Ministerul Educaiei i Tineretului al Republicii Moldova Universitatea Liber Internaional din Moldova Institut Cercetri in Domeniul Proteciei Drepturilor

Omului

REGULAMENT
privind elaborarea tezelor la ciclul II masterat

Metoda de elaborare, reguli de oformare, procedura de susinere

Chiinu 2009 Autor: conf. univ. ad interim, dr. Vitalie GAMURARI Recenzent: prof. univ., dr. Nicolae OSMOCHESCU Recomandat spre publicare de ctre Senatul Universitii Libere Internaionale din Moldova (proces verbal nr. 5 din 28.01.2009)

Regulamentul conine recomandri metodice i practice referitor la elaborarea i susinerea tezei de masterat la Facultatea Drept. Are drept scop dezvoltarea la masteranzi a capacitilor de cercettor tiinific, cercetrii i selectrii actelor normative, inclusiv naionale i internaionale, a literaturii tiinifice din domeniul jurisprudenei. Este preconizat masteranzilor Facultii Drept, ULIM, ce elaboreaz teza n cadrul programelor de masterat Drept internaional i instituional; Instituii de drept privat; tiine penale i criminalistic; Instituii i structuri de drept constituional i drept administrativ.

CZU 378 G 17

Descrierea CIP a Camerei Naionale a Crii Gamurari, Vitalie Regulament privind elaborarea tezelor la ciclul II masterat : Metoda de elab., reguli de oformare, procedura de susinere / Vitalie Gamurari ; Univ. Liber Intern. din Moldova, Inst. Cercet. n Domeniul Proteciei Drepturilor Omului. Ch. : Grafema Libris SRL, 2009. 40 p. 100 ex. ISBN 978-9975-52-055-3 378 G 17

INTRODUCERE

Elaborarea i susinerea tezei de masterat reprezint o form a activitii tiinifice individuale, ce reflect nivelul de pregtire profesional a juristului, inclusiv capacitile de cercettor tiinific. Obiectivele tezei de masterat constau in determinarea nivelului de cunotine acumulate pe parcursul anilor de studii, capacitatea de studiere a literaturii la domeniul respectiv, compararea conceptelor tiinifice, inclisiv aplicarea lor in practic, determinarea lacunelor in reglementarea normativ, formularea propriilor concluzi i propuneri. Tematica tezelor de masterat este aprobat la edina seciei respective a Institutului de Cercetri in Domeniul Proteciei Drepturilor Omului i confirmat la edina Consiliului tiinific al ICDPDO. Teza de masterat, in conformitate cu Planul de invmant a Universitii Libere Internaionale din Moldova, conformat cu Procesul de la Bologna, este elaborat la ciclul II masterat, reprezentand etapa final a programului de masterat. Teza de masterat poate, dup caz, reprezenta o continuare a temei abordate in teza de licen. Elaborarea tezei de masterat reprezint, dup cum a fost menionat mai sus, o prelungire a ciclului I licen, ce include studiul individual aprofundat a materialului teoretic intr-un domeniu concret, cu examinarea actelor normative internaionale i a prevederilor

legislative naionale in domeniul respectiv, analiza practicii aplicrii acestora, precum i formularea propunerilor referitor la perfecionarea reglementrii juridice a diverselor categorii de relaii sociale.
4

Fiind intre timp o form de control, teza de masterat reflect nivelul de acumulare de ctre masterand a cunotinelor atat in domeniul dreptului in general, cat i intr-un domeniu mai restrans cel abordat in lucrare, acumuleaz deprinderi s opereze cu literatura tiinific, actele normative, s generalizeze i s analizeze materialele practicii, s determine problemele cu care se confrunt reglementarea legislativ i s gseasc cile de soluionare a problemelor respective. Fiind o lucrare creativ, teza de masterat are ca obiectiv demonstrarea capacitilor masterandului de a analiza i a concluziona analitic, de a efectua cercetare tiinific, capacitatea de a analiza i de a aprecia in mod critic opiniile i poziiile altor juriti, s-i argumenteze propria poziie. Fiind un studiu de sinestttor, coninutul tezei de masterat trebuie s demonstreze nivelul gnoseologic (metodologic) al juristului, capacitatea lui de a aplica corect, la timp i creativ a metodelor tiinifice, inclusiv generale, private i speciale, acumulate pe parcursul studiilor, s opereze cu fapte, determinate in baza acestora, precum i s formuleze concluzii bine argumentate. Criteriul tiinific in teza de masterat trebuie s persiste nu doar in coninut, ci i in form. Oformarea tezei de masterat trebuie s corespund unor reguli strict determinate, care intre timp nu lipsete masterandul de libertatea academic, care constituie unul din pilonii tradiiilor invmantului european. La elaborarea i susinerea tezei de masterat sunt admii masteranzii ce au indeplinit integral Planul de invmant, au susinut examenele curente. Teza de masterat este elaborat sub indrumarea conductorului tiinific. Alegerea temei tezei de masterat are loc in termenii planificai in programele de lucru ale catedrelor Facultii i ale seciilor ICDPDO. Tema tezei de licen este coordonat cu eful de catedr, este introdus in procesul verbal al edinei catedrei, acceptat de Serviciul Control Proces Educaional i este confirmat prin ordinul emis pe Facultate. In caz contrar lucrarea nu este admis spre susinere. In cazuri excepionale tema tezei poate
5

fi repartizat mai tarziu i anexat la ordinul respectiv. Termenul ins nu poate depi ase luni pan la inceputul sesiunii examenelor de licen. Elaborarea tezei de licen, oformarea, precum i susinerea ei are loc concomitent cu practica de producie, in cadrul creia are loc acumularea, generalizarea i analiza materialelor practicii, elucidarea problemelor ce in de reglementarea juridic, luandu-se in consideraie specificul intreprinderii, instituiei in cadrul creia masterandul ii petrece practica. Teza de masterat, elaborat in conformitate cu cerinele fixate, cu condiia prezenei avizului pozitiv al conductorului tiinific, care confirm posibilitatea admiterii ei spre susinere, este prezentat la catedr in termenii fixai. Urmtoarea etap este susinerea prealabil in termenii fixai de catedra de profil. Spre susinerea prealabil teza de masterat este admis cu condiia prezenii avizului pozitiv al conductorului tiinific.

Susinerea tezelor de masterat are loc in faa Comisiei de Licen in conformitate cu termenii i condiiile stabilie de Rectorul ULIM. Admiterea spre susinere are loc in baza ordinului pe ULIM in conformitate cu decizia catedrei. Tema tezei de masterat i aprecierea susinerii tezei sunt introduse in Fia de Examinare.
6

1. Cerine generale fa de teza de masterat

1.1. Teza de masterat are ca obiectiv examinarea unui studiu de caz, de regul (in domeniile corespunztoare), sarcina cruia const in determinarea formelor i metodelor de aplicare a prevederilor normative in practic. Cerinele in cauz sunt adresate tezelor ce au un aspect practic aplicativ i nu au un coninut strict teoretic. 1.2. Teza de masterat va elucida direciile principale, principiile i specificul reglementrii juridice a domeniului propus pentru studiu, inclusiv problemele existente i cile de soluionare. Este necesar analiza retrospectiv a reglementrii juridice a domeniului propus, fiind luate in consideraie cauzele sociale, economice sau de alt gen ce au dus la apariia sau modificarea ei. 1.3. Autorul tezei de masterat va demonstra c este familiarizat cu literatura tiinific la tem, c reflect viziunile tiinifice, conceptele i teoriile, c le poate aprecia in mod critic, s le analizeze i s le aplice in raport cu problema cercetat. 1.4. Teza de masterat va conine analiza normelor de drept existente, inclusiv a normelor legislative naionale, va elucida lacunele i cile de soluionare, precum i aspectul comparativ al normelor analogice a altor state. In special se va atrage atenia asupra necesitii efecturii studiului prin prisma procesului de integrare european, care impune ca un imperativ in faa masterandului analiza regulamentelor i directivelor Uniunii Europene, ce reglementeaz problema propus in calitate de studiu pe teritoriul statelor membre a Uniunii Europene. 1.5. Teza de masterat se va baza pe practica reglementrii juridice acumulate i publicaii din diverse surse. Analiza practicii respective se va efectua atat din punct de vedere al corespunderii ei
7

legislaiei naionale, cat i de pe poziia analizei conceptelor tiinifice, inclusiv a celor menionate in lucrare. In plus, se va analiza corespunderea acestei practici standardelor Uniunii Europene, inclusiv prevederilor legislative ale statelor membre a Uniunii Europene i a dreptului european. 1.6. Teza de masterat va conine propuneri referitor la perfectarea i modificarea normelor ce reglementeaz domeniul respectiv, inclusiv propuneri vizand perfectarea legislaiei naionale. 1.7. Teza de masterat va fi oformat in conformitate cu cerinele inaintate. La elaborarea lucrrii autorul va face trimitere doar la autorii i sursele din care au fost preluate materialele. Trimiterile la sursele care nu au fost studiate de sinestttor se admit cu condiia menionrii surselor din care acest material a fost selectat. 1.8. Coninutul tezei de masterat trebuie s fie expus in mod logic i bine argumentat, inclusiv rezultatele cercetrii, cu respectarea terminologiei juridice, in lipsa unor greeli gramaticale i stilistice. Lucrarea va evita utilizarea termenilor generali, a declaraiilor neargumentate, a compilrilor. 1.9. Teza de masterat este prezentat in form copertat in limba roman, rus, englez sau francez, la alegerea autorului i a

conductorului tiinific. 1.10. Teza de masterat ce nu corespunde criteriilor indicai nu este admis spre susinere.
8

2. Etapele principale de elaborare i susinere a tezei de maserat

Procesul de elaborare i susinere a tezei de masterat prevede cateva etape consecutive. In primul rand, masterandul trebuie s-i aleag tema tezei de masterat, luand in consideraie actualitatea ei, interesul pe care-l prezint din punct de vedere tiinific, precum i a viitoarei activiti profesionale. Tema aleas va fi inregistrat in modul stabilit de catedr. Cea de-a doua etap presupune concretizarea direciiei de cercetare cu conductorul tiinific, inclusiv studierea prealabil a literaturii, in baza creia este elaborat planul, care la randul su este coordonat cu conductorul tiinific. Etapa a treia include analiza literaturii tiinifice, a materialelor normative naionale i internaionale, inclusiv prin prisma practicii aplicrii acestora. Etapa a patra prevede lucrul nemijlocit cu coninutul textului tezei de masterat. La aceast etap masterandul generalizeaz materialul acumulat in urma studiului efectuat, il analizeaz, il sistematizeaz i formuleaz concluzii logice i argumentate. La cea de-a cincia etap masterandul oformeaz lucrarea in conformitate cu cerinele inaintate fa de tezele de masterat. Pregtirea ctre susinerea tezei de masterat constituie cea de-a asea etap. Cea de-a aptea etap const in susinerea prealabil a tezei de masterat la catedra de profil. Etapa final susinerea tezei de masterat in faa Comisiei de Licen.
9

3. Alegerea temei tezei de maserat

Tematica tezei de masterat este elaborat i confirmat de catedr, fiind luat in consideraie actualitatea i direciile tiinifice principale, asupra crora lucreaz colaboratorii catedrei. Materandului i se ofer dreptul de a alege tema tezei de masterat din cele confirmate de catedr. In cazul expunerii dorinei motivate din partea masterandului se admite anexarea tematicii tezelor de masterat. In acest caz tema propus va fi supus procesului de confirmare in integrum, ulterior fiind repartizat de catedr masterandului. Pentru alegerea corect a temei masterandul se va familiariza cu literatura pe cateva direcii i dup consultarea cu conductorul tiinific va face alegerea respectiv. Totodat, se va ine cont de tematica cercetrilor efectuate, a intereselor, inclusiv caracterul i profilul specialitii, dup caz, locul petrecerii practicii de producie, posibilitile de selectare a literaturii i a materialului practic. La alegerea temei se va ine cont de nivelul de cunotine de ctre masterand a limbilor de circulaie internaional, inclusiv accesibilitatea literaturii in una din aceste limbi. Utilizarea lucrrilor in cel puin una din limbile de circulaie internaional este motivat prin necesitatea efecturii studiului respectiv prin prisma aspectului comparativ al legislaiei naionale i al dreptului european, clauz argumentat in punctul precedent.

Alegandu-i tema, masterandul va depune o cerere pe numele efului de catedr privind repartizarea dup el a temei in cauz. Temele se vor repartiza in cadrul edinei catedrei in conformitate cu cererile depuse. Modificarea sau schimbarea temei poate fi efectuat doar de catedr, cu confirmarea din partea Serviciului Control Proces
10

Educaional, in baza demersului conductorului tiinific i a masterandului cu indicarea cauzelor obiective. Procedura de elaborare i de susinere a tezei de master masterandul o coordoneaz cu conductorul tiinific.
11

4. Structura tezei de masterat

4.1. Cerine generale fa de structura tezei de masterat

Structura tezei de masterat include: foaia de titlu; cuprinsul; introducerea; dispoziiile de fond, ce includ trei-patru capitole, fiecare, la randul su, fiind constituit din cateva paragrafe; incheiere; lista bibliografic; anexe (mostre de contracte (tratate), scheme, proiecte de acte juridice etc.) facultativ. Fa de fiecare din aceste elemente sunt inaintate anume cerine, enumerate mai jos.

4.2. Foaia de titlu a tezei de masterat

Foaia de titlu este completat in forma urmtoare: denumirea ministerului de resort, a instituiei de invmant, a facultii, a catedrei; denumirea (tema) tezei de masterat; numele, prenumele masterandului; gradul tiinific, titlul didactico-tiinific, funcia, numele i prenumele conductorului tiinific; referine privind admiterea tezei de masterat spre susinere; oraul, anul.

4.3. Cuprinsul tezei de masterat

Cuprinsul include enumerarea paginilor, titlurile capitolelor i a paragrafelor tezei, inclusiv introducerea, incheierea, lista bibliografic i anexele, dup caz.
12

4.4. Introducere

Introducerea va conine referine privind actualitatea temei, obiectivele urmrite in lucrare, nivelul de cercetare a temei propuse pentru cercetare i descris structura tezei. Volumul Introducerii va constitui 4-5 pagini (5-7 % din volumul tezei de masterat).

4.5. Dispoziiile de fond

Inainte de a incepe lucrul asupra textului examinat, se va elabora planul de lucru cu evidenierea capitolelor i a paragrafelor. Fa de structura lucrrii sunt inaintate cerine ce reflect subordonarea logic a temei lucrrii, inclusiv a denumirilor capitolelor i a paragrafelor respective. Aa, tema lucrrii va fi mai larg in raport cu fiecare din capitolele prezente, iar titlul fiecrui capitol mai larg in raport cu fiecare din paragrafele sale. La denumirea titlurilor capitolelor i paragrafelor este inadmisibil repetarea titlului

tezei de masterat in titlurile capitolelor, iar titlul paragrafului nu poate repeta titlul capitolului. Fiecare din elementele structurale reprezint pai concrei in procesul de desriere a temei. Volumul fiecrui element structural a dispoziiilor de fond va fi in proporie corect cu celelalte elemente. Partea principal a tezei de masterat ce conine dispoziiile de fond const din capitole. Numrul lor este determinat in dependen de tema i chestionarele care vor fi reflectate, de regul 3-4. Fiecare capitol se va incepe din pagin nou, fiind indicate numrul i titlul. Capitolele constau din paragrafe. In timp ce capitolul reflect o problem aparte a temei i are ca obiectiv soluionarea unei sarcini concrete, paragraful este parte component a acestei probleme. Paragrafele sunt enumerate separat in fiecare capitol i se plaseaz unul dup altul, fiind indicat numrul paragrafului i titlul acestuia. La finele fiecrui paragraf sunt formulate concluziile la care s-a ajuns in urma generalizrii rezultatelor teoretice i practice. Coninutul primului capitol de regul are un caracter teoretico-metodologic. Aici este determinat coninutul termenilor utili13 zai, este fcut analiza istoric a problemei, sunt evideniate criteriile sociale i politice care au favorizat evoluia problemei in cauz. Finalizarea capitolului va avea loc printr-un rezumat ce va reflecta cercetrile efectuate in domeniul respectiv. Capitolul doi, de regul argumenteaz direcia de cercetare, efectuiaz analiza problemei, d clasificare faptelor, obiectelor. Coninutul capitolului dat poate fi diferit in dependen de caracterul tezei de masterat. De regul, capitolul doi servete drept prelungire a analizei teoretice, a problemei in cauz analizate in primul capitol sau va constitui o trecere la o examinare mai profund a temei. Dat fiind, c teza de masterat are i un aspect aplicativ, capitolul dat se va baza pe o analiz a coninutului normelor juridice, a mecanismelor de realizare a lor, corespundrea normelor dreptului naional cu standardele i normele internaionale in general i cele europene in special. Capitolul trei i patru (dup caz), au ca obiectiv reflectarea problematicii temei, contrapunerea rezultatelor obinute cu obiectivele propuse in introducere, indicarea principalelor ci de soluionare a problemelor i a lacunelor in reglementarea juridic la nivel naional sau internaional. In unele cazuri acest capitol este benefic de a-l consacra analizei comparative a coninutului normelor dreptului internaional sau european i a normelor dreptului naional al Republicii Moldova i a altor state, problemelor cu care se confrunt procesul de implementare a normelor de drept inernaional i de drept european in ordinea juridic intern a statelor. In acelai timp, se vor indica principalele ci de armonizare a legislaiei Republicii Moldova cu prevederile dreptului internaional in general i a dreptului european in special. Dup caz, ar fi binefic o argumentare a necesitii ratificrii unor acorduri internaionale ce reflect tema abordat in lucrare. Este posibil analiza activitii organelor naionale de drept ale statului, inclusiv a celor care au atribuie la procesul de implementare a dreptului internaional i a dreptului european, fiind indicate direciile perfecionrii acestui proces, a necesitii adoptrii sau anulrii acelor legislative in scopul conformrii lor
14

cu dreptul internaional i dreptul european, modificarea in acest scop a structurii dirijrii.

Aceste capitole vor determina perspectivele de baz, tendinele reglementrii juridice, fiind luate in consideraie tendinele actuale, atat pe plan internaional, cat i cel naional, inclusiv Republica Moldova i alte state in aspect comparativ. In cadrul expunerii materialului se va tinde spre analiza direciilor existente in literatura tiinific, compararea lor, inclusiv a diferitor autori pe una i aceeai problem, argumentarea motivat a propriei poziii. In cadrul expunerii i analizei materialului, se vor utiliza in mod argumentat exemple din practica aplicrii lor de ctre organele competente ale diferitor state, inclusiv a Republicii Moldova, precum i, dup caz, de ctre organismele internaionale. Examinand o spe, se vor expune doar acele momente care au tangen cu tematica studiat, fiind supuse studiului doar acele fapte juridice care prezint interes pentru tema dat. Spea examinat va confirma sau va respinge o opinie, va servi drept prob la expunerea unei sau altei ipoteze; acesta va trebui in mod obligatoriu studiat, fiind formulat problematica juridic, norma de drept, pe care s-a bazat la soluionarea cazului, corectitudinea (incorectitudinea) deciziei, comentariul autorului referitor la sursa utilizat, expunerea propriilor concluzii. Intru argumentarea unor sau altor teze proprii sau la expunerea opiniilor a doi autori se va aplica citarea. Citatele vor fi prezentate in ghilimele, fiind indicate la trimiteri datele sursei utilizate. In unele cazuri se admite expunerea gandului autorului in form liber, in cazul dat, la fel se va indica sursa. La finalul capitolului, paragrafului se va generaliza materialul expus, se vor formula concluziile, se vor indica problemele nesoluionate, problemele discutabile asupra soluionrii crora se va concentra in urmtoarele paragrafe ale lucrrii. La finele paragrafului se vor indica sarcinile, se va argumenta necesitatea examinrii unei sau altei probleme in urmtorul paragraf. Necesitatea acesui obiectiv este dictat de criteriul logic, integru i consecutiv al cercetrii problematicii lucrrii.
15

4.6. ncheiere
In Incheiere se vor generaliza rezultatele studiului efectuat, se vor expune rezultatele obinute. La inceput se va da o apreciere scurt problemei examinate, iar mai apoi vor fi formulate concluziile la toate problemele abordate care se vor baza pe materialele i concluziile capitolelor lucrrii. In continuare se vor meniona propunerile referitor la perfectarea practicii de aplicare a normelor de drept, inbuntirea lucrului organelor jurisdicionale i a altor organizaii, elaborrii i adoptrii a unor acte normative noi sau modificarea cadrului legislativ existent, se va prognoza evoluia reglementarea juridic in domeniul nominalizat. Concluziile principale in cadrul Incheierii se vor expune in forma unor teze enumerate, formularea crora va fi clar, expres, laconic i perfect din punct de vedere juridic.

4.7. Lista bibliografic

Lista bibliografic (literatura utilizat) reprezint un element obligatoriu al tezei de masterat. Lista bibliografic const din trei compartimente (dup caz): literatura normativ; literatura special; materialele practicii.

Actele normative sunt menionate in primul compartiment al listei bibliografice in conformitate cu fora juridic i-n ordine cronologic, in prim plan fiind fixate actele legislative naionale, dup care urmeaz actele internaionale: Constituia Republicii Moldova; Actele normative elaborate de Parlamentul Republicii Moldova; Actele normative emise de Preedintele Republicii Moldova; Actele normative adoptate de Guvernul Republicii Moldova; Actele normative ale ministerelor i departamentelor; Actele normative internaionale: tratate, convenii, declaraii, rezoluii ale organizaiilor internaionale etc.
16

Literatura special este fixat in ordine alfabetic: dup primele litere ale numelui autorului, sau in lipsa acestuia dup primele litere ale titlului. In caz c sunt indicate cateva lucrri ale unui autor ele sunt indicate in ordine cronologic. Compartimentul Materialele practicii conine meniuni la arhivele instanelor judiciare, a instituiilor, a intreprinderilor, a altor organizaii de unde este preluat materialul. In cazul indicrii practicii judiciare internaionale se indic sursa citat fie site-ul Internet, fie lucrarea care a fost consultat. Lista bibliografic a tezei de masterat va conine, de regul intre 5060 surse, dar poate depi dup caz, volumul indicat. Numrul redus de surse utilizate intr-o lucrare ce reprezint un studiu concis va fi argumentat de masterand i confirmat de conductorul tiinific in Introducere.

4.8. Anexele (facultativ)

Anexele reprezint partea facultativ a tezei de masterat. In calitate de Anexe la lucrare pot fi atribuite diverse materiale ce permite stabilirea valorii practice a lucrrii.
17

5. Textul tezei de masterat

Cerinele generale i recomandrile inaintate textului tezei de masterat: 1) Expunerea i structura lucrrii va fi supus unui obiectiv clar realizrii scopurilor i sarcinilor formulate in Inroducere. Textul nu va conine nimic din ceea ce depete tema i obiectivele lucrrii. 2) Materialul va fi expus logic, consecutiv i argumentat. Prevederile teoretice expuse vor fi argumentate i demonstrate. 3) Atenie se va atrage stilului expunerii materialului surselor utilizate. In cazul citrii se va face trimitere la surs. Utilizarea citatelor directe in lucrare va fi limitat i argumentat. Excesul de citate directe in lucrare creaz impresia compilrii textului tezei. Este binevenit urmarea citatelor directe i indirecte. In unele cazuri se va limita la o meniune generalizat in text referitor la careva concept sau opinie, cu aplicarea trimiterii respective. 4) Este necesar de a respecta cultura expunerii, stilistica, utilizarea lexicului tiinific. Nu se va abuza de fraze simple: nivelul de expunere a textului tiinific implic o oarecare fom lingvistic. Materialul in lucrare va fi expus la persoana I plural (de exemplu, considerm, in opinia noastr, suntem de acord cu punctul de vedere). 5) Volumul tezei de masterat va constitui 7080 pagini, inclusiv foaia de titlu i cuprinsul. Anexa i lista bibliografic

nu este inclus in volumul tezei de masterat.

18

6. Oformarea tezei de masterat

Teza de masterat este executat in variant electronic (la computer), imprimat pe pagini format A4 (210 297 mm), interval 1,5, font Times New Roman, mrimea literelor 12 pt. Fiecare abza incepe cu rand nou. Marginile paginii: sus 2 cm; dreapta 1 cm; stanga 3 cm; jos 2 cm. Prima pagin a fiecrui capitol, introducerii, incheierii, listei bibliografice i anexelor incep din pagini noi. Titlul Cuprins, Introducere, titlul capitolului, Incheiere, Lista bibliografic, Anexe sunt situate simetric textului i sunt tiprite cu litere mari. Titlurile paragrafelor sunt tiprite cu litere mici bold (cu exepia primei litere) simetric textului. Punct la finele titlurilor nu se pune. Numerotarea paginilor tezei de masterat incepe cu foaia de tilu, ins ea i pagina ce conine cuprinsul, care o urmeaz, nu vor fi enumerate enumerarea incepand cu Inroducere, care in colul drept de jos este enumerat cu cifra 3 (i aa in continuare pana la finele lucrrii, inclusiv toate paginile ce conin titlurile capitolelor i anexele). Titlul paragrafului ulterior din cadrul unui paragraf incepe pe aceiai pagin pe care s-a terminat ultima fraz a paragrafului precedent, este separat de el prin dou intervale i este tiprit cu litere mici bold (cu exepia primei) simetric textului. Nu se admite tiprirea pe pagin titlul paragrafului in lipsa textului ce-l urmeaz. In cazul dat titlul paragrafului este recut pe pagina urmtoare. Capitolele sunt enumerate cu cifre romane, iar paragrafele cu cifre arabe. Numrul capitolului se fixeaz dup cuvantul Capi19 tol. Paragrafele sunt numerotate in cadrul fiecrui capitol, coninand numrul paragrafului i numrul su. De exemplu:
CAPITOLUL II. REGLEMENTAREA DREPTULUI INTERNAIONAL UMANITAR N VIZIUNEA POLITICII EXTERNE I DE SECURITATE COMUN 2.1. Dreptul internaional umanitar ca parte a politicii declaratorii i obiect al dreptului declaratoriu al Uniunii Europene

Tabelele, schemele, graficele, hrile vor fi amplasate nemijlocit dup prima meniune (pe aceeai pagin sau, in caz de insuficien de loc, pe urmtoarea). Ilustraiile i tabelele sunt numerotate consecutiv, de exemplu: Desenul 1, Desenul 2 etc.; Tabelul 1, Tabelul 2 etc. In caz de utilizare a citatelor, a materialelor practicii, a actelor normative se va indica sursa in care au fost publicate trimiterile indicate in textul tezei de masterat. Trimiterile pot fi fcute in subsol sau (dup caz) in paranteze patrate, indicandu-se numrul sursei in lista bibliografic i numrul paginii din lucrare ([5, pag.163]). Trimiterea la monografie, manual include: numele, iniialele autorului, titlul lucrrii, oraul, editura, anul, volumul, pagina la care se face trimitere. In cazul trimiterii la un articol dintr-o ediie periodic sau dintr-o culegere, dup denumirea articolului prin dou bare (//) se separ titlul ediiei periodice sau a culegerii. Apoi este indicat anul ediiei, numrul, pagina. In cazul in care autorul intru argumentarea opiniei sale face trimitere la alt autor, trimiterea va conine termenul Vezi:, dup care la un interval este tiprit numele; in cazul in care citat este

adus in intregime fixat in ghilimele, termenul Vezi: nu este fixat, iar dup simbolul trimiterii, la un interval, imediat este indicat numele autorului.
20

In cazul catorva trimiteri la aceeai surs, care urmeaz concomitent pe aceiai pagin, dup prima meniune urmeaz Vezi: Ibidem, p. 27-28. In cazul in care lucrarea conine deja o trimitere la un autor, dup ce urmeaz o alt trimitere, urmtoarele indic doar numele i iniialele autorului, dup ce urmeaz Op. cit., p. 29. De exemplu, autorul tezei de masterat la p. 9 indic:

Dac din considerente a unei competene generale i finalizate a Uniunii Europene n materia drepturilor omului,1 doar referinele la aceast ramur de drept internaional era prezent n cadrul instrumentelor politicii externe i de securitate comun (PESC), astzi ultimele sunt mai precise i au integrat dimensiunea dreptului internaional umanitar. Nu fr dificulti, includerea acestor instrumente convenionale a fost acceptat.2

Ulterior, la p. 17 face dou trimiteri la lucrarea comun a La Rosa A.-M. i Scherrer S., citat in argumentarea opiniei sale:

Un ir de probleme apar n legtur cu aplicarea dreptului internaional umanitar n timpul desfurrii operaiunilor de meninere a pcii de ctre ONU, ce cad sub aplicabilitatea dreptului internaional umanitar. 3 Unii autori consider c dreptul internaional umanitar se aplic n caz c Consiliul de Securitate nu se folosete de mputernicirile acordate de Capitolul VII al Cartei ONU pentru instaurarea unui nou regim.4

La p. 21 autorul inc odat face trimitere la lucrarea lui Sassoli M.

1 Rideau J. Le role de lUnion europeenne en matier de protection des droits de lhomme // RCADI 1997, tome 265. M. Nijhoff Publishers. The Hague/Boston/ London. 1999, p. 478. 2 Ferraro T. Le droit international humanitaire dans la politique etrangere et de securite commune de lUnion europeenne // Revue Internationale de la Croix Rouge, juin 2002. Vol. 84. N 846, pp. 435-461. 3 La Rosa A.-M. et Scherrer S. Les Nations Unies et le droit international humanitaire, Actes du Colloque international a loccasion du cinquantieme anniversaire des Nations Unies, Geneve, 19, 20 et 21 octobre 1995. Paris, Pedone, 1996, p. 298. 4 Ibidem, p. 301.

21 Droit international pnal et droit pnal interne: les cas des territoires se trouvant sous administration internationale, in Marc Henzelin and Robert Roth, Le Droit Pnal a lpreuve de linternalisation (Bruxelles: Bruyant 2002).5

In cazul trimiterilor la actele normative este adus denumirea complet, data adoptrii, de cine a fost adoptat, sursa in care a fost publicat actul normativ. Se va face trimitere doar la surse oficiale: Legea Republicii Moldova privind tratatele internaionale ale Republicii Moldova (Nr. 595XIV din 24.09.1999. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.24-26 din 02.03.2000); Hotrirea Plenului Curii Supreme de Justiie a Republicii Moldova nr.17 privind aplicarea in practica judiciar de ctre instanele judectoreti a unor prevederi ale Conveniei pentru aprarea drepturilor omului i libertilor fundamentale din 19.06.2000, Buletinul Curii Supreme de Justiie a Republicii Moldova 9-102000; Carta ONU din 26.06.1945, in vigoare pentru Republica Moldova din 02.03.1992. Publicat in ediia oficial Tratate internaionale, 2001, volumul 26; Convenia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 23.05.1969 http://untreaty.un.org/ilc/publications/ yearbooks/Ybkvolumes(f)/ILC_1969_v1_f.pdf. In cazul in care lucrarea conine exemple din practic, se va indica sursa menionadu-se aspectele tehnice: Judgment, The Prosecutor

v. Dusko Tadic. Case IT-94-1-A, ICTY Appeals Chamber, 15 Juli 1999. http://www.un.org/icty/tadic/appeal/judgement/ index.htm; Cour International de Justice. Licit de lutilisation des armes nuclaires par un Etat dans un conflit arm, ordonnance avis consultatif, 8 juillet 1996 http://www.icj-cij.org/cijwww/cpublications. htm. Schemele, graficele, tabelele i alte materiale ce nu fac parte din textul lucrrii, sunt incluse in rubrica Anexe, amplasat in cuprins dup Lista bibliografic. Anexele sunt numerotate in dreapta sus (Anexa A, Anexa B etc.). In text se indic: (vezi: Anexa A).
5 Sassoli M., op. cit., p. 141-149.

22

Oformarea definitiv a tezei de masterat are loc conform indicaiilor conductorului tiinific dup eliminarea tuturor neajunsurilor menionate. Teza de masterat este tiprit intr-un singur exemplar i insoit de varinat electronic (CD) este prezentat la catedra de profil in termenii fixai. Expirarea termenului fixat poate servi motiv pentru neadmiterea masterandului spre susinerea tezei de masterat.
23

7. Pregtirea spre susinerea tezei de masterat

Cu o sptman pan la susinerea tezei de masterat este necesar pregtirea urmtoarelor materiale: Textul tezei de masterat. Textul prezentrii in forma unui raport de 57 pagini. Materiale adugtoare necesare pentru ilustrarea raportului. Trebuie de inut cont c la momentul susinerii trebuie s fie prezentat avizul conductorului tiinific. Din aceste considerente, cu cel puin 1 (una) lun pan la termenul susinerii, conductorului tiinific i se va prezenta textul definitivat al tezei de masterat pentru control i apreciere. Odat cu respectarea tuturor formalitilor, obiectivul principal al masterandului, in procesul de pregtire spre susinere, va consta in lucrul asupra prezenrii rezultatelor cercetrilor in forma unui raport, ce are drept scop stabilirea esenei temei, a valorii teoretice i practice a lucrului efectuat. Sub aspect structural, raportul poate fi compus din trei pri, constituite din blocuri relativ independente. Prima parte a raportului in linii generale repet Introducerea tezei de masterat. Problemele abordate in aceast parte, de regul corespund aspectelor ce reflect actualitatea temei alese, caracterizeaz problematica lucrrii, a nivelului de cecetare, a obiectului i subiectului, formuleaz obiectivele i sarcinile studiului efectuat. Dup caz, pot fi menionate i metodele cu ajutorul crora a fost acumulat in fond materialul tezei de masterat. Partea a doua, in conformitate cu sarcinile, indicate de student, inclusiv logica cercetrii, se va caracteriza coninutul i structura general a lucrrii, se vor caracteriza capitolele lucrrii i rezultatele finale.
24

Raportul finalizeaz cu partea ce se bazeaz pe textul cuprins in Incheiere a tezei de masterat. Aici este binevenit enumerarea concluziilor generale (nefiind repetate generalizrile fcute la caracterizarea capitolelor din cadrul dispoziiilor de fond) i gruparea intr-un singur bloc a recomandrilor eseniale. Textul raportului va fi coordonat cu conductorul tiinific. Comisia de Licen este in drept s pun intrebri pentru aprecierea

corect a masterandului. Rspunsurile la intrebrile puse trebuie s fie exprese, clare i argumentate. In cazul in care este posibil, se va face trimitere la textul tezei de licen. Aceasta face ca rspunsul s fie mai convingtor i in acelai timp va permite confirmarea corectitudinei rezultatelor studiului efectuat, dat fiind c nu doar coninutul textului raportului, dar i caracterul expunerii acestuia, inclusiv rspunsurile sigure la intrebrile abordate in mare msur determin aprecierea din partea Comisiei de Licen. Iat de ce, in timpul pregtirii ctre susinere i in cadrul expunerii publice este necesar de inut cont de urmtoarele reguli: a) este important ca discursul masterandului s fie clar, din punct de vedere gramatical precis, sigur, ce il face ineles i convingtor; b) un compartiment important este caracterul expresiv al discursului, care depinde de vorbire, voce i intonaie. Este necesar de a exclude graba, inghiirea terminaiilor cuvintelor, caracterul neexpresiv al expunerii, fapt ce scade esenial calitatea raportului; c) este inadmisib inclcarea aa numitor norme ale exprimrii literare, in special utilizarea accentelor incorecte in cuvinte. Din categoria recomandrilor generale, ce ar putea incuraja diplomantul in timpul expunerii raportului, menionm: sublinierea in text a cuvintelor care sunt evideniate in procesul expunerii raportului; la culegerea textului se va lsa loc liber, ce va permite ulterior completarea raportului cu meniuni proprii; utilizarea cuvintelor simple i a frazelor afirmative simple;
25

neadmiterea unui numr mare de fraze ce sunt greu de pronunat i in acelai timp greu de conceput. Trebuie de inut cont i de aa detalii, cum sunt alegerea hainei, inuta in timpul susinerii raportului, inclusiv gesturile, manerele, precum i alte forme externe de comportament. Elegana i acurateea contribue la crearea unei bune imagini din partea membrilor Comisiei de Licen, precum i a inregului auditoriu.
26

8. Susinerea tezei de masterat

Susinerea tezei de masterat include dou etape. Prima etap susinerea prealabil la catedra de profil, cea de-a doua susinerea in faa Comisiei de Licen. Susinerea prealabil este numit orientativ cu o lun pan la susinerea in faa Comisiei de Licen de ctre eful de catedr i are ca obiectiv aprecierea nivelului de finalizare, a calitii tezei de masterat, a nivelului de pregtire a masterandului spre susinere, cunotinele lui in domeniul problematicii lucrrii. De regul, la susinerea prealabil se prezint lucrarea in integrum cu avizul conductorului tiinific. Susinerea prealabil are loc dup formula susinerii in faa Comisiei de Licen expunerea verbal a masterandului, expunerea conductorului tiinific, rspunsurile masterandului la inrebrile abordate etc. Diferena const in aceea, c masterandului in cadrul susinerii prealabile i se poate recomanda perfectarea sau modificarea unei pri a lucrrii, s regleze unele greeli evidente, s studieze careva literatur, s perfecteze raportul verbal. Dup susinerea prealabil catedra elaboreaz raportul privind admiterea sau respingerea masterandului spre susinere in faa Comisiei de Licen.

Teza de masterat este admis spre susinere in faa Comisiei de Licen cu condiia prezenei hotrarii catedrei referitor la admiterea masterandului spre susinere, acordului din partea Serviciului Control Proces Educaional i a avizului pozitiv din partea conductorului tiinific. Susinerea tezei de masterat are loc in cadrul edinei deschise a Comisiei de Licen, in forma expunerii verbale a masterandului, a rspunsului acestuia la inrebrile abordate i aprecierea tezei de masterat.
27

In cadrul expunerii verbale, care va dura intre 7-10 minute, masterandul va elucida actualitatea i importana temei, va descrie coninutul succint i structura lucrrii, va caracteriza argumentat concluziile la tema cercetat. Urmeaz intrebrile puse masterandului, la care acesta rspunde la indicaia Preedintelui Comisiei de Licen. Rspunsurile trebuie s fie exprese, clare i succinte. Dup discutarea tezei de masterat, masterandului i se ofer ultimul cuvant pentru a confirma sau a concretiza poziia sa pe problemele discutate, sunt aduse mulumiri conductorului tiinific, catedrei, precum i membrilor Comisiei de Licen. In cadrul edinei inchise Comisia de Licen discut rezultatele susinerii tezei de masterat. Lucrarea este apreciat, fiind luate in consideraie nivelul prezentrii, nivelul i calitatea lucrrii, capacitatea masterandului de a se orienta in materie, de a rspunde la intrebri, de a intreiene dialogul tiinific. Aprecierea are loc prin votarea membrilor Comisiei de Licen: prin simpla majoritate a membrilor Comisiei de Lcen. In cazul numrului egal de voturi hotrator este cel al Preedintelui Comisiei. Susinerea repetat a tezei de masterat ce are drept scop modificarea notei, nu se admite. In cazul nesusinerii tezei de masterat masterandul are dreptul la susinere repetat la urmtorul an, Comisia de Licen fiind in drept s stabileasc dac are sau nu masterandul dreptul s susin teza pe aceeai tem sau el va elabora o alt tez pe tema fixat de catedra de profil. Teza de masterat este predat, prin proces verbal, in Arhiva ULIM, in ziua susinerii in faa Comisiei de Licen.
28

Anexa A
Forma cererii privind aprobarea temei tezei de masterat
efului de catedr ______________ ______________ ______________

CERERE
Subsemnatul(ta), ________________________________, masterand() la anul ___________ Programul de Masterat ________________________________ Facultatea Drept. Rog s-mi aprobai tema tezei de masterat ___________ ________________________, n calitate de coordonator tiinific fiind numit dl (dna) _______________________. Datele de contact ________________________________
(telefon portabil, telefon fix, e-mail)

Coordonator tiinific _____________________________. data, luna, anul semntura 29

Anexa B
Exemplu de foaie de titlu (alturi este indicat mrimea riftului)
MINISTERUL EDUCAIEI I TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA LIBER INTERNAIONAL DIN MOLDOVA
FACULTATEA DREPT CATEDRA DREPT PUBLIC TEZA DE MASTER

PRACTICA CURII INTERNAIONALE DE JUSTIIE A ONU N PERIOADA 1990-2007 PRIN PRISMA INFLUENRII PROCESULUI DE CODIFICARE A DREPTULUI INTERNAIONAL
Autor GRATI Ruslan, masterand ____________________ Coordonator tiinific OSMOCHESCU Nicolae, dr., prof. univ. ____________________ Admis spre susinere ___ _________________ 2009 ef catedr URCAN Serghei, dr., conf. univ. ________________ Chiinu 2009

14 12 16 12 12 12 12 14 30

Anexa C

Model de oformare al cuprinsului

CUPRINS INTRODUCERE....................................................................................3. CAPITOLUL I. COMPETENA I JURISDICIA CURII INTERNAIONALE DE JUSTIIE A ONU. 1.1. Curtea Internaional de Justiie a ONU principalul organ judiciar internaional............................................................................................5. 1.2. Natura juridic a actelor adoptate de Curtea Internaional de Justiie...................................................................................................24. 1.3. Participarea Curii Internaionale de Justiie la procesul de codificare a dreptului internaional........................................................................27. CAPITOLUL II. PRINCIPALELE PROBLEME ADRESATE CURII INTERNAIONALE DE JUSTIIE A ONU N PERIOADA 1990-2007. 2.1. Rolul practicii judiciare ale Curii Internaionale de Justiie a ONU n codificarea dreptului rspunderii internaionale...............................33. 2.2. Interpretarea dreptului internaional i a tratatelor internaionale ca una din funciile de baz ale Curii Internaionale de Justiie a ONU..43. 2.3. Cazurile examinate recent i ce se afl pe rolul Curii Internaionale de Justiie, care au trezit interes deosebit n procesul de interpretare a dreptului internaional..........................................................................49. CAPITOLUL III. NATURA JURIDIC A AVIZELOR CONSULTATIVE ALE CURII INTERNAIONALE DE JUSTIIE A ONU I EFECTELE ACESTORA FA DE STATE. 3.1. Procedura de adoptare a avizelor consultative de cre Curtea Internaional de Justiie.......................................................................63. 3.2. Natura juridic a Avizului consultativ din 08.07.1996 privind legalitatea ameninrii sau aplicrii armelor nucleare........................70. 3.3. Natura juridic a Avizului consultativ din 09.07.2004 privind consecinele juridice ale edificrii unui zid n teritoriile palestiniene ocupate................................................................................................77. NCHEIERE.........................................................................................90. BIBLIOGRAFIE..................................................................................95. RESUME............................................................................................101.

31

Anexa D

Model al listei bibliografice

BIBLIOGRAFIE Izvoare normative Carta ONU din 26.06.1945, n vigoare pentru 1. Republica Moldova din 02.03.1992. Publicat n ediia oficial Tratate internaionale, 2001, volumul 26, art.1 (1). www.icj-cij.org/cijwww/cdocumentbase/unchart.pdf 2. Statutul Curii Internaionale de Justiie a ONU din 26.06.1945 www.icj -cij. org/cijwww/cpublications/cdocumentbase/cbasictext/cbasicstatute.html 3. Convenia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 23mai 1969. http:// untreaty.un.org/ilc/publications/yearbooks/Ybkvolumes(f)/ILC_1969_ v1_f.pdf 4. Treaty on the Relations of Good Neighbourliness and Co-Operation between Romania and Ukraine (with exchange of letters), Constanta, 2 June 1997: 2159 United Nations Treaty Series 335. 5. Chemical and bacteriological (biological) weapons and the effects of their use, Report of the Secretary-General, U.N., New York, 1969. 6. Rezoluia ES-10/14 din 08.12.2003 // http://www.un.org/russian/documen/ gadocs/10emerg/ 7. Convenia referitoare la protecia persoanelor civile n timp de rzboi (a IV-a), semnat la Geneva la 12 august 1949. Republica Moldova a aderat prin Hotrrea Parlamentului nr.1318 -XII din 02.03.93. n vigoare pentru Republica Moldova din 24 noiembrie 1993. Publicat n ediia oficial Tratate internaionale, 1998, volumul 5, pag.126-188. 8. Raportul dlui John Dugard, raportor special pe problemele drepturilor omului, privind drepturile omului n teritoriile palestiniene ocupate din 1967 de Israel, prezentat n conformitate cu Rezoluia 1993/2Comisia/E. CN.4/2004/6, 08.09.2003. 9. Raportul comitetului special pentru acumularea informaiei privind practica Israelului, ce ncalc drepturile omului, ce aparin poporului palestinian i altor arabi ce locuiesc pe teritoriile ocupae //A/58/311 din 22.08.2003.

32

Monografii, articole de specialitate 10. Anghel I.M., Anghel V.I. Rspunderea n dreptul internaional. Bucureti: Ed. Lumina Lex. 1998. 220 p. 11. Boga B. Iuscenko l invit pe Bsescu n Insula erpilor, www.ziare.com, 08 noiembrie 2007. 12. Corell H. From Teritorial Sovereighnty to Human security http://www. un.org/law/councel/ottawa.htm 13. David Eric. Principes de droit des conflits armes. Bruxelles: Bruylant. 1994. 860 p. 14. David Eric. Lavis de la Cour international de Justice sur la licit de lemploi des armes nuclaires. Revue internationale de la Croix-Rouge, n 823, p.2236. 15. Diaconu I. Drept internaional public. Bucureti. 1995. 16. Doswald-Beck Louise. Le droit international humanitaire et lavis consultatif de la Cour internationale de Justice sur la licit de la menace ou lemploi darmes nuclaires. Revue internationale de la Croix-Rouge, n 823, p.37-59. 17. Dolha V. Totul despre Insula erpilor. Alte articole din rubrica Romni uitai http://ro.altermedia.info/cealalta-romanie, 14 iunie 2005. 18. Gamurari V. Rspunderea internaional i suveranitatea de stat: studiu asupra proiectului elaborat de Comisia de Drept Internaional a ONU. Analele ULIM. 2005. Seria DREPT. 5, p.70-84. 19. Gamurari V. Practica statelor (usus) ca element al normei de drept internaional cutumiar. Legea i viaa (publicaie tiinifico-practic). Septembrie. 2006, p.11-14. 20. Gamurari V. Opinio juris ca element al normei de drept internaional cutumiar. Revista tiinific. Anul I. Studia universitatis. Seria tiine sociale. 3, 2007, p.20-24. 21. Gamurari V., Osmochescu N. ONU contra Irak: criza i procesul de reanimare a ONU n urma celor dou conflicte din Golf. Revista moldoveneasc de drept internaional i relaii internaionale. 1-2, 2007, p.41-48. 22. Gamurari V., Osmochescu N. Hotrrile instanelor judiciare i rolul lor n codificarea progresiv a dreptului internaional contemporan. Revista Naional de Drept. Ediie special. Conferina internaional tiinificopractic Precedentul judiciar: aspecte teoretice i practice. 29.09.2007, Chiinu, p.18-26.

33

23. Greenwood Christopher. Lavis consultatif sur les armes nuclaires et la

contribution de la Cour internationale de Justice au droit international humanitaire. Revue internationale de la Croix-Rouge, n 823, p.70-81. 24. Lechat M., Errera M. et Meesen A., dans Dangers pour les populations civiles, de la pollution inhrente a lemploi des armes nuclaires, Actes de la runion de lAcadmie royale de mdecine de Belgique, 25 septembre 1982, cits par A. Andries, Pour une pris en considration de la comptence des juridictions pnales nationales a lgard des emplois darmes nuclaires, RDPC, 1984, p.84-115. 25. Mihil M. Elemente de drept internaional public i privat. Bucureti: Ed. ALL BECK. 2001. 215 p. 26. McNeill John H. Lavis de la Cour internationale de Justice sur la licit de lemploi des armes nuclaires. Revue internationale de la Croix-Rouge, n 823, p.110-126. 27. Mohr Manfred. Avis consultatif de la Cour international de Justice sur la licit de lemploi darmes nuclaires Quelques rflexions sur ses points forts et ses points faibles. Revue internationale de la Croix-Rouge, n 823, p.99-109. 28. Niciu Marian I. Drept internaional public. Arad: Ed. Servosat. 1999. 260. 29. Patrick Daillier, Alain Pellet. Droit international public, 7-e d., Paris: L.G.D.Y. 2002. 1510 p. 30. Preda-Mtsaru, A. Tratat de drept internaional public. Bucureti: Ed. Lumina Lex, 2002. 360 p. 31. Pdurean D. Ucraina i Romnia n rzboi strategic, www.ziua.ro, 9 decembrie 2006. 32. Popescu O., Gavrila C. Ucraina declar Insula erpilor paradis fiscal, www.cotidianul.ro, 16 ianuarie 2008. 33. Popescu A.L. Pichete de grniceri pe Insula erpilor, www.romanialibera. ro, 28 decembrie 2007. 34. Scuna S. Rspunderea internaional pentru violarea dreptului umanitar. Bucureti: Editura ALL BECK. 2002. 280 p. 35. Taxil B. La Cour pnale international et la Constitution franaise. Actualit et Droit International, fvrier 1999. www.ridi.org/adi 36. Verhoeven J. Mandat darrt international et le statut de ministre. Actualit et Droit International. Mai 2002. http://ridi.org/adi

34

37. Voican M., Budescu R. Mocua G. Curi internaionale de justiie. Bucureti: Ed. ALL BECK, 2000. 344 p. 38. .., .., .., .. , 3-e ., . . Moc: - . 2004. 928 . 39. .., . . . 2-. : - . 1999. 270 . 40. .. . . 2002, .4-9. 41. .. . p. . .., Moc: - . 2009. 416 . 42. . .. 1. . [ .., .., ..]. : - . 1967. 280 . 43. .. . . 2-e ., . . Moc: - . 2001. 371 . 44. .. . : . . - Wolters Kluwer. 2004. 432 . 45. .. . 1. . : - Wolters Kluwer. 2004. 672 . 46. .. . 3 (24). 2005, .7-16. 47. .. . . 1 (22). 2005, .33-39. 48. . . . 2 (11). 2003, .26-30. 49. .. 2- . .1. . : - . 1999. 366 .

35 Culegeri de documente, practica judiciar internaional, Site Internet 50. Carnegie Endowment for International Peace. The Haague Conventions and Declarations of 1899 and 1907. New York. Oxford University Press. 2006. 51. Dicionar de drept internaional public. Bucureti: Ed. tiinific i Enciclopedic. 1982. 422 p. 52. Etude densemble des armes nuclaires. Rapport du secrtaire gnral, doc. ONU A/45/373. 18 septembre 1990. 53. CIJ. Recueil des arrts, avis consultatifs et ordonnances. Affaire des pcheries (Royaume-Uni c. Norvge). Arrt du 18 dcembre 1951 http:// www.icj-cij.org/docket/files/5/1808.pdf 54. CIJ. Recueil des arrts, avis consultatifs et ordonnances. Military and Paramilitary Activities in and against Nicaragua, 1986 (Nicaragua v. SUA) http://www.icj-cij.org/cijwww/ccases/cnus/cnus_cjudgment/cnus_cjudgment_ 19860627.pdf 55. CIJ. Recueil des arrts, avis consultatifs et ordonnances. Actions armes frontalires et transfrontalires, 1988 (Nicaragua c. Honduras) http:// www.icj-cij.org/docket/files/74/6590.pdf 56. CIJ. Recueil des arrts, avis consultatifs et ordonnances. Dlimitation maritime entre la Guine-Bissau et le Sngal, 1991 (Guine-Bissau c. Sngal) http://www.icj-cij.org/docket/files/85/6842.pdf 57. CIJ. Recueil des arrts, avis consultatifs et ordonnances. Certaines terres phosphates Nauru , 1992 (Nauru c. Australie) http://www.icj-cij.org/ docket/files/80/6794.pdf 58. CIJ. Recueil des arrts, avis consultatifs et ordonnances. Dlimitation maritime dans la rgion situe entre le Groenland et Jan Mayen, 1993 (Danemark c. Norvge) http://www.icj-cij.org/docket/files/78/6742.pdf 59. CIJ. Recueil des arrts, avis consultatifs et ordonnances. Diffrend territorial, 1994 (Jamahiriya arabe libyenne c. Tchad) http://www.icj-cij.org/ docket/files/83/6896.pdf 60. CIJ. Recueil des arrts, avis consultatifs et ordonnances. Comptence en matire de pcheries, 1998 (Espagne c. Canada) http://www.icj-cij.org/ docket/files/96/7532.pdf 61. Curtea Internaional de Justiie. Mandat darrt du 11 avril 2000 (Rpublique dmocratique du Congo c. Belgique) http://www.icj-cij.org/docket/ files/121/13742.pdf 36 62. CIJ. Diferendul referitor la Delimitarea maritim n Marea Neagr ntre Romnia i Ucraina, Cererea Guvernului Romniei. http://www.mae.ro 63. Delimitarea platoului continental i a zonelor economice exclusive ale Romniei i Ucrainei n Marea Neagr. http://www.mae.ro/index.php 64. CIJ. Recueil des arrts, avis consultatifs et ordonnances. Avis consultatif du 18 juillet 1950. Interprtation des traits de paix conclus avec la Bulgarie, la Hongrie et la Roumanie. http://www.icj-cij.org/docket/files/8/1874. pdf 65. CIJ. Recueil des arrts, avis consultatifs et ordonnances. Avis consultatif du 8 juilliet 1996. Licit de lutilisation des armes nuclaires par un Etat dans un conflit arm. http://www.icj-cij.org/cijwww/cpublications.htm 66. CIJ. Recueil des arrts, avis consultatifs et ordonnances. Avis consultatif du 9 juillet 2004. Consquences juridiques de ldification dun mur dans le territoire palestinien occup http://www.icj-cij.org/docket/files/131/1670. pdf 67. www.icj-cij.org/cijwww/cdecisions/csummaries/cnamsommaire710621. htm 68. www.icj-cij.org/cijwww/cpublications.htm 69. www.icj-cij.org/cijwww/cdocket/chs/chsframe.htm 70. www.icj-cij.org/cijwww/ccases/cusir/cusirframe.htm 71. http://untreaty.un.org/ilc/texts/instruments/francais/statut/statute_f.pdf 72. http://www.un.org/russian/peace/palestine/docs/wall_report.pdf 73. http://www.un.org/russian/basic/mainorg/garules/r5-377.pdf 74. http://un.org/russian/documen/convents/pactecon.htm 75. http://un.org/russian/documen/gadocs/convres/r25-2625.pdf 76. http://www.un.org/russian/documen/convents/childcom.htm 77. http://ods-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N04/440/20/PDF/N0444020. pdf?OpenElement 37

CUPRINS

Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

1. Cerine generale fa de teza de masterat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 2. Etapele principale de elaborare i susinere a tezei de maserat. 8 3. Alegerea temei tezei de maserat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 4. Structura tezei de masterat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 4.1. Cerine generale fa de structura tezei de masterat. . . . . . 11 4.2. Foaia de titlu a tezei de masterat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 4.3. Cuprinsul tezei de masterat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 4.4. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 4.5. Dispoziiile de fond. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 4.6. ncheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 4.7. Lista bibliografic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 4.8. Anexele (facultativ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 5. Textul tezei de masterat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 6. Oformarea tezei de masterat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 7. Pregtirea spre susinerea tezei de masterat. . . . . . . . . . . . . . . . 23 8. Susinerea tezei de masterat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Anexa A. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Anexa B. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Anexa C. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Anexa D. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
38 39

Pentru notie Pentru notie

40__