Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Lucian Blaga Sibiu - 2012

Facultatea de Drept Simion Barnutiu - Invatamant la distanta -

Coordonator:
Prof.Univ.Dr.Ovidiu Ungureanu

Intocmit de,
Neculau Andrei Anul 1, ID

Forma actului juridic Definitie si terminologie


Prin forma actului jurudic civil, se intelege acea conditie care constata in modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. In doctrina expresia forma actului juridic civil este folosita in sens restrans si in sens larg si anume: In sens restrans (stricto sensu) prin forma actului juridic civil se desemneaza tocmai modalitatea de exteriorizare a vointei juridice care este substanta actului juridic civil, acest sens este guvernat de principiul consensualismului In sens larg (lato sensu) prin forma actului juridic civil se desemneaza trei cerinte de forma: 1. Forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului forma ad validitatem sau ad solemnitatem 2. Forma ceruta pentru probarea actului forma ad probationem 3. Forma ceruta pentru opozabilitatea actului fata de terti

Principiul consensualismului
Prin acest principiu, intelegem ca simpla manifestare de vointa este nu numai necesara, ci si suficienta pentru ca actulu juridic sa ia fiinta in mod valabil din punct de vedere al formei, care imbraca manifestarea de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice. Intr-o alta formulare, prin principiul consensualismului nu este consacrat expres cu caracter general de catre Codul Civil. Existenta sa neindoielnica este dedusa din doua imprejurari: prima ar fi aceea ca principiul consensualismului este reglementat pentru anumite acte juridice civile (ex.:contractul de vanzare cumparare reglementat in art.1295 din Codul Civil); a doua imprejurare ar fi aceea ca legea civila consacra expres exceptiile de la principiul consensualismului si care, in esenta, sunt cele trei cerinte ale formei actului juridic civil, adica forma ad validatem, ad probationem si forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti.

Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civil


A. In functie de consecintele juridice ale nerespectarii conditiilor, distingem: Forma ceruta de ad validitatem, a carei nerespectare atrage nulitatea actului; Forma ceruta de ad probationem, a carei nerespectare atrage imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc de proba Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti a carei nerespectare atarge inopozabilitatea actului B. Dupa criteriul izvorului, care cere o anumita forma actului juridic concret, distingem: Forma impusa de legea civila Forma conventionala impusa de acordul parintilor pentru a exterioriza o anumita forma de vointa

1. Forma ceruta de ad validitatem Notiune:


Prin forma ad validitatem intelegem acea conditie esentiala ceruta de lege pentru valabila incheiere a unui act juridic si care consta in exteriorizarea manifestarii de vointa a partilor cu o anumita solemnitate, de obicei forma scrisa, autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute. Actele juridice, care necesita indeplinirea anumitor conditii de forma pentru a fi valabile, se numesc acte solemne sau formale (ex. Testamentul, revocarea expresa a legatelor, acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar etc.).

Caracterele juridice ale formei ad validitatem


este un element esential al actului juridic civil si a carei nerespectare este sanctionata cu nulitatea absoluta; este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa, nefiind admis un act juridic solemn savarsit in mod tacit; este exclusiva, partile neavand posibilitatea sa adopte o alta modalitate de exteriorizare a vointei lor si numai pe cea prevazuta de lege; este abstracta si invariabila pentru acelasi tip de act solemn

Conditii care trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem


intregul continut al actului juridic civil (si clauzele esentiale si cele neesentiale), trebuie sa imbrace forma ceruta pentru validitatea sa, nefiind admis asa-numitul act per relationem in care pentru determinarea continutului sau se face trimitere la o sursa externa; actul aflat in interdependenta cu actul solemmn trebuie sa imbrace si el forma solemna (ex. mandatul dat pentru incheierea unui act juridic solemn trebuie sa fie dat prin procura autentica); uneori actul care determina ineficacitatea actului solemn, trebuie in principiu sa imbrace si el forma solemna (exceptie face legatul care poate fi revocat si tacit).

Aplicatii ale formei ad validitatem


Principalele acte solemne pentru care forma ad validitatem este ceruta de o lege sunt: a) contractul de donatie (art.813 din Codul Civil dispune ca donatia se poate face doar prin act autentic); b) testamentul (art.858 dispune ca un testament poate fi olograf (scris de mana) sau facut prin inscris autentic); c) contractul de societate comerciala, reglementat de Legea nr.31/1990; d) casatoria; e) conventia de constituire a unui drept de ipoteca (art.1172 Cod Civil); f) actul juridic intre vii de instrainare a unui titlu, indiferent daca acesta este situat in intravilan sau extravilan (legea nr.54/1998); g) exprimarea consimtamantului parintilor la adorptia copilului de o persoana sau o

familie propusa de Comisia pentru Protectia Copilului (Ordonanta nr.25/1997)

2. Forma cerut ad probationem Notiune:


Prin forma cerut ad probationem se nelege acea cerin care const n ntocmirea unui nscris care s probeze actul juridic civil. Sanciunea nerespectrii formei cerute de art. 1180 din Codul Civil nu const n nevalabilitatea actului, ci numai n imposibilitatea dovedirii actului cu alt mijloc de prob.

Caracterele juridice ale formei ad probationem


este obligatorie, iar nu facultativ; nerespectarea ei atrage sanciunea inadmisibilitii dovedirii actului cu alt mijloc de prob; reprezint o excepie de la principiul consensualismului.

Aplicaii ale formei ad probationem


n Codul Civil nu exist un text care s enumere situaiile n care forma scris este cerut ad probationem, ns exist o serie de dispoziii legale care fac aplicaii acestei cerine: - contractul de locaiune (art. 1416 Cod Civil); - tranzacia (art. 1705 Cod Civil); - depozitul voluntar (art. 1597 Cod Civil); Forma ad probationem mai poate fi instituit pentru o anumit categorie de acte juridice civile, i anume cele care au ca obiect o sum mai mare dect cea prevzut de art. 1191 alin. 1 din Codul Civil.

3. Forma pentru opozabilitate fa de teri Noiuni i trsturi:


Forma cerut pentru opozabilitatea fa de teri const n acele formaliti care sunt necesare potrivit legii pentru a face actul juridic opozabil i persoanelor care nu au participat la ncheierea actului juridic civil, n scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor. Forma cerut pentru opozabilitatea fa de teri prezint urmtoarele trsturi: - se justific ideea de protecie a terilor; - este obligatorie i nu facultativ; - nerespectarea acestei forme atrage sanciunea inopozabilitii actului juridic, astfel, actul produce efecte ntre pri, dar este ineficace fa de teri, ceea ce nseamn c prile nu pot invoca n faa terilor drepturile izvorte din acel act.

Aplicaii ale formei cerute pentru opozabilitatea fa de teri


Menionm, cu titlu de exemplu, cteva din principalele aplicaii ale formei cerute pentru opozabilitatea fa de teri: publicitatea imobiliar prin crile funciare (art. 21 din Legea nr. 7 / 1996);

publicitatea constituirii gajului i a oricrei garanii reale mobiliare (Legea nr. 99 / 1999); nregistrarea prevzut de lege n materia inveniilor, desenelor i modelelor industriale (Legea nr. 64 / 1991 i Legea nr. 129 / 1992); nregistrrile i publicitatea prevzut de Legea nr. 31 / 1990 la Registrul Comerului); nregistrarea contractelor de arendare n condiiile prevzute de legea arendrii nr. 16 / 1994 etc.

Bibliografie: 1. Gh. Beleiu, Drept civil roman, Ed. Casa de editura si presa Sansa SRL, 2000 2. Gh. Boroi, Drept civil.Partea generala.Persoanele, Ed. All Beck, Bucuresti, 2000 3. I.Dogaru, Drept civil roman, Ed. Themis, Craoiva, 2000 4. Tr. Ionascu, E. Barrasch, Tratat de drept civil, Vol.1, Ed. Academiei, Bucuresti, 1967