VOCABULAR (LEXIC) Definiţie: totalitatea cuvintelor dintr-o limbă. - în limba română există cu aproximaţie 120.

000 de cuvinte - nu există vorbitor al limbii care să cunoască toate cuvintele STRUCTURA VOCABULARULUI I VOCABULARUL DE BAZĂ (sau vocabularul fundamental; vocabularul esenţial; fond principal lexical; fond lexical uzual; etc.) cuprinde numai cuvintele cunoscute de toţi vorbitorii limbii, indiferent de nivelul de cultură conţine 1.500 – 1.800 de cuvinte cuprinde cuvinte care exprimă:  grade de rudenie: mamă, tată, soră ...  elemente necesare omului: aer, apă, foc, mâncare ...  obiecte din casă: masă, pat, dulap ...  părţi ale corpului omenesc: cap, picior, mână ...  păsări şi animale domestice sau sălbatice: lup, oaie, cal, câine, bou, struţ ...  pomi fructiferi: măr, păr ...  numerale de la 1 la 10  conjuncţii: şi, să, că ...  prepoziţii: cu, de, la, pe, un ... (sau fondul lexical secundar; fondul secundar de cuvinte; restul vocabularului) cuvinte mai rar întrebuinţate sau chiar necunoscute de unii vorbitori conţine cele mai multe cuvinte din vocabular (peste 100.000)

II MASA VOCABULARULUI -

CUVÂNTUL Definiţie: un element al vorbirii ex.: a, el, doi, casă, merge, şcoală, aproape, problemă, vocabular SENSURILE CUVÂNTULUI SENSUL DE BAZĂ AL CUVÂNTULUI este sensul (semnificaţia) cel mai important al cuvântului este recunoscut de toţi vorbitorii ex.: 1. durere (cu sensul de suferinţă fizică) 2. a trece (a merge fără a se opri) 3. a îmbrăţişa (a cuprinde cu braţele)

SENSUL SECUNDAR AL CUVÂNTULUI este sensul (semnificaţia) cuvântului folosit mai rar este mai puţin cunoscut de toţi vorbitorii ex.: 1. durere (cu sensul de mâhnire) 2. a trece (cu sensul de a se abate pe la cineva) 3. a îmbrăţişa (a se consacra unei profesiuni)

COMPARAŢI:
Documentul aparţine sitului www.dictionarmultilingvistic.ro

a bate : Condamnatul fusese bătut în închisoare. Documentul aparţine sitului www. 5. 3. 4. A introdus cheia în broască pentru a descuia uşa. 5. 5. a zbura: Păsările zboară toamna spre ţările calde. 10. fără prieteni. Dinţii fierăstrăului erau tociţi. 4.ro - - . b. 2. SENSUL PROPRIU AL CUVÂNTULUI este sensul iniţial (primordial) al cuvântului sensul original şi corect poate fi înţeles şi în afara contextului ex. Îşi plombase un dinte pentru că-l durea. ochi: Obarcă uşoară pluteşte pe-un ochi de apă. Ouăle fierb în cinci minute. Puşca nu bate până la ţinta de acolo. metonimie. SENSUL FIGURAT AL CUVÂNTULUI este un sens nou (îmbogăţit) al cuvântului. 8. dinte: Îşi plombase un dinte pentru că îl durea. a fierbe: Nu mă mai fierbe atâta şi spune-mi ce ai de spus . cheie: A introdus cheia în broască pentru a deschide uşa. 9. a zbura: Gândul îmi zboară adeseori spre locurile natale. 6. sinecdotă. 7. dinte: Dinţii fierăstrăului erau tociţi. a mânca: Mânca totdeauna la ore fixe. b. 2. scânteie: Focul s-a aprins şi sar scântei din toate părţile. fulg: Fulgii albi de nea cădeau din înaltul cerului. a fierbe: Ouăle fierb în cinci minute.: 1. 8.1. acel tânăr părea un fulg de nea. hiperbolă. fulg: Fără ocupaţie. a mânca: Fugea de mânca pământul. cheie a.. epistolă a. epistolă: Poezia aceasta este o epistolă datorită caracterului ei filosofic şi moralizator. a bate a.: 1. etc. Am citit o epistolă de la fratele meu din armată. Nu mă mai fierbe atâta şi spune-mi ce ai de spus ! . Cheia acestui roman poliţist o află cititorul abia la sfârşit. dinte a. 3. Condamnatul fusese bătut în închisoare. b. 3. 4.” (proverb) 7.dictionarmultilingvistic. 6. b. scânteie: O scânteie genială a avut omul când a inventat roata. a bate: Puşca nu bate până la ţinta de acolo.. ochi: „Corb la corb nu scoate ochii.. apare numai în context înafară de context nu poate exista are o mare forţă expresivă este întâlnit în figuri de stil: metaforă. Poezia aceasta este o epistolă datorită caracterului ei filozofic şi moralizator. 10. 9. euforism. a fierbe a. epistolă: Am primit o epistolă de la fratele meu din armată. ex. cheie: Cheia acestui roman poliţist o află cititorul abia la sfârşit.. 2. b.

ro . Uneori are aceeaşi formă cu a cuvântului de bază. ex. sufixul sau ambele. de bază în – prefix înflorit it – sufix flor – radical CUVÂNT DE BAZĂ cuvânt de la care se porneşte. de bază = radical stră – prefix esc – sufix - MORFEMUL Documentul aparţine sitului www. care au acelaşi radical. de bază o băieţel o băieţandru o băieţesc o băieţeşte CUVINTE DERIVATE cuvintele formate dintr-un cuvânt de bază sau radical + prefix sau sufix sau ambele ex.dictionarmultilingvistic.FAMILIA DE CUVINTE (FAMILIA LEXICALĂ) totalitatea cuvintelor derivate înrudite ca sens. ○ a ciripi ○ ciripire ○ ciripitor ○ neciripit strămoşesc moş .: floare (a) înflori înflorire înflorit neînflorit florar floral florăreasă floricică floricea florărie pământ pământesc pământean (a) împământeni împământenire împământenit neîmpământenit (a) împământa împământare împământat neîmpământat flor = radical pământ = radical RADICALUL un grup de sunete care formează elementul comun al unei familii lexicale.: îm = prefix îmbarcat bar = radical cat = sufix îmbarcat = nu este derivat cu prefixul „îm” cirip = cuv.: floare – cuv. elementul de bază într-un cuvânt derivat. Lui i se ataşează prefixul.cuv.: băiat = cuv. Lui i se ataşează un prefix sau un sufix sau ambele. ex. ex.

macro = (mare): macrocosmos. bio = (privitor la viaţă): biochimie.: pre – faţă.: 1.: sufoc – ant. II privitor la automobil): autobiografie. omonim 12. hipo = (referitor la cai): hipodrom. gazet – (ă) – rie. etc. hidro = (referitor la apă): hidrocentrală. cas – ă. hidrofor 8. orto = (corect): ortografic. auto = (I propriu. biografie 4. sufix. hemo = (referitor la sânge): hemogramă. geo = (privitor la pământ): geografie. geosferă 5. are numai valoare lexicală ex. cu înţeles diferit are numai valoare lexicală sufixul care are valoare gramaticală este de fapt o desinenţă ex. zoochimie SUFIXUL este un afix fonemul (sau grupul de foneme) adăugat la rădăcina unui cuvânt (la sfârşitul rădăcinii) cu acesta formează un cuvânt nou. scri(i) – tor PREFIXUL este un afix particula care pusă la începutul rădăcinii unui cuvânt formează împreună un alt cuvânt cu înţeles diferit. numărul. co – laborare. aerogară 2. omo = (identic): omograf. politehnic 14. atunci când segmentăm un cuvânt. aero = (privitor la aer): aeromodel. etc. desinenţă. mono = (unul singur): monofazic. in – capabilă. tele = (departe): televizor. poli = (mulţi): polifonie. zoo = (privitor la animale): zootehnie.ro . pseudo = (fals): pseudonim. desinenţele ex. telegraf 16. AFIXELE orice morfem care rămâne în afara rădăcinii. de – păşi – re. microfotografie 10.: pod – ø. ex. etc. etc. pseudoartist 15. dar sunt foarte apropiate de cuvinte cu existenţă de sine stătătoare ceea ce le apropie de compunere (celălalt mijloc de îmbogăţire a vocabularului) deci nu sunt elemente ale derivării. sufixele. primi – tor. macromoleculă 9. hipotracţiune 7. ortoped 13. deci: prefixele.- element morfologic (prefix.: (a) scri – e. cazul) sau verbală (unde marchează persoana sau numărul) Documentul aparţine sitului www. DESINENŢA este un morfem gramatical (care) apare în flexiunea nominală (pentru a marca genul. hemostatic 6. micro = (mic): microcosmos. monovalent 11. PREFIXOIDELE (sau PSEUDOPREFIXELE) sunt false prefixe nu pot exista separat (ca şi prefixele de altfel).dictionarmultilingvistic. autostradă 3. ex. ci ale compunerii. (a) de – scri – e.) care serveşte la formarea cuvintelor şi a formelor flexionare ale acestora.

prefăţător a. străluceau a.ex. mergi (tu). tema: (a+b): prefaţă 3.: scriitorime (tema = scri(i) + tor şi sufixul „ime”) străbătător (tema = stră + bătă şi sufixul „tor”) Observaţie! condiţia de existenţă a temei este ca de la ea să se mai poată forma alt cuvânt (cu ajutorul unui sufix sau prefix) TAUTOLOGIA utilizarea a doi termeni care au acelaşi radical (sunt de fapt nişte greşeli de exprimare) ex. bun – bună. (a) desena a. afixe 0 6. (i)tor – sufix c. muncitorime a. franceză – azi) ONOMASTICA disciplina care studiază numele proprii (onomaseologie) ANTROPONIMIA Documentul aparţine sitului www. copil a. ime – sufix 2. pre – prefix c. copil – copii. (u)rar – sufix 5. u – desinenţa gramaticală – marchează persoana şi totdeauna numărul 4. cărturar a. vedea (el) – vedeau (ei) . munc(i) – radical b.: proprietatea acelui proprietar începe de la început a-şi aduce aportul (apporter. cărt – radical b. a – sufix gramatical – marchează modul infiniviv TEMA rădăcină + un afix (prefix sau sufix) ex. ATENŢIE! 1. tor – sufix d. faţă – radical b..ro . luc(e) – radical c. desen – radical b. stră – prefix b. copil – radical b. franceză – a aduce) jurnalul de azi (jour. fetelor.dictionarmultilingvistic.: raţă – răţoi. ea – sufix gramatical – marchează modul d..

: „Şcoala Generală nr. a psihicului. Sirius.: feudă. sau a activităţii sale. ex. greacă = coroană). plăieş. ex. etc. Zeus. Teodoreanu). NUME DE ÎNTREPRINDERI ex. etc.dictionarmultilingvistic.: Joiana. Gala Galaction (Grigore Pisculescu). fictive pe care le adoptă unii artişti ex. congelator „Arctic” ARHAISME cuvinte vechi care nu mai sunt folosite de vorbitorii limbii în prezent. „Literatura română între cele două războaie mondiale” (de Ov. gâde. Miţi.: Ştefan (Stephanos. 4”. logofăt. etc. Preda). slavă = măreţ). Aguridă. Alah. PORECLE supranume dat (în bătaie de joc) unei persoane. etc. Venera. TITLURI DE OPERE ex.- nume de persoane ex. DENUMIRI DE PRODUSE INDUSTRIALE ex. Velicu (Velikii. inime. Carpaţi. Dobre (dobrii = bun). Grivei. Arghezi (Ion N. greacă = bărbat). S.: Argeş.: automobil „Dacia”.: T. „Stadionul 1 Mai”. în legătură cu o trăsătură caracteristică a aspectului său exterior. NUME DE CORPURI CEREŞTI ex. Dunăre. voievod.: Uranus. Crohmalnicescu). etc. TOPONIME nume de locuri ex. Andrei (Andros.: Năsosu. pârcălab. „Facultatea de Limba şi Literatura Română”. Marte. etc. Otilia Cazimir (Alexandra Gavrilescu). Venus. Murgu. Bălosu.: „Moromeţii” (de M. etc. NUME PROPRII MITOLOGICE ex. etc. Hingheru. PSEUDONIME nume false. Arhaismele pot fi: Documentul aparţine sitului www. etc. dar se întâlnesc în anumite opere documentare sau istorice pentru a se realiza culoarea temporală. ZOONIME nume de animale ex.ro . etc.: Afrodita.

pahonic. celest. pită (pâine). etc. slon (şopron). NEOLOGISME cuvinte noi apărute de curând în limbă sau împrumutate din alte limbi ex. d) semantice ex.: o fost. fecunditate. apogeu (culme).ro .: capuchehaie (reprezentant.. ciurdă (turmă).. o fost (a fost) Regionalismele pot fi: a) cuvinte care au un anumit sens lexical în regiune ex. paradoxal (ciudat). etc. vameş. etc.dictionarmultilingvistic. bizar. b) gramaticale  vechimea ţine de domeniul morfologiei sau sintaxei ex. greacă. dadă (leliţă). păpuşoi. Observaţie! TERMENI ARGOTICI Documentul aparţine sitului www. silitor. loial (credincios). a solicita. sudac (şalău).: deşte (degete). o fost mulţi pe acolo . trăbă (trebuie). dumenecă (duminică) . infern. curechi (varză)..a) lexicale  sensul cuvântului este învechit ex. samă (seamă). mânuri (mâini). ambasador). majoritatea neologismelor din limba română sau împrumuturilor provin din limba latină.: făgădău (han. c) fonetice  diferenţa constă în pronunţare ex. straniu. tranzistor. geneză (naştere). picioci (cartofi). abis. megieş (vecin). mesager. zaplaz (gard). care sunt cunoscute în toate regiunile ţării !!! sunt folosite (în afara vorbitorilor din ţinuturile respective) de scriitori pentru a realiza culoarea locală ex. c) fonetice  învechirea are în vedere pronunţia cuvântului (sau a unei părţi din cuvânt) ex.. a pretinde (a cere). blidar (bufet).: a deceda (a muri). fidel.: a cure (a curge). stolnic. lexicologie. vieţii. zacaseală (ură) . ospătărie). barabule.. reverie (visare). abundenţă (belşug).. părete (perete). cucurez (porumb).: documenturi. am văzutără. chiatră (piatră). santru (centru). brânca (din „a da brânci”). etc. b) gramaticale  particularitatea regională constă doar în aspecte morfologice sau sintactice ex. conştiincios (harnic). inerentă.. văzum (ei văzură). nostalgie.: produf (copcă).. apoi din franceză. brânca (mâna). pac (pachet). înaintatără (au înaintat). REGIONALISME cuvinte care se folosesc numai într-o anumită regiune a ţării !!! a nu se confunda cu faptele lingvistice populare. lubeniţă (pepene).: (a) îmbla (a umbla). etc.

ci aceste elemente de jargon. beton. care nu foloseau limba clară şi frumoasă românească. şase (atenţie) ELEMENTE DE JARGON cuvinte sau expresii folosite de anumite persoane pentru a-i impresiona pe cei din jur (de obicei sunt de origine străină) ex.a prefera mai bine . motor. şi termeni argotici pentru că acestea nu fac parte din lexicul românesc. burghiu . naşpa.lexic c) fizică d) chimie e) biologie f) istorie .chirurgie .apendicită b) gramatică . gabor.a avansa înainte .românilor .a coborî jos . . madam.a relua din nou . în secolul trecut.: strung. radiator. Observaţie! TERMENI ŞTIINŢIFICI cuvine folosite în anumite domenii de ştiinţă ex. a şparli.sintaxă . bonsoar. ciocan. substanţă..: profa. mişto.dictionarmultilingvistic.fenomene fizice . şpagă.: bonjur.Europa . gagiu. nu este bine să folosim elemente de jargon.. puşcăriaşi) pentru a nu fi înţeleşi de cei din jur ex.moş bătrân Documentul aparţine sitului www.Asia TERMENI TEHNICI cuvinte folosite în tehnică ex.L. a gini. proprietăţi .. caşto.- cuvinte şi expresii folosite de anumite categorii sociale (elevi. PLEONASM o construcţie greşită în care al doilea termen este inutil ex.a reveni din nou . musiu. mersi.oxigenul .a urca sus .: a) medicină .corp.anatomie . ochei. studenţi.hidrogenul . marfă. Caragiale au criticat numeroase persoane contemporane cu ei. diriga.zoologie .babă bătrână . sticlete. Alexandri şi I. ceau.ro .universală g) geografie . V.: ..

isteţ . încet • primul – întâiul (cel dintâi) • ori – sau • fiindcă – deoarece. obraz – faţă – chip – figură – mutră – moacă 7. semantică dintre un cuvânt şi o unitate frazeologică (expresie.: 1. cupru – aramă 3.: stilou – toc.capabil 5. ucigaş . întrucât a) substantive b) adjective c) verbe d) adverbe e) numeral ordinal f) conjuncţii ex. versuri – stihuri – peozie 4.dictionarmultilingvistic.echivalentă.a continua mai departe CATEGORII SEMANTICE SINONIME - . căci. a o lua la sănătoasa – a o rupe la goană – a spăla putina 2. inteligent – deştept – ager – cunoscător – descurcăreţ . a făuri – a înfăptui – a realiza – a crea – a plănui 2. trop – figură de stil. Kaliu – potasiu 10.mândru • impozant – impunător – măiestuos • trist – supărat • necăjit – mohorât • a scrie – a însemna – a nota • a fugi – a alerga • demult – odinioară. locuţiune) ex.se stabileşte între două unităţi frazeologice (expresii.aleargă repede cuvinte cu formă diferită şi cu acelaşi sens sau sens asemănător ex. vest – apus Sinonimia mai poate fi: a) lexico – frazeologică ..: 1. cândva.dârz 8.ro . rezervor. a gândi – a cugeta – a judeca – a concepe –a reflecta – a medita – a chibzui 9.: • sens – înţeles • erudiţie – cultură • victorie – biruinţă • falnic – măreţ . a fugi – a o lua la sănătoasa b) frazeologică . a da ortul popii – a părăsi pe cei vii – a se duce pe copcă 3. odată • aşa – astfel • alene – agale. locuţiune) ex. steag – drapel – flamură – stindard – fanion 6. viteaz – curajos – îndrăzneţ .criminal 11. a se da de-a dura – a se duce de-a berbeleacul Documentul aparţine sitului www.

Am construit o propoziţie frumoasă. Am avut nişte probleme familiale.) organ al corpului conducător apa cap şef de familie şef de linie început baie PARONIME ex.  ordinal – ordinar Documentul aparţine sitului www. pl.  prepoziţie – propoziţie Noi am învăţat prepoziţia. Andrei mi-a făcut un compliment.: a) substantive • frumuseţe – urâţenie • lumină – întuneric • erudiţie – ignoranţă (neştiinţă) • intrare – ieşire b) adjective • vesel – trist • frumos – urât • egoist – altruist • a îmbrăca – a dezbrăca • a urca – a coborî • a împacheta – a despacheta • întotdeauna – niciodată • aici – acolo el – ea înalt – scund unu – doi nişte – un (o) sub – pe c) verbe d) adverbe ex.: cuvinte cu formă aproape identică şi cu sens diferit  complement – compliment Noi am învăţat despre complementul direct.  familiar – familial Acest lucru îmi este familiar.dictionarmultilingvistic.ro .ANTONIME cuvinte cu formă diferită şi înţeles (aproape) total opus ex.: a se naşte – a muri alb – negru ieri – azi a pleca – a sosi vai! – ura! CUVINTE POLISEMANTICE cuvinte cu aceaşi formă şi mai multe înţelesuri care sunt înrudite între ele încăpere cadă duş spălare staţiune (băi.

Grupul nostru este solidar la bine şi la rău. Am copiat literal toată pagina. El a făcut un gest ordinar.Noi am învăţat numeralul ordinal.  considerare – consideraţie Am luat în considerare spusele tale.  temporar – temporal Am locuit temporar la ţară. Noi am locuit într-o zonă minieră.  concentrare – concentraţie El are o mare putere de concentrare în timpul examenului. Din punct de vedere temporal ieri a fost frumos.ro .  a revela – a releva Mi s-a revelat în vis chipul lui Dumnezeu. Ministrul l-a învestit pe el în funcţia de director. Scriitorul a relevat în nuvelă suferinţa mamei. S-a înserat devreme ieri. Din punct de vedere arbitral meciul a fost nul.  colectare – corectare Am participat la colectarea de hârtie. Am cumpărat de la magazin cinci metrii de atlaz. Am o deosebită consideraţie pentru bunica mea.  a investi – a învesti El a investit mult în această fabrică.dictionarmultilingvistic. Oltenia este o zonă petrolieră. S-a făcut corectarea tezei.  a insera – a însera Redactorul a inserat în ziar un articol cultural. Documentul aparţine sitului www.  miner – minier Bunicul meu a fost miner.  arbitrar – arbitral Şeful a luat o hotărâre arbitrară fără a ţine cont de părerea celorlalţi.  literar – literal Am făcut un comentariu literar.  solitar (singuratic) – solidar (unit) Poetul se plimba solitar pe malul lacului.  atlas – atlaz Am cumpărat un atlas. I s-a găsit o mare concentraţie de alcool în sânge.  petrolifer – petrolier S-a descoperit un zăcământ petrolifer în Ardeal.

forme identice din paradigmă unor părţi de vorbire total diferite ex. neînrudite între ele au acelaşi accent şi se mai numesc omoforme Omonimele pot fi: a) omonime totale . somn (somnuri) – somn (somni) . óchi – ochí. bandă (benzi) – bandă (bande).dictionarmultilingvistic.: cer (subst.) – poartă (vb.). c) omonime lexico – gramaticale .) – sare (vb.OMONIME cuvinte cu aceaşi formă şi înţeles diferit. mări – a marí broască ială animal OMOFONE omonime care au acelaşi înţeles sonor în scris pot fi şi diferite ex. MIJLOACE DE ÎMBOGĂŢIRE A VOCABULARULUI Se realizează pe două căi: A.).sunt identice numai în anumite situaţii nu în întreaga paradigmă ex.sunt identice în întreaga lor paradigmă ex.) – port (vb.. pe cale internă derivarea compunerea schimbarea categoriei (valorii) gramaticale împrumuturile din alte limbi (neologismele) B.). pe cale externă calchierea sau calculul lingvistic DERIVAREA Documentul aparţine sitului www.ro . sau – s-au . poartă (subst. leu (lei) – leu (lei) ..: compánie – companíe... nea – ne-a.) Alte exemple: de scris de uşă de geam toc de pantof de ochelari de pistol OMOGRAFE omonime care au accent diferit ex. port (subst.) – cer (vb. sare (subst.: masă (mese) – mese (mase).: cursă (curse) – cursă (curse)..: casă – ca să. b) omonime parţiale . zări – zărí..

constrânge. antiinfecţios.p) împădurit Cele mai folosite prefixe din limba română sunt: ante (înaintea) = antevorbitor. trecerea prin ceva) = strămoş. îmbătrâni. transpune ultra (foarte. dezordine. ultrarapid pre preuniversitară în înveselit re refăcut înnoit ante antemeridian preşcolară renaştere ne neastâmpărat antebraţ neânţeles SUFIXUL – o vocală sau un grup de sunete aşezate la sfârşitul cuvântului de bază sau al radicalului.dictionarmultilingvistic. intensificarea) = răsciti. superior. răsufla re (indică repetarea) = refolosibil. lipsa) = neastâmpăr. intervocalic în.(răz-. context. dezobişnuit extra (cu totul deosebit. superfin supra (deasupra. înnegri. postdata pre (înainte. compune con.ro î = (a) urî omeneşte -eşte tinereşte fierar .(îm-) = îngălbeni. întrepătrunde ne (indică negaţia. foarte) = extraplat. reclădi stră (indică vechimea. interplanetar. preamări răs. supraalimenta trans (dincolo. anormal a atemporal strămoş stră strănepot îmbărbătat în îm (b. antinevralgic arhi (foarte) = arhicunoscut. de-) = descoase. antepenultim. coechipier des.(dez-. arhiplin com = complăcea. i = (a) dori băieţesc -esc românesc ţărănime -ime mulţime -ar morar Documentul aparţine sitului www. PREFIXUL – o vocală sau un grup de sunete aşezate în faţa cuvântului de bază sau al radicalului. răzgândi. consimţi. peste) = supraproducţie. subaprecia super (foarte) = supermagazin. consătean. ră-) (indică repetarea. răsuci. peste măsură de) = ultraprogresist. deşuruba. împăraţi între = întredeschide. înnămoli. neexaminat. anterior) = prenume. antiderapant. extrarafinat hiper (excesiv. întrecere. peste) = transcarpatic. preziuă prea (foarte.(co-) (împreună cu) = concetăţean. descătuşa. exagerat) = hipersensibilitate. antedata anti (împotriva) = anticiclon. străbate sub (poziţie sau calitate inferioară) = subcapitol.Definiţie: un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă de formare a noi cuvinte cu ajutorul prefixelor şi sufixelor. hipertensiune inter (între) = interşcolar. răsputere. peste măsură) = preabun. needucat post (după) = postliceal. interregional.

an lungan OBSERVAŢI CĂ: verbul subst. viteaz vesel mult ostaş + sufixul . subst.ană fetişcană măturoi . adj.dictionarmultilingvistic.ică măsuţă băieţel -el frumuşel inimioară . adj.aş băieţaş copiliţă floricică copilaş maşinuţă -uţă copilandru .ie + sufixul . subst. adv. a viteji veselie mulţime ostăşeşte adj.ro .ime + sufixul – eşte .andru este derivat de la Prin derivarea cu sufixe se pot forma în limba română: morar (moară + ar) comune ţărănime (ţăran + ime) substantive Ionescu (Ion + escu) proprii Sireteanu (Siret + eanu) adjective argintiu (argint + iu) dureros (durere + os) pământesc (pământ + esc) bocăni (boc + ăni) brăzda (brazdă + a) chinui (chin + ui) - - verbe pitiş (a piti + iş) Documentul aparţine sitului www.oi băieţandru băieţan .ioară pălărioară b) Sufixe augmentative .i + sufixul .Sufixele pot fi de două feluri: a) Sufixe diminutivale – sufixele care ajută la formarea diminutivelor (cuvinte derivate al căror sens este mai mic decât cel al cuvântului de bază) cărticică .iţă fetiţă sufixele care ajută la formarea augmentativelor (cuvinte derivate al căror sens este mai mare decât cel al cuvântului de bază) băieţoi .

frăţească. macaragiu ie = bucurie. Negrilă oiu = Lăzăroiu. ţărănime. gâscan. brădet. Cele mai cunoscute dintre ele sunt următoarele: a) pentru substantivele comune:                        anie (. fierar. Sturzoiu c) pentru adjective:        ător = cântător. timpuriu d) pentru substantive şi adjective:  an = curcan. sprinteneală. greoi Documentul aparţine sitului www. oblojeală. tâmplar ărie (. strigăt. roşeaţă.- adverbe şoimeşte (şoim + eşte) târâş (a târâ + ăş) În limba română sunt numeroase sufixe. locuinţă. trecere. muntean. jurământ. greşeală. tinereţe giu = geamgiu. tractorist iş = aluniş. ţărănească iu = albăstriu. fermecător.ro . urzeală ean = băieţean. treacăt ătate = bunătate. strânsoare re = adunare. dârzenie. învăţământ oaică = leoaică.erie) = franzelărie.ească) = frăţesc. ţărănesc. sătean  oi = cintezoi. afumătură. croitorească. cazangerie ăt = dangăt. lenjerească eaţă = dulceaţă. Prundeanu escu = Alexandrescu. ţărancă eală = ameţeală. stăruinţă ist = betonist. verzui uriu = alburiu. pofticios esc (. vulpoi. păpuriş (ă) mânt = aşezământ. rotar. răcnet eţe = bătrâneţe. lupoaică. Dumitrescu ilă = Cocoşilă. lugojean.dictionarmultilingvistic. verdeaţă et = bănet. răsunător cios = cuviincios. american  ean (. osos. moldovean ească = bucătărească. săpătură că = ardeleancă.eană) = argeşean. umbros ui = gălbui. vecinătate ătură = legătură. rufărie. olteancă. mâncăcios. vechime inţă = biruinţă.enie) = păţanie. românească. românesc. rudenie ar = cireşar. hărnicie ime = desime. muncitorime. fâneaţă. petrecanie. fumuriu. Murgilă. african. mărunţiş. mijlociu os = lemnos. cenuşiu. tigroaică oare = ninsoare. câmpie. dobrogean. venire b) pentru substantivele proprii:     eanu = Câmpeanu.

fermecător e) pentru verbe:      a = curăţa.dictionarmultilingvistic. hurui. zdrăngăni i = curăţi. chiorâş. târâş Derivarea este de trei feluri: a) derivarea cu prefixe: în re ne + + + noapte cunoaşte raţional iş ar ie = (a) înnopta = (a) recunoaşte = neraţional = aluniş = strungar = cofetărie b) derivarea cu sufixe: alună + strung + cofetar + c) derivarea parasintetică (cu sufixe şi prefixe în acelaşi timp) ne + împăca + în + opera + con + lucra + i + real + COMPUNEREA Defitiţie: re bil re (i)tate = = = = neîmpăcare neoperabil conlucrare irealitate un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă. scriitor. alipirea)  untdelemn unt = subst. italieneşte  iş (âş) = cruciş. pitiş. drept = adj. b) Alăturarea (± cratimă) Documentul aparţine sitului www. pieziş. de = prep. lemn = subst. vorbi ui = bubui. trăncăni. roşi. vânător  ător = cântător.ro . tor = croitor. dăunător. îndepărta ăi = behăi. turti. fiziceşte. lipăi ăni = clănţăni. de formare a noi cuvinte prin:  contopire (unire)  alăturare  abreviere a) Contopirea (unirea.  dreptunghi unghi = subst. turui f) pentru adverbe:  eşte = bărbăteşte.

= căile F. = române I. I.  iniţiale + fragment de cuvânt T = transporturile A = aeriene ROM = române TAROM  fragmente de cuvinte apro = aprovizionare aprozar zar = zarzavaturi leo = Leordeni leoser ser = sere ASI = asigurare ASIROM ROM = română  fragment de cuvânt + cuvânt întreg morfo = morfologie morfosintaxă sintaxă = cuv. = grele B.  floarea – soarelui soarelui = subst. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE Definiţie: un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă prin care un cuvânt. c) Abrevierea (prescurtarea)  iniţiale majuscule C.G. = întreprinderea M.ro .M. întreg. valoare morfologică Documentul aparţine sitului www. Baia  Baia Mare Mare = adj. = Bucureşti = subst.R.dictionarmultilingvistic.B. folosit în diferite contexte (enunţuri) îşi poate schimba valoarea gramaticală. = ferate R. C.F.floarea = subst. = maşini G.

a sfârşi 4. toc! prep. turcă = ghiulea. adverb = Eu înţeleg greu. a plăti. mahala 6.. ÎMPRUMUTURI (NEOLOGISME) un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale externă Cuvinte împrumutate din limba: 1. a traduce 2. = Eu am băut vin. = Deasupra a zburat porumbelul. cafea. ciubuc. duză 7. subst. engleză = picup. a agonisi.ro . = Eu stau la poartă poartă verb = Ea poartă o rochie roz. plezanterie. spaghete. smoching. beteag 5. oncolog 9.valoare gramaticală parte de vorbire subst. italiană = arpegiu. acvatic. subst. glas. presing.. recamier 8. germană = bliţ. drosel. ifose. tenor. = Bagajul este greu. CUVINTE CALCHIATE un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale externă ex. interj. caz G. = Fata era încă vie. ciulama. - car verb = Eu car varză. greacă = hârtie. = Se auzea ciocănitoarea: toc. gazdă. adj. toc. ceas. maghiară = chip. tobă. lăcătuş. vin verb = Eu vin la tine. biftec. tenis. pictură. verb = Să vie la mine. - deasupra adverb - greu adj. insulă. = Deasupra casei a zburat avionul. gater. subst. ofsaid. - vie subst. = El a intrat în vie. = Ea are un toc de scris. caligrafie 3.: conţine (franceză = contenir) surprinde (franceză = surprender) conlocui (franceză = cohabiter) Documentul aparţine sitului www. fotbal 10. slavă = trudă. . verb = Eu toc carne. parastas. - toc subst. pension. latină (literară) = veteran. franceză = bacalaureat.dictionarmultilingvistic. capodoperă. foraibăr. etc. = Eu am urcat în car. = Greul este dus de mama.

ro .dictionarmultilingvistic.a întrevedea (franceză = entrevoir) clarviziune (franceză = clairvoyance) antecameră (franceză = antichambre) întreprindere (franceză = entreprendre) Documentul aparţine sitului www.