Ministerul Educatiei,Cercetarii si Inovarii Grup Scolar Vasile Bacalu Mahmudia Domeniul: Servicii Specializare: Tehnician in turism

Proiect pentru obtinerea certificatului de competente profesionale in invatamantul liceal

Promovarea obiectivelor turistice in Judetul Iasi

-2009-

PROMOVAREA OBIECTIVELOR TURISTICE IN JUDETUL IASI

Cuprins: Argument ............................................................................................................................pag:4 CAPITOLUL I. FENOMENUL TURISTIC ..................................................................pag:6 1.1. Definirea conceptuala a turismului...................................................................pag:6 1.2. Subiectii relatiilor turistice............ ....................................................................pag:6 1.3. Locul si rolul turismului in economia nationala............................................................pag:7 1.4. Produsul turistic Caracterizare ....................................................................................pag:7
3

CAPITOLUL II. PREZENTAREA PRODUSULUI TURISTIC IASI.......................pag:10 2.1. Componentele produsului turistic.................................................................................pag:10 2.1.1. Resurse turistice naturale. .........................................................................................pag:10 2.1.2. Resurse turistice antropice.........................................................................................pag:11 2.2. Infrastuctura..................................................................................................................pag:18 2.2.1. Accesibilitate..............................................................................................................pag:18 2.3. Baza tehnico-materiala..................................................................................................pag:19 2.4. Forta de munca.............................................................................................................pag: 20 CAPITOLUL III. PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE............................pag:21 3.1. Analiza Swot ................................................................................................................pag:21 3.2. Principalele forme de turism practicate.........................................................................pag:23 3.3 Promovarea si comercializarea obiectivelor turistice.....................................................pag:25 Concluzii .............................................................................................................................pag:30 Bibliografie..........................................................................................................................pag:32 Anexe...................................................................................................................................pag:33

Argument

Situat la nord de Codrii Iailor si la intersectia vechilor drumuri medievale, judetul Iasi a avut nucleul urban pe terasa I a raului Bahlui. Ulterior vatra orasului s-a extins si pe versantii din imprejurimi, luandu-si si denumirea de Oras al celor sapte coline asemeni Romei Antice.

Pozitia sa in partea centrala a Principatului feudal Moldova a adus Iasilor si functia de Capitala a Moldovei, pastrata vreme de trei secole. Am ales aceasta tema ,,Promovarea obiectivelor turistice din judetul Iasi deoarece miam dorit sa-mi aprofundez cunostintele in tot ceea ce insemna produs turistic din zona Iasului si bineinteles sa va impartasesc si altora secretele Iasului, pe care multi dintre noi nu le cunosc. In lucrarea pe care am realizat-o, m-am axat pe resursele turistice naturale si antropice de care dispune Iasul, promovarea si comercializarea obiectivelor turistice si despre analiza swot al judetului. Turismul din zona Iasului ofera posibilitatea ca oamenii sa se apropie, sa cunoasca conditiile de viata si cultura ale celorlalti. Dorinta individului este de a parasi temporar locul de munca, spre zone linistite, lipsite de poluare, in care natura sa fie cea mai buna prietena a evadarii, pentru miscare, odihna, recreere, petrecere a timpului liber. Aceasta dorinta este facilitata de reducerea orelor saptamanale si a zilelor saptamanii de lucru, precum si de cresterea numarului zilelor destinate concediilor de odihna, proces care de-a lungul anilor sufera o transformare in directia fragmentarii acestora. Prin turism se nelege, n primul rnd, ansamblul de activiti prin care omul i petrece timpul liber cltorind n alt localitate sau ar pentru a vizita oameni i locuri, monumente i muzee, pentru a-i mbogi cunotinele generale, pentru a se distra i a face sport, pentru odihn sau tratament etc., iar n al doilea rnd industria creat pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turiti la locul de destinaie, la un nalt nivel calitativ, i n condiiile proteciei i conservrii resurselor turistice, n special, i a mediului nconjurtor, n general.
Ca resurse turistice antropice Iasul se remarca in mod deosebit prin : obiectivele turistice ca monumentele cu arhitectura feudala (Obeliscul cu lei, Casa

Pogor, Palatul Roznovanul, Bojdeuca lui Creanga), parcuri, atractii culturale si religioase
prin : Catedrala Mitropolitana, manastirea Bucium, manastirea Sf.Trei Ierarhi ; muzee si institutii guvernamentale.

Iasi, ca oras, detine o pozitie de frunte in economia Romaniei, dezvoltarea sa este strans dependenta de asezarea geografica favorabila la rascrucea vechilor drumuri economice. In capitolul al treilea Promovarea produselor turistice ale judetului Iasi, am scris despre formele de turism practicate, analiza swot si bineinteles despre promovarea si comercializarea

obiectivelor ale judetului. In general una dintre modalitile cele mai eficiente de promovare considerm c o reprezint invitarea reprezentanilor turoperatorilor i ageniilor de voiaj s vin n Iasi s descopere ei nii caracteristicile acestui produs turistic i s decid n final acceptarea sau nu a acestuia. Dei acest tip de aciune este relativ costisitoare, experiena demonstreaz c documentarea agenilor de turism strini n cadrul unitilor de cazare reprezint cel mai bun mod de a promova serviciile acestora. n procesul de dezvoltare a industriei turistice n tara noastra se impune adoptarea unor masuri care sa impulsioneze dezvoltarea turismului bazat pe calitatile mediului nconjurator si contributia acestuia la protejarea, mbunatatirea si valorificarea rationala a acestor nsusiri. Astfel, respectarea acestei relatii de conditionare reciproca mediu nconjurator-turism devine o conditie esentiala, pentru dezvoltarea eficienta a turismului si a industriei turismului.

Atunci cand doriti sa intrati sau sa va afirmati pe piata turistica trebuie sa va aduceti un element nou pe care sa nu il aiba nimeni, sau foarte putini. Numai asa va faceti remarcat!!

CAPITOLUL I. FENOMENUL TURISTIC 1.1. Definirea conceptuala a turismului Termenul de turism isi are originea in semnificatiile urmatoarelor cuvinte latinesti: tornare = a se intoarce si turnus = o miscare circulara ce nu presupune schimbarea rezidentei.Turismul este o latura a sectorului tertiar al economiei, unde activitatea prestata are ca scop organizarea si

desfasurarea calatoriilor de agrement, recreere sau deplasarilor de persoane la diferite congrese si reuniuni, include toate activitatile necesare satisfacerii nevoilor de consum si de servicii ale turistilor. loisir = petrecerea timpului liber lessure = activitatea prestata in timpul liber. Definitie negativista: Turismul este o cheltuiala neutila si nefasta, consecinta a tendintei spre risipa si distrugere a bogatiei materiale in scopul satisfacerii placerii, dar care nu poate restabili echilibrul afectiv al individului alienat. Turismul include activitatea unei persoane care calatoreste in afara mediului sau obisnuit pentru mai putin de o perioada suficienta de timp si al carui scop este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul de vizitare. Activitatea turistica are un caracter dinamic, ea modificandu-se odata cu schimbarile ce au loc in cadrul economiei nationale. Turismul este o ramura de interferenta (are legaturi cu multe alte sectoare de activitate economica) si o ramura de consecinta (se sprijina pe rezultatele obtinute in alte ramuri de activitate). 1.2. Subiectii relatiilor turistice Conform recomandarilor Conferintei Mondiale a Turismului, in activitatea turistica se utilizeaza cu termenul de vizitator. Vizitatorul reprezinta orice persoana care se deplaseaza intr-un loc, altul decat acela al mediului sau obisnuit pentru mai putin de 12 luni si al carui scop de calatorie este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat. Acest termen de vizitator include alti 2 termeni specifici, respectiv turistul si excursionistul. Turistul este acea persoana care calatoreste pentru cel putin 24 de ore si care innopteaza intr-o unitate de cazare. Excursionistul reprezinta acel vizitator temporar al carui sejur este mai mic de 24 de ore. 1.3. Locul si rolul turismului in economia nationala Turismul reprezinta o ramura a economiei nationale care se integreaza in sectorul tertiar (sectorul serviciilor). El detine un rol important in viata economica si sociala, actionand ca un element dinamizator al sistemului economic global, ca un mijloc de diversificare a structurii economice, de

reducere a decalajului inter-regional si deasemenea actioneaza ca un element de educare si instruire. Importanta sociala poate fi pusa in evidenta prin urmatoarele aspecte:turismul contribuie la mentinerea echilibrului biologic si fiziologic al omului contemporan;turismul reprezinta un mijloc de educare, de ridicare a nivelului de cultura. Contribuie la refacerea formei de munca, faciliteaza schimbul de idei si confruntarea de opinii care conduce la largirea orizontului cultural;turismul este considerat un factor de identificare a legaturilor dintre natiuni. Importanta economica: turismul contribuie la crearea de venit;turismul contribuie la ridicarea social-economica a unor zone asigurand eliminarea decalajelor inter-regionale;turismul valorifica acele elemente care n-ar fi putut fi puse in valoare in cadru altei activitati (turismul nu epuizeaza materia prima);turismul reprezinta si o vocatie ecologica intru-cat in strategia dezvoltarii turistice se impun masuri de protejare a mediului si a valorilor fundamentale a existentei umane: parcurile, Delta Dunarii, etc;turismul contribuie la cresterea incasarilor valutare fara a se efectua eforturi deosebite. Pe plan international turismul are o contributie importanta la crearea produsului mondial global (7%), iar in ceea ce priveste exportul, turismul se situeaza pe locul 3 dupa exportul de petrol si autovehicule. 1.4. Produsul turistic Caracterizare Majoritatea specialistilor definesc produsul prin ceea ce ofera unuia sau mai multor clienti. In aceasta viziune el reprezinta un ansamblu de elemente tangibile si intangibile care procura anumite servicii cautate de unul sau mai multi clienti bine precizati. Aceasta definitie generala este perfect adaptabila si n domeniul turistic. Astfel produsul turistic se defineste ca fiind un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane ntre momentul sosirii si momentul plecarii de la destinatia turistica. De retinut deci ca produsul turistic este constituit att din bunuri materiale, ct si din servicii. Bunurile materiale mentionate n aceasta definitie se concretizeaza n cel putin trei categorii de elemente:

un patrimoniu de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arhitectonice, tehnologice, medicale etc., care formeaza cadrul fizic de baza si care vor manifesta o atractie pentru turisti, incitindu-i la voiaje;

anumite elemente de infrastructura sau echipamente care, desi nu genereaza motivatia sau cererea de turism, contribuie n mod hotartor la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, terenuri sau sali de sport, de spectacol, de conferinte, etc.);

unele facilitati de acces, legate de mijloacele de transport (adica de vehicule si cai de comunicatie) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite. Caracteristicile produsului turistic: Facnd parte din categoria serviciilor, produsul turistic are, la modul general, aceleasi

caracteristici cu acestea: - intangibilitatea; - eterogenitatea; - simultaneitatea productiei si consumului; - contactul dintre prestator si client; - participarea clientului la realizarea serviciului Caracteristici specifice: - complexitatea; - integrat mediului geografic; - integrarea n economico-social. Complexitatea rezulta din multitudinea componentelor, a participantilor si tipurilor de produse. Multitudinea componentelor Produsul turistic este alcatuit din diferite componente, care -asamblate dau contur acestuia: transport, cazare, alimentatie, agrement, etc. Aceasta varietate pune problema realizarii unui produs integrat si coerent. Multitudinea participantilor n rare cazuri produsul turistic n totalitatea lui este asigurat de un singur agent economic. De regula, firmele care participa la realizarea unui produs turistic (ale caror interese sunt adeseori divergente) nu sunt integrate nici pe verticala, nici pe orizontala, ntr-o organizatie unica, ntre ele existnd, cel mult, ntelegeri sau acorduri mai mult sau mai putin formalizate. In vederea prevenirii eventualelor stari conflictuale intre firmele participante la crearea produsului turistic, integrarea cat mai armonioasa a elementelor sale componente este esentiala,ceea ce impune cooperarea intre toate firmele si organismele implicate(transportatori, proprietari de hoteluri si restaurante, comercianti, proprietari funciari, organisme de tutela si
9

coordonare, colectivitati locale, etc.) mai concret, cooperarea trebuie sa asigure: armonizarea obiectivelor participantilor la obtinerea produsului; definirea si evaluarea aportului fiecarui participant la realizarea ntregului produs turistic; participarea mpreuna la pozitionarea produsului si la delimitarea pietei tinta; coordonarea tuturor strategiilor de marketing mixt.Toate aceste actiuni de coordonare sunt ntreprinse fie mpreuna, fie de catre un organism de coordonare.

CAPITOLUL II. PREZENTAREA PRODUSULUI TURISTIC IASI

Situat la

contactul a trei mari domenii naturale complementare (Podisul central

Moldovenesc, Campia colinara a Jijiei si Coasta Iasilor), si la intersectia vechilor drumuri medievale (Marele Drum de la Lvov la gurile Dunarii si drumul dintre Carpatii Orientali si stepele din nordul Marii Negre), judetul Iasi a avut nucleul urban pe terasa I a raului Bahlui. Ulterior vatra orasului s-a extins si pe versantii din imprejurimi, luandu-si si denumirea de Oras al celor sapte
10

coline asemeni Romei Antice. Pozitia sa in partea centrala a Principatului feudal Moldova a adus Iasilor si functia de Capitala a Moldovei, pastrata vreme de trei secole. 2.1. Componentele produsului turistic 2.1.1. Resurse turistice naturale Imbinand utilul cu placutul si admirand multitudinea de resurse naturale, turistul va reveni cu siguranta in acest loc perfect pentru un week-end plin de placere si de relax.Turistul poate admira oricand ajungand aici varietatea de animale si nu numai.
Aezare geografic- Municipiul Iasi se afla in partea de Est a Moldovei,in Campia

Moldovei.Orasul se afla pe raul Bahlui,un affluent al Jijiei,care se varsa in raul Prut.Prin extinderea lui, Iaul este legendara urbe a celor 7 coline Cetuia, Galata, Copou, BuciumPun, orogari, Repedea si Breazu, cu altitudini variind ntre 40 m n Lunca Bahluiului i 400 m pe Dealul Pun i Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetuia, Ttrai i Galata. Oraul mai este traversat de rul Nicolina i de prul orogari (numit n evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la rsrit de ora, curge prul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.
Relieful - judeului este deluros. Partea central i nord-estic este dominat de dealuri i

podiuri interfluviale joase, udate de rurile Bahlui i Jijia, avnd versani afectai de alunecri de teren i lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase i platouri nalte (de peste 400 m), avnd i zone reprezentate de luncile rurilor Siret i Moldova. Partea de sud are un relief nalt i masiv (350 450 m), strbtut de afluenii rurilor Brlad i Vaslui.
Hidrologia- este format din ruri cu dimensiuni variabile i iazuri rezultate din lucrrile

hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundaiilor i pentru stocarea excesului de ap necesar n perioadele secetoase.In aceasta zona se gasesc raurile Barlad, Vaslui, Bahlui, Jijia si multe altele.
Clima - prezint un caracter continental pronunat, fiind influenat de masele de aer cu

provenien rsritean; iernile sunt geroase, iar verile clduroase. Temperatura maxim nregistrat a fost 40C, n timp ce minima a fost de - 36,3C. Acest tip de clima, continentala, favorizeaza practicarea oricarui tip de turism dorit in aceasta zona a Iasului.

11

 Vegetatia - natural este specific silvo stepei, iar cea silvic este reprezentat de pduri

de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roie, mistreul, lupul, vulpea, iepurele, psri de penaj ce sunt niste animale ce merita admirate de catre turist. 2.1.2. Resurse turistice antropice Iaul reprezint n cultura Romniei un loc de excepie, att prin tradiie, ct i prin existena unor instituii de cultur i art de valoare naional i internaional. Prestigiosul patrimoniu cultural,istoric i artistic al judeului, tezaurul folcloric i etnografic au constituit din totdeauna atracii turistice pentru vizitatorii din ar i strintate. Activitatea turistic este susinut, de asemenea, de cele 54 structuri de primire turistic (cu o capacitate de cazare de cca. 3200 locuri n anul 2007), cu multiple posibiliti de dezvoltare i diversificare. Patrimoniul judetului Iasi consta in 526 de locuri arheologice, 20 de case memoriale din care 10 sunt muzee, cat si 580 monumente istorice si arhitecturale, acesta fiind numit si Judetul-Muzeu al Romaniei. Iasul reprezinta in cultura Romaniei un loc de exceptie, atat prin traditie, cat si prin existenta unor institutii de cultura si arta de valoare nationala si internationala. Obiectivele turistice din Iasi sunt monumentele de arhitectura feudala (Curtea feudala, manastiri fortificate, biserici de valoare artistica deosebita, monumente comemorative), muzee de diferite profile, case memoriale, institutii de cultura si arta, specifice unei foste capitale, cu un trecut de anvergura, framantat, dar plin de realizari originale. Cldiri i monumente istorice - Iaul este mai mult dect o ilustr capital a Moldovei. Printre zidurile sale sluiesc comori de art i de istorie natural, pe care nici o alt urbe a Romniei de azi nu le posed cu atta mbelugare.
Obeliscul cu lei din Iai- este un monument din municipiul Iai, amplasat n centrul

Parcului Copou, n apropiere de Teiul lui Eminescu. A fost realizat n perioada 1834-1841.
Bojdeuca lui Ion Creang- a fost inaugurata ca muzeu la 15 aprilie 1918 devenind unul

din cele 12 obiective ce compun Muzeul Literaturii Romane si prima casa memoriala din Romania. Ne ofera marturii ale traditiilor noastre, ne infatiseaza elemente caracteristice caselor populare de deal, cu accentul pus pe cerdacul (pridvorul) cu stalpi de lemn.
Palatul Roznovanu- actualul sediu al primariei, este situat in inima Iasului, in apropierea

celor mai semnificative monumente ale orasului. Cladirea impresionanta prin somptuozitate si fastul interioarelor, a fost construita in deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea si restaurata

12

intre 1830 - 1833 de catre cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel care a proiectat si Catedrala Metropolitana. Cladirea este un adevarat muzeu: "picturi murale pe tavan, matase colorata pe peretii laterali, pana sus, balustradele aurite, totul era mult mai bogat si mai pretios."
Casa Pogor- construita in anul 1850 de vornicul Vasile Pogor este numita si ,,Casa cu

ferestre luminate (pentru ca a fost una dintre primele case din Iasi iluminata cu energie electrica). In cartea de onoare a lui Nichita Stanescu, Casa Pogor "este locul unde Miorita a devenit Oda in metru antic"
Crucea lui Ferentz- este cel mai vechi monument de for civil ramas in picioare in

municipiul Iasi. este o cruce de piatr aflat n Iai, n cartierul Nicolina, pe o colin situat aproape de malul sudic al rului cu acelai nume.Crucea marcheaz locul unde au fost ngropate n ianuarie 1717 rmiele unei armate austriece.
Institutul de Anatomie Iai- a fost conceput n stil neoclasic, dup proiectul arhitectului

tefan Emilian, ntre 1804 i 1900, avnd ase coloane dorice care amintesc de arhitectura templelor greceti. Scena de pe fronton a fost sculptat de ctre Vladislav Heggel i poart numele Lecia de Anatomie. La momentul inaugurrii, edificiul era unic n Europa. Institutul de Anatomie adpostete piese anatomice de o inestimabil valoare, aici remarcndu-se Ecroeul realizat de Brncui. Atracti culturale si religioase -,, Rare sunt targurile din lumea crestina ortodoxa care au mai multe locasuri de inchinaciune decat Iasul".O imagine a Iailor, de la 1677 ofer o imagine a oraului cu "mnstirile i bisericile adpostite ca nite corbii ntr-un port" i un peisaj arhitectural al contrastelor izbitoare ce te va impresiona prin mreia i gravitatea zidurilor din jurul bisericilor i mnstirilor, prin simfonia clopotelor i pitorescul dealurilor pe care e aezat Iaul.
Catedrala mitropolitan din Iai- catedrala ieean este o cldire monumental, de plan

dreptunghiular, marcat la coluri de patru turle decroate. Stilul arhitectonic este inspirat din forme trzii ale Renaterii italiene. Elementele decorative, att n interior, ct i n exterior, sunt dominate de baroc.
Mnstirea Bucium- este o mnstire de clugri cretin-ortodoci, cu hramul Duminica

Tuturor Sfinilor Atonului. Lcaul a fost construit n anul 1863, ca metoh al schitului romnesc Prodromul de la Muntele Athos, de ctre ieromonahii Nifon i

13

Nectarie.Mnstirea se afl pe dealul Bucium (ntr-o zon retras), n partea de sud a municipiului Iai, putndu-se ajunge la ea de pe oseaua Bucium (aflat pe Drumul Naional Iai-Vaslui) fcnd a doua strad dup Plopii fr so (ai marelui poet Mihai Eminescu).
Mnstirea Cetuia- este o mnstire din Romnia situat n apropierea oraului

Iai.Mnstirea este ctitort de Gheorghe Duca, care a ridicat-o ntre 1668 i 1672 pe un deal ce domin valea rului Nicolina i cartierul C.U.G.. Aici a funcionat o tiparni cu litere greceti, adus de la Veneia. Ajuns o ruin la sfritul secolului XIX, a fost restaurat n perioada interbelic la cererea istoricului Nicolae Iorga. Cetauia, cu hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel, monumentul principal al ntregului complex arhitectonic de pe colina sudica a Iaului, este plasat in mijlocul incintei si "se remarca prin elegant, simplitate si justeea proporiilor".
Mnstirea Frumoasa- din Iai este amplasat pe locul unei foste biserici mai vechi,

ctitorie din secolul al XVI-lea al hatmanului Balica. Aezat pe o teras cu o altitudine relativ de 8-10 metri fa de esul Bahluiului, Biserica Frumoasa domin peisajul prin silueta sa zvelt i alb i prin cele patru cupole ale sale, strjuit de un turn impozant i mprejmuit cu un zid de piatr mcinat de vreme.
Mnstirea Galata- este ctitorie a lui Petru chiopul. Prima biseric a mnstirii s-a ruinat

la puin timp dup ridicare, astfel nct ctitorul a hotrt ridicarea unei a doua biserici pe un deal ce domin valea rului Nicolina, la sud de Iai, n 1583Se gsete de 400 de ani pe dealul Miroslava putnd fi observat cu uurin din diferite locaii ale Iaului, mnstirea purtand hramul "nlarea Domnului", fiind sfinit n 1584.
Mnstirea Golia- este o mnstire important n oraul Iai, numit dup marele logoft

Ioan Golia, primul ctitor al edificiului ecleziastic. Actual, hramul mnstirii este "nlarea Domnului". Mnstirea, este de asemenea un important centru cultural,adpostind Institutul Cultural Misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, precum i o atracie turistic pe harta Iaiului.
Mnstirea "Sf. Trei Ierarhi"- Pe o veche si pitoreasca strada ieseana, nu departe de

Curtea Domneasca, in Ulita Domneasca (actualul Bulevard Stefan cel Mare) batranul nostru targ pastreaza o adevarata comoara a arhitecturii romanesti.

14

Se inalta aici biserica Trei Ierarhi, o biserica ce "nu-i chip s-o descrii cu limba sau cu pana", dupa cum o descria turcul Evlia Celebi. Finalizarea bisericii a notat-o ctitorul in placa de piatra, in limba slavona, pe fata sudica a bisericii:"Io Vasile voievod...am zidit aceasta ruga, in numele Sfintilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ion Gura de Aur. S-a sfintit cu mana arhiepiscopului Varlaam la 7147 (1639) mai 6." Timp de o vreme o importanta si mai mare o capata biserica prin aducerea moastelor Sfintei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.Cu o vechime de mai bine de 350 de ani biserica a devenit o autentica vatra de cultura si spiritualitate.
Biserica "Sf. Nicolae Domnesc"- timp de o vreme o importanta si mai mare o capata

biserica prin aducerea moastelor Sfintei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.Cu o vechime de mai bine de 350 de ani biserica a devenit o autentica vatra de cultura si spiritualitate, boltile turlei Trei Sfetitelor afumate de lumanarile si facliile a patru secole, cu ograda adormita dupa zidurile zdrelite de nenumaratele asedii si parjoluri ramand azi marturie a unui stralucitor locas din Ulita Mare.
Biserica Sfinii Apostoli Petru i Pavel - Moara de Vnt - cu cimitir atestat la 1803 (mai

vechi dect Eternitatea).

Biserica Sfntul Sava- dateaz din 1583. Cu ajutorul lui Petru chiopul, a fost inalat o

prim biseric pe un loc donat de o clugri, Macrina. Este mpodobit cu un bru sub forma de frnghie, situat la jumtatea nalimii sale. Ua intrrii n turn este de inspiraie gotic, fiind ncadrat ntr-un chenar. Deasupra uii este pisania n limba greac. Zidurile bisericii sunt susinute de contraforturi de piatr masiv. Distrus n timp, biserica a fost restaurat i a pstrat caracterul original al stilului bizantin al secolului al XVII-lea, unic in arhitectura moldoveneasc.
Biserica Armeneasc- este o biseric de rit ortodox, aflat n proprietatea comunitaii

armeneti. Este construit la sfritul secolului al XIV-lea de ctre armenii aflai atunci ntrun numr destul de mare n zon. Lcaul adapostete o serie de pietre cu inscripii, una dintre ele certificnd nceputurile zidirii n anul 1395 de ctre hagiul Macar. n 1451, lcaului i-a fost druit o Evanghelie scris i ilustrat n oraul Caffa din Crimeea, cu circa 100 de ani mai devreme. Hramul bisericii este Sf. Maria (15 august).

15

Muzee si instituii culturale- multe cldiri din vechiul centru al oraului au fost drmate n timpul regimului comuniste, n locul crora s-au construit cteva blocuri de apartamente n stil sovietic, dar i cldiri moderne, ntemeiate recent.
Palatul Culturii- a fost inaugurat, n 1926, de ctre regele Ferdinand al Romniei. Realizat

n neogotic, dup planurile arhitectului I.D. Berindei, ajutat de arhitecii Xenopol i Cerchez, construcia Palatului a durat dou decenii. Un prim monument a fost ridicat pe ruinele vechii curi domneti (1434), care a fost reconstruit n stil neoclasic de prinul Alexandru Moruzi (1806 - 1812). Un incendiu de la sfritul sec. al XIX-lea a distrus acest palat, la nceputul secolului urmtor lundu-se decizia ridicrii actualei construcii.
Teatrul Naional ,,Vasile Alecsandri- Construit n Iai, pe locul vechii primrii, ntre

anii 1894 i 1896, cldirea Teatrului Naional este considerat a fi cel mai vechi i cel mai frumos lca de acest gen din ar. Inaugurat odat cu teatrul, uzina electric a acestuia a marcat nceputul iluminatului electric la Iai. n anul 1956, cu prilejul aniversrii a 140 de ani de la primul spectacol n limba romn, teatrul ieean primete numele marelui poet, dramaturg i om de cultur Vasile Alecsandri (1821 - 1890).
Universitatea Alexandru Ioan Cuza- in Iai a fost fondat la data de 26 octombrie

1860. Universitatea este continuatoarea simbolic a vechii Academii domneti din Iai, nfiinat de Vasile Lupu, n 1642. n mod direct, ea se trage din Academia Mihilean, creat la 1834 de Mihail Sturza. n noua sa form, ea a fost inaugurat la 7 noiembrie 1860 (26 octombrie stil vechi), n prezena domnitorului Alexandru Ioan Cuza, al crui nume l poart acum. Cldirea este o mbinare a stilurilor clasic i baroc, monumentala sa intrare ducnd n faimoasa "Sal a Pailor Pierdui", decorat cu picturi realizate de ctre Sabin Blaa.
Muzeul Teatrului- infiintat in 1976, este unic in tara si se afla intr-o cladire construita in

1870 care a apartinut poetului Vasile Alecsandri, la cateva sute de metri de Piata Unirii. In cadrul muzeului se poate admira o expozitie de afise, carti, manuscrise, costume, piese de mobilier si colectii de medalii, exponate care prezinta evolutia teatrului in Romania, de la primele manifestari.
Muzeul Etnografic al Moldovei- s-a dechis in anul 1959 si este structurat pe principalele

ocupatii ale stramosilor nostri: agricultura, cresterea animalelor, vinatoarea, pescuitul albinaritul, prelucrarea fibrelor textile, mestesugurile, portul popular, ceramica, instalatiile

16

termice populare s.a. Avind peste 10.000 piese originale in expozitia de baza si in salile de tezaur, Muzeul Etnografic al Moldovei constituie o oglinda a vietii si civilizatiei populare din aceasta parte a tarii.
Muzeul de Istorie a Moldovei- a fost ntemeiat n anul 1837 de negustorul Bogaciov. La

nceput a fost propus pentru sediul Dumei oreneti, iar la 1842 a fost nchiriat pentru gimnaziul regional pentru biei nr. 1 din Chiinu. Din anul 1983 aceast cldire este sediul Muzeului Naional de Istorie a Moldovei. Este un monument de importan naional, construit din piatr, cu decor plastic din stuc.
Muzeul Unirii- Palatul lui Cuza-Voda, actualul muzeu al Unirii din Iasi, este o cldire in

stil empire construita in 1806. Cladirea a fost resedinta domnitorului Al. I. Cuza din 1859 si pana in 1862. In aceasta cladire a fost de asemenea si resedinta regelui Ferdinand intre anii 1917-1918. Cldirea monument, ca i valorile culturale, istorice, tehnice, de art, pe care le gzduiete, nu aparin numai municipiului Iai, ci ntregii ri, i trebuie conservate ca parte a istoriei naionale.
Muzeul "Mihai Eminescu"- adevrat templu eminescian, conceput de ctre arh. Virgil

Onofrei, edificiul a fost deschis cu prilejul centenarului morii poetului, n 1989. Cele dou turnuri de la intrare, amintind de "turnul tezaurului" de la Putna, simbolizeaz Dragostea (Veronica Micle) i Prietenia (Ion Creang). Cteva elemente ale universului eminescian iau gsit exprimarea arhitectonic n acest edificiu. n fiecare an, n ziua de 15 iunie (data dispariiei poetului), cnd teii sunt n floare, parfumnd ntreg dealul Copoului, muzeul organizeaz "Srbtoarea Teiului", avnd drept ax de desfurare "Teiul lui Eminescu" din parcul Copou.
Muzeul "Mihail Koglniceanu"- a fost creat n toamna anului 1965 sub egida Uniunii

scriitorilor din Moldova. Colecia muzeului const din aproape 100 mii de exponate, printre care cri, obiecte de art, documente. n muzeul permanent se efectueaz excursii. Casa in care a locuit odinioara Mihail Kogalniceanu functioneaza ca muzeu din anul 1971, prin stradania profesorului Gheorghe Baileanu. Dupa 23 de ani de activitate, in anul 1994, din cauza umiditatii excesive, muzeul este inchis, iar cladirea intra intr-un proces de restaurareconsolidare pana la sfarsitul anului 1999. Reprezentane culturale

17

Dup reinstaurarea regimului democratic n Romnia n anul 1990, au fost deschise la Iai mai multe centre culturale strine. n prezent, funcioneaz n municipiul Iai: Centrul Cultural Francez Centrul Cultural German "Goethe Zentrum" (Societatea Cultural RomnoGerman) Centrul Cultural Britanic (British Council) Centrul Cultural al Americii Latine i Caraibelor Centrul Cultural Elen "Panellinion" Parcuri si grdini
Parcul Copou- unul dintre centrele de atracie ale zonei este Parcul Copou ( Gradina

Copou) ale crui lucrri de amenajare au nceput n 1833, sub ndrumarea domnitorului Mihail Sturza.Centrul parcului adpostete Obeliscul cu lei sau Monumentul Legilor Constituionale ridicat dup planurile lui Gh. Asachi, n cinstea generalului rus Pavel Kiseleff i a reformelor introduse de acesta n Moldova.De asemenea, aici se gsete i Teiul lui Eminescu un adevrat monument viu.Anual are loc n Parcul Copou trgul naional de ceramic Cucuteni ce adun meteri olari din toat ara.
Grdina Botanic din Iai- o creatie arhitectural peisagistica care te incanta vizual si

olfactiv, te acapareaza, te invaluie si nu-ti mai da drumul devenind in scurt timp coltul tau mirific de relaxare. Prima grdin, nfiinat n 1856 de Anastasie Ftu, a existat pn la moartea creatorului ei, n 1886, cnd terenul a fost vndut de ctre urmaii lui. Este format din 12 sere, fiecare ocupndu-se de un anumit aspect din flora i vegetaia lumii: plante mediteraneene, tropicale, subtropicale (colecii de cactui), flori ornamentale (36 soiuri de azalee i 469 soiuri de crizanteme)."Ascultati-va muzica pasilor in Gradina Botanica, pentru ca natura este inca cea mai buna harpa!"

Obiective istorice i turistice din mprejurimi- Iaul este oraul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru n limba romn i al primului muzeu literar memorial. Fr ndoial Iaul reprezint n continuare capitala cultural a rii. De asemenea in imprejurimile Iasului pot fi vizitate:mnstirea Golia; mnstirea Brnova; mnstirea Dobrov; mnstirea

18

Hadmbu; mnstirea Hlincea; mnstirea Piatra Sfnt; biserica din Aroneanu, fosta mnstire Aroneanu; regiunea viticol Bucium; zona de agrement Ciric. Printre resursele turistice antropice de interes in judeul Iai, se mai afl:
Palatul domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza Palatul Sturdza, de la Miclueni Conacul Cantacuzino, de la Ceplenia Ruinele de la Cucuteni Regiunea viticol Cotnari Casa memoriala Vasile Alecsandri din Mircesti

2.2. Infrastuctura Conform datelor prezentate, sectorul serviciilor turistice poate sa contribuie la absortia fortei de munca dezvoltata pe tara, deoarece turismul poate participa permanent la dezvoltarea economica a zonei.In ceea ce priveste nivelul infrastructurii judetului, se poate spune ca acesta creeaza bariere in dezvoltarea turismului.Drept urmare, o modernizare a infrastructurii judetului poate atrage un numar mai mare de turisti datorita potentialului turistic, dar si a usurintei de a ajunge in anumite zone neexploatate inca(un sfert din cei peste1000km de drumuri judetene fiind neasfaltate).Infrastructura judetului si transportul public (rutier, feroviar, aerian): beneficiaza de transport public in comun municipiile Iasi (tramvai, troleibus, autobus) si Pascani (autobus). 2.2.1. Accesibilitate
Transportul rutier- reeaua de strzi a oraului o continu pe cea din evul mediu,

asigurnd un trafic fluent, cu excepia orelor de vrf, cnd numrul tot mai mare al mainilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales n interseciile din centru, gar, Podu Ro, Podu de Piatr, Fundaie, Elena Doamna, Baza 3, estura)..
Transportul feroviar- Iai este un nod feroviar (cu linii spre Vaslui, Ungheni, Trgu

Frumos, plus ramificaii spre Hrlu i Dorohoi) cu o staie de triaj la Socola. n ora sunt trei gri: Gara Central Iai (Iai i Iai Nord), Nicolina i Socola. n prezent, Gara Iai Nord se afl ntr-un proces de renovare ce a nceput n 1979, cu termen de finalizare anul 2008.
Transportul aerian- in partea de rsrit a oraului se afl Aeroportul Internaional Iai (al

doilea aeroport din zona Moldovei din punct de vedere al traficului, dup cel din Bacu), cu

19

o aerogar modernizat recent i cu un proiect de realizare a unei piste de aterizare de 3000 metri pn n anul 2008.
Transportul n comun- a fost asigurat prin autobuze, tramvaie, troleibuze i maxi-taxi.

Este n curs de reabilitare infrastructura rutier a municipiului i liniile de tramvai printr-un imprumut accesat de primria Iai, de la BERD. Liniile de tramvai fac legtura ntre majoritatea cartierelor oraului. La ora actual circulaia troleibuzelor a fost intrerupt, dei exista aici o reea foarte extins. Parcul de autobuze a fost nnoit cu 50 autobuze tip MAZ si se dorete achizitionarea altor 50 de buci noi. 2.3. Baza tehnico-materiala O alta componenta ce prezinta un rol important al produsului turistic este baza tehnicomateriala. Judetul Iasi dispune de o varietate mare de structuri de primire a turistilor ce au inclus in patrimonial lor nu numai seviciul de cazare ci si de alimentatie, agrement si alte servicii complementare. Dintre aceste structuri putem mentiona: hoteluri, hosteluri, pensiuni,vile turistice etc. Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in judetul Iasi Judetul Iasi Hoteluri si Moteluri Cabane turistice Campinguri, unitati tip casuta Vile turistice.bungalouri 2005 19 2 7 14 2006 18 1 2 2 2007 19 1 2 2

Tabere de elevi 6 6 6 Pensiuni turistice 16 18 20 Hosteluri 3 4 3 Popasuri turistice 1 1 1 Total 68 54 54 Sursa: Cercetri statistice privind activitatea de turism a persoanelor juridice i fizice. Conturarea patrimoniului turistic al zonei turistice Iasi, valorificarea componentelor fondului turistic natural si antropic se realizeaza prin baza tehnico-materiala existenta. In stransa concordanta cu marimea, functionalitatea, gradul de modernizare si integrare, aceasta baza sadisface un nivel ridicat cererea turistica. 2.4. Forta de munca - reprezinta totalitatea persoanelor ce lucreaza in turism si alcatuiesc serviciile turistice impreuna cu baza tehnico-materiala.De aceea in cadrul acestui judet in anul 2007 s-au inregistrat 2495 de persoane ce activeaza in domeniul turismului.

20

Iasi, ca oras, detine o pozitie de frunte in economia Romaniei, dezvoltarea sa este strans dependenta de asezarea geografica favorabila la rascrucea vechilor drumuri economice. Regiunea Iasului este una dintre cele mai importante legaturi de transit comercial din partea estica a Romaniei. Acest lucru si potentialul economic al judetului cat si pozitia geograifca speciala fac din aceasta regiune o fereastra deschisa spre Europa in ceea ce priveste oportunitatile de afaceri.

CAPITOLUL III. PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE Avnd n vedere c este vorba de un judet , elementul de baz al fondului turistic este cel istoric i cultural, reprezentat prin monumente, muzee de diferite profile, case memoriale, instituii de cultur i art, specifice unei foste capitale. Judetul se situeaz pe primul loc n Moldova, n calitate de centru al culturii, tiinei i artei i pe unul din primele locuri din ar. Cu alte cuvinte, Iaul dispune de un potenial turistic excepional putnd fi unul dintre cele mai atractive orae din

21

ar, ns modul n care este conservat i valorificat acest potenial presupune elaborarea unei strategii coerente i realiste. 3.1. Analiza Swot Situat la nord de Codrii Iailor, oraul vechi se afla cuprins ntr-un patrulater delimitat de actualele strzi tefan cel Mare (Ulia Mare), Alexandru Lpuneanu, Independenei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna i Grigore Ghica (Ulia Ruseasc), nucleul oraului aflndu-se n zona Palatul Culturii (curtea domneasc) i str. Costache Negri (Ulia Veche). Miroslava, Valea Lupului i Breazu. n urma exploziei fenomenului construciilor din ultimul deceniu, unele din aceste localiti sunt astzi practic unite cu oraul. Pentru a putea identifica atributele judetului si factorii exteriori a acestuia am apelat la analiza Swot. In romana Swot se traduce ca puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari.
Pentru a putea realiza o analiza Swot zona turistica trebuie sa isi cunoasca foarte bine obiectivele propuse. Aceste obiective pot fi: maximizarea profitului,

satisfacerea clientilor si multe altele. Odata cu identificarea obiectivelor poate fi

realizata si analiza Swot a acestora.

Punctele tari reprezinta atribute ale zonei turistice care duc la indeplinirea
obiectivelor acesteia:

diversitatea potenialului turistic natural, a reliefului, florei i faunei existena unui patrimoniu cultural-istoric bogat (monumente istorice i de art medieval, vestigii din istoria Iasului : ceti, biserici,muzee) capacitate mare de cazare n diverse structuri de primire a turitilor, inclusiv pensiuni rurale capacitatea de cazare poate fi utilizat pe tot parcursul anului ponderea mare a turitilor strini din totalul turitilor care viziteaz anual judeul ofert universitar bine dezvoltat n domeniile management-turism-servicii Punctele slabe sunt atribute din cadrul zonei turistice care duc la neindeplinirea

obiectivelor acesteia:

starea de conservare n continu degradare a unor obiective protejate numrul redus al programelor de instruire pentru turism i neadaptarea celor existente la niele de pia lipsa studiilor de marketing specifice zonelor turistice din jude, necesare promovrii unor pachete turistice
22

controlul calitii serviciilor de turism nu acoper totalitatea unitilor turistice nerespectarea normelor de construcie n unele zone turistice, n special n perimetrul parcurilor i ariilor protejate n unele zone, n special cea nordic, serviciile de alimentaie public sunt slab dezvoltate Oportunitatile sunt reprezentate de acei factori externi ce ajuta la indeplinirea obiectivelor: dezvoltarea unor servicii care s asigure o cretere a calitii activitilor din turism accesarea de fonduri interne i externe pentru reabiltarea monumentelor i ansamblurilor istorice i de arhitectur din jude, precum i pentru creterea capacitii de cazare i diversificarea serviciilor

dezvoltarea evenimentelor i a festivalurilor dezvoltarea pachetelor turistice: ecoturism, agroturism, etc. dezvoltarea i mbuntirea infrastructurii de transport pentru facilitarea accesului spre zonele turistice extinderea i mbuntirea reelei de informare turistic astfel nct s rspund nevoilor turitilor atragerea operatorilor de turism din judeul Iasi la trgurile naionale i internaionale o mai mare implicare a administraiilor locale n promovarea activitilor turistice Amenintarile sunt factori externi ce impiedica indeplinirea obiectivelor: supraaglomerarea zonelor turistice prin construcii fr autorizaii sau care nu respect mediul nconjurtor concurena internaional, precum i cea din partea judeelor nconjurtoare promovarea unor servicii de turism neadecvate i slabe din punct de vedere calitativ lipsa interveniei urgente poate duce la degradarea iremediabil a unor monumente istorice diminuarea valorii istorice, arhitecturale i ambientale a obiectivelor protejate prin folosirea unor materiale necorespunztoare n momentul reabilitrii lor tendina ca falsul istoric s ia locul valorilor autentice In urma realizarii acestei analize SWOT putem constata faptul ca judetul Iasi are o activitate

destul de mare si de asemenea constatam faptul precum calitatea serviciilor este oferita turistilor

23

insa punctele slabe ale acestui judet subliniaza faptul ca obiectivele turistice nu da randamentul maxim in cadrul acestuia.
Impresionantul patrimoniu cultural i artistic, tezaurul su folcloric i etnografic, rezervaiile i izvoarele de la Repedea, Valea Lung, izvoarele de ap mineral de la Nicolina, Strunga, faimoasele podgorii de la Cotnari, ct i nodul rutier i feroviar de aici au dus la dezvoltarea unui turism eficient.

3.2. Principalele forme de turism practicate Tipurile de turism ce pot fi practicate n municipiul Iai sunt:
Turismul cultural-legat de prezena monumentelor istorice (Palatul Culturii, Curtea

Domneasc, Casa Cuza, Casa Racovi, Palatul domnitorului Mihai Sturza, Palatul Vasile Roznovanu, Bojdeuca lui Ion Creang, Casa lui George Toprceanu, Teatrul Naional Vasile Alecsandri, etc);
Turism ecleziastic - Cetatea Iaului, binecuvntat cu rugciunile i moatele Sfintei

Paraschiva i mpodobit cu multe biserici i mnstiri devine din ce n ce mai mult un loc de pelerinaj, spiritualitate i cultur cretin. Mnstirile i bisericile din municipiul Iai i din mprejurimi, unele dintre ele cunoscute n ntreaga ar contribuie la dezvoltarea turismului eclezial. Vom aminti doar cteva dintre ele: Catedrala Mitropolitan, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Biserica Trei Ierarhi, Mnstirea Cetuia, Biserica Barnovschi, Mnstirea Galata, Mnstirea Frumoasa, Mnstirea Golia, Biserica 40 de Sfinti, Biserica Sf. Sava, .a.;
Turism muzeistic - municipiul Iai este un important centru muzeistic format prin

acumularea unui adevrat tezaur de obiecte de valoare istoric, artistic, etnografic, literar .a. Dintre principalele muzee pot fi menionate: Complexul muzeistic "Palatul Culturii" (care cuprinde Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul de Art, Muzeul Etnografic, Muzeul Politehnic), Muzeul de Literartur al Moldovei, Muzeul de Istorie Natural, Muzeul teatrului Naional, Muzeul Unirii, etc.;
Turism etnografic - legat de organizarea unor trguri de ceramic ("Cucuteni 5000")

precum i festivaluri cu caracter folcloric ("Datini i obiceiuri de iarn);

Turismul balneo-medical de interes zonal, dar cu extindere la nivel naional prin valoarea

recunoscut a medicinii din municipiul Iai prin complexul balnear i de recuperare de la Bile Nicolina i Spitalul de recuperare; promovarea climatismului n ariile forestiere de la

24

Brnova pentru cei internai pentru perioade mai lungi n Sanatoriul Brnova, dar i pentru cei care se deplaseaz din municipiu la sfrit de sptmn spre aceast zon;
Turismul sportiv se localizeaz n cadrul ariilor cinegetice n pdurile de la sudul Iaului;

turismul stimulat de ntrecerile sportive din perimetrul lacurilor de la Dobrov, Aroneanu (lacurile Doroban i Aroneanu), concursurile aviatice din cadrul Clubului Aeronautic Moldova, ntrecerile sportive din arenele municipiului, ntrecerile de orientare turistic etc.;
Turismul de tranzit (n interes de afaceri, personal sau de serviciu), stimulat ntr-o

oarecare msur i de deplasrile persoanelor nspre i dinspre Republica Moldova;

Turismul de la sfrit de sptmn este forma cea mai mult utilizat de locuitorii municipiului ntr-o zon apropiat oraului la Bucium - Repedea, Stna Poieni, Brnova, Dumbrava, Ciric, Breazu etc. i o zon ndeprtat - Podiul Sucevei i Carpaii Orientali. Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a istoriei sale bogate.

Numrul de turiti este n cretere, ajungnd n prezent la aproximativ 6-7 milioane pe an, iar aceast activitate devine o surs tot mai important de venit. Economia romneasc e caracterizat de un potenial uria pentru turism. Turismul influenteaza modul de viata al locuitorilor si actioneaza n vederea largirii orizontului lor spiritual, ncurajnd pastrarea elementelor traditionale, eliminnd tendintele de uniformizare si generalizare, favoriznd pastrarea identitatii socio-culturale si asumarea unei personalitati distincte ce individualizeaza turismul romnesc n cadrul turismului mondial.

3.3 Promovarea si comercializarea obiectivelor turistice Modalitatile principale de comercializare a produselor turistice de catre agentiile de turism sunt:
editarea de materiale publicitare; realizarea de campanii publicitare.

Indiferent de strategia aleasa pentru atingerea obiectivelor sale, orice realizator de produse turistice trebuie sa-si realizeze comercializarea produselor sale prin una din cele doua modalitati. Produsele turistice sunt comercializate in principal prin intermediul cataloagelor si brosurilor.

25

Brosura turistica este definita drept materialul de prezentare editat intr-un numar mare de exemplare si difuzat prin reteaua de sucursale si de agentii de turism.
argumentele comerciale utilizate in brosurile turistice sunt: fotografia, in culori ce suscita intersul pentru voiaj; pretul de referinta, vizand sa atraga atentia turistului; calitatea grafica; punerea in pagina a imaginilor.

In domeniul turismului exista un anumit paralelism intre actiunile de comercializare si cele de promovare: ambele fac apel la aceleasi tehnici. Publicitatea cuprinde un complex de activitati de informare a consumatorilor despre componentele, calitatea si locul unde poate fi consumat produsul firmei, in scopul stimularii vanzarilor. Particularitatile produsului turistic determina utilizarea unor mijloace specifice de promovare, care se impart in doua categorii: a) mijloace de promovare care atrag turistul catre firma; b) mijloace de promovare care stimuleaza revenirea turistilor. Mesajele publicitare pot contine trei argumente, referitoare la:
pret; continut (adica caracteristicile produsului pentru a-l diferentia de cel al concurentilor); imaginea de marca.

Publicitatea poate imbraca forma:

afiselor, pliantelor expuse in agentiile de turism distribuitoare; anunturilor: reportaje, comunicate de presa; spoturilor publicitare; organizarii de conferinte de presa, cocktail-uri de presa; voiajelor organizate si platite pentru ziaristi si reprezentanti ai altor agentii de turism; participarii la targuri, saloane, burse de turism.

n cazul n care, conform ateptrilor noastre aceast activitate de optimizare a relaiilor turist-ofertant, coroborat cu munca de promovare n toate mediile a potenialului turistic, va duce la creterea nsemnat a numrului i calitii turitilor care viziteaz judeul Iasi, atunci suntem

26

siguri i de realizarea scopului nostru strategic pe termen lung, i anume acela de a determina noi i importante investiii n turism. Pentru a facilita informarea vizitatorilor din Iasi cu privire la locaiile atraciilor considerm c este indispensabil crearea unei reele de semnalare turistic. n aceste sens, trebuie definite: informaiile ce trebuie oferite (hri, vizualizarea locaiilor obiectivelor turistice i structurilor de primire, adresele de contact direct cu acestea etc.) i limbile n care vor fi furnizate; nivelurile de informaie (intrarea n teritoriu, apropierea de zonele menionate); amplasrile exacte ale punctelor de informare turistic; estetica panourilor, normele grafice i materialele utilizate; organizarea punerii n practic i ntreinerea acestor panouri. Una dintre modalitile cele mai eficiente de promovare considerm c o reprezint invitarea reprezentanilor turoperatorilor i ageniilor de voiaj s vin n Iasi s descopere ei nii caracteristicile acestui produs turistic i s decid n final acceptarea sau nu a acestuia. Dei acest tip de aciune este relative costisitoare, experiena demonstreaz c documentarea agenilor de turism strini n cadrul unitilor de cazare reprezint cel mai bun mod de a promova serviciile acestora. Un impact deosebit l pot avea infotururile organizate pentru jurnalitii romni dar mai ales strini. Reclama redacional este cea mai credibil publicului occidental care nu poate fi atras de publicitatea clasic din ziare, avnd n vedere imaginea negativ de care se bucur Romnia. n concluzie, o campanie promoional care vizeaz judetul Iasi ca destinaie turistic considerm c este indicat s in seama de urmtoarele aspecte:

dac publicitatea care se realizeaz n favoarea Iasului nu este corespunztoare, impresia pe un turist nu va parcurge mii de kilometri pentru a vedea ceva ce poate gsi n ara sa; ca publicitatea trebuie s suscite n spiritul aceluia care o citete sau o vede - o imagine de

care o va face asupra potenialilor turiti clieni va fi i ea necorespunztoare; urmare, publicitatea trebuie s prezinte ceva unic; neuitat a destinaiei turistice Bucovina;

27

mesajele publicitare trebuie exprimate ntr-o limb vie, interesant, renunnd la clieele Cel mai eficient mijloc de promovare a turismului, n general n Romnia i n particular n

convenionale. Iasi, l constituie publicitatea din gur n gur realizat de turitii care neau vizitat zona i care au fost satisfcui att de obiectivele turistice, ct i de calitatea serviciilor de care au beneficiat. Ideal este ca turitii satisfcui s recomande i cunotinelor vizitarea zonei, respectiv apelarea la acea agenie de turism sau unitate de cazare care s-a ridicat la nlimea exigenelor acelor clieni. In noul context metropolitan, Municipiului Iasi i revine un rol central n promovarea imaginii, a esentei specificului si prestigiului zonei la nivel national si european; programele de regenerarea urbana constituie instrumente puternice si comprehensive de abordare a valorilor identitare, patrimoniale, economice si se bazeaza pe abordarea n parteneriat regional, interinstitutional si intersectorial a dezvoltarii si consolidarii rolurilor Zonei Metropolitane Iasi n teritoriu. Iasi este un centru economic important al Romaniei. Industriile principale sunt metalurgia, medicamentele (antibiotice), textilele i industria alimentara. Sectorul bancar si cel al informatiei au luat avant in ultimii ani, numeroase banci si companii de software fiind prezente in oras. Un pas important n abordarea programelor de regenerare l constituie structurarea parteneriatelor metropolitane si constientizarea proiectelor prioritare care pot constitui subiect al fondurilor de regenerare. Factorii cheie locali si metropolitani sunt cei care, pornind de la inventarierea tendintelor de evolutie si a potentialului de dezvoltare, structureaza demersul strategic pentru dezvoltarea durabila si regenerarea economica si sociala. O strategie iniial de marketing ar trebui s includ un program agresiv de publicitate, cu ajutorul unui web site internet (care exist i este funcional n prezent), prin crearea unei baze de date coninnd agenii de turism din Romnia i prin alimentarea ei permanent cu informaii, calendar al evenimentelor, actualizarea produselor i alte lucruri similare; plasarea reclamelor n publicaiile de turism naionale i regionale i participarea la trgurile de turism din Romnia. Modalitile concrete de promovare a produsului turistic sunt prezentate n continuare:

Publicitate neconvenional: relaii publice, new media, materiale promoionale, manifestri promoionale, pachete/oferte speciale; Publicitate clasic: televiziune, pres, radio, panotaj;

28

Publicitate exterioar: prezentarea zonelor turistice prin panouri, bannere,

panouri mobile amplasate pe principalele drumuri naionale i europene din ar;

Publicitate interioar: prin pliante, afise, postere, Iaul este judetul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru n limba

romn i al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din icu); cu patrimoniul su care const n 526 de locuri arheologice, 20 de case memoriale din care 10 sunt muzee ct i 580 monumente istorice i arhitecturale, fr ndoial reprezint n continuare capitala cultural a rii. Romania a mai incetat sa mai fie o destinatie turistica atractiva din cauza concurentei, a ofertei limitate, infrastructurii si serviciilor necorespunzatoate potrivit strategiilor de dezvoltare a turismului romanesc publicata de Autoritatea Nationala pentru Turism. Potrivit strategiei, oferta turistica ramane sa se confrunte cu mai multe probleme. Toate tipurile de programe oferite de romani intampina o concurenta acerba pe pietele vest-europene in timp ce destinatiile concurente ofera o gama variata de facilitati pentru toate categoriile de turisti. Pentru crearea centrelor de informare turistica in toate municipiile si orasele cu potential turistic si a ghiseelor de informare in zona atractiilor turistice, acestea trebuie sa ofere informatii turistice cu privire la rezervarile de cazare, a vanzarilor de bilete la diferite spectacole, harti turistice si vanzari de publicatie. Avand in vedere promovarea potentialului turistic este nevie de crearea unor circuite turistice la nivelul judetului sau rutei turistice tematice, care sa permita vizitatorilor sa cunoasca atat atractiile urbane si obiectivele de patrimoniu, cat si stilul de viata rural. Dezvoltarea turismului rural, i indeosebi a agroturismului are mari posibiliti de nflorire, deoarece zonele rurale ale regiunii dispun pe lng un cadru natural pitoresc, nepoluat i cu multiple variante de recreere i de un valoros potenial cultural i istoric. Pentru a atrage ct mai muli turiti se impune totodat o cretere a calitii serviciilor i a standardelor i de asemenea existena unor programe de formare profesional adecvate pentru cizelarea aptitudinilor profesionitilor din turism. Un alt aspect care nu trebuie omis este acela de mbuntirea promovrii pensiunilor i hotelurilor din zon prin reclame televizate i transmise la radio, trimiterea ofertelor ctre ageniile de turism din ar, publicitate n ziare i reviste. Dezvoltarea domeniului de marketing , prin

29

realizarea unor pachete ct mai atractive pentru clieni romni i strini ceea ce ar atrage dup sine dezvoltarea din punct de vedere turistic al judeului Iasi. Introducerea zonelor rurale in circuitul turistic, cat si dezvoltarea ecoturismului prin punerea in valoare a traditiilor locale, mestesugurilor, arhitecturilor traditionale, a florei, faunei cat si campaniilor de promovare a prdusului turistic local si sprijinirea participarii la acest tip de evenimente duce la promovarea potentialului turistic.

Continuarea procesului de promovare accentuata a turismului in zona Iasului deschide perspective practicarii acestui tip de turism la nivelul international.

Concluzii

Iasul, capitala formala a Moldovei, este unul dintre orasele care au o adevarata vocatie pentru istorie. Astazi Iasul este cel mai important centru social, economic si cultural al Moldovei, remarcndu-se prin trecutul lui care se amesteca remarcabil cu prezentul. Vechile cladiri, acoperite de patima timpurilor se mbina armonios cu noile constructii, orasul cunoscnd o dezvoltare puternica datorita nvatamntului si economiei locale. Prin numarul mare de manastiri, muzee, case memoriale, Iasul este un mare centru istoric al Romniei. Putem spune ca orasul este un veritabil muzeu national, prin comorile de istorie si de arta pe care le are. Politica urmarita este urmatoarea:
30

 impresionantul patrimoniu cultural si artistic, tezaurul folcloric si etnografic, rezervatiile si

izvoare naturale, faimoasele podgorii, ct si nodul rutier si feroviar au dus la dezvoltarea activitatilor de turism;
cladirile cu valoare istorica si arhitecturala din Iasi plaseaza orasul pe locul doi in Romnia

ca oras cultural. In Iasi au creat valori reconoscute international carturari, scriitori si poeti, muzicieni, arhitecti, oameni de stiinta si cultura, personalitati ale vietii religioase; prin ei si datorita lor, Iasiul este si azi considerat o capitala culturala, academica, stiintifica si religioasa.
Iasul ca oras, detine o pozitie de frunte n economia Romniei, dezvoltarea sa este strns

dependenta de asezarea geografica favorabila la rascrucea vechilor drumuri economice.

regiunea Iasului este una dintre cele mai importante legaturi de tranzit comercial din partea

estica a Romniei. Reteaua sa de sosele si cai ferate asigura accesibilitate din orice zona a tarii, incluznd Marea Neagra si Dunarea ct si Europa.
potentialul economic al judetului ct si pozitia geografica speciala fac din aceasta regiune o

fereastra deschisa spre Europa n ceea ce priveste oportunitatile de afaceri.

judetul catalizeaza n aria sa de influenta interese si oportunitati de dezvoltare multiple care

genereaza probleme si provocari pe masura. Iasul detine n egala masura statutul de oras muzeu, prestigios centru universitar si importanta zona economica, constituind o atractie deosebita pentru cei interesati de cultura, turisti, studenti, cercetatori si oameni de afaceri. Iasul reprezinta n cultura Romniei un loc de exceptie, att prin traditie, ct si prin existenta unor institutii de cultura si arta de valoare nationala si internationala, cum ar fi: Teatrul National Vasile Alecsandri, Filarmonica Moldova, Opera Romna, Academia de arte George Enescu, Teatrul pentru copii si tineret Luceafarul, Complexul muzeal Moldova (cu sediul n Palatul Culturii) si Muzeul literaturii romne (ambele cu un numar impresionant de muzee, case memoriale, situri istorice si arheologice de faima europeana si mondiala), numeroase monumente arhitectonice si de cult: Biserica Trei Ierarhi ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, Biserica Sfntul Nicolae ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare si Sfnt, Mnastirile Cetatuia, Galata, Golia, Frumoasa, ridicate de alti importanti domnitori ai Moldovei, Catedrala Mitropolitana unul din cele mai mari lacasuri de cult ortodox din Romnia.

31

Bibliografie:

1. Stanciulescu Gabriela Managementul operatiunilor de turism, editura All Beck, 2005, Bucuresti; 2. Stanciulescu Gabriela Tehnologia turismului, manual pentru clasa a XI-XII a, editura Niculescu ABC, 2005 3. www.iasi.ro 4. www.romanianturism.ro 5. www.world-tourism.org

32

Anexe

33

Fig. 1

Fig.2 Monumentul Unirii din 1918 Iai

34

Fig.3 Imagine veche a Strzii tefan cel Mare (n prim plan biserica Trei Ierarhi)

Fig.4 Imagine veche a Strzii Lpuneanu

Fig. 5 Universitatea Al. I. Cuza din Iai

Fig.6 Palatul Culturii din Iai

Fig.7 Casa Dosoftei din Iai

Fig.8 Catedrala mitropolitan din Iai

35

Fig. 9 Strada Lpuneanu Iai

Fig. 10 Cuza Vod Iai

36

Fig. 11 Palatul Roznovanu Iasi (in prezent sediul Primariei Mun.)

Fig.12 Biblioteca Central Universitar "M. Eminescu"

Fig.13 Turnul mnstirii Golia

Fig.14 Hotel Europa Iai

37

38