a prevederilor legale; e. cele de rambursat de la bugetul de stat; f. cele stabilite prin hotrri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii; g. cele rmase dup efectuarea distribuirii; h. cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din reinerile prin poprire, dup caz, n temeiul hotrrii judectoreti prin care se dispune desfiinarea executrii silite. Prin excepie, sumele de restituit reprezentnd diferene de impozite rezultate din regularizarea anual a impozitului pe venit datorat de persoanele fizice se restituie din oficiu de organele fiscale competente, n termen de cel mult 60 de zile de la data comunicrii deciziei de impunere. Diferenele de impozit pe venit de restituit mai mici de 5 lei vor rmne n evidena fiscal spre a fi compensate cu datorii viitoare, urmnd a se restitui atunci cnd suma cumulat a acestora depete limita menionat. Prin excepie, diferenele mai mici de 5 lei se vor putea restitui n numerar numai la solicitarea contribuabilului. n cazul restituirii sumelor n valut confiscate, aceasta se realizeaz conform legii, n lei la cursul de referin al pieei valutare pentru euro, comunicat de Banca Naional a Romniei, de la data rmnerii definitive i irevocabile a hotrrii judectoreti prin care se dispune restituirea. Dac debitorul nregistreaz obligaii fiscale restante, sumele se vor restitui numai dup efectuarea compensrii. n cazul n care suma de rambursat sau de restituit este mai mic dect obligaiile fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pn la concurena sumei de rambursat sau de restituit. n cazul n care suma de rambursat sau de restituit este mai mare dect suma reprezentnd obligaii fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pn la concurena obligaiilor fiscale restante, diferena rezultat restituindu-se debitorului. Pentru neachitarea la termenul de scaden de ctre debitor a obligaiilor de plat, se datoreaz dup acest termen dobnzi i penaliti de ntrziere. Nu se datoreaz dobnzi i

132

penaliti de ntrziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobnzi i penaliti de ntrziere. Dobnzile se calculeaz pentru fiecare zi, ncepnd cu ziua imediat urmtoare termenului de scaden i pn la data stingerii sumei datorate inclusiv. Prin excepie, se datoreaz dobnzi dup cum urmeaz: a. pentru diferenele de impozite, taxe, contribuii, precum i cele administrate de organele vamale, stabilite de organele competente, dobnzile se datoreaz ncepnd cu ziua imediat urmtoare scadenei impozitului, taxei sau contribuiei, pentru care s-a stabilit diferena, pn la data stingerii acesteia inclusiv; b. pentru impozitele, taxele i contribuiile stinse prin executare silit, pn la data ntocmirii procesului-verbal de distribuire inclusiv. n cazul plii preului n rate, dobnzile se calculeaz pn la data ntocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului. Pentru suma rmas de plat dobnda este datorat de ctre cumprtor; c. pentru impozitele, taxele i contribuiile debitorului declarat insolvabil, pn la data ncheierii procesului-verbal de constatare a insolvabilitii inclusiv. Modul de calcul al dobnzilor aferente sumelor reprezentnd eventuale diferene ntre impozitul pe profit pltit la data de 25 ianuarie a anului urmtor celui de impunere i impozitul pe profit datorat conform declaraiei de impunere ntocmite pe baza situaiei financiare anuale va fi reglementat prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finanelor publice. Pentru obligaiile fiscale neachitate la termenul de plat, reprezentnd impozitul pe venitul global, se datoreaz dobnzi dup cum urmeaz: a. pentru anul fiscal de impunere dobnzile pentru plile anticipate stabilite de organul fiscal prin decizii de pli anticipate se calculeaz pn la data plii debitului sau, dup caz, pn la data de 31 decembrie; b. dobnzile pentru sumele neachitate n anul de impunere, se calculeaz ncepnd cu data de 1 ianuarie a anului urmtor pn la data stingerii acestora, inclusiv; c. n cazul n care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anual este mai mic dect cel stabilit prin deciziile de pli anticipate, dobnzile se recalculeaz, ncepnd cu data de 1 ianuarie a anului urmtor celui de impunere, la soldul neachitat n raport cu impozitul anual stabilit prin decizia 133

de impunere anual, urmnd a se face regularizarea dobnzii n mod corespunztor. Nivelul dobnzii se stabilete prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanelor Publice, corelat cu nivelul dobnzii de referin a Bncii Naionale a Romniei, la care se adaug 10 puncte procentuale, o dat pe an, n luna decembrie, pentru anul urmtor, sau n cursul anului, dac rata dobnzii de referin se modific cu peste 5 puncte procentuale. Nedecontarea de ctre unitile bancare a sumelor cuvenite bugetului general consolidat, n termen de 3 zile lucrtoare de la data debitrii contului pltitorului, nu l exonereaz pe pltitor de obligaia de plat a sumelor respective i atrage pentru acesta dobnzi i penaliti de ntrziere, dup termenul de 3 zile. Pentru recuperarea sumelor datorate bugetului i nedecontate de unitile bancare, precum i a dobnzilor i penalitilor de ntrziere, pltitorul se poate ndrepta mpotriva unitii bancare respective. n cazul creanelor fiscale stinse prin compensare, dobnzile i penalitile de ntrziere se datoreaz pn la data stingerii inclusiv, astfel: a. pentru compensrile la cerere, data stingerii este data depunerii la organul competent a cererii de compensare; b. pentru compensrile din oficiu, data stingerii este data nregistrrii operaiei decompensare de ctre unitatea de trezorerie teritorial, conform notei de compensare ntocmite de ctre organul competent; c. pentru compensrile efectuate ca urmare a unei cereri de restituire sau de rambursare a sumei cuvenite debitorului, data stingerii este data depunerii cererii de rambursare sau de restituire. n cazul n care n urma exercitrii controlului sau analizrii cererii de compensare s-a stabilit c suma ce urmeaz a se compensa este mai mic dect suma cuprins n cererea de compensare, dobnzile i penalitile de ntrziere se recalculeaz pentru diferena rmas de la data nregistrrii cererii de compensare. Pentru obligaiile fiscale stinse prin procedurile de compensare prevzute de actele normative speciale, data stingerii este data la care se efectueaz compensarea prevzut n actul normativ care o reglementeaz sau n normele metodologice de aplicare a acestuia, aprobate prin ordin al ministrului finanelor publice. Pentru obligaiile fiscale nepltite la termen, att nainte, ct i dup deschiderea procedurii de reorganizare judiciar, se datoreaz dobnzi i penaliti de ntrziere pn la

134

data deschiderii procedurii de faliment. Pentru obligaiile fiscale nscute dup data deschiderii procedurii de faliment i nepltite la termen nu se datoreaz dobnzi i penaliti de ntrziere. Pe perioada pentru care au fost acordate nlesniri la plata obligaiilor fiscale restante se datoreaz dobnzi. Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobnd din ziua urmtoare expirrii termenului, dup caz. Acordarea dobnzilor se face la cererea contribuabililor. Nivelul dobnzii este se suport din acelai buget din care se restituie ori se ramburseaz, dup caz, sumele solicitate de ctre pltitori. Plata cu ntrziere a obligaiilor fiscale se sancioneaz cu o penalitate de ntrziere de 0,6% pentru fiecare lun i/sau pentru fiecare fraciune de lun de ntrziere, ncepnd cu data de nti a lunii urmtoare scadenei acestora pn la data stingerii acestora inclusiv. Penalitatea de ntrziere nu nltur obligaia de plat a dobnzilor. Penalitatea de ntrziere se datoreaz pn la data nceperii procedurii de executare silit. n cazul n care s-au acordat nlesniri la plat, penalitatea de ntrziere se datoreaz pn la data de nti a lunii urmtoare celei n care s-au acordat nlesnirile. Nerespectarea nlesnirilor la plat, aa cum au fost acordate, conduce la calculul penalitilor de ntrziere de la data ncetrii, conform legii, a valabilitii nlesnirilor. Nivelul penalitii de ntrziere se poate modifica anual prin legea bugetului de stat. nlesniri la plata obligaiilor fiscale La cererea temeinic justificat a contribuabililor, organul fiscal competent poate acorda pentru obligaiile fiscale restante, att naintea nceperii executrii silite, ct i n timpul efecturii acesteia, nlesniri la plat, n condiiile legii. La cererea temeinic justificat a debitorilor, persoane fizice sau juridice, creditorii bugetari locali, prin autoritile administraiei publice locale care administreaz aceste bugete, pot acorda, pentru obligaiile bugetare restante pe care le administreaz, urmtoarele nlesniri la plat: a. ealonri la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redevenelor, contribuiilor i a altor obligaii la bugetul local; b. amnri la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contribuiilor i a altor obligaii la bugetul local;

135

c. ealonri la plata dobnzilor i/sau a penalitilor de orice fel, cu excepia dobnzilor datorate pe perioada de ealonare; d. amnri i/sau scutiri ori amnri i/sau reduceri de dobnzi i/sau penaliti de ntrziere, cu excepia dobnzilor datorate pe perioada de amnare; e. scutiri sau reduceri de impozite i taxe locale, n condiiile legii. Procedura de acordare a nlesnirilor la plat pentru creanele bugetare locale se stabilete prin acte normative speciale. Pentru acordarea nlesnirilor la plat creditorii bugetari locali vor cere debitorilor constituirea de garanii.

9.4. Procedura contestarii actelor administrative fiscale

mpotriva titlului de crean, precum i mpotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestaie potrivit legii. Contestaia este o cale administrativ de atac i nu nltur dreptul la aciune al celui care se consider lezat n drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, n condiiile legii. Este ndreptit la contestaie numai cel care consider c a fost lezat n drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia. Baza de impunere i impozitul, taxa sau contribuia stabilite prin decizie de impunere se contest numai mpreun. Pot fi contestate i deciziile de impunere prin care nu sunt stabilite impozite, taxe, contribuii sau alte sume datorate bugetului general consolidat. n cazul deciziilor referitoare la baza de impunere, contestaia se poate depune de orice persoan care particip la realizarea venitului. Bazele de impunere constatate separat ntr-o decizie referitoare la baza de impunere pot fi atacate numai prin contestarea acestei decizii. Contestaia se formuleaz n scris i va cuprinde: a. datele de identificare a contestatorului; b. obiectul contestaiei; c. motivele de fapt i de drept; d. dovezile pe care se ntemeiaz;

136

e. semntura contestatorului sau a mputernicitului acestuia, precum i tampila n cazul persoanelor juridice. Dovada calitii de mputernicit al contestatorului, persoan fizic sau juridic, se face potrivit legii. Obiectul contestaiei l constituie numai sumele i msurile stabilite i nscrise de organul fiscal n titlul de crean sau n actul administrativ fiscal atacat, cu excepia contestaiei mpotriva refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal. Contestaia se depune la organul fiscal, respectiv vamal, al crui act administrativ este atacat i nu este supus taxelor de timbru. Contestaia trebuie depusa n termen de 30 de zile de la data comunicrii actului administrativ fiscal, sub sanciunea decderii. n cazul n care competena de soluionare nu aparine organului emitent al actului administrativ fiscal atacat, contestaia va fi naintat de ctre acesta, n termen de 5 zile de la nregistrare, organului de soluionare competent. n cazul n care contestaia este depus la un organ fiscal necompetent, aceasta va fi naintat, n termen de 5 zile de la data primirii, organului fiscal emitent al actului administrativ atacat. Dac actul administrativ fiscal nu conine elementele legale, contestaia poate fi depus, n termen de 3 luni de la data comunicrii actului administrativ fiscal, organului de soluionare competent. Contestaia poate fi retras de contestator pn la soluionarea acesteia. Organul de soluionare competent va comunica contestatorului decizia prin care se ia act de renunarea la contestaie. Prin retragerea contestaiei nu se pierde dreptul de a se nainta o nou contestaie n interiorul termenului general de depunere a acesteia. Contestaiile formulate mpotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum i a titlurilor de crean privind datoria vamal se soluioneaz dup cum urmeaz: a. contestaiile care au ca obiect impozite, taxe, contribuii, datorie vamal, precum i accesorii ale acestora, al cror cuantum este sub 5 miliarde lei, se soluioneaz de ctre organele competente constituite la nivelul direciilor generale unde contestatorii au domiciliul fiscal sau, dup caz, de ctre organul fiscal; b. contestaiile formulate de marii contribuabili, care au ca obiect impozite, taxe, contribuii, datorie vamal, precum i accesorii ale acestora, al cror cuantum 137

este sub 500.000 lei, se soluioneaz de ctre organele competente constituite n cadrul respectivelor direcii generale de administrare a marilor contribuabili; c. contestaiile care au ca obiect impozite, taxe, contribuii, datorie vamal, accesoriile acestora, al cror cuantum este de 500.000 lei sau mai mare, precum i cele formulate mpotriva actelor emise de organe centrale se soluioneaz de ctre organe competente de soluionare constituite la nivel central. Contestaiile formulate mpotriva altor acte administrative fiscale se soluioneaz de ctre organele fiscale emitente. Contestaiile formulate de cei care se consider lezai de refuzul nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal se soluioneaz de ctre organul ierarhic superior organului fiscal competent s emit acel act. Contestaiile formulate mpotriva actelor administrative fiscale emise de autoritile administraiei publice locale se soluioneaz de ctre acestea. Cuantumul sumelor se actualizeaz prin hotrre a Guvernului. n soluionarea contestaiei, organul competent se pronun prin decizie sau dispoziie, dup caz. Decizia sau dispoziia emis n soluionarea contestaiei este definitiv n sistemul cilor administrative de atac. Decizia de soluionare a contestaiei se emite n form scris i va cuprinde: preambulul, considerentele i dispozitivul. Preambulul cuprinde: denumirea organului nvestit cu soluionarea, numele sau denumirea contestatorului, domiciliul fiscal al acestuia, numrul de nregistrare a contestaiei la organul de soluionare competent, obiectul cauzei, precum i sinteza susinerilor prilor atunci cnd organul competent de soluionare a contestaiei nu este organul emitent al actului atacat. Considerentele cuprind motivele de fapt i de drept care au format convingerea organului de soluionare competent n emiterea deciziei. Dispozitivul cuprinde soluia pronunat, calea de atac, termenul n care aceasta poate fi exercitat i instana competent. Decizia se semneaz de ctre conductorul direciei generale, directorul general al organului competent constituit la nivel central, conductorul organului fiscal emitent al actului administrativ atacat sau de nlocuitorii acestora, dup caz.

138

Organul de soluionare competent poate introduce, din oficiu sau la cerere, n soluionarea contestaiei, dup caz, alte persoane ale cror interese juridice de natur fiscal sunt afectate n urma emiterii deciziei de soluionare a contestaiei. Persoanele care particip la realizarea venitului i nu au naintat contestaie vor fi introduse din oficiu. Persoanei introduse n procedura de contestaie i se vor comunica toate cererile i declaraiile celorlalte pri. Aceast persoan are drepturile i obligaiile prilor rezultate din raportul de drept fiscal ce formeaz obiectul contestaiei i are dreptul s nainteze propriile sale cereri. Pentru soluionarea contestaiei organul competent trebuie sa verifice motivele de fapt i de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ fiscal. Analiza contestaiei se face n raport de susinerile prilor, de dispoziiile legale invocate de acestea i de documentele existente la dosarul cauzei. Soluionarea contestaiei se face n limitele sesizrii. Organul de soluionare competent pentru lmurirea cauzei poate solicita punctul de vedere al direciilor de specialitate din minister sau al altor instituii i autoriti. Prin soluionarea contestaiei nu se poate crea o situaie mai grea contestatorului n propria cale de atac. Contestatorul, intervenienii sau mputerniciii acestora pot s depun probe noi n susinerea cauzei. n aceast situaie, organului fiscal emitent al actului administrativ fiscal atacat sau organului care a efectuat activitatea de control, dup caz, i se va oferi posibilitatea s se pronune asupra acestora. Organul de soluionare competent se va pronuna mai nti asupra excepiilor de procedur i asupra celor de fond, iar cnd se constat c acestea sunt ntemeiate, nu se va mai proceda la analiza pe fond a cauzei. Organul de soluionare competent poate suspenda, prin decizie motivat, soluionarea cauzei atunci cnd: a. organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele n drept cu privire la existena indiciilor svririi unei infraciuni a crei constatare ar avea o nrurire hotrtoare asupra soluiei ce urmeaz s fie dat n procedur administrativ; b. soluionarea cauzei depinde, n tot sau n parte, de existena sau inexistena unui drept care face obiectul unei alte judeci.

139

Organul de soluionare competent poate suspenda procedura, la cerere, dac sunt motive ntemeiate. La aprobarea suspendrii, organul de soluionare competent va stabili i termenul pn la care se suspend procedura. Suspendarea poate fi solicitat o singur dat. Procedura administrativ este reluat la ncetarea motivului care a determinat suspendarea sau, dup caz, la expirarea termenului stabilit de organul de soluionare competent, indiferent dac motivul care a determinat suspendarea a ncetat sau nu. Introducerea contestaiei pe calea administrativ de atac nu suspend executarea actului administrativ fiscal. Organul de soluionare a contestaiei poate suspenda executarea actului administrativ atacat pn la soluionarea contestaiei, la cererea temeinic justificat a contestatorului. Dac se suspend executarea unei decizii referitoare la baza de impunere, atunci se va suspenda i executarea deciziei de impunere ulterioare. Prin decizie contestaia va putea fi admis, n totalitate sau n parte, ori respins. n cazul admiterii contestaiei se decide, dup caz, anularea total sau parial a actului atacat. Prin decizie se poate desfiina total sau parial actul administrativ atacat, situaie n care urmeaz s se ncheie un nou act administrativ fiscal care va avea n vedere strict considerentele deciziei de soluionare. Dac organul de soluionare competent constat nendeplinirea unei condiii procedurale, contestaia va fi respins fr a se proceda la analiza pe fond a cauzei. Contestaia nu poate fi respins dac poart o denumire greit. Decizia privind soluionarea contestaiei se comunic contestatorului, persoanelor introduse, precum i organului fiscal emitent al actului administrativ atacat. Deciziile emise n soluionarea contestaiilor pot fi atacate la instana judectoreasc de contencios administrativ competent.

140

Bibliografie:
1. Feleag N., Malciu L., Politici i opiuni contabile, Editura Economic, Bucureti, 2002 2. Stoian A., Contabilitatea i fiscalitatea societilor comerciale, Editura Infomedica, Bucureti, 1997 3. Vintil G., Clin M., Vintil N., Fiscalitate, Editura Economic, Bucureti, 2002 4. Standardele Internaionale de Contabilitate, Editura Economic, Bucureti 2000 5. *** Ordin nr.94/29 ianuarie 2001 privind aprobarea Reglementrilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitilor Economice Europene i cu Standardele Internaionale de Contabilitate, emis de Ministerul Finanelor, publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr.85/20 februarie 2001 6. *** Ordonana Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal (r3), publicat n Monitorul Oficial nr. 513 din 31.07.2007, cu modificrile i completrile ulterioare n vigoare la 01.01.2009. 7. *** Hotrrea Guvernului nr. 1.050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Codului de procedur fiscal, publicat n Monitorul Oficial nr. 651 din 20.07.2004. 8. *** Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat n Monitorul Oficial nr. 927 din 23.12.2003, cu modificrile i completrile ulterioare 9. *** Hotrrea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat n Monitorul Oficial nr. 112 din 06.02.2004, cu modificrile i completrile ulterioare

141

142