Sunteți pe pagina 1din 24

Cel mai lung lant de munti vulcanici din Europa.

Romania se poate mandri cu cel mai lung lant de munti vulcanici din Europa.Acest sir de munti vulcanici,depasind 800 km lungime,incepe in Carpatii Vestici din Ungaria,Slovacia si Ucraina,continuand pe teritoriul romanesc,pe latura vestica a Carpatilor Orientali,pana la Curbura.

Vulcanismul care a creat acest lant de munti s-a manifestat pe linii de

fractura cu orientare carpatica si panonica,respectiv fruntea panzei marginale carpatice,si este cunoscut mai simplu in literatura geologica si geomorfologica prin expresia neovulcanismul carpatic.El a inceput in Carpatii Vestici,in miocenul inferior-mediu(acum 22 de milioane de ani);in nordul Ungariei(muntii Cserhat),apoi in Slovacia(in muntii Cerova ,Kremnica si Vtacnik)si Romania(muntii Oas-Tibles)s-au format eruptii badeniene(acum 15 milioane de ani),care au continuat apoi pe latura vestica a Carpatilor Orientali(eruptii panoniene,acum circa 11 milioane de ani in Calimani-Harghita).Fenomenul eruptiilor recente(acum 3,5 milioane de ani ,la inceputul pleistocenului)s-a manifestat in Harghita si a continuat chiar in cuaternar(1,3-0,3 milioane de ani)atat in Harghita,cat si in Persania.Daca aceste eruptii au avut loc in cea mai mare parte a timpului in interiorul arcului carpatic(in Ungaria si Romania),ele s-au manifestat intr-o mai mica masura si pe latura externa a Carpatilor de Vest(in Slovacia si Ucraina).La originea tuturor se afla planul de subductie a placii tectonice Moldo-Ruse sub microplaca Transilvana.

Pe teritoriul tarii noastre,neovulcanismul carpatic este format din fasia

vestica a Carpatilor Orientali.El se imparte in trei sectoare distincte:Oas-Lapus,Tibles-Bargau si Calimani-Harghita,la care noi adaugam si cele mai sudice si recente manifestari ale neovulcanismului autohton,cele din Persani.Daca in sectoarele Oas-Lapus si CalimaniHarghita exista o continuitate evidenta a reliefului vulcanic,in sectorul Tibles-Bargau,relieful de cupole,siluri sau alte forme intruzive e dispus insular,pe fondul dominant,sedimentar.In plus,continuitatea neovulcanismului este intrerupta complect de unitatea cristalinomezozoica a Muntilor Rodnei.Fiecare dintre cei doi munti.Tibles si Bargau,se alipeste insa sectoarelor eruptive vecine.De aceea,peisajul geomorfologic din cadrul lantului vulcanic e separat de Muntii Rodnei,asa ca putem vorbi doar despre Vulcanicii Sudici(sau CalimaniHarghita).Atat vulcanii propriu-zisi,cat si formele de relief rezidual create de eroziunea diferentiala sugereaza amploarea scestor fenomene in Carpatii Orientali.

Practic,grupa Oas-Tibles este o continuitate a

neovulcanismului din Ungaria,Slovaci si Ucraina,in care eruptivul a aparut mai devreme,dar a fost modelat un timp mai lung.Ei sunt limitati fata de Carpatii Vestici de Valea Tisei,ce-i inconjoara pe la nord si vest,dar la noi incep de la granita cu Ucraina prin Muntii Oas si tin pana in Tibles(Valea Salautei).Pe teritoriul Romaniei,acest sector al lantului vulcanic formeaza o grupare de munti cu varfuri de forma conica,impaduriti,cu altitudini reduse.

Se afla in stadiul de vulcani reziduali,avand ca rezultat

multe iviri eruptive,dar indelung nivelate;de aceea,sunt munti scunzi(media lor e de 500m),iar culmea cea mai inalta,ce formeaza si granita cu Ucraina,are altitudinile unor coline(824m,in Piatra Vascului).eruptiile de aici sau manifestat pe falii cu directii carpatice,panonice si locale.In peisaj se impune culmea cea mai inalta,Muntii Camarzanei,si un sir de maguri vulcanice joase:Dealul Viilor,Magura Plescuta,Magura TurulungVii(396m),Jelejnic(480m)si dealu Negru.

Au o dispunere N-NE,S-SV,dincolo de pasul Huta,prin

care se face legatura intre depresiunile Maramures si Oas.Spre est,pana la pasul Gutin(987m),se gasesc iviri intruzive,materializate in relief prin clai.Acest peisaj e intregit de cateva exploatari miniere ale filoanelor cu minereuri complexe si auro-argintifere(Ilba,Nistru,Herja,Sasar si Baia Sprie).Desi au aspect de platou vulcanic,sunt versanti abrupti,dominati la nord de varful Ignis(1.307m).

Muntii Gutinului(Gutaiului)

Desi foarte redusi ca extindere,se disting in peisajul

reliefului vulcanic prin Creasta Cocosului(cu varful Gutin,1.443),vizibil atat dinspre Baia Mare,cat si din Depresiunea Maramuresului.Acest unicat andezitic,cu aspect de perete zimtat de procesele periglaciare,caruia geomorfologii si geologii ii spun dyke,impresioneaza prin forma si dimensiunile sale.Pe partea sudica a muntilor,culmile sunt rotunjite si presarate cu maguri acoperite de paduri.Drintre acestea,se remarca Magura(1.126m)si Mogosa sau Dealul Negru(1.246m),ambele cladite pe neckuri.

Muntii Lapusului Se afla dincolo de pasul Neteda(1.040m)si pasul

Cavnic(1.080m),pana la Valea Mingertului(afluent al Suciului)si izvoarele Vaii Botiza. Muntii Tiblesului Se dezvolta in prelungirea Muntilor Lapusului.Desi aici culmea principala e alcatuita din roci flisoide,cele mai inalte varfuri sunt datorate putinelor strapungeri filoniene ce au aspect de cupole,cu altitudinile cele mai mari din Vulcanicii Nordici.Neovulcanismul este reprezentat prin doua mari corpuri subvulcanice-Tibles si Hudin.

Peisajul geomorfologic al lantului vulcanic din Carpatii Orientali

se continua dincolo de masa de sisturi cristaline a Muntilor Rodnei,prin cele mai recente manifestari ale neovulcanismului din Carpatii de Sud-Est:ivirile vulcanice din nord (Bargau),cele din Calimani,Gurghiu si Harghita si cele ce incheie aceste manifestari la sud(Persani).Aici se gasesc trei mari masive vulcanice:Calimani(pana la defileul Toplita-Deda),Gurghiu(pana la izvoarele Tarnavei Mari si pasul Sicas)si Harghita(pana la defileul de la Tusnad).Acesta din urma se prelungeste insa cu trei digitatii vulcanice:una la est de defileul Tusnad(muntele Ciumatu sau Puciosul),ce face legatura cu Muntii Bodocului,alta spre Muntii Baraolt,iar a treia,a vulcanitelor bazaltice,impusa de falia crustala Toplita-Racos,dintre care cateva petice trec si la sud de defileul Oltului de la Racos,iar o fasie acopera interfluviul dintre Homoroade.

Muntii Bargaului Sunt situati la sud de Valea Somesului,care-i desparte de

Muntii Rodnei pana la Valea Bistritei Bargaului,dincolo de carese afla Calimanii.Desii sunt alcatuiti predominantdin flis paleogen,numarul mare de intruziuni vulcanice ce strapunge masivul ii confera,totusi,atributul de masiv vulcanic si apartenenta la acest lant muntos.O originalitate a acestor munti este aceea ca,peste relieful de platouri inalte de 1.000-1.300m,se observa cel mai reprezentativ neovulcanism embrionar din Romania:peisajul este dominat de silluri si dyke-uri ce formeaza cele mai inalte maguri:Heniul Mare(1.582m),Cornii(1.457m).

Reprezinta cel mai mare si mai inalt masiv vulcanic din

Romania(2.100m,in Pietrosu Calimanului),extins de la est la vest pe 50 km si de la sud la nord pe 30 km.Ei sunt sunt cuprinsi in cadrul lantului vulcanic de la culoarul format de Bistrita Bargaului si Depresiunea Dornelor,la nord,si defileul Toplita-Deda,al Muresului,la sud.Relieful vulcanic de aici e dominat de un enorm con vulcanic de tip mixt,un stratovulcan,cu o caldeira de 10 km diametru,drenata catre nord de Paraul Negru,iar catre S-SV de o enorma cupola,un fel de podis situat la 1.500-2.000m,constituit din piroclastite dominant andezitice.

Muntii Gurghiului

Care se intind de la defileul Toplita-Deda,in nord,pana

la izvoarele Tarnavei Mari si pasul Sicas(1.000m),sunt alcatuiti din trei sectoare:muntele Fancel(1.684m)si varful Batrana(1.634m),la nord de Valea Gurghiului,apoi muntele Saca,de 1.776m,in centru,pana la pasul Bucin(1.287m)si muntele Sumuleu,in sud,pana la Valea Tarnavei Mari si pasul Sicas.

Sunt situatii in prelungirea Gurghiului,la sud de

Sicas,pana la defileul Oltului de la Tusnad,chiar daca roci eruptive se gasesc si la est de Olt,in muntele Ciumatu(1.301m).Pasul Vlahita(985m),prin care trece DN 13A,ce asigura legatura cu Odorheiul Secuiesc,imparte Harghita in doua subunitati:muntele Madaras,la nord(cu 5 conuri),si muntele Cucu,in sud(cu 4 conuri).In total,in Harghita sunt 10 conuri principale,daca adaugam si Ciumatu.Craterele sunt,in general,mici,cu diametrul intre 1,5 si 4 km,cu exceptia caldeirei Luci,de 7 km.In interiorul craterelor erodate au aparut neckuri si dyke-uri.