VOCABULAR (LEXIC) Definiţie: totalitatea cuvintelor dintr-o limbă. - în limba română există cu aproximaţie 120.

000 de cuvinte - nu există vorbitor al limbii care să cunoască toate cuvintele STRUCTURA VOCABULARULUI I VOCABULARUL DE BAZĂ (sau vocabularul fundamental; vocabularul esenţial; fond principal lexical; fond lexical uzual; etc.) cuprinde numai cuvintele cunoscute de toţi vorbitorii limbii, indiferent de nivelul de cultură conţine 1.500 – 1.800 de cuvinte cuprinde cuvinte care exprimă:  grade de rudenie: mamă, tată, soră ...  elemente necesare omului: aer, apă, foc, mâncare ...  obiecte din casă: masă, pat, dulap ...  părţi ale corpului omenesc: cap, picior, mână ...  păsări şi animale domestice sau sălbatice: lup, oaie, cal, câine, bou, struţ ...  pomi fructiferi: măr, păr ...  numerale de la 1 la 10  conjuncţii: şi, să, că ...  prepoziţii: cu, de, la, pe, un ... (sau fondul lexical secundar; fondul secundar de cuvinte; restul vocabularului) cuvinte mai rar întrebuinţate sau chiar necunoscute de unii vorbitori conţine cele mai multe cuvinte din vocabular (peste 100.000)

II MASA VOCABULARULUI -

CUVÂNTUL Definiţie: un element al vorbirii ex.: a, el, doi, casă, merge, şcoală, aproape, problemă, vocabular SENSURILE CUVÂNTULUI SENSUL DE BAZĂ AL CUVÂNTULUI este sensul (semnificaţia) cel mai important al cuvântului este recunoscut de toţi vorbitorii ex.: 1. durere (cu sensul de suferinţă fizică) 2. a trece (a merge fără a se opri) 3. a îmbrăţişa (a cuprinde cu braţele)

SENSUL SECUNDAR AL CUVÂNTULUI este sensul (semnificaţia) cuvântului folosit mai rar este mai puţin cunoscut de toţi vorbitorii ex.: 1. durere (cu sensul de mâhnire) 2. a trece (cu sensul de a se abate pe la cineva) 3. a îmbrăţişa (a se consacra unei profesiuni)

COMPARAŢI:
Documentul aparţine sitului www.dictionarmultilingvistic.ro

2. 7. Am citit o epistolă de la fratele meu din armată. scânteie: O scânteie genială a avut omul când a inventat roata. 6. a fierbe a.. 10. Dinţii fierăstrăului erau tociţi. a bate: Puşca nu bate până la ţinta de acolo.” (proverb) 7. dinte: Îşi plombase un dinte pentru că îl durea. 5. cheie: A introdus cheia în broască pentru a deschide uşa. SENSUL PROPRIU AL CUVÂNTULUI este sensul iniţial (primordial) al cuvântului sensul original şi corect poate fi înţeles şi în afara contextului ex. metonimie. 5. 6. b. etc. hiperbolă. ochi: Obarcă uşoară pluteşte pe-un ochi de apă. a fierbe: Ouăle fierb în cinci minute. 4. 2. apare numai în context înafară de context nu poate exista are o mare forţă expresivă este întâlnit în figuri de stil: metaforă. 4. Puşca nu bate până la ţinta de acolo. cheie a. 3. epistolă a. ochi: „Corb la corb nu scoate ochii. 2. 10. fără prieteni.dictionarmultilingvistic. 8. sinecdotă. SENSUL FIGURAT AL CUVÂNTULUI este un sens nou (îmbogăţit) al cuvântului.. 3. dinte: Dinţii fierăstrăului erau tociţi. ex. Poezia aceasta este o epistolă datorită caracterului ei filozofic şi moralizator. b.1. b. Condamnatul fusese bătut în închisoare. 9. Ouăle fierb în cinci minute. cheie: Cheia acestui roman poliţist o află cititorul abia la sfârşit. acel tânăr părea un fulg de nea. Cheia acestui roman poliţist o află cititorul abia la sfârşit. a bate : Condamnatul fusese bătut în închisoare. euforism... 8.ro - - . epistolă: Poezia aceasta este o epistolă datorită caracterului ei filosofic şi moralizator. fulg: Fără ocupaţie. A introdus cheia în broască pentru a descuia uşa. a zbura: Gândul îmi zboară adeseori spre locurile natale. 5. 3. fulg: Fulgii albi de nea cădeau din înaltul cerului. 4. a mânca: Mânca totdeauna la ore fixe. scânteie: Focul s-a aprins şi sar scântei din toate părţile. a zbura: Păsările zboară toamna spre ţările calde. 9.: 1. a mânca: Fugea de mânca pământul. Documentul aparţine sitului www. epistolă: Am primit o epistolă de la fratele meu din armată.: 1. a fierbe: Nu mă mai fierbe atâta şi spune-mi ce ai de spus . dinte a. Îşi plombase un dinte pentru că-l durea. b. a bate a. b. Nu mă mai fierbe atâta şi spune-mi ce ai de spus ! .

Uneori are aceeaşi formă cu a cuvântului de bază. de bază în – prefix înflorit it – sufix flor – radical CUVÂNT DE BAZĂ cuvânt de la care se porneşte. ○ a ciripi ○ ciripire ○ ciripitor ○ neciripit strămoşesc moş . ex.ro . de bază o băieţel o băieţandru o băieţesc o băieţeşte CUVINTE DERIVATE cuvintele formate dintr-un cuvânt de bază sau radical + prefix sau sufix sau ambele ex.: îm = prefix îmbarcat bar = radical cat = sufix îmbarcat = nu este derivat cu prefixul „îm” cirip = cuv. care au acelaşi radical.FAMILIA DE CUVINTE (FAMILIA LEXICALĂ) totalitatea cuvintelor derivate înrudite ca sens. Lui i se ataşează prefixul. elementul de bază într-un cuvânt derivat.: băiat = cuv.dictionarmultilingvistic. sufixul sau ambele. de bază = radical stră – prefix esc – sufix - MORFEMUL Documentul aparţine sitului www.: floare – cuv.cuv. ex.: floare (a) înflori înflorire înflorit neînflorit florar floral florăreasă floricică floricea florărie pământ pământesc pământean (a) împământeni împământenire împământenit neîmpământenit (a) împământa împământare împământat neîmpământat flor = radical pământ = radical RADICALUL un grup de sunete care formează elementul comun al unei familii lexicale. Lui i se ataşează un prefix sau un sufix sau ambele. ex.

bio = (privitor la viaţă): biochimie. orto = (corect): ortografic. geo = (privitor la pământ): geografie. primi – tor. numărul. geosferă 5. PREFIXOIDELE (sau PSEUDOPREFIXELE) sunt false prefixe nu pot exista separat (ca şi prefixele de altfel). macromoleculă 9. cas – ă. monovalent 11. zoo = (privitor la animale): zootehnie. tele = (departe): televizor.- element morfologic (prefix. (a) de – scri – e. mono = (unul singur): monofazic. pseudo = (fals): pseudonim.ro . hidro = (referitor la apă): hidrocentrală. DESINENŢA este un morfem gramatical (care) apare în flexiunea nominală (pentru a marca genul. sufixele. atunci când segmentăm un cuvânt. etc. zoochimie SUFIXUL este un afix fonemul (sau grupul de foneme) adăugat la rădăcina unui cuvânt (la sfârşitul rădăcinii) cu acesta formează un cuvânt nou. auto = (I propriu. omo = (identic): omograf.dictionarmultilingvistic. poli = (mulţi): polifonie. II privitor la automobil): autobiografie.: 1.) care serveşte la formarea cuvintelor şi a formelor flexionare ale acestora. etc. deci: prefixele. cu înţeles diferit are numai valoare lexicală sufixul care are valoare gramaticală este de fapt o desinenţă ex. omonim 12. biografie 4. co – laborare. aerogară 2. de – păşi – re. sufix. ex.: sufoc – ant. hipo = (referitor la cai): hipodrom. gazet – (ă) – rie. aero = (privitor la aer): aeromodel. ci ale compunerii. telegraf 16. macro = (mare): macrocosmos. desinenţă.: pre – faţă. etc.: pod – ø. dar sunt foarte apropiate de cuvinte cu existenţă de sine stătătoare ceea ce le apropie de compunere (celălalt mijloc de îmbogăţire a vocabularului) deci nu sunt elemente ale derivării. etc. micro = (mic): microcosmos. scri(i) – tor PREFIXUL este un afix particula care pusă la începutul rădăcinii unui cuvânt formează împreună un alt cuvânt cu înţeles diferit.: (a) scri – e. microfotografie 10. hidrofor 8. pseudoartist 15. desinenţele ex. politehnic 14. in – capabilă. AFIXELE orice morfem care rămâne în afara rădăcinii. are numai valoare lexicală ex. ex. ortoped 13. hemo = (referitor la sânge): hemogramă. hemostatic 6. cazul) sau verbală (unde marchează persoana sau numărul) Documentul aparţine sitului www. hipotracţiune 7. autostradă 3.

stră – prefix b. copil – copii.. a – sufix gramatical – marchează modul infiniviv TEMA rădăcină + un afix (prefix sau sufix) ex. vedea (el) – vedeau (ei) . copil a. străluceau a. ea – sufix gramatical – marchează modul d. bun – bună. prefăţător a. desen – radical b. muncitorime a.ex. luc(e) – radical c.ro . afixe 0 6. fetelor.: proprietatea acelui proprietar începe de la început a-şi aduce aportul (apporter. cărturar a. mergi (tu).: scriitorime (tema = scri(i) + tor şi sufixul „ime”) străbătător (tema = stră + bătă şi sufixul „tor”) Observaţie! condiţia de existenţă a temei este ca de la ea să se mai poată forma alt cuvânt (cu ajutorul unui sufix sau prefix) TAUTOLOGIA utilizarea a doi termeni care au acelaşi radical (sunt de fapt nişte greşeli de exprimare) ex. franceză – a aduce) jurnalul de azi (jour. (a) desena a. munc(i) – radical b. pre – prefix c. faţă – radical b. ime – sufix 2. cărt – radical b. tor – sufix d. (u)rar – sufix 5. u – desinenţa gramaticală – marchează persoana şi totdeauna numărul 4.dictionarmultilingvistic. (i)tor – sufix c. franceză – azi) ONOMASTICA disciplina care studiază numele proprii (onomaseologie) ANTROPONIMIA Documentul aparţine sitului www. ATENŢIE! 1. copil – radical b. tema: (a+b): prefaţă 3.: raţă – răţoi..

PORECLE supranume dat (în bătaie de joc) unei persoane. etc.- nume de persoane ex. NUME DE ÎNTREPRINDERI ex. congelator „Arctic” ARHAISME cuvinte vechi care nu mai sunt folosite de vorbitorii limbii în prezent. etc. TITLURI DE OPERE ex.: automobil „Dacia”. Venera. Alah. Bălosu. Velicu (Velikii. greacă = bărbat). Miţi. NUME DE CORPURI CEREŞTI ex. NUME PROPRII MITOLOGICE ex. Sirius.: Năsosu.dictionarmultilingvistic. etc. DENUMIRI DE PRODUSE INDUSTRIALE ex.: „Moromeţii” (de M. Andrei (Andros. greacă = coroană).: Joiana. Arhaismele pot fi: Documentul aparţine sitului www. logofăt. etc. TOPONIME nume de locuri ex. fictive pe care le adoptă unii artişti ex.: Ştefan (Stephanos. Preda). Teodoreanu).ro . „Literatura română între cele două războaie mondiale” (de Ov. Otilia Cazimir (Alexandra Gavrilescu). dar se întâlnesc în anumite opere documentare sau istorice pentru a se realiza culoarea temporală. ex. slavă = măreţ).: T. Marte. Aguridă. „Facultatea de Limba şi Literatura Română”. Venus.: Uranus. gâde. etc. plăieş. Grivei. ex. etc. Dobre (dobrii = bun). 4”. S. pârcălab. ZOONIME nume de animale ex. etc. a psihicului. „Stadionul 1 Mai”.: feudă. voievod. Crohmalnicescu). inime. Hingheru. sau a activităţii sale. Murgu. Carpaţi.: Afrodita.: Argeş. Zeus. în legătură cu o trăsătură caracteristică a aspectului său exterior. Gala Galaction (Grigore Pisculescu). Arghezi (Ion N. PSEUDONIME nume false. etc. etc. etc.: „Şcoala Generală nr. Dunăre.

etc. c) fonetice  învechirea are în vedere pronunţia cuvântului (sau a unei părţi din cuvânt) ex. megieş (vecin). zaplaz (gard). zacaseală (ură) . infern. nostalgie.. inerentă.. bizar. abis. NEOLOGISME cuvinte noi apărute de curând în limbă sau împrumutate din alte limbi ex. majoritatea neologismelor din limba română sau împrumuturilor provin din limba latină. abundenţă (belşug). o fost mulţi pe acolo .: (a) îmbla (a umbla). etc. etc. am văzutără. paradoxal (ciudat). pahonic. dumenecă (duminică) . mesager. fecunditate. ambasador).: documenturi.: capuchehaie (reprezentant.: a deceda (a muri). pac (pachet). slon (şopron). fidel. cucurez (porumb). ospătărie). etc. geneză (naştere). lubeniţă (pepene). etc. apoi din franceză. Observaţie! TERMENI ARGOTICI Documentul aparţine sitului www. santru (centru). c) fonetice  diferenţa constă în pronunţare ex. lexicologie. greacă.: o fost. vameş. tranzistor.. loial (credincios).dictionarmultilingvistic. văzum (ei văzură).. ciurdă (turmă). samă (seamă). brânca (din „a da brânci”). apogeu (culme). REGIONALISME cuvinte care se folosesc numai într-o anumită regiune a ţării !!! a nu se confunda cu faptele lingvistice populare. brânca (mâna). picioci (cartofi). chiatră (piatră). blidar (bufet). silitor. celest. b) gramaticale  particularitatea regională constă doar în aspecte morfologice sau sintactice ex.. curechi (varză). d) semantice ex. barabule.: făgădău (han. mânuri (mâini).a) lexicale  sensul cuvântului este învechit ex.. care sunt cunoscute în toate regiunile ţării !!! sunt folosite (în afara vorbitorilor din ţinuturile respective) de scriitori pentru a realiza culoarea locală ex. a solicita. pită (pâine).. păpuşoi. părete (perete). înaintatără (au înaintat).: produf (copcă). conştiincios (harnic). dadă (leliţă). trăbă (trebuie).ro . a pretinde (a cere). b) gramaticale  vechimea ţine de domeniul morfologiei sau sintaxei ex. vieţii.: a cure (a curge). sudac (şalău). straniu.. o fost (a fost) Regionalismele pot fi: a) cuvinte care au un anumit sens lexical în regiune ex. stolnic. reverie (visare).: deşte (degete).

- cuvinte şi expresii folosite de anumite categorii sociale (elevi. burghiu .universală g) geografie . V. substanţă. ci aceste elemente de jargon.L.a reveni din nou . Caragiale au criticat numeroase persoane contemporane cu ei. beton.. bonsoar. şase (atenţie) ELEMENTE DE JARGON cuvinte sau expresii folosite de anumite persoane pentru a-i impresiona pe cei din jur (de obicei sunt de origine străină) ex..oxigenul .dictionarmultilingvistic. ochei. musiu. nu este bine să folosim elemente de jargon.a relua din nou .sintaxă . gabor. .hidrogenul .: strung.: a) medicină . naşpa. a şparli.a avansa înainte .moş bătrân Documentul aparţine sitului www.lexic c) fizică d) chimie e) biologie f) istorie ..corp.apendicită b) gramatică .a urca sus . Observaţie! TERMENI ŞTIINŢIFICI cuvine folosite în anumite domenii de ştiinţă ex. sticlete. a gini.ro .Europa . puşcăriaşi) pentru a nu fi înţeleşi de cei din jur ex. radiator. în secolul trecut. care nu foloseau limba clară şi frumoasă românească.Asia TERMENI TEHNICI cuvinte folosite în tehnică ex.: bonjur. mersi.a prefera mai bine .babă bătrână . madam.: . şpagă.anatomie . mişto.fenomene fizice . gagiu.. marfă. ceau. ciocan. diriga.românilor . PLEONASM o construcţie greşită în care al doilea termen este inutil ex. motor.: profa.a coborî jos . şi termeni argotici pentru că acestea nu fac parte din lexicul românesc. Alexandri şi I. caşto.zoologie . proprietăţi . studenţi.chirurgie .

se stabileşte între două unităţi frazeologice (expresii.: 1.isteţ . a o lua la sănătoasa – a o rupe la goană – a spăla putina 2.capabil 5. cândva. încet • primul – întâiul (cel dintâi) • ori – sau • fiindcă – deoarece. versuri – stihuri – peozie 4. locuţiune) ex. ucigaş . viteaz – curajos – îndrăzneţ .: 1.dârz 8. a gândi – a cugeta – a judeca – a concepe –a reflecta – a medita – a chibzui 9. întrucât a) substantive b) adjective c) verbe d) adverbe e) numeral ordinal f) conjuncţii ex.ro . a da ortul popii – a părăsi pe cei vii – a se duce pe copcă 3. vest – apus Sinonimia mai poate fi: a) lexico – frazeologică . steag – drapel – flamură – stindard – fanion 6..: stilou – toc.a continua mai departe CATEGORII SEMANTICE SINONIME - .criminal 11. a fugi – a o lua la sănătoasa b) frazeologică . căci. a se da de-a dura – a se duce de-a berbeleacul Documentul aparţine sitului www.echivalentă. rezervor. odată • aşa – astfel • alene – agale.aleargă repede cuvinte cu formă diferită şi cu acelaşi sens sau sens asemănător ex.: • sens – înţeles • erudiţie – cultură • victorie – biruinţă • falnic – măreţ .dictionarmultilingvistic. semantică dintre un cuvânt şi o unitate frazeologică (expresie. obraz – faţă – chip – figură – mutră – moacă 7. inteligent – deştept – ager – cunoscător – descurcăreţ . cupru – aramă 3. locuţiune) ex. Kaliu – potasiu 10. a făuri – a înfăptui – a realiza – a crea – a plănui 2.mândru • impozant – impunător – măiestuos • trist – supărat • necăjit – mohorât • a scrie – a însemna – a nota • a fugi – a alerga • demult – odinioară. trop – figură de stil.

 prepoziţie – propoziţie Noi am învăţat prepoziţia.: a) substantive • frumuseţe – urâţenie • lumină – întuneric • erudiţie – ignoranţă (neştiinţă) • intrare – ieşire b) adjective • vesel – trist • frumos – urât • egoist – altruist • a îmbrăca – a dezbrăca • a urca – a coborî • a împacheta – a despacheta • întotdeauna – niciodată • aici – acolo el – ea înalt – scund unu – doi nişte – un (o) sub – pe c) verbe d) adverbe ex.) organ al corpului conducător apa cap şef de familie şef de linie început baie PARONIME ex.dictionarmultilingvistic. pl.: cuvinte cu formă aproape identică şi cu sens diferit  complement – compliment Noi am învăţat despre complementul direct.: a se naşte – a muri alb – negru ieri – azi a pleca – a sosi vai! – ura! CUVINTE POLISEMANTICE cuvinte cu aceaşi formă şi mai multe înţelesuri care sunt înrudite între ele încăpere cadă duş spălare staţiune (băi.  familiar – familial Acest lucru îmi este familiar.  ordinal – ordinar Documentul aparţine sitului www. Am avut nişte probleme familiale. Andrei mi-a făcut un compliment. Am construit o propoziţie frumoasă.ro .ANTONIME cuvinte cu formă diferită şi înţeles (aproape) total opus ex.

 atlas – atlaz Am cumpărat un atlas.  concentrare – concentraţie El are o mare putere de concentrare în timpul examenului. Noi am locuit într-o zonă minieră. El a făcut un gest ordinar.  solitar (singuratic) – solidar (unit) Poetul se plimba solitar pe malul lacului. S-a făcut corectarea tezei.  petrolifer – petrolier S-a descoperit un zăcământ petrolifer în Ardeal.  arbitrar – arbitral Şeful a luat o hotărâre arbitrară fără a ţine cont de părerea celorlalţi. Documentul aparţine sitului www.  a revela – a releva Mi s-a revelat în vis chipul lui Dumnezeu.Noi am învăţat numeralul ordinal. Grupul nostru este solidar la bine şi la rău.dictionarmultilingvistic.  colectare – corectare Am participat la colectarea de hârtie.  temporar – temporal Am locuit temporar la ţară.ro . Am cumpărat de la magazin cinci metrii de atlaz.  considerare – consideraţie Am luat în considerare spusele tale.  a insera – a însera Redactorul a inserat în ziar un articol cultural. Oltenia este o zonă petrolieră. S-a înserat devreme ieri. Din punct de vedere temporal ieri a fost frumos. Am copiat literal toată pagina. Scriitorul a relevat în nuvelă suferinţa mamei.  literar – literal Am făcut un comentariu literar.  miner – minier Bunicul meu a fost miner. Am o deosebită consideraţie pentru bunica mea.  a investi – a învesti El a investit mult în această fabrică. I s-a găsit o mare concentraţie de alcool în sânge. Ministrul l-a învestit pe el în funcţia de director. Din punct de vedere arbitral meciul a fost nul.

b) omonime parţiale .dictionarmultilingvistic.: casă – ca să.. mări – a marí broască ială animal OMOFONE omonime care au acelaşi înţeles sonor în scris pot fi şi diferite ex. port (subst.forme identice din paradigmă unor părţi de vorbire total diferite ex..) – port (vb.OMONIME cuvinte cu aceaşi formă şi înţeles diferit.: compánie – companíe.: cursă (curse) – cursă (curse).). óchi – ochí.).: cer (subst.. bandă (benzi) – bandă (bande). MIJLOACE DE ÎMBOGĂŢIRE A VOCABULARULUI Se realizează pe două căi: A. sare (subst.. zări – zărí. pe cale externă calchierea sau calculul lingvistic DERIVAREA Documentul aparţine sitului www. leu (lei) – leu (lei) . c) omonime lexico – gramaticale .) – cer (vb.) Alte exemple: de scris de uşă de geam toc de pantof de ochelari de pistol OMOGRAFE omonime care au accent diferit ex. sau – s-au .).ro . neînrudite între ele au acelaşi accent şi se mai numesc omoforme Omonimele pot fi: a) omonime totale . poartă (subst.) – sare (vb. pe cale internă derivarea compunerea schimbarea categoriei (valorii) gramaticale împrumuturile din alte limbi (neologismele) B..) – poartă (vb. somn (somnuri) – somn (somni) .sunt identice în întreaga lor paradigmă ex.sunt identice numai în anumite situaţii nu în întreaga paradigmă ex. nea – ne-a.: masă (mese) – mese (mase)..

antinevralgic arhi (foarte) = arhicunoscut. antedata anti (împotriva) = anticiclon. constrânge. descătuşa. deşuruba.(îm-) = îngălbeni. peste măsură) = preabun.(răz-. antiderapant. preziuă prea (foarte. supraalimenta trans (dincolo.p) împădurit Cele mai folosite prefixe din limba română sunt: ante (înaintea) = antevorbitor. i = (a) dori băieţesc -esc românesc ţărănime -ime mulţime -ar morar Documentul aparţine sitului www. răzgândi. intervocalic în. exagerat) = hipersensibilitate.ro î = (a) urî omeneşte -eşte tinereşte fierar . transpune ultra (foarte. anterior) = prenume. răsputere. preamări răs.(dez-. needucat post (după) = postliceal. reclădi stră (indică vechimea. înnămoli. împăraţi între = întredeschide. ultrarapid pre preuniversitară în înveselit re refăcut înnoit ante antemeridian preşcolară renaştere ne neastâmpărat antebraţ neânţeles SUFIXUL – o vocală sau un grup de sunete aşezate la sfârşitul cuvântului de bază sau al radicalului. PREFIXUL – o vocală sau un grup de sunete aşezate în faţa cuvântului de bază sau al radicalului. îmbătrâni. dezobişnuit extra (cu totul deosebit. context. trecerea prin ceva) = strămoş. subaprecia super (foarte) = supermagazin. peste) = supraproducţie. extrarafinat hiper (excesiv. compune con. superior. consimţi. superfin supra (deasupra. răsufla re (indică repetarea) = refolosibil. foarte) = extraplat.Definiţie: un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă de formare a noi cuvinte cu ajutorul prefixelor şi sufixelor. arhiplin com = complăcea. antepenultim. întrecere. interplanetar. întrepătrunde ne (indică negaţia. peste) = transcarpatic.(co-) (împreună cu) = concetăţean. antiinfecţios. răsuci. coechipier des. interregional. înnegri.dictionarmultilingvistic. lipsa) = neastâmpăr. anormal a atemporal strămoş stră strănepot îmbărbătat în îm (b. intensificarea) = răsciti. neexaminat. peste măsură de) = ultraprogresist. dezordine. de-) = descoase. ră-) (indică repetarea. hipertensiune inter (între) = interşcolar. consătean. străbate sub (poziţie sau calitate inferioară) = subcapitol. postdata pre (înainte.

subst.Sufixele pot fi de două feluri: a) Sufixe diminutivale – sufixele care ajută la formarea diminutivelor (cuvinte derivate al căror sens este mai mic decât cel al cuvântului de bază) cărticică .iţă fetiţă sufixele care ajută la formarea augmentativelor (cuvinte derivate al căror sens este mai mare decât cel al cuvântului de bază) băieţoi .ro .ie + sufixul . adv.andru este derivat de la Prin derivarea cu sufixe se pot forma în limba română: morar (moară + ar) comune ţărănime (ţăran + ime) substantive Ionescu (Ion + escu) proprii Sireteanu (Siret + eanu) adjective argintiu (argint + iu) dureros (durere + os) pământesc (pământ + esc) bocăni (boc + ăni) brăzda (brazdă + a) chinui (chin + ui) - - verbe pitiş (a piti + iş) Documentul aparţine sitului www.ioară pălărioară b) Sufixe augmentative . adj. viteaz vesel mult ostaş + sufixul . adj.aş băieţaş copiliţă floricică copilaş maşinuţă -uţă copilandru . subst.an lungan OBSERVAŢI CĂ: verbul subst.ană fetişcană măturoi .oi băieţandru băieţan .i + sufixul . a viteji veselie mulţime ostăşeşte adj.dictionarmultilingvistic.ime + sufixul – eşte .ică măsuţă băieţel -el frumuşel inimioară .

croitorească. gâscan. african. verzui uriu = alburiu.erie) = franzelărie. osos. locuinţă. mijlociu os = lemnos. muntean. lugojean. ţărănească iu = albăstriu. lupoaică. ţărănime. hărnicie ime = desime. fumuriu. Murgilă. tractorist iş = aluniş. sătean  oi = cintezoi. oblojeală. Negrilă oiu = Lăzăroiu. verdeaţă et = bănet. strigăt. păpuriş (ă) mânt = aşezământ. Dumitrescu ilă = Cocoşilă. Cele mai cunoscute dintre ele sunt următoarele: a) pentru substantivele comune:                        anie (. săpătură că = ardeleancă.- adverbe şoimeşte (şoim + eşte) târâş (a târâ + ăş) În limba română sunt numeroase sufixe. mărunţiş. timpuriu d) pentru substantive şi adjective:  an = curcan. răcnet eţe = bătrâneţe. dobrogean. vecinătate ătură = legătură. dârzenie. urzeală ean = băieţean.enie) = păţanie. ţărancă eală = ameţeală. petrecanie. ţărănesc. cazangerie ăt = dangăt. fermecător. câmpie. stăruinţă ist = betonist. strânsoare re = adunare. roşeaţă. tâmplar ărie (. Sturzoiu c) pentru adjective:        ător = cântător. treacăt ătate = bunătate. fâneaţă. vechime inţă = biruinţă. frăţească. rotar. macaragiu ie = bucurie.ro . greoi Documentul aparţine sitului www. răsunător cios = cuviincios. moldovean ească = bucătărească.eană) = argeşean. fierar. greşeală. rudenie ar = cireşar. tinereţe giu = geamgiu. românesc. venire b) pentru substantivele proprii:     eanu = Câmpeanu. Prundeanu escu = Alexandrescu. învăţământ oaică = leoaică. vulpoi. cenuşiu. sprinteneală. afumătură. jurământ. american  ean (.dictionarmultilingvistic. umbros ui = gălbui. românească. trecere. brădet.ească) = frăţesc. lenjerească eaţă = dulceaţă. mâncăcios. muncitorime. olteancă. pofticios esc (. rufărie. tigroaică oare = ninsoare.

de = prep. fermecător e) pentru verbe:      a = curăţa. vorbi ui = bubui. lipăi ăni = clănţăni. hurui. pieziş. zdrăngăni i = curăţi. turti. vânător  ător = cântător. alipirea)  untdelemn unt = subst. fiziceşte. dăunător. lemn = subst. pitiş. îndepărta ăi = behăi. tor = croitor.ro . scriitor.dictionarmultilingvistic.  dreptunghi unghi = subst. de formare a noi cuvinte prin:  contopire (unire)  alăturare  abreviere a) Contopirea (unirea. italieneşte  iş (âş) = cruciş. drept = adj. roşi. b) Alăturarea (± cratimă) Documentul aparţine sitului www. târâş Derivarea este de trei feluri: a) derivarea cu prefixe: în re ne + + + noapte cunoaşte raţional iş ar ie = (a) înnopta = (a) recunoaşte = neraţional = aluniş = strungar = cofetărie b) derivarea cu sufixe: alună + strung + cofetar + c) derivarea parasintetică (cu sufixe şi prefixe în acelaşi timp) ne + împăca + în + opera + con + lucra + i + real + COMPUNEREA Defitiţie: re bil re (i)tate = = = = neîmpăcare neoperabil conlucrare irealitate un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă. turui f) pentru adverbe:  eşte = bărbăteşte. chiorâş. trăncăni.

floarea = subst.B. = Bucureşti = subst. = maşini G.dictionarmultilingvistic. = întreprinderea M. întreg. folosit în diferite contexte (enunţuri) îşi poate schimba valoarea gramaticală. valoare morfologică Documentul aparţine sitului www.M.  iniţiale + fragment de cuvânt T = transporturile A = aeriene ROM = române TAROM  fragmente de cuvinte apro = aprovizionare aprozar zar = zarzavaturi leo = Leordeni leoser ser = sere ASI = asigurare ASIROM ROM = română  fragment de cuvânt + cuvânt întreg morfo = morfologie morfosintaxă sintaxă = cuv.R. I.ro . = ferate R.  floarea – soarelui soarelui = subst.G. c) Abrevierea (prescurtarea)  iniţiale majuscule C. = grele B. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE Definiţie: un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă prin care un cuvânt. C. Baia  Baia Mare Mare = adj. = căile F.F. = române I.

subst. oncolog 9. plezanterie. drosel. - toc subst. adj. tobă. franceză = bacalaureat. = El a intrat în vie. . etc. fotbal 10. pension. latină (literară) = veteran. verb = Să vie la mine. a plăti. = Eu am băut vin. - deasupra adverb - greu adj. toc! prep. germană = bliţ. slavă = trudă. a traduce 2. beteag 5. a sfârşi 4. = Se auzea ciocănitoarea: toc. interj. - vie subst. caz G. ofsaid.. gazdă. ciulama. = Greul este dus de mama. ciubuc. vin verb = Eu vin la tine. tenor. = Ea are un toc de scris. caligrafie 3. CUVINTE CALCHIATE un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale externă ex. pictură. foraibăr. toc. glas. = Eu am urcat în car. subst. = Deasupra casei a zburat avionul. maghiară = chip.dictionarmultilingvistic. = Bagajul este greu. = Fata era încă vie. turcă = ghiulea. mahala 6. = Deasupra a zburat porumbelul. smoching. gater. insulă. greacă = hârtie. parastas. a agonisi. lăcătuş.: conţine (franceză = contenir) surprinde (franceză = surprender) conlocui (franceză = cohabiter) Documentul aparţine sitului www. cafea. acvatic. verb = Eu toc carne. ceas. ifose. recamier 8. subst. duză 7.ro .. tenis. presing. biftec. capodoperă. adverb = Eu înţeleg greu.valoare gramaticală parte de vorbire subst. engleză = picup. spaghete. italiană = arpegiu. ÎMPRUMUTURI (NEOLOGISME) un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale externă Cuvinte împrumutate din limba: 1. = Eu stau la poartă poartă verb = Ea poartă o rochie roz. - car verb = Eu car varză.

dictionarmultilingvistic.ro .a întrevedea (franceză = entrevoir) clarviziune (franceză = clairvoyance) antecameră (franceză = antichambre) întreprindere (franceză = entreprendre) Documentul aparţine sitului www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful