VOCABULAR (LEXIC) Definiţie: totalitatea cuvintelor dintr-o limbă. - în limba română există cu aproximaţie 120.

000 de cuvinte - nu există vorbitor al limbii care să cunoască toate cuvintele STRUCTURA VOCABULARULUI I VOCABULARUL DE BAZĂ (sau vocabularul fundamental; vocabularul esenţial; fond principal lexical; fond lexical uzual; etc.) cuprinde numai cuvintele cunoscute de toţi vorbitorii limbii, indiferent de nivelul de cultură conţine 1.500 – 1.800 de cuvinte cuprinde cuvinte care exprimă:  grade de rudenie: mamă, tată, soră ...  elemente necesare omului: aer, apă, foc, mâncare ...  obiecte din casă: masă, pat, dulap ...  părţi ale corpului omenesc: cap, picior, mână ...  păsări şi animale domestice sau sălbatice: lup, oaie, cal, câine, bou, struţ ...  pomi fructiferi: măr, păr ...  numerale de la 1 la 10  conjuncţii: şi, să, că ...  prepoziţii: cu, de, la, pe, un ... (sau fondul lexical secundar; fondul secundar de cuvinte; restul vocabularului) cuvinte mai rar întrebuinţate sau chiar necunoscute de unii vorbitori conţine cele mai multe cuvinte din vocabular (peste 100.000)

II MASA VOCABULARULUI -

CUVÂNTUL Definiţie: un element al vorbirii ex.: a, el, doi, casă, merge, şcoală, aproape, problemă, vocabular SENSURILE CUVÂNTULUI SENSUL DE BAZĂ AL CUVÂNTULUI este sensul (semnificaţia) cel mai important al cuvântului este recunoscut de toţi vorbitorii ex.: 1. durere (cu sensul de suferinţă fizică) 2. a trece (a merge fără a se opri) 3. a îmbrăţişa (a cuprinde cu braţele)

SENSUL SECUNDAR AL CUVÂNTULUI este sensul (semnificaţia) cuvântului folosit mai rar este mai puţin cunoscut de toţi vorbitorii ex.: 1. durere (cu sensul de mâhnire) 2. a trece (cu sensul de a se abate pe la cineva) 3. a îmbrăţişa (a se consacra unei profesiuni)

COMPARAŢI:
Documentul aparţine sitului www.dictionarmultilingvistic.ro

fulg: Fulgii albi de nea cădeau din înaltul cerului. Dinţii fierăstrăului erau tociţi. acel tânăr părea un fulg de nea. A introdus cheia în broască pentru a descuia uşa. cheie a. 5. 6. a zbura: Gândul îmi zboară adeseori spre locurile natale. Poezia aceasta este o epistolă datorită caracterului ei filozofic şi moralizator. euforism. 2. 3. fulg: Fără ocupaţie. 8. 2. 4. 5. Documentul aparţine sitului www.. a mânca: Mânca totdeauna la ore fixe. Am citit o epistolă de la fratele meu din armată.. dinte a. 4. SENSUL PROPRIU AL CUVÂNTULUI este sensul iniţial (primordial) al cuvântului sensul original şi corect poate fi înţeles şi în afara contextului ex. Puşca nu bate până la ţinta de acolo. 3. a fierbe: Nu mă mai fierbe atâta şi spune-mi ce ai de spus . cheie: A introdus cheia în broască pentru a deschide uşa. fără prieteni. 3. 9. 10. b. b.. epistolă: Am primit o epistolă de la fratele meu din armată. Nu mă mai fierbe atâta şi spune-mi ce ai de spus ! . ochi: „Corb la corb nu scoate ochii. Îşi plombase un dinte pentru că-l durea. ex. Cheia acestui roman poliţist o află cititorul abia la sfârşit. scânteie: O scânteie genială a avut omul când a inventat roata. 9.” (proverb) 7. a bate a. b. cheie: Cheia acestui roman poliţist o află cititorul abia la sfârşit. epistolă a. 10. a mânca: Fugea de mânca pământul. hiperbolă.. a zbura: Păsările zboară toamna spre ţările calde. 6. scânteie: Focul s-a aprins şi sar scântei din toate părţile.: 1. dinte: Dinţii fierăstrăului erau tociţi. Condamnatul fusese bătut în închisoare. metonimie. 5. dinte: Îşi plombase un dinte pentru că îl durea. etc. sinecdotă.ro - - . b. 2. 4. Ouăle fierb în cinci minute.: 1.dictionarmultilingvistic. epistolă: Poezia aceasta este o epistolă datorită caracterului ei filosofic şi moralizator. a fierbe a. b.1. a bate: Puşca nu bate până la ţinta de acolo. a fierbe: Ouăle fierb în cinci minute. SENSUL FIGURAT AL CUVÂNTULUI este un sens nou (îmbogăţit) al cuvântului. 7. a bate : Condamnatul fusese bătut în închisoare. ochi: Obarcă uşoară pluteşte pe-un ochi de apă. 8. apare numai în context înafară de context nu poate exista are o mare forţă expresivă este întâlnit în figuri de stil: metaforă.

cuv.: floare (a) înflori înflorire înflorit neînflorit florar floral florăreasă floricică floricea florărie pământ pământesc pământean (a) împământeni împământenire împământenit neîmpământenit (a) împământa împământare împământat neîmpământat flor = radical pământ = radical RADICALUL un grup de sunete care formează elementul comun al unei familii lexicale. de bază = radical stră – prefix esc – sufix - MORFEMUL Documentul aparţine sitului www. sufixul sau ambele. elementul de bază într-un cuvânt derivat. ex. ex. ○ a ciripi ○ ciripire ○ ciripitor ○ neciripit strămoşesc moş .ro . de bază în – prefix înflorit it – sufix flor – radical CUVÂNT DE BAZĂ cuvânt de la care se porneşte.: băiat = cuv. care au acelaşi radical.: floare – cuv. de bază o băieţel o băieţandru o băieţesc o băieţeşte CUVINTE DERIVATE cuvintele formate dintr-un cuvânt de bază sau radical + prefix sau sufix sau ambele ex.FAMILIA DE CUVINTE (FAMILIA LEXICALĂ) totalitatea cuvintelor derivate înrudite ca sens. Lui i se ataşează prefixul.: îm = prefix îmbarcat bar = radical cat = sufix îmbarcat = nu este derivat cu prefixul „îm” cirip = cuv. ex. Lui i se ataşează un prefix sau un sufix sau ambele.dictionarmultilingvistic. Uneori are aceeaşi formă cu a cuvântului de bază.

sufixele.- element morfologic (prefix. mono = (unul singur): monofazic.ro . hemo = (referitor la sânge): hemogramă. hipo = (referitor la cai): hipodrom. gazet – (ă) – rie. PREFIXOIDELE (sau PSEUDOPREFIXELE) sunt false prefixe nu pot exista separat (ca şi prefixele de altfel). II privitor la automobil): autobiografie. hipotracţiune 7.) care serveşte la formarea cuvintelor şi a formelor flexionare ale acestora. de – păşi – re. primi – tor. etc. deci: prefixele. geosferă 5. geo = (privitor la pământ): geografie. zoochimie SUFIXUL este un afix fonemul (sau grupul de foneme) adăugat la rădăcina unui cuvânt (la sfârşitul rădăcinii) cu acesta formează un cuvânt nou. atunci când segmentăm un cuvânt. microfotografie 10.: pre – faţă.: sufoc – ant. orto = (corect): ortografic.dictionarmultilingvistic. ex. in – capabilă. macromoleculă 9. numărul. dar sunt foarte apropiate de cuvinte cu existenţă de sine stătătoare ceea ce le apropie de compunere (celălalt mijloc de îmbogăţire a vocabularului) deci nu sunt elemente ale derivării. (a) de – scri – e. monovalent 11. hidrofor 8. etc. telegraf 16. aerogară 2. co – laborare. micro = (mic): microcosmos. AFIXELE orice morfem care rămâne în afara rădăcinii. omo = (identic): omograf. hemostatic 6. ortoped 13. cas – ă. scri(i) – tor PREFIXUL este un afix particula care pusă la începutul rădăcinii unui cuvânt formează împreună un alt cuvânt cu înţeles diferit. hidro = (referitor la apă): hidrocentrală. cazul) sau verbală (unde marchează persoana sau numărul) Documentul aparţine sitului www.: pod – ø. omonim 12. aero = (privitor la aer): aeromodel. biografie 4. etc. desinenţele ex. ex. desinenţă. ci ale compunerii. sufix. DESINENŢA este un morfem gramatical (care) apare în flexiunea nominală (pentru a marca genul. bio = (privitor la viaţă): biochimie. are numai valoare lexicală ex. auto = (I propriu. cu înţeles diferit are numai valoare lexicală sufixul care are valoare gramaticală este de fapt o desinenţă ex. etc.: 1.: (a) scri – e. autostradă 3. pseudo = (fals): pseudonim. zoo = (privitor la animale): zootehnie. politehnic 14. pseudoartist 15. tele = (departe): televizor. macro = (mare): macrocosmos. poli = (mulţi): polifonie.

ex. vedea (el) – vedeau (ei) . luc(e) – radical c.ro . franceză – a aduce) jurnalul de azi (jour.. copil – copii. stră – prefix b.: proprietatea acelui proprietar începe de la început a-şi aduce aportul (apporter. tor – sufix d. prefăţător a. ea – sufix gramatical – marchează modul d. cărturar a. desen – radical b. copil a. mergi (tu). tema: (a+b): prefaţă 3. ime – sufix 2. faţă – radical b. străluceau a.dictionarmultilingvistic. ATENŢIE! 1. fetelor. (i)tor – sufix c.: raţă – răţoi. u – desinenţa gramaticală – marchează persoana şi totdeauna numărul 4. munc(i) – radical b.: scriitorime (tema = scri(i) + tor şi sufixul „ime”) străbătător (tema = stră + bătă şi sufixul „tor”) Observaţie! condiţia de existenţă a temei este ca de la ea să se mai poată forma alt cuvânt (cu ajutorul unui sufix sau prefix) TAUTOLOGIA utilizarea a doi termeni care au acelaşi radical (sunt de fapt nişte greşeli de exprimare) ex. cărt – radical b. afixe 0 6. a – sufix gramatical – marchează modul infiniviv TEMA rădăcină + un afix (prefix sau sufix) ex. copil – radical b. franceză – azi) ONOMASTICA disciplina care studiază numele proprii (onomaseologie) ANTROPONIMIA Documentul aparţine sitului www. bun – bună. (u)rar – sufix 5. (a) desena a.. muncitorime a. pre – prefix c.

TITLURI DE OPERE ex.: Argeş. Arhaismele pot fi: Documentul aparţine sitului www. DENUMIRI DE PRODUSE INDUSTRIALE ex. S. ex. „Stadionul 1 Mai”. Venera. a psihicului. PSEUDONIME nume false. „Facultatea de Limba şi Literatura Română”. etc. Sirius. ZOONIME nume de animale ex. logofăt.: „Moromeţii” (de M. ex. voievod. Alah. Venus. Miţi. Carpaţi. etc.: automobil „Dacia”. NUME PROPRII MITOLOGICE ex.: Ştefan (Stephanos. Dobre (dobrii = bun). 4”.: T. TOPONIME nume de locuri ex. etc.: „Şcoala Generală nr. Zeus. etc. Hingheru.: Joiana. Marte. dar se întâlnesc în anumite opere documentare sau istorice pentru a se realiza culoarea temporală. plăieş. Dunăre. Velicu (Velikii.: feudă. PORECLE supranume dat (în bătaie de joc) unei persoane.dictionarmultilingvistic. Bălosu. Arghezi (Ion N. Gala Galaction (Grigore Pisculescu). inime. greacă = bărbat). etc. NUME DE CORPURI CEREŞTI ex. Andrei (Andros.: Uranus. etc. NUME DE ÎNTREPRINDERI ex. etc. Aguridă. Otilia Cazimir (Alexandra Gavrilescu). sau a activităţii sale. gâde. Teodoreanu). Murgu. pârcălab. slavă = măreţ).: Afrodita. etc. Crohmalnicescu).- nume de persoane ex. „Literatura română între cele două războaie mondiale” (de Ov. Grivei. în legătură cu o trăsătură caracteristică a aspectului său exterior. Preda). congelator „Arctic” ARHAISME cuvinte vechi care nu mai sunt folosite de vorbitorii limbii în prezent.: Năsosu. etc. fictive pe care le adoptă unii artişti ex. etc. greacă = coroană).ro .

trăbă (trebuie). conştiincios (harnic). celest. b) gramaticale  particularitatea regională constă doar în aspecte morfologice sau sintactice ex. ambasador). etc. apoi din franceză. c) fonetice  învechirea are în vedere pronunţia cuvântului (sau a unei părţi din cuvânt) ex. mesager. NEOLOGISME cuvinte noi apărute de curând în limbă sau împrumutate din alte limbi ex. santru (centru). reverie (visare). vameş. înaintatără (au înaintat). c) fonetice  diferenţa constă în pronunţare ex. Observaţie! TERMENI ARGOTICI Documentul aparţine sitului www. ciurdă (turmă). b) gramaticale  vechimea ţine de domeniul morfologiei sau sintaxei ex.. d) semantice ex. brânca (mâna).. pită (pâine).: produf (copcă). nostalgie. cucurez (porumb). păpuşoi. straniu. blidar (bufet). geneză (naştere). lexicologie. abundenţă (belşug). etc.. samă (seamă).: documenturi. stolnic. abis.: deşte (degete). lubeniţă (pepene).dictionarmultilingvistic. megieş (vecin). silitor. mânuri (mâini). barabule.: o fost. văzum (ei văzură). paradoxal (ciudat). etc. loial (credincios).: făgădău (han.: capuchehaie (reprezentant. apogeu (culme). fidel. slon (şopron). fecunditate.ro . dadă (leliţă). a solicita.: a deceda (a muri). majoritatea neologismelor din limba română sau împrumuturilor provin din limba latină. dumenecă (duminică) . o fost mulţi pe acolo . zaplaz (gard). pac (pachet). curechi (varză). brânca (din „a da brânci”). tranzistor.. infern.. pahonic. părete (perete). o fost (a fost) Regionalismele pot fi: a) cuvinte care au un anumit sens lexical în regiune ex. picioci (cartofi). ospătărie).. zacaseală (ură) . etc. vieţii. chiatră (piatră).a) lexicale  sensul cuvântului este învechit ex. care sunt cunoscute în toate regiunile ţării !!! sunt folosite (în afara vorbitorilor din ţinuturile respective) de scriitori pentru a realiza culoarea locală ex. etc. a pretinde (a cere).: (a) îmbla (a umbla). greacă. sudac (şalău). am văzutără. inerentă. REGIONALISME cuvinte care se folosesc numai într-o anumită regiune a ţării !!! a nu se confunda cu faptele lingvistice populare... bizar.: a cure (a curge).

Europa . substanţă.. nu este bine să folosim elemente de jargon.: profa.anatomie . musiu.moş bătrân Documentul aparţine sitului www.a prefera mai bine . şase (atenţie) ELEMENTE DE JARGON cuvinte sau expresii folosite de anumite persoane pentru a-i impresiona pe cei din jur (de obicei sunt de origine străină) ex. mişto.hidrogenul . studenţi.universală g) geografie . radiator. burghiu . care nu foloseau limba clară şi frumoasă românească. bonsoar. puşcăriaşi) pentru a nu fi înţeleşi de cei din jur ex. sticlete.: a) medicină .apendicită b) gramatică ... şpagă.ro .dictionarmultilingvistic.Asia TERMENI TEHNICI cuvinte folosite în tehnică ex.zoologie . naşpa.oxigenul .: bonjur. marfă. diriga. madam. ciocan.a reveni din nou .a coborî jos . beton. ochei. Observaţie! TERMENI ŞTIINŢIFICI cuvine folosite în anumite domenii de ştiinţă ex.corp. în secolul trecut. ceau.- cuvinte şi expresii folosite de anumite categorii sociale (elevi. motor. Alexandri şi I.românilor . a gini. şi termeni argotici pentru că acestea nu fac parte din lexicul românesc. a şparli. PLEONASM o construcţie greşită în care al doilea termen este inutil ex.L.sintaxă .a urca sus . gagiu. . Caragiale au criticat numeroase persoane contemporane cu ei. gabor.a avansa înainte . ci aceste elemente de jargon. proprietăţi .a relua din nou .chirurgie .fenomene fizice .: .lexic c) fizică d) chimie e) biologie f) istorie . V. caşto.babă bătrână .: strung.. mersi.

a se da de-a dura – a se duce de-a berbeleacul Documentul aparţine sitului www.dictionarmultilingvistic. a făuri – a înfăptui – a realiza – a crea – a plănui 2. a da ortul popii – a părăsi pe cei vii – a se duce pe copcă 3. rezervor. locuţiune) ex. ucigaş . a o lua la sănătoasa – a o rupe la goană – a spăla putina 2.isteţ . încet • primul – întâiul (cel dintâi) • ori – sau • fiindcă – deoarece.aleargă repede cuvinte cu formă diferită şi cu acelaşi sens sau sens asemănător ex. a gândi – a cugeta – a judeca – a concepe –a reflecta – a medita – a chibzui 9. vest – apus Sinonimia mai poate fi: a) lexico – frazeologică .dârz 8. inteligent – deştept – ager – cunoscător – descurcăreţ .se stabileşte între două unităţi frazeologice (expresii.: 1. obraz – faţă – chip – figură – mutră – moacă 7. trop – figură de stil.echivalentă. căci.ro .capabil 5. viteaz – curajos – îndrăzneţ .a continua mai departe CATEGORII SEMANTICE SINONIME - . cândva. versuri – stihuri – peozie 4.: stilou – toc.mândru • impozant – impunător – măiestuos • trist – supărat • necăjit – mohorât • a scrie – a însemna – a nota • a fugi – a alerga • demult – odinioară.: • sens – înţeles • erudiţie – cultură • victorie – biruinţă • falnic – măreţ . steag – drapel – flamură – stindard – fanion 6. a fugi – a o lua la sănătoasa b) frazeologică . odată • aşa – astfel • alene – agale. Kaliu – potasiu 10. locuţiune) ex.criminal 11.: 1. întrucât a) substantive b) adjective c) verbe d) adverbe e) numeral ordinal f) conjuncţii ex.. cupru – aramă 3. semantică dintre un cuvânt şi o unitate frazeologică (expresie.

: a se naşte – a muri alb – negru ieri – azi a pleca – a sosi vai! – ura! CUVINTE POLISEMANTICE cuvinte cu aceaşi formă şi mai multe înţelesuri care sunt înrudite între ele încăpere cadă duş spălare staţiune (băi. Am construit o propoziţie frumoasă.  prepoziţie – propoziţie Noi am învăţat prepoziţia.ANTONIME cuvinte cu formă diferită şi înţeles (aproape) total opus ex.) organ al corpului conducător apa cap şef de familie şef de linie început baie PARONIME ex. Am avut nişte probleme familiale. pl.: cuvinte cu formă aproape identică şi cu sens diferit  complement – compliment Noi am învăţat despre complementul direct.dictionarmultilingvistic.ro .  familiar – familial Acest lucru îmi este familiar.: a) substantive • frumuseţe – urâţenie • lumină – întuneric • erudiţie – ignoranţă (neştiinţă) • intrare – ieşire b) adjective • vesel – trist • frumos – urât • egoist – altruist • a îmbrăca – a dezbrăca • a urca – a coborî • a împacheta – a despacheta • întotdeauna – niciodată • aici – acolo el – ea înalt – scund unu – doi nişte – un (o) sub – pe c) verbe d) adverbe ex. Andrei mi-a făcut un compliment.  ordinal – ordinar Documentul aparţine sitului www.

Ministrul l-a învestit pe el în funcţia de director.  considerare – consideraţie Am luat în considerare spusele tale.  solitar (singuratic) – solidar (unit) Poetul se plimba solitar pe malul lacului. Oltenia este o zonă petrolieră.  atlas – atlaz Am cumpărat un atlas.ro . Am cumpărat de la magazin cinci metrii de atlaz.  petrolifer – petrolier S-a descoperit un zăcământ petrolifer în Ardeal.  colectare – corectare Am participat la colectarea de hârtie. El a făcut un gest ordinar.dictionarmultilingvistic. Din punct de vedere arbitral meciul a fost nul. I s-a găsit o mare concentraţie de alcool în sânge.  literar – literal Am făcut un comentariu literar.  a revela – a releva Mi s-a revelat în vis chipul lui Dumnezeu. S-a înserat devreme ieri.  temporar – temporal Am locuit temporar la ţară.Noi am învăţat numeralul ordinal. Scriitorul a relevat în nuvelă suferinţa mamei.  a investi – a învesti El a investit mult în această fabrică.  a insera – a însera Redactorul a inserat în ziar un articol cultural. Am o deosebită consideraţie pentru bunica mea.  miner – minier Bunicul meu a fost miner. S-a făcut corectarea tezei. Din punct de vedere temporal ieri a fost frumos. Documentul aparţine sitului www.  arbitrar – arbitral Şeful a luat o hotărâre arbitrară fără a ţine cont de părerea celorlalţi. Grupul nostru este solidar la bine şi la rău. Am copiat literal toată pagina. Noi am locuit într-o zonă minieră.  concentrare – concentraţie El are o mare putere de concentrare în timpul examenului.

. leu (lei) – leu (lei) .) – sare (vb. neînrudite între ele au acelaşi accent şi se mai numesc omoforme Omonimele pot fi: a) omonime totale . sau – s-au . sare (subst.ro .: cursă (curse) – cursă (curse). óchi – ochí. mări – a marí broască ială animal OMOFONE omonime care au acelaşi înţeles sonor în scris pot fi şi diferite ex.: casă – ca să. pe cale externă calchierea sau calculul lingvistic DERIVAREA Documentul aparţine sitului www.) – port (vb.. b) omonime parţiale .).dictionarmultilingvistic.). MIJLOACE DE ÎMBOGĂŢIRE A VOCABULARULUI Se realizează pe două căi: A.: masă (mese) – mese (mase). pe cale internă derivarea compunerea schimbarea categoriei (valorii) gramaticale împrumuturile din alte limbi (neologismele) B.sunt identice numai în anumite situaţii nu în întreaga paradigmă ex.forme identice din paradigmă unor părţi de vorbire total diferite ex.). nea – ne-a. zări – zărí. port (subst.) Alte exemple: de scris de uşă de geam toc de pantof de ochelari de pistol OMOGRAFE omonime care au accent diferit ex.. bandă (benzi) – bandă (bande).) – poartă (vb.sunt identice în întreaga lor paradigmă ex. somn (somnuri) – somn (somni) ..) – cer (vb. poartă (subst. c) omonime lexico – gramaticale .: cer (subst.OMONIME cuvinte cu aceaşi formă şi înţeles diferit.: compánie – companíe...

descătuşa. răsputere. antiderapant. antedata anti (împotriva) = anticiclon. PREFIXUL – o vocală sau un grup de sunete aşezate în faţa cuvântului de bază sau al radicalului. împăraţi între = întredeschide. peste) = transcarpatic. neexaminat. foarte) = extraplat.p) împădurit Cele mai folosite prefixe din limba română sunt: ante (înaintea) = antevorbitor. consătean. superfin supra (deasupra. ră-) (indică repetarea. coechipier des. antiinfecţios. dezordine.(co-) (împreună cu) = concetăţean. dezobişnuit extra (cu totul deosebit. supraalimenta trans (dincolo. preamări răs. antinevralgic arhi (foarte) = arhicunoscut. postdata pre (înainte. îmbătrâni.(îm-) = îngălbeni. antepenultim.Definiţie: un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă de formare a noi cuvinte cu ajutorul prefixelor şi sufixelor. ultrarapid pre preuniversitară în înveselit re refăcut înnoit ante antemeridian preşcolară renaştere ne neastâmpărat antebraţ neânţeles SUFIXUL – o vocală sau un grup de sunete aşezate la sfârşitul cuvântului de bază sau al radicalului. consimţi. străbate sub (poziţie sau calitate inferioară) = subcapitol. i = (a) dori băieţesc -esc românesc ţărănime -ime mulţime -ar morar Documentul aparţine sitului www. subaprecia super (foarte) = supermagazin.dictionarmultilingvistic. preziuă prea (foarte. de-) = descoase. exagerat) = hipersensibilitate. peste) = supraproducţie. intensificarea) = răsciti. înnămoli. întrecere. interplanetar. lipsa) = neastâmpăr. needucat post (după) = postliceal. anterior) = prenume. trecerea prin ceva) = strămoş. întrepătrunde ne (indică negaţia. constrânge. context. peste măsură) = preabun. arhiplin com = complăcea. intervocalic în. interregional. superior. peste măsură de) = ultraprogresist. hipertensiune inter (între) = interşcolar. răsufla re (indică repetarea) = refolosibil. deşuruba. răzgândi.ro î = (a) urî omeneşte -eşte tinereşte fierar . compune con. răsuci. transpune ultra (foarte. reclădi stră (indică vechimea.(dez-. înnegri. extrarafinat hiper (excesiv. anormal a atemporal strămoş stră strănepot îmbărbătat în îm (b.(răz-.

viteaz vesel mult ostaş + sufixul . a viteji veselie mulţime ostăşeşte adj.ică măsuţă băieţel -el frumuşel inimioară .ime + sufixul – eşte .ană fetişcană măturoi .andru este derivat de la Prin derivarea cu sufixe se pot forma în limba română: morar (moară + ar) comune ţărănime (ţăran + ime) substantive Ionescu (Ion + escu) proprii Sireteanu (Siret + eanu) adjective argintiu (argint + iu) dureros (durere + os) pământesc (pământ + esc) bocăni (boc + ăni) brăzda (brazdă + a) chinui (chin + ui) - - verbe pitiş (a piti + iş) Documentul aparţine sitului www. subst.dictionarmultilingvistic.oi băieţandru băieţan .aş băieţaş copiliţă floricică copilaş maşinuţă -uţă copilandru .iţă fetiţă sufixele care ajută la formarea augmentativelor (cuvinte derivate al căror sens este mai mare decât cel al cuvântului de bază) băieţoi .i + sufixul . subst.Sufixele pot fi de două feluri: a) Sufixe diminutivale – sufixele care ajută la formarea diminutivelor (cuvinte derivate al căror sens este mai mic decât cel al cuvântului de bază) cărticică . adj.ie + sufixul .ioară pălărioară b) Sufixe augmentative .an lungan OBSERVAŢI CĂ: verbul subst. adj.ro . adv.

jurământ. moldovean ească = bucătărească. lugojean. fermecător. dobrogean. afumătură. mâncăcios. cazangerie ăt = dangăt. fumuriu. roşeaţă. tinereţe giu = geamgiu. tâmplar ărie (. osos. dârzenie.ro . lupoaică.erie) = franzelărie. pofticios esc (. lenjerească eaţă = dulceaţă. macaragiu ie = bucurie. umbros ui = gălbui. mărunţiş. greoi Documentul aparţine sitului www. olteancă. vecinătate ătură = legătură. muntean. greşeală. verdeaţă et = bănet. sprinteneală. tractorist iş = aluniş. fâneaţă. african. stăruinţă ist = betonist. săpătură că = ardeleancă. învăţământ oaică = leoaică. verzui uriu = alburiu. croitorească. oblojeală. răsunător cios = cuviincios. urzeală ean = băieţean. cenuşiu. câmpie. gâscan. hărnicie ime = desime. Prundeanu escu = Alexandrescu. românească.eană) = argeşean. Dumitrescu ilă = Cocoşilă.enie) = păţanie. vulpoi. locuinţă. Negrilă oiu = Lăzăroiu. frăţească. venire b) pentru substantivele proprii:     eanu = Câmpeanu. strânsoare re = adunare. rudenie ar = cireşar. păpuriş (ă) mânt = aşezământ. răcnet eţe = bătrâneţe. tigroaică oare = ninsoare. american  ean (. mijlociu os = lemnos. Cele mai cunoscute dintre ele sunt următoarele: a) pentru substantivele comune:                        anie (. Murgilă. românesc. treacăt ătate = bunătate. ţărănească iu = albăstriu. rotar. ţărănime. ţărancă eală = ameţeală. strigăt. fierar. Sturzoiu c) pentru adjective:        ător = cântător.- adverbe şoimeşte (şoim + eşte) târâş (a târâ + ăş) În limba română sunt numeroase sufixe. ţărănesc. timpuriu d) pentru substantive şi adjective:  an = curcan. petrecanie. trecere.ească) = frăţesc. rufărie.dictionarmultilingvistic. brădet. vechime inţă = biruinţă. sătean  oi = cintezoi. muncitorime.

hurui. b) Alăturarea (± cratimă) Documentul aparţine sitului www. vorbi ui = bubui.dictionarmultilingvistic. pieziş. fermecător e) pentru verbe:      a = curăţa. pitiş. trăncăni. de = prep.  dreptunghi unghi = subst. turti. chiorâş. roşi. alipirea)  untdelemn unt = subst. lemn = subst. fiziceşte. vânător  ător = cântător. italieneşte  iş (âş) = cruciş. turui f) pentru adverbe:  eşte = bărbăteşte.ro . îndepărta ăi = behăi. scriitor. tor = croitor. târâş Derivarea este de trei feluri: a) derivarea cu prefixe: în re ne + + + noapte cunoaşte raţional iş ar ie = (a) înnopta = (a) recunoaşte = neraţional = aluniş = strungar = cofetărie b) derivarea cu sufixe: alună + strung + cofetar + c) derivarea parasintetică (cu sufixe şi prefixe în acelaşi timp) ne + împăca + în + opera + con + lucra + i + real + COMPUNEREA Defitiţie: re bil re (i)tate = = = = neîmpăcare neoperabil conlucrare irealitate un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă. zdrăngăni i = curăţi. de formare a noi cuvinte prin:  contopire (unire)  alăturare  abreviere a) Contopirea (unirea. drept = adj. dăunător. lipăi ăni = clănţăni.

= căile F. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE Definiţie: un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă prin care un cuvânt. C.dictionarmultilingvistic. = grele B.floarea = subst.  floarea – soarelui soarelui = subst. = române I. I. c) Abrevierea (prescurtarea)  iniţiale majuscule C.  iniţiale + fragment de cuvânt T = transporturile A = aeriene ROM = române TAROM  fragmente de cuvinte apro = aprovizionare aprozar zar = zarzavaturi leo = Leordeni leoser ser = sere ASI = asigurare ASIROM ROM = română  fragment de cuvânt + cuvânt întreg morfo = morfologie morfosintaxă sintaxă = cuv. = Bucureşti = subst. întreg. = maşini G.B.F.M. = ferate R. Baia  Baia Mare Mare = adj. = întreprinderea M.ro .R. folosit în diferite contexte (enunţuri) îşi poate schimba valoarea gramaticală. valoare morfologică Documentul aparţine sitului www.G.

ceas. cafea. italiană = arpegiu. acvatic. drosel. latină (literară) = veteran. pictură. ciubuc. - car verb = Eu car varză. CUVINTE CALCHIATE un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale externă ex. ÎMPRUMUTURI (NEOLOGISME) un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale externă Cuvinte împrumutate din limba: 1. parastas. recamier 8. ciulama. ofsaid. engleză = picup. etc. beteag 5. - vie subst. tenor. verb = Eu toc carne. slavă = trudă. = Eu am urcat în car. toc! prep. caligrafie 3. = Fata era încă vie. caz G. interj. a traduce 2. subst. ifose. toc. turcă = ghiulea.. franceză = bacalaureat. greacă = hârtie. presing. adj. verb = Să vie la mine. = Deasupra a zburat porumbelul. . = El a intrat în vie. biftec. = Eu am băut vin. a agonisi. plezanterie. lăcătuş. = Bagajul este greu. mahala 6.valoare gramaticală parte de vorbire subst. = Greul este dus de mama. spaghete..ro . = Ea are un toc de scris. a sfârşi 4. oncolog 9. glas. duză 7. pension. tobă. adverb = Eu înţeleg greu. a plăti. = Se auzea ciocănitoarea: toc. subst. tenis.dictionarmultilingvistic. = Deasupra casei a zburat avionul. foraibăr. gater. = Eu stau la poartă poartă verb = Ea poartă o rochie roz. gazdă. fotbal 10. maghiară = chip. vin verb = Eu vin la tine. subst. - toc subst. germană = bliţ. capodoperă. smoching. - deasupra adverb - greu adj.: conţine (franceză = contenir) surprinde (franceză = surprender) conlocui (franceză = cohabiter) Documentul aparţine sitului www. insulă.

ro .a întrevedea (franceză = entrevoir) clarviziune (franceză = clairvoyance) antecameră (franceză = antichambre) întreprindere (franceză = entreprendre) Documentul aparţine sitului www.dictionarmultilingvistic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful