Curs 7.

ANALIZA REZULTATELORINTREPRINDERII
Scopul analizei indicatorilor de rezultate consta in reflectarea performantelor financiare absolute ale intreprinderii, atat din perspectiva volumului de activitate cat si din perspectiva profitabilitatii activitatii. Rezultatele pe care le genereaza o activitate lucrativa sunt, in general, diverse si pot evidentia modul de utilizare al diferitelor tipuri de resurse angrenate in functionarea intreprinderii. Un lucru stim insa cu siguranta si anume ca scopul tuturor activitatilor lucrative este obtinerea unui profit care sa asigure retribuirea furnizorilor de capital la un nivel mediu sperat de catre acestia. Ori sistemul indicatorilor de rezultate tocmai acest lucru incearca sa-1 masoare i anume finalitatea activitatilor lucrative, cuantificata la diferite nivele de realizare. O abordare sistemica a Tntreprinderii permite Tntelegerea conversiei oricarei realizari din activitatea lucrativa, in rezultate monetare. Acest considerent evidentiaza de fapt importanta indicatorilor de rezultate in aprecierea performantelor realizate la nivel microeconomic Analiza principalilor indicatori de rezultate utilizeaza in demersul sau practic o serie de modele factoriale. Constructia acestora este orientata dupa modul in care anumite categorii de rezultate reactioneaza la modificarea volumului de activitate sau a altor factorii din mediul economic al mtreprinderii. Analiza indicatorilor de rezultate prin intermediul modelelor factoriale permite identificarea legaturilor factorial-cauzale dintre indicatorii analizati sj factorii de influenta ai acestora, cu scopul formularii unor masuri cat mai concrete de crestere a nivelului rezultatelor ce exprima volumul activitatii sj a celora ce exprima profitabilitatea. 7.1. Clasificarea rezultatelor Avand in vedere ca in tara noastra s-a adoptat un sistem contabil similar cu eel continental, in care formarea rezultatelor se realizeaza prin clasarea cheltuielilor dupa natura acestora, pot fi evidentiate trei grupe principale de indicatori ce caracterizeaza rezultatele intreprinderilor: indicatori de rezultate care exprima volumul activitatii desfasurate; indicatori de rezultate care exprima profitabilitatea activitatii sau a intreprinderii in ansamblul sau; indicatori de rezultate ce masoara potentialul de fmantare al intreprinderii. Acest mod de separare al indicatorilor de rezultate permite o analiza diferentiata a performantelor unei intreprinderi, performance care se pot manifesta in doua planuri diferite : performante care tin de extinderea volumului de activitate al intreprinderii si care conduc la cresterea cotei de piata a firmei sau la consolidarea pozitiei pe piata a acesteia, acest gen de performanta putand fi masurata cu indicatorii de rezultate ce exprima volumul; performance care se concretizeaza in cresterea nivelului de profitabilitate al intreprinderii si care nu intotdeauna sunt efectul cresterii volumului de activitate. a) Indicatori de rezultate care exprima volumul activitatii Sistemul de indicatori care exprima volumul ofera o imagine de ansamblu asupra finalitatii activitatii unei intreprinderi, imagine care reflecta in forma valorica capacitatea de productie si comercializare a acesteia. Indicatorii de rezultat care exprima volumul sunt de mai multe tipuri, functie de anumite criterii, cum ar f i : stadiul activitatii la care se refera : productie sau comercializare; nivelul de cuprindere al iesirilor; gradul de extindere al rezultatului: global sau partial. Principalii indicatori care exprima volumul sunt urmatorii: Productia marfa fabricata (Qmf); Productia vandnta (Qv); 1

Cifra de afaceri (CA); Productia stocata (Qs) - Variatia stocurilor; Productia de imobilizari (Qi) - Productia realizatd de entitate pentru scopurile sale proprii $i capitalizata; Productia exercitiului (Qe), Valoarea addugata (VA), b) Indicatori de rezultate care exprima profltabilitatea activitatii Sistemul de indicatori care exprima profltabilitatea, spre deosebire de cei care exprima volumul, ofera o imagine sintetica asupra eficientei activitatii desfasurate de intreprindere. Acesta este si motivul pentru care in literatura de specialitate acesti indicatori sunt mult mai agreati pentru aprecierea activitatilor economice sau a intreprinderilor in ansamblu. Indicatorii de rezultat care exprima profltabilitatea sunt de mai multe tipuri, ei putand fi diferentiati dupa diferite criterii cum ar fi : gradul de cuprindere care separa indicatorii in forma bruta de cei in forma neta; structurarea indicatorilor de rezultate care exprima profltabilitatea pe tipuri de activitati derulate la nivel de intreprindere (exploatare, fmanciara, extraordinara). Indicatorii de rezultate care exprima profltabilitatea pot fi grupati astfel : Rezultatul brut al exploatdrii (RBE), Rezultatul exploatarii (RE), Rezultatul curent (RC), Rezultatul extraordinar (Rext), Rezultatul net (Rn), c) Indicatori de rezultate care exprima potentialul de finantare Aceasta categorie de indicatori pune in evidenta rezultatele intreprinderi care au relevanta in plan monetar dintre acestea cele mai importante fund : Capacitatea de autofmantare (CAP) Autofmantarea (AF) Cashflow-ul (CF)

7.2. Analiza rezultatelor care exprima volumul activitatii

Obiective: Aprecierea nivelului de realizare a indicatorilor de rezultate ce exprima volumul activitatii de productie sj comercializare, precum si a tendintei pe care acestia o prezinta fata de o baza de comparatie relevanta; Evaluarea politicii si a strategiilor adoptate de management privind cresterea volumului de activitate; Evaluarea efectelor induse de modificarea nivelului indicatorilor de volum asupra nivelului si dinamicii altor indicatori economico-fmanciari. Instrumentele de analizd utilizate'. contul de profit si pierdere (CPP), soldurile intermediare de gestiune (SIG). Tipuri fi metode de analiza: analiza de tip orizontal, analiza factorials, metoda comparatiei, metoda substitute!.

7.2.1 Analiza cifrei de afaceri Cifra de afaceri poate fi defmita ca fiind expresia valorica a tuturor afacerilor derulate de o Tntreprindere intr-o perioada determinate de timp. Cu ajutorul ei se masoara performanta comerciala a firmelor 5! este folosita drept criteriu pentru clasificarea acestora dupa dimensiunea afacerilor derulate. Acest indicator poate juca rolul de barometru, atat pentru analistul intern cat i pentru eel extern, atunci cand se urmaresc aspecte cum ar fi: dimensiunea intreprinderii; pozitia strategics detinuta in cadrul pietei; politica de crejtere promovata de managementul mtreprinderii. Nivelul si dinamica cifrei de afaceri Calculul unui indicator reprezinta practic, determinarea nivelului individual al acestuia la un moment dat. In cazul cifrei de afaceri sj a indicatorilor de rezultate in general, putem identifica doua metode pentru calculul nivelului individual al acestora: metoda bazata pe volumul fizic al activitatii; metoda documentelor contabile de sinteza. Metoda bazata pe volumul fizic al activitatii Premisa metodei: fiecare unitate fizica de produs are un cost de obtinere, un pret de comercializare, o marja de profit, etc. Formula de calcul a cifrei de afaceri, potrivit acestei metode este urmatoarea: CA = Sq pv unde: q - volumul fizic al activitatii; pv - pretul de vanzare. Avantajele metodei: face legatura Tntre rezultatele fizice i cele valorice; permite aprecierea rezultatelor pe produse i activitati; permite o analiza a factorilor care au determinat sau influentat nivelul de realizare a rezultatelor. Dezavantajele metodei: rezultatele pot fi calculate doar pentru grupe omogene de produse (care pot fi insumate cantitativ); nu tine cont de veniturile care nu sunt in legatura cu volumul fizic al activitatii (venituri financiare, venituri exceptionale). Metoda bazata pe situatiile financiare anuale Majoritatea indicatorilor de rezultate sunt reflectati in situatiile financiare anuale, cele mai importante documente de acest tip fiind: Contul de profit s,i pierdere; Tabloul soldurilor intermediare de gestiune. Aceasta metoda de determinare a cifrei de afaceri este una globala care nu tine cont de produsele sau de activitatile care au contribuit la realizarea indicatorului, in schimb evidentiaza distinct perioada de timp pe care o caracterizeaza indicatorul. CA = unde: Vm venituri din vanzarea marfurilor;
3

Qv - productia vanduta; Vsbv - venituri din subventii de exploatare. Imperfectiunile metodei sunt imperfectiunile sistemul contabil aplicat in economic la un moment dat.

Interpretarea nivelului absolut si a dinamicii cifrei de afaceri Nivelul absolut al cifrei de afaceri ne ofera informatii despre dimensiunea afacerii derulata de o intreprindere intr-o perioadS de timp. Acest nivel dei are, intr-un anumit context, o capacitate informational;! ridicata, aceasta capacitate este mult mai bine pusa in valoare prin comparatii cu o valoare de referinta. Analiza comparativ-cauzala a cifrei de afaceri este o analizS de tip postfactum, care vizeaza urmatoarele aspecte: compararea nivelului realizat cu o baza de comparatie considerata reprezentativa i determinarea abaterilor in plus sau in minus fata de aceasta; identificarea factorilor de influents care au determinat abaterea. Nivele baza de comparatie pentru cifra de afaceri pot fi: nivelul realizat al indicatorului in perioada precedents; nivelul programat sau bugetat al indicatorului; nivelul realizat de alte intreprinderi reprezentative $i comparabile ca dimensiune cu intreprinderea analizata, etc. Analiza dinamicii indicatorului reprezinta practic prima etapa a analizei comparativ-cauzale, iar rezultatele acestei prime etape pot fi exprimate in diverse moduri dupa cum urmeaza: a) Abaterea absoluta a cifrei de afaceri, care cuantifica in marimi absolute cresterea sau scSderea nivelului realizat al acesteia fata de o marime luata ca baza de comparatie. ACA = CAj - CA0 - baza fixa; ACA = CAj - CAj,! - baza in lant; unde: i - perioada curentS; 0 - perioada baza de comparatie; i-1 - perioada precedents. Acest tip de apreciere a dinamicii cifrei de afaceri prezinta relevanta in primul rand din perspectiva sensului abaterii (pozitiv-negativ). b) Indicele cifrei de afaceri evidentiaza in mod sintetic si in expresie relativa, nivelul modificSrilor absolute in raport cu baza de comparatie luatS in calcul.

CA I CA = ^ . ' xlOO-baza fixa; CA0

CA,
-xl00-baza in lant;

Dinamica cifrei de afaceri reflectata cu ajutorul indicelui este una calitativS i este mai relevanta pentru specialiti, asigurand o perceptie rapidS a nivelului modificarii. Totusi relevanta informationala se asigura doar in conditiile in care intreprinderile sunt comparabile ca dimensiune (o crejtere cu 10% a unei cifre de afaceri de 100.000 euro are o anumita semnificatie informationalS, iar daca aceeasj cre^tere de 10% se aplicS la o cifra de afaceri de 1.000.000 de euro semnificatia este cu totul alta). c) Ritmul mediu de crestere a cifrei de afaceri, se refera la o perioada de timp care include mai multe perioade de gestiune, motiv pentru care mai este cunoscut i sub denumirea de "ritm mediu anual".
4

Indicatorul poate fi calculat si pentru o singura perioada de gestiune, atunci cand facem comparatii pe luni sau pe trimestre.
R
_ CA - n-

-2-xlOO-lOO

unde: n - numarul de ani luati in calcul (nr. de luni dintr-un an); Influenta timpului in derularea afacerilor Timpul poate fi privit intr-o dubla ipostaza din perspectiva derularii unei afaceri si anume: in procesul investitional - timpul este o resursa care contribuie prin trecerea sa la obtinerea unui castig de catre investitor; in procesul de exploatare - timpul are o dubla influenta: contribuie la obtinerea rezultatelor (favorabile sau nefavorabile); este purtatorul unor influente negative sau pozitive induse, de cele mai multe ori, de factor! endogeni ai afacerii. DacS influentele pozitive induse de trecerea timpului asupra cifrei de afaceri sunt binevenite i de multe ori independente de efortul intreprinderii, pe noi ne preocupa influentele negative exercitate de acest fenomen, cele mai importante dintre acestea putand fi: denaturarea rezultatelor de fenomenul inflationist; sezonalitatea rezultatelor; modificarea rezultatelor obtinute din activitatea de import-export ca urmare a cresterii sau diminuarii cursului de schimb valutar. Acesti factori de influenta nu sunt general! de trecerea timpului dar sunt asociati cu acest fenomen, efectele favorabile sau nefavorabile generate de acesti factori fiind inregistrate la momente diferite in timp. Inflatia - este un fenomen negativ specific economiilor bolnave sau in recesiune. Acest fenomen denatureaza indicatorii de rezultate in sensul cresterii artificiale a nivelului absolut al acestora. Efectele inflationiste care se regasesc in cifra de afaceri si in toti indicatorii de rezultate, pot fi eliminate prin deflatare, utilizand una dintre urmatoarele marimi: indicele de crestere a preturilor la intreprinderea analizata (ip); rata medie a inflatiei a sectorului de activitate (rsi); rata medie a inflatiei in economic (r;). Modalitati de deflatare: CApcc = CApc - - marimi absolute; * +1
R

rCA

ri+r CA

x 100 -marimi relative;

U + ip

unde: CApcc - cifra de afaceri in preturi conventional constante; CApc - cifra de afaceri in preturi curente; ip - indicele de crestere a preturilor (rata inflatiei); RrCA - rata reala de crestere a cifrei de afaceri; rCA - rata curenta de crestere a cifrei de afaceri (statistics). Deflatarea asigura exprimarea datelor aferente perioadei de analiza in unitati monetare constante aferente anului luat ca baza de comparatie (primul an). Aceasta operatiune permite comparabilitatea datelor in termeni reali si asigura validitatea concluziilor analizei.

Analiza factorials a cifrei de afaceri Sistemul de factor} care influenteaza, predominant, cifra de afaceri - umane - materiale 1. 1. Asigurarea cu resurse - tehnice - nivelul tehnic al mijloacelorfixe - gradul de icurafi:ica $i morala al utilajelor 1.2. Potentialul tehnic - nivelul tehnologic - nivelul de organi:are al productiei i al muncii I. Factor! - gradul de valorificare al resurselor 1.3. Potentialul productiv intern! - nivelul calitativ al produselor oferite pe piata - gradul de cunoa$tere a nevoilor pietei - gama sortimentala oferitdpe piata 1.4. Potentialul comercial -forta de comerciali:are (reteaua de distribute) - promovarea $i sustinerea produselor pe piata - politico de pret - serviciile oferite post-vdnzare - numdrul concurentilor 2.1. Concurenta - avantaje ale concurentei (calitate, pret) - produsele not oferite pe piata II. Factor! - modificarea veniturilor populatiei 2.2. Evolutii in cadrul pietei extern! - schimbari socio-profesionale - modificari demografice 2. 3. Modificari in mediul - modificarea politicii flscale economic alfirmei - modificarea nivelului mediu al ratei dobdnzii - modificarea cursului de schimb valutar

Modele de analiza factoriala a cifrei de afaceri: Analiza factoriala a CA cand baza sa de calcul este volumul fizic al vanzarilor

Obiectivele principale ale metodei sunt urmatoarele: determinarea abaterii absolute i relative a indicatorului; identificarea factorilor de influenta; determinarea nivelului si a sensului influentei factorilor; stabilirea masurilor ce se impun a fi luate.

Modele de analiza:

A,v

ACA

ACA

Ap
Modelul teoretic Modelul practic

Influenta determinata de modiflcarea volumului fizic al vanzarilor

gsf0 Po - Eq0 Po

-1)

AQf(q) = Modiflcarea volumului vanzarilor este un factor direct de influenta care determina variatia nivelului absolut al cifrei de afaceri in acelasj sens cu modiflcarea sa i proportional cu pretul mediu din perioada baza de comparatie. Modiflcarea volumului fizic al vanzarilor depinde de: nivelul capacitatilor de productie existente si gradul de utilizare al acestora; dimensiunea pietei de desfacere i structura consumatorilor; concurenta existenta pe piata; competitivitatea produselor proprii (raportul calitate-pret) in raport cu a produselor oferite de concurenta; strategiile i tehnicile de promovare utilizate; seriozitatea i promptitudinea in raporturile cu beneficiarii; raportul dintre ritmicitatea productiei si ritmicitatea livrarilor. Influenta determinata de modiflcarea structurii fizice a vanzarilor
A

Qf(s) = cli ' Po (pn - Po)

AQf(s) = (Zq,) - pn - (Zq.)

O cretere a ponderii vanzarilor de produse care au pret unitar de comercializare mai mare decat pretul mediu din perioada de baza va determina creterea nivelului total al cifrei de afaceri pe seama structurii, iar o cres.tere a ponderi vanzarilor de produse care au pret unitar de comercializare mai redus decat pretul mediu va determina reducerea nivelului total al cifrei de afaceri. Influenta determinata de modiflcarea pretului unitar de vanzare

AQf(s) = (Sq,) P, - (Sq,) Pra =

- (p, -Pn)

La stabilire pretului trebuie sa avem in vedere: obiectivele strategice ale intreprinderii (maximizarea profitului sau intarirea pozitiei pe piata); situatia financiara a intreprinderii (daca poate sau nu sa isi permita mentinerea unui nivel scazut al pretului i pe ce perioada); nivelul costului unitar al produselor; tendintele pietei pe care activeaza intreprinderea (crejtere, stagnare sau regres); faza in care se afla produsul pe curba sa de viata (lansare, crestere, maturitate sau declin); concurenta existenta pe piata si pozitionarea produselor fata de concurenta. Managementul intreprinderii nu poate modifica nivelul pretului dupa bunul sau plac astfel incat sa obtina o cifra de afaceri mai mare pe seama pretului, pentru a realiza o astfel de operatiune va trebui sa capete acceptul pietei adica dupa majorarea pretului produsul sa se vanda eel putin la un nivel minim sperat.

Analiza factorials a CA pe baza de rate explicative Aceasta modalitate de analiza factorials prezinta avantajul ca permite evidentierea contributiei pe care o au diferite categorii de resurse din intreprindere la realizarea volumului de activitate si implicit la realizarea cifrei de afaceri. In acelasi timp exista si serioase limite ale acestei modalitati de analiza in sensul ca abaterea indicatorului este atribuita in totalitate influentelor produse de doi sau trei factori care sunt luati in calcul in cadrul modelului, facandu-se abstractie de influenta altor factori, care de asemenea au avut o contribute la realizarea cifrei de afaceri, dar cuantificarea acestei influente trebuie sa se faca prin alt model de analiza factoriala. a) Modele bazate pe legatura dintre CA, modul valorificare a resurselor (umane i tehnice) $i gradul de realizare pe piata a productiei obtinute modelul care urmareste contributia resurselor de munca:

CA=NPx^x^ Np Qe unde: Np - numarul de personal; Qe - productia exercitiului; Qe/Np - productivitatea muncii; CA/Qe - gradul de realizare pe piata a productiei obtinute; modelul care masoara contributia resurselor tehnice:
CA=Mfx^x^

Mf Qe unde: Mf- valoarea mijloacelor fixe existente in intreprindere; Qe - productia exercitiului; Qe/Mf - randamentul mijloacelor fixe; CA/Qe - gradul de realizare pe piata a productiei obtinute;

Factorii de influenti specifici primelor doua modele: un factor cantitativ (Np, Mf), care descrie volumul resursei pe care mtreprinderea il are la dispozitie pentru derularea activitatii; un factor calitativ (Qe/Np, Qe/Mf) care descrie nivelul de eficienta la care este valorificata resursa; un al doilea factor calitativ (CA/Qe) care descrie forta de comercializare a intreprinderii. modelul care masoara contributia mixta a celor doua tipuri de resurse: Mf Mfa Qe CA CA = Np x x x x Np Mf Mfa Qe unde: Mfa - valoarea mijloacelor fixe active; Mf/Np - dotarea tehnica a muncii; Qe/Mfa - randamentul mijloacelor fixe active;

b) Modele bazate pe contribufia patrimoniului $i a elementelor sale componente la realizarea CA

_. . Ac CA CA = AT x x AT Ac unde: AT - valoarea activului total (patrimoniul total); Ac - active circulante; Ac/AT - rata activelor circulante;
8

CA/Ac - viteza de rotatie a activelor circulante; Premisa de baza a acestui model este ca un nivel ridicat al cifrei de afaceri nu poate fi realizat de o firma mica care dispune de un patrimoniu nesemnificativ si in plus patrimoniu respectiv trebuie sa aiba o structure adecvata s.i sa fie utilizat in mod eficient.

7.2.2 Analiza valorii adaugate Valoarea adaugata constituie un concept esential al analizei economice i sociale realizate la nivel de intreprindere. Ea reprezinta bogatia creata de intreprindere si face obiectul unei mize, atunci cand se pune problema repartizarii ei intre participantii la activitatea intreprinderii (salariati, stat, imprumutatori, proprietari, etc.). Indiferent daca acesti participant! sunt sau nu contienti, ei vor putea imparti doar ceea ce a ramas dupa achitarea obligatiilor fata de terti (furnizorii de materii prime, servicii si utilitati). Interesul manifestat de majoritatea analistilor pentru acest concept nu este exagerat daca avem in vedere ca proportia din valoarea adaugata, care revine fiecaruia dintre grupurile de participant!, este determinants pentru comportamentul lor fata de intreprindere. In plus, avand in vedere ca valoarea adaugata la nivel microeconomic constituie baza de calcul a produsului intern brut, se apreciaza ca modul de distribuire a acesteia reprezinta unul din factorii cheie pentru explicarea crizelor macroeconomice Metode de calcul a valorii adaugate Calculul indicatorului se poate realiza prin doua metode : metoda sintetica sau substractiva; metoda aditionala. Metoda sintetica sau substractiva :

A = (Qe - CO + Me
unde : VA - valoarea adaugata; Qe - productia exercitiului; Ci - consumuri intermediare (cumparari de la terti); Me - marja comerciala. Consumurile intermediare reprezinta expresia valorica a tuturor elementelor utilizate in procesul de productie (materii prime, materiale, energie, combustibili, apa servicii externe, etc.), elemente care sunt produse in alte unitati economice, respectiv provin de la terti. Metoda aditionala:

VA = S + Am+Db + I + Pn
unde : S - salarii; Am - amortizarea anuala; Db - dobanzi platite; I - impozite si taxe; Pn - profit net. Aceasta metoda de calcul a valorii adaugate porneste de la modul de distribuire a valorii nou create in intreprindere intre participantii la activitatea acesteia.

Capacitatea intreprinderii de a produce valoare adaugata Aceasta capacitate se apreciaza cu ajutorul ratei valorii adaugate (RVA) calculata dupa formula:
T? K

V A --

VA

xlOO Qe

Rata valorii adaugate ne arata in procente (marimi relative) cu cat a contribuit Tntreprinderea la valoarea productiei pe care a obtinuta. Cu cat nivelul acestei rate este mai ridicat cu atat capacitatea de prelucrare a intreprinderii este mai superioara s.i plusul de valoare pe care il adauga este mai substantial. Modificarea nivelului acestei rate poate fi determinate atat de modificarea randamentelor interne ale Tntreprinderii cat i de modificare preturilor de aprovizionare la consumurile intermediare, principalii factori de modificare fiind prezentati sintetic in tabelul urmator: Elemente ce tin de variatia Elemente ce tin de variatia preturilor productivitatii Tntreprinderii (elemente cantitative)
variatia randamentului materialelor (consumuri specifice); variatia randamentului serviciilor ; variajia randamentului utilajelor (mai buna utilizare a capacitatii de productie) : variatia pretului materiilor prime; variatia pretului materialelor $i a altor aprovia'onari ; variatia pretului serviciilor.

Elemente ce tin de modificarea struct urii (sortimentul produselor)

productia unor produse mai mult sau mai putin purtatoare de valoare adaugata.

Repartitia (distribuirea) valorii adaugate. Structura VA. Valoarea adaugata generata de catre intreprindere se repartizeaza intre cinci parti participante la activitatea mtreprinderii: Personalul salariat care primeste salariile ; Statul care percepe impozitele (impozite i taxe, inclusiv impozitul pe profit); Imprumutatorii care percep dobanzile pentru titlurile de credit (imprumuturi) pe care le-au consimtit intreprinderii; Proprietarii Tntreprinderii si conducatorilor sai care au dreptul la o remunerare (dividende, participari la profit, etc.); Intreprinderea care beneficiaza de sursele de autofinantare (profit nerepartizat si amortizari). Pentru aprecierea modului de distribuire a valorii adaugate se utilizeaza urmatoarele rate: Cheltuieli de personal Personal : Valoare adaugata
Stat:

Impozite si taxe Valoarea adaugata Dividende si repartizari Valoare adaugata Cheltuieli cu dobinzile Valoare adaugata Autofmantare Valoare adaugata
10

Grup si asociati :

Imprumutatori :

Intreprinderi :

in aceea ce priveste tendinta este recomandat ca ritmul de crestere a elementelor sa respecte o succesiune bine determinate si anume: dividendele sa creasca aproximativ in acelai ritm cu autofinantarea (dependent de politica de investitii), iar profltul net sa creasca mai repede ca orice alt element. Ar fi bine ca remunerarea statului sa se reduca, reflectand o reducere a presiunii fiscale si implicit cresterea surselor de dezvoltare ale intreprinderii. Ponderea ridicata a dobanzilor poate reflecta o gestiune fmanciara deficitara. Cresterea in structura a cheltuielilor cu personalul reprezinta o crestere a consumului de munca echivalat valoric, in detrimentul surselor de dezvoltare ale intreprinderii si al nivelului de remunerare al proprietarilor. Din observatii statistice pe mai multe economii dezvoltate au fost identificate urmatoarele structuri medii de distribuire a VA: FRANTA (%) 73,4 3,7 3,4 17,6 ELVETIA (%) 71,6 2,6 3,8 14,1

Personal Dobanzi Dividende Amortizari Analiza valorii adaugate

SUA (%) 60,8 5,3 5,7 15,3

Analiza factoriala a valorii adaugate urmareste punerea in evidenta a factorilor de influenta care prin actiunea lor modifica in timp nivelul indicatorului. Nivelul si dinamica indicatorului Abaterea absoluta : AVA = VAi Abaterea relativa : I VA = (VAi/VAo)xlOO;

Primul model factorial la in calcul contributia muncii la producerea valorii adaugate, baza de pornire a modelului fiind urmatoarea formula de calcul a VA: , stiind ca : T = Nm x n h ; nh = nz x hz unde : T- consumul de munca in numar de ore lucrate pe an;

VA

valoarea adaugata pe unitatea de timp de munca consumata;

Nm - numarul de muncitori; nh - numarul de ore lucrate de un muncitor pe an; nz - numarul de zile lucrate de un muncitor pe an; hz - numarul de ore lucrate de un muncitor pe zi. In acest model se porneste de la considerentul ca nivelul absolut al valorii adaugate este o rezultanta a actiunii a doi factori direct! de influenta: un factor cantitativ, care este consumul total de munca (T); un factor calitativ, care este valoarea adaugata obtinuta pe unitate de consum de munca (VA/T); Modificarea in timp a nivelului valorii adaugate, ca urmare a actiunii celor doi factori, numita si abatere in marime absoluta, se poate determina dupa urmatoarea formula : VA VA
L ' TI

L ' ~^T ' T X -, O

i\

in

Prin detalierea modelului factorial se poate ajunge la o structura arborescenta a factorilor de influenta, care contine :
11

Factor! de influenta directi (actioneaza direct asupra VA)

Factor! de influenta indirect! de gradul I (actioneaza prin intermediul consumului total de munca) numarul de muncitori (Nm); consumul total de munca (T); valoarea adaugata pe unitatea numarului de ore lucrate de de consum de munca (VA/T). un muncitor pe an (%).

Factor! de influenta indirecta de gradul II (actioneaza prin intermediul numarului de ore lucrate de un muncitor pe an) numarul de zile lucrate de un muncitor pe an (nz); numarul de ore lucrate de un muncitor pe zi (hz).

Cai de crestere a valorii adaugate : a) Prin utilizarea extensiva a muncii Utilizarea extensiva a muncii inseamna de fapt un volum mai mare de timp de munca alocat (un volum mai mare de consum de munca) in conditiile in care valoarea adaugata realizata pe unitatea de consum de munca se pastreaza nemodificata. Dupa cum s-a observat in figura anterioara timpul de munca pe care intreprinderea il are la dispozitie poate fi suplimentat, in vederea cresterii valorii adaugate, fie prin cresterea numarului de muncitori, fie prin cresterea numarului de ore lucrate de un muncitor pe an. La randul sau cresterea numarului de ore lucrate de un muncitor pe an se poate suplimenta prin cres.terea numarului de zile lucrate pe an sau prin creslerea numarului de ore lucrate pe zi. b) Prin utilizarea intensiva a muncii Utilizarea intensiva a muncii trebuie sa conduca la crejterea valorii adaugate pe unitatea de consum de munca in conditiile in care consumul total de munca se pastreaza nemodificat. Utilizarea intensiva a muncii este echivalenta cu sporirea productivitatii muncii, ea conducand la cresterea valorii adaugate deoarece fiecare unitate de produs are inglobata o valoare adaugata unitara, ori in conditiile in care pe unitatea de consum de munca se produce mai mult inseamna ca s.i valoarea adaugata va fi mai mare. c) Prin utilizarea extensiva sj intensiva a muncii Daca intreprinderea reus.es.te promovarea concomitenta a utilizarii intensive s,i extensive a muncii atunci efectul nu poate fi decat benefic pentru rezultatele activitatii, unul dintre acestea fiind i valoarea adaugata. Al doilea model factorial ia in calcul capacitatea intreprinderii de a genera valoare adaugata, prin intermediul productiei pe care o realizeaza, baza de pornire a modelului fiind urmatoarea formula :

unde: (1

valoarea consumurilor intermediare la un leu productie a exercitiului ) - valoarea adaugata la un leu productie a exercitiului.

Abaterea in marime absoluta a valorii adaugate, pornind de la acest model, se poate determina astfel

AVA = Q e 1 x ( l

Ci. L

)-Qe0x(l -

Ci
0*0

unde : VA - valoarea adaugata;

12

Qe - productia exercitiului; Ci - consumuri intermediare (cumparari de la terti); Cai de crestere a valorii adaugate : a) Cresterea productiei exercitiului Pentru cresterea productiei exercitiului se impune a se actiona asupra componentelor care o formeaza, respectiv : productia vanduta (Qv), productia stocata (Qs) si productia de imobilizari. Fiecare din componentele care formeaza productia exercitiului este dependents de alte elemente cum ar fi : randamentul activitatii, preturile de pe piata (de vanzare si de achizitie) si structura productiei. b) Diminuarea consumurilor intermediare necesare realizarii a 1 leu productie a exercitiului Diminuarea consumurilor intermediare necesare pentru realizarea a 1 leu productie a exercitiului se poate realiza doar in conditiile in care modificarea nivelului productiei exercitiului devanseaza modificarea nivelului consumurilor intermediare (IQe > Ic;). Mentinerea permanenta a acestei corelatii este la randul ei conditionata de urmatorii factori : de structura valorica a productiei exercitiului, care trebuie sa fie orientals spre produse la care costurile intermediare la 1 leu productie a exercitiului sa fie mai reduse decat media pe total produse; de pretul cu care se vand produsele; de costul de achizitie a cumpararilor externe. Scopul acestei analize factoriale este de a scoate In evidenta toti factorii care pot influenta nivelul valorii adaugate, atat pe cei cu influenta pozitiva (de crestere) cat si pe cei cu influenta negativa ( de reducere). Managementul Tntreprinderii trebuie sa limiteze actiunea factorilor cu influenta negativa si sa amplifice actiunea factorilor cu influenta pozitiva.

7.3. Analiza rezultatelor care exprima profitabilitatea activitatii

Profitabilitatea activitatilor lucrative este o trasatura a starii de performanta ce caracterizeaza aceste activitati, defmind abilitatea lor de a genera profit. Indicatorii care masoara rezultatele cu relevanta in termeni de profitabilitate sunt evidential! de doua documente importante utilizate de analiza economico-financiara : "contul de profituri si pierderi" i "tabloul soldurilor intermediare de gestiune". 7.3.1 Analiza rezultatului brut al exploatarii (RBE) Rezultatul brut al exploatarii reuseste sa surprinda eel mai bine capacitatea activitatii de exploatare de a genera profit, prin faptul ca nu este afectat de principalele politici manifestate la nivel de intreprindere: politica de amortizare; politica financiara; politica fiscala a statului. Se poate astfel afirma ca acest rezultat are trei destinatii majore: retribuirea capitalului investit (propriu sau imprumutat); retribuirea statului prin impozite directe (impozitul pe profit); mentinerea substantei economico-productive a intreprinderii (autofinantare); Specific pentru acest indicator este faptul ca rezultatul pe care il evidentiaza se formeaza din raportarea cheltuielile monetare ( care corespund unor plati efective) la veniturilor monetare (care sunt urmate de incasari) si exclude acele venituri si cheltuieli care nu au relevanta in plan monetar (venituri din provizioane, cheltuieli cu amortizari si provizioane).
13

Indicatorul se poate gasi intr-o dubla ipostaza : excedent brut de exploatare (EBE), atunci cand avem un nivel pozitiv al indicatorului; deficit brut de exploatare (DBE), atunci cand avem un nivel negativ al indicatorului; Indicatorul poate fi calculat prin doua metode : metoda substractiva; metoda aditionala. Metoda substractiva :

RBE = VA + Vsv + Ave-S-I- Ache

unde : RBE - rezultat brut din exploatare; VA - valoarea adaugata; Vsv - venituri din subventii; Ave - alte venituri din exploatare; S - salarii; I - impozite $i taxe; Ache - alte cheltuieli din exploatare. Metoda aditionala :

RBE =RE + Amp + Pcd - Vpv - Vcd

unde : RBE - rezultat brut din exploatare; RE - rezultatul exploatarii; Amp cheltuieli cu amortizari s,i provizioane; Pcd - pierderi din creante i debitori diversi; Vpv - venituri din provizioane; Vcd - venituri din creante reactivate i debitori divers,i.

Ananaliza factorials a rezultatului brut al exploatatarii

Modelul facorial de analiza: RBE = Oex x

VA X Qex

RBE VA

Factorii de influents ai modelului sunt: AQex - productia exercitiului ARBE ^ * AVA / Qex - rata valorii adaugate A RBE / VA - ponderea RBE in valoarea adaugata. Masuri de cretere a RBE conform modelului prezentat; a) creterea volumului de activitate, in principal pe seama productiei vandute, prin: - utilizarea capacitatilor de productie disponibile; - diversificarea activitatilor cu legatura sau fara legatura; - dezvoltarea de noi produse pe noi piete;
14

b) cresterea ratei valori adaugate: modificarea structurii productiei in sensul crejterii produselor pentru care valoarea nou creata este mai mare; externalizarea serviciilor 5! functiunilor necesare intreprinderii, dar care nu creaza valoare (servicii auxiliare, de deservire, de administrate); utilizarea celor mai bune tehnologii i adecvarea nivelului calitativ al resurselor materiale cu cele tehnice in vederea cresterii randamentelor de utilizare; c) sporirea ponderii RBE in VA: adecvarea politicii de salarizare cu capacitatea intreprinderii de a crea VA, astfel meat indicele VA sa fie mai mare decat eel al cheltuielilor de personal (!VA -* Ichp); apelarea la firme de consultants tehnica, manageriala s.i contabila (fiscala) pentru alegerea celor bune decizii privitoare la reducerea cheltuielilor si prelevarile fiscale. 7.2 Analiza rezultatului exploatarii (RE) Rezultatul exploatarii realizeaza o exprimare mai sintetica a performantelor activitatii de exploatare a intreprinderi deoarece rezulta prin deducerea ansamblului cheltuielilor de exploatare din ansamblul veniturilor exploatarii. Rezultatul exploatarii nu este afectat de politica financiara promovata de intreprindere sau de politica fiscala a statului. In schimb acest rezultat poate lua valori diferite de la un agent economic la altul functie de politica de amortizare si de constituire a provizioanelor promovata de managementul intreprinderii. Pentru calculul indicatorului se pot utiliza doua metode pe care le prezentam in cele ce urmeaza :

RE = RBE + Vpv + Vcd - Amp - Pcd

unde : RE - rezultatul exploatarii; RBE - rezultat brut din exploatare; Vpv - venituri din provizioane; Vcd - venituri din creante reactivate i debitor! diversj; Amp - cheltuieli cu amortizari s.i provizioane; Pcd - pierderi din creante si debitori diversj.

RE = Fexp- CTzexp
unde : RE - rezultatul exploatarii; Vexp - venituri din exploatare totale; Chexp - cheltuieli din exploatare totale. Rezultatul exploatarii (sau rezultatul net al exploatarii) se deosebejte esential de rezultatul brut al exploatarii ca urmare a efectelor politicii de amortizari si provizioane promovata de managementul intreprinderii. Optiunile manageriale privind politica de amortizare se refera la: alegerea uneia din metodele de amortizare stabilite prin lege; utilizarea unor durate de amortizare mai scurte sau mai lungi (derogatorii), decat cele stabilite legislativ; adaptarea la inflatie a valorii imobilizarilor corporale.

15

Modele de analiza factorials a rezultatului exploatarii Analiza factorials a RE cand baza sa de calcul este volumul fizic al vanzarilor Daca pornim de la considerentul ca fiecare unitate fizica produsa si comercializata are incorporat in pretul sau de vanzare o marja de profit atunci profitul din exploatare (Pe) se poate calcula dupa relatia : = Iqv - p - q v -c sau unde : qv - cantitatea de produse vanduta; p - pretul unitar de vanzare al produselor; c - costul unitar al produselor vandute. Analizand in dinamica evolutia profltului aferent vanzarilor se poate determina abaterea in marime absoluta a nivelului acestuia dupa relatia : ARte=Sq v ,-tp 1 -c 1 )-Eq v0 -0? 0 -c 0 ) Modelul factorial de analiza: = Iq v -(p-c)

A Re

1) Influenta determinata de modificarea volumului fizic al vanzarilor ARe(q) =Iq vl -[s0]-(pQ -c 0 )-Zq v0 -(pQ -c0) Modificarea volumului vanzarilor este un factor direct de influenta care determina modificarea profltului in acelasi sens cu modificarea sa sj proportional cu profitul mediu pe unitatea de produs. Modificarea volumului fizic al vanzarilor este determinat de : concurenta existenta pe piata; raportul calitate-pret fata de eel al concurentei; strategiile i tehnicile de promovare utilizate; seriozitatea i promptitudinea in raporturile cu beneficiarii; raportul dintre ritmicitatea productiei si ritmicitatea livrarilor. 2) Influenta determinata de modificarea structurii vanzarilor
-(p0 -c0

Influenta exercitata de modificarea structurii vanzarilor se explica prin proportia diferita de vanzare a produselor de la o perioada la alta. Astfel o cretere a ponderii vanzarilor de produse care incorporeaza o marja de profit mai mare va determina sporirea masei totale a profltului dupa cum o crestere a ponderi
16

vanzarilor de produse cu un nivel al profitului unitar mai redus decat profitul mediu unitar va determina reducerea masei totale de profit. 3) Influenta determinate de modificarea costului unitar
ARe

(s) =Sc lv, '(Pa -c,)-

Costul unitar este principalul factor prin care managementul Tntreprinderii poate actiona pentru sporirea profitului aferent fiecarei unitati fizice de produs. Masuri de reducere a costului unitar : rationalizarea consumurilor care asigura reducerea consumurilor specifice pe unitatea fizica de produs; reducerea cheltuielilor de aprovizionare si depozitare; utilizarea unor inlocuitori mai ieftini si comparabili calitativ. cresterea productivitatii muncii; reducerea cheltuielilor fixe. 3) Influenta determinate de modificarea pretului unitar de vanzare (pi-Ci)-Sq 1 -(p 0 -c,; Pretul unitar de vanzare este un factor care produce o influenta independent^ de efortul intreprinderii deoarece nivelul acestuia este stabilit pe piata ca raport intre cererea si oferta de produse.

Analiza factoriala a RE pe baza de rate explicative Acest tip de analiza factoriala a nivelului absolut al rezultatului exploatarii este utila mai ales pentru intreprinderile care au o activitate diversificata, nomenclatorul acestora nefiind omogen. .. M f M fa Qe CA RE DTJ RE = N x L x - ^ \ x N p M f M fa Qe CA Factorii de influenta ai rezultatului exploatarii, aferenti acestui model, sunt: asigurarea cu personal din punct de vedere cantitativ, structural si de calificare (Np); gradul de Tnzestrare tehnica a muncii ( Mf/N p ); ponderea mijloacelor fixe active in total mijloace fixe (Mfa/Mf); randamentul utilizarii mijloacelor fixe active (Qe/Mfa); gradul de valorificare pe piata a productiei obtinute (CA/Qe); profitabilitatea vanzarilor (RE/CA). Resursele de munca si capitalul fix reprezinta practic principalele resurse necesare derularii procesului productiv, de modul de asigurare si de gradul de utilizare a acestora depinzand, in mare masura, nivelul volumului de productie al Tntreprinderii. La un nivel dat al capacitatilor de productiei, cu cat gradul de valorificare pe piata a productiei obtinute se apropie mai mult de gardul de utilizare a capacitatilor de productie, capacitatea de comercializare a intreprinderii este mai ridicata si creeaza premise pentru un nivel sperat al profltabilitatii. Marja de profitabilitate a vanzarilor influenteaza in mod direct masa profitului din exploatare, nivelul acesteia fiind in directa corelatie cu gradul de prelucrare al intreprinderii, cererea existenta pe piata si politica comerciala promovata.

17