VOCABULAR (LEXIC) Definiţie: totalitatea cuvintelor dintr-o limbă. - în limba română există cu aproximaţie 120.

000 de cuvinte - nu există vorbitor al limbii care să cunoască toate cuvintele STRUCTURA VOCABULARULUI I VOCABULARUL DE BAZĂ (sau vocabularul fundamental; vocabularul esenţial; fond principal lexical; fond lexical uzual; etc.) cuprinde numai cuvintele cunoscute de toţi vorbitorii limbii, indiferent de nivelul de cultură conţine 1.500 – 1.800 de cuvinte cuprinde cuvinte care exprimă:  grade de rudenie: mamă, tată, soră ...  elemente necesare omului: aer, apă, foc, mâncare ...  obiecte din casă: masă, pat, dulap ...  părţi ale corpului omenesc: cap, picior, mână ...  păsări şi animale domestice sau sălbatice: lup, oaie, cal, câine, bou, struţ ...  pomi fructiferi: măr, păr ...  numerale de la 1 la 10  conjuncţii: şi, să, că ...  prepoziţii: cu, de, la, pe, un ... (sau fondul lexical secundar; fondul secundar de cuvinte; restul vocabularului) cuvinte mai rar întrebuinţate sau chiar necunoscute de unii vorbitori conţine cele mai multe cuvinte din vocabular (peste 100.000)

II MASA VOCABULARULUI -

CUVÂNTUL Definiţie: un element al vorbirii ex.: a, el, doi, casă, merge, şcoală, aproape, problemă, vocabular SENSURILE CUVÂNTULUI SENSUL DE BAZĂ AL CUVÂNTULUI este sensul (semnificaţia) cel mai important al cuvântului este recunoscut de toţi vorbitorii ex.: 1. durere (cu sensul de suferinţă fizică) 2. a trece (a merge fără a se opri) 3. a îmbrăţişa (a cuprinde cu braţele)

SENSUL SECUNDAR AL CUVÂNTULUI este sensul (semnificaţia) cuvântului folosit mai rar este mai puţin cunoscut de toţi vorbitorii ex.: 1. durere (cu sensul de mâhnire) 2. a trece (cu sensul de a se abate pe la cineva) 3. a îmbrăţişa (a se consacra unei profesiuni)

COMPARAŢI:
Documentul aparţine sitului www.dictionarmultilingvistic.ro

ex. 8. Ouăle fierb în cinci minute. 4. 10. scânteie: O scânteie genială a avut omul când a inventat roata. acel tânăr părea un fulg de nea. Am citit o epistolă de la fratele meu din armată. etc.: 1. ochi: Obarcă uşoară pluteşte pe-un ochi de apă. 5. cheie a. a fierbe: Ouăle fierb în cinci minute.: 1. Documentul aparţine sitului www. sinecdotă. 9.1. A introdus cheia în broască pentru a descuia uşa. 2. epistolă a. 2. 5. b. Dinţii fierăstrăului erau tociţi.dictionarmultilingvistic. a mânca: Mânca totdeauna la ore fixe. a bate a. ochi: „Corb la corb nu scoate ochii. 9. SENSUL FIGURAT AL CUVÂNTULUI este un sens nou (îmbogăţit) al cuvântului.. 10. Îşi plombase un dinte pentru că-l durea. a zbura: Păsările zboară toamna spre ţările calde. 3. 8. apare numai în context înafară de context nu poate exista are o mare forţă expresivă este întâlnit în figuri de stil: metaforă. euforism. fulg: Fără ocupaţie. Poezia aceasta este o epistolă datorită caracterului ei filozofic şi moralizator. 4. b. b. a fierbe a. 6.ro - - . Nu mă mai fierbe atâta şi spune-mi ce ai de spus ! . 4. fără prieteni. a zbura: Gândul îmi zboară adeseori spre locurile natale. 3. SENSUL PROPRIU AL CUVÂNTULUI este sensul iniţial (primordial) al cuvântului sensul original şi corect poate fi înţeles şi în afara contextului ex. 5. metonimie. scânteie: Focul s-a aprins şi sar scântei din toate părţile. fulg: Fulgii albi de nea cădeau din înaltul cerului. b. dinte: Îşi plombase un dinte pentru că îl durea. hiperbolă. 7. 6. epistolă: Poezia aceasta este o epistolă datorită caracterului ei filosofic şi moralizator. a mânca: Fugea de mânca pământul. a bate: Puşca nu bate până la ţinta de acolo. cheie: Cheia acestui roman poliţist o află cititorul abia la sfârşit. Condamnatul fusese bătut în închisoare.” (proverb) 7. a fierbe: Nu mă mai fierbe atâta şi spune-mi ce ai de spus . a bate : Condamnatul fusese bătut în închisoare.. 3. dinte: Dinţii fierăstrăului erau tociţi. Cheia acestui roman poliţist o află cititorul abia la sfârşit.. b. dinte a.. Puşca nu bate până la ţinta de acolo. 2. cheie: A introdus cheia în broască pentru a deschide uşa. epistolă: Am primit o epistolă de la fratele meu din armată.

ex. care au acelaşi radical.cuv. ex. de bază o băieţel o băieţandru o băieţesc o băieţeşte CUVINTE DERIVATE cuvintele formate dintr-un cuvânt de bază sau radical + prefix sau sufix sau ambele ex. Uneori are aceeaşi formă cu a cuvântului de bază. Lui i se ataşează un prefix sau un sufix sau ambele.: îm = prefix îmbarcat bar = radical cat = sufix îmbarcat = nu este derivat cu prefixul „îm” cirip = cuv. ex.FAMILIA DE CUVINTE (FAMILIA LEXICALĂ) totalitatea cuvintelor derivate înrudite ca sens.: băiat = cuv.ro . Lui i se ataşează prefixul.dictionarmultilingvistic. ○ a ciripi ○ ciripire ○ ciripitor ○ neciripit strămoşesc moş . sufixul sau ambele.: floare (a) înflori înflorire înflorit neînflorit florar floral florăreasă floricică floricea florărie pământ pământesc pământean (a) împământeni împământenire împământenit neîmpământenit (a) împământa împământare împământat neîmpământat flor = radical pământ = radical RADICALUL un grup de sunete care formează elementul comun al unei familii lexicale.: floare – cuv. elementul de bază într-un cuvânt derivat. de bază în – prefix înflorit it – sufix flor – radical CUVÂNT DE BAZĂ cuvânt de la care se porneşte. de bază = radical stră – prefix esc – sufix - MORFEMUL Documentul aparţine sitului www.

atunci când segmentăm un cuvânt. DESINENŢA este un morfem gramatical (care) apare în flexiunea nominală (pentru a marca genul. etc. are numai valoare lexicală ex.: pre – faţă. geo = (privitor la pământ): geografie. etc. scri(i) – tor PREFIXUL este un afix particula care pusă la începutul rădăcinii unui cuvânt formează împreună un alt cuvânt cu înţeles diferit. cas – ă. cu înţeles diferit are numai valoare lexicală sufixul care are valoare gramaticală este de fapt o desinenţă ex. deci: prefixele. ex. hipotracţiune 7. dar sunt foarte apropiate de cuvinte cu existenţă de sine stătătoare ceea ce le apropie de compunere (celălalt mijloc de îmbogăţire a vocabularului) deci nu sunt elemente ale derivării. sufix. hidrofor 8. primi – tor. hipo = (referitor la cai): hipodrom. omonim 12. monovalent 11. macro = (mare): macrocosmos. microfotografie 10.) care serveşte la formarea cuvintelor şi a formelor flexionare ale acestora. PREFIXOIDELE (sau PSEUDOPREFIXELE) sunt false prefixe nu pot exista separat (ca şi prefixele de altfel). aerogară 2. etc. autostradă 3.: pod – ø. sufixele.ro .dictionarmultilingvistic. hidro = (referitor la apă): hidrocentrală. telegraf 16. pseudoartist 15. omo = (identic): omograf. etc. co – laborare. mono = (unul singur): monofazic. in – capabilă. AFIXELE orice morfem care rămâne în afara rădăcinii. aero = (privitor la aer): aeromodel. zoo = (privitor la animale): zootehnie. auto = (I propriu. orto = (corect): ortografic. de – păşi – re. bio = (privitor la viaţă): biochimie. gazet – (ă) – rie. biografie 4. (a) de – scri – e.: sufoc – ant. desinenţele ex. geosferă 5. cazul) sau verbală (unde marchează persoana sau numărul) Documentul aparţine sitului www. ci ale compunerii. hemostatic 6. macromoleculă 9. micro = (mic): microcosmos. numărul. ex. pseudo = (fals): pseudonim. poli = (mulţi): polifonie. ortoped 13.: (a) scri – e.: 1. II privitor la automobil): autobiografie. hemo = (referitor la sânge): hemogramă. politehnic 14. zoochimie SUFIXUL este un afix fonemul (sau grupul de foneme) adăugat la rădăcina unui cuvânt (la sfârşitul rădăcinii) cu acesta formează un cuvânt nou.- element morfologic (prefix. tele = (departe): televizor. desinenţă.

: scriitorime (tema = scri(i) + tor şi sufixul „ime”) străbătător (tema = stră + bătă şi sufixul „tor”) Observaţie! condiţia de existenţă a temei este ca de la ea să se mai poată forma alt cuvânt (cu ajutorul unui sufix sau prefix) TAUTOLOGIA utilizarea a doi termeni care au acelaşi radical (sunt de fapt nişte greşeli de exprimare) ex. mergi (tu). afixe 0 6. bun – bună. a – sufix gramatical – marchează modul infiniviv TEMA rădăcină + un afix (prefix sau sufix) ex.: proprietatea acelui proprietar începe de la început a-şi aduce aportul (apporter. prefăţător a. copil – radical b.. (a) desena a. fetelor. vedea (el) – vedeau (ei) . (i)tor – sufix c. franceză – a aduce) jurnalul de azi (jour.: raţă – răţoi. (u)rar – sufix 5. faţă – radical b. muncitorime a. stră – prefix b. desen – radical b. cărturar a. tema: (a+b): prefaţă 3. pre – prefix c. luc(e) – radical c..ro . franceză – azi) ONOMASTICA disciplina care studiază numele proprii (onomaseologie) ANTROPONIMIA Documentul aparţine sitului www. tor – sufix d. cărt – radical b. ea – sufix gramatical – marchează modul d. munc(i) – radical b. copil – copii. u – desinenţa gramaticală – marchează persoana şi totdeauna numărul 4. copil a.dictionarmultilingvistic.ex. ATENŢIE! 1. străluceau a. ime – sufix 2.

NUME PROPRII MITOLOGICE ex.: Uranus. Otilia Cazimir (Alexandra Gavrilescu). etc. Teodoreanu). inime. TITLURI DE OPERE ex.: feudă. Dunăre.: Joiana. etc. PORECLE supranume dat (în bătaie de joc) unei persoane. Miţi. TOPONIME nume de locuri ex. logofăt. Andrei (Andros. Arhaismele pot fi: Documentul aparţine sitului www. sau a activităţii sale.: Năsosu.dictionarmultilingvistic. 4”. Marte. Grivei. dar se întâlnesc în anumite opere documentare sau istorice pentru a se realiza culoarea temporală.: Ştefan (Stephanos. NUME DE CORPURI CEREŞTI ex. etc. voievod. Bălosu.: Argeş. gâde. Venera. etc. etc. pârcălab. Alah. fictive pe care le adoptă unii artişti ex. DENUMIRI DE PRODUSE INDUSTRIALE ex.: T. Aguridă.ro . PSEUDONIME nume false. a psihicului. ex. Sirius. Zeus. „Literatura română între cele două războaie mondiale” (de Ov. Hingheru.: Afrodita.: „Moromeţii” (de M. NUME DE ÎNTREPRINDERI ex. Crohmalnicescu). Velicu (Velikii. greacă = coroană). slavă = măreţ). etc. Dobre (dobrii = bun). Venus.: automobil „Dacia”.: „Şcoala Generală nr. ex. congelator „Arctic” ARHAISME cuvinte vechi care nu mai sunt folosite de vorbitorii limbii în prezent. Carpaţi. etc. plăieş. Arghezi (Ion N. Preda). etc. Gala Galaction (Grigore Pisculescu). ZOONIME nume de animale ex. greacă = bărbat). Murgu. „Stadionul 1 Mai”. etc.- nume de persoane ex. S. etc. „Facultatea de Limba şi Literatura Română”. în legătură cu o trăsătură caracteristică a aspectului său exterior.

majoritatea neologismelor din limba română sau împrumuturilor provin din limba latină.: documenturi. bizar.: a deceda (a muri).. abundenţă (belşug). abis. celest. samă (seamă). straniu. brânca (mâna). lubeniţă (pepene). b) gramaticale  vechimea ţine de domeniul morfologiei sau sintaxei ex. am văzutără. chiatră (piatră). văzum (ei văzură). ospătărie). Observaţie! TERMENI ARGOTICI Documentul aparţine sitului www. fecunditate. vameş. infern. greacă. paradoxal (ciudat). trăbă (trebuie).: a cure (a curge). fidel. ciurdă (turmă). dadă (leliţă).: (a) îmbla (a umbla). pahonic... megieş (vecin).: făgădău (han. b) gramaticale  particularitatea regională constă doar în aspecte morfologice sau sintactice ex. pac (pachet). REGIONALISME cuvinte care se folosesc numai într-o anumită regiune a ţării !!! a nu se confunda cu faptele lingvistice populare. sudac (şalău).: produf (copcă).a) lexicale  sensul cuvântului este învechit ex.: capuchehaie (reprezentant. geneză (naştere). nostalgie. etc.. silitor. conştiincios (harnic). stolnic. etc.. lexicologie. c) fonetice  diferenţa constă în pronunţare ex.. vieţii.: deşte (degete). barabule. ambasador). inerentă. înaintatără (au înaintat). slon (şopron). d) semantice ex. blidar (bufet). zaplaz (gard). zacaseală (ură) .. curechi (varză). mesager. etc. santru (centru). loial (credincios). dumenecă (duminică) .dictionarmultilingvistic. a solicita.ro .. apogeu (culme). părete (perete). pită (pâine). apoi din franceză. etc. păpuşoi. cucurez (porumb). brânca (din „a da brânci”). picioci (cartofi). c) fonetice  învechirea are în vedere pronunţia cuvântului (sau a unei părţi din cuvânt) ex. tranzistor. a pretinde (a cere). o fost (a fost) Regionalismele pot fi: a) cuvinte care au un anumit sens lexical în regiune ex. NEOLOGISME cuvinte noi apărute de curând în limbă sau împrumutate din alte limbi ex. reverie (visare). mânuri (mâini). care sunt cunoscute în toate regiunile ţării !!! sunt folosite (în afara vorbitorilor din ţinuturile respective) de scriitori pentru a realiza culoarea locală ex.: o fost. o fost mulţi pe acolo . etc.

Caragiale au criticat numeroase persoane contemporane cu ei. Alexandri şi I.corp. Observaţie! TERMENI ŞTIINŢIFICI cuvine folosite în anumite domenii de ştiinţă ex. ochei. sticlete.L.: strung. gagiu. proprietăţi .- cuvinte şi expresii folosite de anumite categorii sociale (elevi.chirurgie . a gini.ro .hidrogenul . mersi. şi termeni argotici pentru că acestea nu fac parte din lexicul românesc. ci aceste elemente de jargon. bonsoar.moş bătrân Documentul aparţine sitului www. a şparli. musiu.fenomene fizice .sintaxă .universală g) geografie . naşpa..oxigenul .: a) medicină . ceau. motor.a avansa înainte .românilor . diriga. şase (atenţie) ELEMENTE DE JARGON cuvinte sau expresii folosite de anumite persoane pentru a-i impresiona pe cei din jur (de obicei sunt de origine străină) ex.: .zoologie .Europa . mişto..a reveni din nou .: bonjur.anatomie . marfă. care nu foloseau limba clară şi frumoasă românească. burghiu . V. madam.: profa. radiator.dictionarmultilingvistic.lexic c) fizică d) chimie e) biologie f) istorie . în secolul trecut. PLEONASM o construcţie greşită în care al doilea termen este inutil ex. şpagă.a coborî jos . . ciocan.a urca sus . gabor.Asia TERMENI TEHNICI cuvinte folosite în tehnică ex. studenţi.. puşcăriaşi) pentru a nu fi înţeleşi de cei din jur ex.a relua din nou . caşto. beton. substanţă..a prefera mai bine .babă bătrână .apendicită b) gramatică . nu este bine să folosim elemente de jargon.

ucigaş . locuţiune) ex. semantică dintre un cuvânt şi o unitate frazeologică (expresie. versuri – stihuri – peozie 4. întrucât a) substantive b) adjective c) verbe d) adverbe e) numeral ordinal f) conjuncţii ex.aleargă repede cuvinte cu formă diferită şi cu acelaşi sens sau sens asemănător ex.a continua mai departe CATEGORII SEMANTICE SINONIME - . cupru – aramă 3. locuţiune) ex.dârz 8.se stabileşte între două unităţi frazeologice (expresii.mândru • impozant – impunător – măiestuos • trist – supărat • necăjit – mohorât • a scrie – a însemna – a nota • a fugi – a alerga • demult – odinioară. a o lua la sănătoasa – a o rupe la goană – a spăla putina 2. încet • primul – întâiul (cel dintâi) • ori – sau • fiindcă – deoarece. cândva. trop – figură de stil. Kaliu – potasiu 10. viteaz – curajos – îndrăzneţ . a fugi – a o lua la sănătoasa b) frazeologică .ro .capabil 5. steag – drapel – flamură – stindard – fanion 6. obraz – faţă – chip – figură – mutră – moacă 7.criminal 11. a se da de-a dura – a se duce de-a berbeleacul Documentul aparţine sitului www.: 1. căci. rezervor.echivalentă.: • sens – înţeles • erudiţie – cultură • victorie – biruinţă • falnic – măreţ .dictionarmultilingvistic. odată • aşa – astfel • alene – agale. a gândi – a cugeta – a judeca – a concepe –a reflecta – a medita – a chibzui 9. a da ortul popii – a părăsi pe cei vii – a se duce pe copcă 3.: 1. vest – apus Sinonimia mai poate fi: a) lexico – frazeologică ..isteţ .: stilou – toc. a făuri – a înfăptui – a realiza – a crea – a plănui 2. inteligent – deştept – ager – cunoscător – descurcăreţ .

Am construit o propoziţie frumoasă. Andrei mi-a făcut un compliment.: a) substantive • frumuseţe – urâţenie • lumină – întuneric • erudiţie – ignoranţă (neştiinţă) • intrare – ieşire b) adjective • vesel – trist • frumos – urât • egoist – altruist • a îmbrăca – a dezbrăca • a urca – a coborî • a împacheta – a despacheta • întotdeauna – niciodată • aici – acolo el – ea înalt – scund unu – doi nişte – un (o) sub – pe c) verbe d) adverbe ex.  prepoziţie – propoziţie Noi am învăţat prepoziţia.: cuvinte cu formă aproape identică şi cu sens diferit  complement – compliment Noi am învăţat despre complementul direct. pl.ANTONIME cuvinte cu formă diferită şi înţeles (aproape) total opus ex.dictionarmultilingvistic.ro .: a se naşte – a muri alb – negru ieri – azi a pleca – a sosi vai! – ura! CUVINTE POLISEMANTICE cuvinte cu aceaşi formă şi mai multe înţelesuri care sunt înrudite între ele încăpere cadă duş spălare staţiune (băi. Am avut nişte probleme familiale.  familiar – familial Acest lucru îmi este familiar.  ordinal – ordinar Documentul aparţine sitului www.) organ al corpului conducător apa cap şef de familie şef de linie început baie PARONIME ex.

 atlas – atlaz Am cumpărat un atlas.  a insera – a însera Redactorul a inserat în ziar un articol cultural.  a investi – a învesti El a investit mult în această fabrică. Grupul nostru este solidar la bine şi la rău.  petrolifer – petrolier S-a descoperit un zăcământ petrolifer în Ardeal.dictionarmultilingvistic. Am o deosebită consideraţie pentru bunica mea. Din punct de vedere arbitral meciul a fost nul.  solitar (singuratic) – solidar (unit) Poetul se plimba solitar pe malul lacului. Am cumpărat de la magazin cinci metrii de atlaz. Ministrul l-a învestit pe el în funcţia de director. Documentul aparţine sitului www.  considerare – consideraţie Am luat în considerare spusele tale. Noi am locuit într-o zonă minieră.  temporar – temporal Am locuit temporar la ţară. I s-a găsit o mare concentraţie de alcool în sânge. S-a înserat devreme ieri. Scriitorul a relevat în nuvelă suferinţa mamei. S-a făcut corectarea tezei.  a revela – a releva Mi s-a revelat în vis chipul lui Dumnezeu.  concentrare – concentraţie El are o mare putere de concentrare în timpul examenului.  arbitrar – arbitral Şeful a luat o hotărâre arbitrară fără a ţine cont de părerea celorlalţi.  miner – minier Bunicul meu a fost miner. Oltenia este o zonă petrolieră.  literar – literal Am făcut un comentariu literar.ro . Din punct de vedere temporal ieri a fost frumos. El a făcut un gest ordinar. Am copiat literal toată pagina.Noi am învăţat numeralul ordinal.  colectare – corectare Am participat la colectarea de hârtie.

ro .: casă – ca să.: cer (subst.sunt identice numai în anumite situaţii nu în întreaga paradigmă ex.) Alte exemple: de scris de uşă de geam toc de pantof de ochelari de pistol OMOGRAFE omonime care au accent diferit ex. óchi – ochí.).: cursă (curse) – cursă (curse).) – port (vb.sunt identice în întreaga lor paradigmă ex.: compánie – companíe.OMONIME cuvinte cu aceaşi formă şi înţeles diferit.. port (subst. leu (lei) – leu (lei) . pe cale internă derivarea compunerea schimbarea categoriei (valorii) gramaticale împrumuturile din alte limbi (neologismele) B.) – cer (vb..) – poartă (vb. neînrudite între ele au acelaşi accent şi se mai numesc omoforme Omonimele pot fi: a) omonime totale .: masă (mese) – mese (mase). b) omonime parţiale ..).dictionarmultilingvistic. sau – s-au .) – sare (vb.forme identice din paradigmă unor părţi de vorbire total diferite ex. somn (somnuri) – somn (somni) .). pe cale externă calchierea sau calculul lingvistic DERIVAREA Documentul aparţine sitului www. poartă (subst. c) omonime lexico – gramaticale ... zări – zărí. nea – ne-a.. MIJLOACE DE ÎMBOGĂŢIRE A VOCABULARULUI Se realizează pe două căi: A. bandă (benzi) – bandă (bande). sare (subst. mări – a marí broască ială animal OMOFONE omonime care au acelaşi înţeles sonor în scris pot fi şi diferite ex.

de-) = descoase. dezordine. răsputere. răsufla re (indică repetarea) = refolosibil. coechipier des. înnegri. ultrarapid pre preuniversitară în înveselit re refăcut înnoit ante antemeridian preşcolară renaştere ne neastâmpărat antebraţ neânţeles SUFIXUL – o vocală sau un grup de sunete aşezate la sfârşitul cuvântului de bază sau al radicalului. anterior) = prenume. intervocalic în. compune con. neexaminat. preamări răs.p) împădurit Cele mai folosite prefixe din limba română sunt: ante (înaintea) = antevorbitor. superfin supra (deasupra. răsuci. descătuşa. extrarafinat hiper (excesiv.(răz-. context. subaprecia super (foarte) = supermagazin. antiderapant. îmbătrâni. peste măsură de) = ultraprogresist. antedata anti (împotriva) = anticiclon. consătean.(îm-) = îngălbeni. reclădi stră (indică vechimea. constrânge. lipsa) = neastâmpăr. i = (a) dori băieţesc -esc românesc ţărănime -ime mulţime -ar morar Documentul aparţine sitului www.ro î = (a) urî omeneşte -eşte tinereşte fierar . întrepătrunde ne (indică negaţia. consimţi. dezobişnuit extra (cu totul deosebit. interplanetar. foarte) = extraplat. străbate sub (poziţie sau calitate inferioară) = subcapitol. înnămoli. transpune ultra (foarte.dictionarmultilingvistic. preziuă prea (foarte. peste) = transcarpatic. needucat post (după) = postliceal. antiinfecţios. antepenultim.Definiţie: un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă de formare a noi cuvinte cu ajutorul prefixelor şi sufixelor. anormal a atemporal strămoş stră strănepot îmbărbătat în îm (b. ră-) (indică repetarea. împăraţi între = întredeschide. superior. antinevralgic arhi (foarte) = arhicunoscut.(co-) (împreună cu) = concetăţean. răzgândi. arhiplin com = complăcea. supraalimenta trans (dincolo. intensificarea) = răsciti. deşuruba. hipertensiune inter (între) = interşcolar. exagerat) = hipersensibilitate.(dez-. întrecere. peste măsură) = preabun. PREFIXUL – o vocală sau un grup de sunete aşezate în faţa cuvântului de bază sau al radicalului. interregional. peste) = supraproducţie. postdata pre (înainte. trecerea prin ceva) = strămoş.

an lungan OBSERVAŢI CĂ: verbul subst.i + sufixul .ime + sufixul – eşte .aş băieţaş copiliţă floricică copilaş maşinuţă -uţă copilandru . subst. viteaz vesel mult ostaş + sufixul . adj. a viteji veselie mulţime ostăşeşte adj.ioară pălărioară b) Sufixe augmentative .oi băieţandru băieţan .iţă fetiţă sufixele care ajută la formarea augmentativelor (cuvinte derivate al căror sens este mai mare decât cel al cuvântului de bază) băieţoi .ro .andru este derivat de la Prin derivarea cu sufixe se pot forma în limba română: morar (moară + ar) comune ţărănime (ţăran + ime) substantive Ionescu (Ion + escu) proprii Sireteanu (Siret + eanu) adjective argintiu (argint + iu) dureros (durere + os) pământesc (pământ + esc) bocăni (boc + ăni) brăzda (brazdă + a) chinui (chin + ui) - - verbe pitiş (a piti + iş) Documentul aparţine sitului www.Sufixele pot fi de două feluri: a) Sufixe diminutivale – sufixele care ajută la formarea diminutivelor (cuvinte derivate al căror sens este mai mic decât cel al cuvântului de bază) cărticică .ică măsuţă băieţel -el frumuşel inimioară . adj.ie + sufixul . subst.ană fetişcană măturoi . adv.dictionarmultilingvistic.

tractorist iş = aluniş. fierar. învăţământ oaică = leoaică.eană) = argeşean. dârzenie. cenuşiu. gâscan. verzui uriu = alburiu. timpuriu d) pentru substantive şi adjective:  an = curcan. Murgilă. olteancă. fâneaţă.enie) = păţanie. hărnicie ime = desime. strânsoare re = adunare.erie) = franzelărie. mijlociu os = lemnos. osos. păpuriş (ă) mânt = aşezământ. stăruinţă ist = betonist. rufărie. fermecător. frăţească. locuinţă. românesc. muntean. afumătură.ro . cazangerie ăt = dangăt. sătean  oi = cintezoi. vulpoi. greoi Documentul aparţine sitului www.ească) = frăţesc. vechime inţă = biruinţă. tigroaică oare = ninsoare. tâmplar ărie (. roşeaţă. strigăt. ţărănesc.dictionarmultilingvistic. croitorească. Cele mai cunoscute dintre ele sunt următoarele: a) pentru substantivele comune:                        anie (. urzeală ean = băieţean. mărunţiş. trecere. vecinătate ătură = legătură. pofticios esc (. greşeală. dobrogean. Sturzoiu c) pentru adjective:        ător = cântător. oblojeală. lugojean. venire b) pentru substantivele proprii:     eanu = Câmpeanu. rudenie ar = cireşar. ţărănească iu = albăstriu. jurământ. sprinteneală. Prundeanu escu = Alexandrescu. mâncăcios. Dumitrescu ilă = Cocoşilă. muncitorime. verdeaţă et = bănet. ţărancă eală = ameţeală. câmpie. Negrilă oiu = Lăzăroiu. fumuriu. treacăt ătate = bunătate. săpătură că = ardeleancă. brădet. răsunător cios = cuviincios. macaragiu ie = bucurie.- adverbe şoimeşte (şoim + eşte) târâş (a târâ + ăş) În limba română sunt numeroase sufixe. răcnet eţe = bătrâneţe. tinereţe giu = geamgiu. rotar. african. umbros ui = gălbui. lupoaică. ţărănime. lenjerească eaţă = dulceaţă. românească. moldovean ească = bucătărească. american  ean (. petrecanie.

pitiş. italieneşte  iş (âş) = cruciş. alipirea)  untdelemn unt = subst. îndepărta ăi = behăi. lipăi ăni = clănţăni. trăncăni. de = prep. târâş Derivarea este de trei feluri: a) derivarea cu prefixe: în re ne + + + noapte cunoaşte raţional iş ar ie = (a) înnopta = (a) recunoaşte = neraţional = aluniş = strungar = cofetărie b) derivarea cu sufixe: alună + strung + cofetar + c) derivarea parasintetică (cu sufixe şi prefixe în acelaşi timp) ne + împăca + în + opera + con + lucra + i + real + COMPUNEREA Defitiţie: re bil re (i)tate = = = = neîmpăcare neoperabil conlucrare irealitate un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă. scriitor.  dreptunghi unghi = subst. turti. fiziceşte. fermecător e) pentru verbe:      a = curăţa. drept = adj. pieziş. vorbi ui = bubui. chiorâş. tor = croitor.dictionarmultilingvistic. hurui. turui f) pentru adverbe:  eşte = bărbăteşte. b) Alăturarea (± cratimă) Documentul aparţine sitului www. lemn = subst.ro . dăunător. zdrăngăni i = curăţi. roşi. de formare a noi cuvinte prin:  contopire (unire)  alăturare  abreviere a) Contopirea (unirea. vânător  ător = cântător.

floarea = subst. = ferate R.M.F. C. = române I. întreg.  iniţiale + fragment de cuvânt T = transporturile A = aeriene ROM = române TAROM  fragmente de cuvinte apro = aprovizionare aprozar zar = zarzavaturi leo = Leordeni leoser ser = sere ASI = asigurare ASIROM ROM = română  fragment de cuvânt + cuvânt întreg morfo = morfologie morfosintaxă sintaxă = cuv. c) Abrevierea (prescurtarea)  iniţiale majuscule C. = întreprinderea M.B. valoare morfologică Documentul aparţine sitului www. folosit în diferite contexte (enunţuri) îşi poate schimba valoarea gramaticală.G.  floarea – soarelui soarelui = subst. = căile F. Baia  Baia Mare Mare = adj. I.ro . = grele B.R. = maşini G.dictionarmultilingvistic. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE Definiţie: un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă prin care un cuvânt. = Bucureşti = subst.

pension. a sfârşi 4. drosel. greacă = hârtie. subst. engleză = picup. - toc subst. italiană = arpegiu. germană = bliţ. beteag 5. glas. a agonisi. subst. a traduce 2. - vie subst. = Se auzea ciocănitoarea: toc. ofsaid. toc. = Fata era încă vie. recamier 8. . biftec. capodoperă.: conţine (franceză = contenir) surprinde (franceză = surprender) conlocui (franceză = cohabiter) Documentul aparţine sitului www. tobă. insulă. franceză = bacalaureat. fotbal 10. = Eu stau la poartă poartă verb = Ea poartă o rochie roz. vin verb = Eu vin la tine. acvatic. gater. cafea. gazdă. CUVINTE CALCHIATE un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale externă ex. pictură. = El a intrat în vie. = Eu am urcat în car. etc. = Deasupra casei a zburat avionul. smoching. - car verb = Eu car varză. latină (literară) = veteran. adverb = Eu înţeleg greu. plezanterie. slavă = trudă.. ceas. ciulama. adj. tenor.. lăcătuş. tenis. interj. turcă = ghiulea. = Bagajul este greu. ÎMPRUMUTURI (NEOLOGISME) un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale externă Cuvinte împrumutate din limba: 1. = Greul este dus de mama. = Eu am băut vin. = Ea are un toc de scris.ro . verb = Eu toc carne. oncolog 9. = Deasupra a zburat porumbelul. spaghete. duză 7. subst.dictionarmultilingvistic. foraibăr.valoare gramaticală parte de vorbire subst. ifose. ciubuc. mahala 6. toc! prep. maghiară = chip. verb = Să vie la mine. a plăti. - deasupra adverb - greu adj. caz G. parastas. presing. caligrafie 3.

a întrevedea (franceză = entrevoir) clarviziune (franceză = clairvoyance) antecameră (franceză = antichambre) întreprindere (franceză = entreprendre) Documentul aparţine sitului www.dictionarmultilingvistic.ro .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful