VOCABULAR (LEXIC) Definiţie: totalitatea cuvintelor dintr-o limbă. - în limba română există cu aproximaţie 120.

000 de cuvinte - nu există vorbitor al limbii care să cunoască toate cuvintele STRUCTURA VOCABULARULUI I VOCABULARUL DE BAZĂ (sau vocabularul fundamental; vocabularul esenţial; fond principal lexical; fond lexical uzual; etc.) cuprinde numai cuvintele cunoscute de toţi vorbitorii limbii, indiferent de nivelul de cultură conţine 1.500 – 1.800 de cuvinte cuprinde cuvinte care exprimă:  grade de rudenie: mamă, tată, soră ...  elemente necesare omului: aer, apă, foc, mâncare ...  obiecte din casă: masă, pat, dulap ...  părţi ale corpului omenesc: cap, picior, mână ...  păsări şi animale domestice sau sălbatice: lup, oaie, cal, câine, bou, struţ ...  pomi fructiferi: măr, păr ...  numerale de la 1 la 10  conjuncţii: şi, să, că ...  prepoziţii: cu, de, la, pe, un ... (sau fondul lexical secundar; fondul secundar de cuvinte; restul vocabularului) cuvinte mai rar întrebuinţate sau chiar necunoscute de unii vorbitori conţine cele mai multe cuvinte din vocabular (peste 100.000)

II MASA VOCABULARULUI -

CUVÂNTUL Definiţie: un element al vorbirii ex.: a, el, doi, casă, merge, şcoală, aproape, problemă, vocabular SENSURILE CUVÂNTULUI SENSUL DE BAZĂ AL CUVÂNTULUI este sensul (semnificaţia) cel mai important al cuvântului este recunoscut de toţi vorbitorii ex.: 1. durere (cu sensul de suferinţă fizică) 2. a trece (a merge fără a se opri) 3. a îmbrăţişa (a cuprinde cu braţele)

SENSUL SECUNDAR AL CUVÂNTULUI este sensul (semnificaţia) cuvântului folosit mai rar este mai puţin cunoscut de toţi vorbitorii ex.: 1. durere (cu sensul de mâhnire) 2. a trece (cu sensul de a se abate pe la cineva) 3. a îmbrăţişa (a se consacra unei profesiuni)

COMPARAŢI:
Documentul aparţine sitului www.dictionarmultilingvistic.ro

b. a mânca: Mânca totdeauna la ore fixe. cheie a. fără prieteni. Condamnatul fusese bătut în închisoare. 5. 3. 2. 6. metonimie. dinte a. ex. 9. 3. 2. epistolă: Poezia aceasta este o epistolă datorită caracterului ei filosofic şi moralizator. b.ro - - . 3.: 1. 6... a mânca: Fugea de mânca pământul. Puşca nu bate până la ţinta de acolo. Poezia aceasta este o epistolă datorită caracterului ei filozofic şi moralizator.” (proverb) 7. apare numai în context înafară de context nu poate exista are o mare forţă expresivă este întâlnit în figuri de stil: metaforă. 4. Îşi plombase un dinte pentru că-l durea.dictionarmultilingvistic. 10. SENSUL PROPRIU AL CUVÂNTULUI este sensul iniţial (primordial) al cuvântului sensul original şi corect poate fi înţeles şi în afara contextului ex. 2. fulg: Fulgii albi de nea cădeau din înaltul cerului. dinte: Îşi plombase un dinte pentru că îl durea. cheie: A introdus cheia în broască pentru a deschide uşa. a zbura: Gândul îmi zboară adeseori spre locurile natale. 5. Dinţii fierăstrăului erau tociţi. SENSUL FIGURAT AL CUVÂNTULUI este un sens nou (îmbogăţit) al cuvântului. a fierbe a. b. Cheia acestui roman poliţist o află cititorul abia la sfârşit. sinecdotă. 8. a bate a. a fierbe: Ouăle fierb în cinci minute. 9. 4. ochi: Obarcă uşoară pluteşte pe-un ochi de apă. scânteie: Focul s-a aprins şi sar scântei din toate părţile. hiperbolă. Nu mă mai fierbe atâta şi spune-mi ce ai de spus ! . epistolă a. cheie: Cheia acestui roman poliţist o află cititorul abia la sfârşit. etc. a zbura: Păsările zboară toamna spre ţările calde. 5.. euforism. dinte: Dinţii fierăstrăului erau tociţi. a bate : Condamnatul fusese bătut în închisoare. Documentul aparţine sitului www. 8. scânteie: O scânteie genială a avut omul când a inventat roata. a fierbe: Nu mă mai fierbe atâta şi spune-mi ce ai de spus . ochi: „Corb la corb nu scoate ochii. fulg: Fără ocupaţie. 10. Ouăle fierb în cinci minute. a bate: Puşca nu bate până la ţinta de acolo. 7. 4.: 1. A introdus cheia în broască pentru a descuia uşa. Am citit o epistolă de la fratele meu din armată. acel tânăr părea un fulg de nea. b. epistolă: Am primit o epistolă de la fratele meu din armată.1. b..

: floare (a) înflori înflorire înflorit neînflorit florar floral florăreasă floricică floricea florărie pământ pământesc pământean (a) împământeni împământenire împământenit neîmpământenit (a) împământa împământare împământat neîmpământat flor = radical pământ = radical RADICALUL un grup de sunete care formează elementul comun al unei familii lexicale.cuv. ○ a ciripi ○ ciripire ○ ciripitor ○ neciripit strămoşesc moş .: floare – cuv.: îm = prefix îmbarcat bar = radical cat = sufix îmbarcat = nu este derivat cu prefixul „îm” cirip = cuv. de bază în – prefix înflorit it – sufix flor – radical CUVÂNT DE BAZĂ cuvânt de la care se porneşte.: băiat = cuv. de bază = radical stră – prefix esc – sufix - MORFEMUL Documentul aparţine sitului www.ro . sufixul sau ambele.dictionarmultilingvistic. Uneori are aceeaşi formă cu a cuvântului de bază. Lui i se ataşează un prefix sau un sufix sau ambele. care au acelaşi radical. elementul de bază într-un cuvânt derivat.FAMILIA DE CUVINTE (FAMILIA LEXICALĂ) totalitatea cuvintelor derivate înrudite ca sens. ex. de bază o băieţel o băieţandru o băieţesc o băieţeşte CUVINTE DERIVATE cuvintele formate dintr-un cuvânt de bază sau radical + prefix sau sufix sau ambele ex. Lui i se ataşează prefixul. ex. ex.

ci ale compunerii. omonim 12. hidro = (referitor la apă): hidrocentrală. poli = (mulţi): polifonie. gazet – (ă) – rie. ex. macro = (mare): macrocosmos.dictionarmultilingvistic. sufixele. geosferă 5. sufix. in – capabilă. aero = (privitor la aer): aeromodel. macromoleculă 9. deci: prefixele. atunci când segmentăm un cuvânt.: pre – faţă. omo = (identic): omograf. ortoped 13. orto = (corect): ortografic. geo = (privitor la pământ): geografie.- element morfologic (prefix. cu înţeles diferit are numai valoare lexicală sufixul care are valoare gramaticală este de fapt o desinenţă ex. etc. telegraf 16.: sufoc – ant. are numai valoare lexicală ex. co – laborare. dar sunt foarte apropiate de cuvinte cu existenţă de sine stătătoare ceea ce le apropie de compunere (celălalt mijloc de îmbogăţire a vocabularului) deci nu sunt elemente ale derivării. hidrofor 8. desinenţă. microfotografie 10. ex. mono = (unul singur): monofazic.: (a) scri – e. autostradă 3.) care serveşte la formarea cuvintelor şi a formelor flexionare ale acestora. auto = (I propriu. zoo = (privitor la animale): zootehnie. zoochimie SUFIXUL este un afix fonemul (sau grupul de foneme) adăugat la rădăcina unui cuvânt (la sfârşitul rădăcinii) cu acesta formează un cuvânt nou. hemostatic 6. DESINENŢA este un morfem gramatical (care) apare în flexiunea nominală (pentru a marca genul. biografie 4. cazul) sau verbală (unde marchează persoana sau numărul) Documentul aparţine sitului www. pseudoartist 15. etc. II privitor la automobil): autobiografie. PREFIXOIDELE (sau PSEUDOPREFIXELE) sunt false prefixe nu pot exista separat (ca şi prefixele de altfel). primi – tor. etc. tele = (departe): televizor. etc. hipotracţiune 7. politehnic 14. AFIXELE orice morfem care rămâne în afara rădăcinii. monovalent 11. micro = (mic): microcosmos. hipo = (referitor la cai): hipodrom. (a) de – scri – e.ro . hemo = (referitor la sânge): hemogramă. aerogară 2. pseudo = (fals): pseudonim. numărul. desinenţele ex. bio = (privitor la viaţă): biochimie. de – păşi – re.: pod – ø.: 1. cas – ă. scri(i) – tor PREFIXUL este un afix particula care pusă la începutul rădăcinii unui cuvânt formează împreună un alt cuvânt cu înţeles diferit.

ime – sufix 2.: scriitorime (tema = scri(i) + tor şi sufixul „ime”) străbătător (tema = stră + bătă şi sufixul „tor”) Observaţie! condiţia de existenţă a temei este ca de la ea să se mai poată forma alt cuvânt (cu ajutorul unui sufix sau prefix) TAUTOLOGIA utilizarea a doi termeni care au acelaşi radical (sunt de fapt nişte greşeli de exprimare) ex. copil a. franceză – a aduce) jurnalul de azi (jour. stră – prefix b. franceză – azi) ONOMASTICA disciplina care studiază numele proprii (onomaseologie) ANTROPONIMIA Documentul aparţine sitului www. cărt – radical b. fetelor.dictionarmultilingvistic. luc(e) – radical c. prefăţător a. vedea (el) – vedeau (ei) ..ex. bun – bună. străluceau a. a – sufix gramatical – marchează modul infiniviv TEMA rădăcină + un afix (prefix sau sufix) ex. desen – radical b. muncitorime a. cărturar a. tema: (a+b): prefaţă 3. (i)tor – sufix c. ea – sufix gramatical – marchează modul d. copil – radical b. (u)rar – sufix 5.ro . u – desinenţa gramaticală – marchează persoana şi totdeauna numărul 4. tor – sufix d. faţă – radical b..: raţă – răţoi. mergi (tu). copil – copii. afixe 0 6. ATENŢIE! 1. munc(i) – radical b.: proprietatea acelui proprietar începe de la început a-şi aduce aportul (apporter. pre – prefix c. (a) desena a.

: automobil „Dacia”.: Ştefan (Stephanos. TITLURI DE OPERE ex. NUME DE ÎNTREPRINDERI ex. a psihicului. TOPONIME nume de locuri ex.: feudă. DENUMIRI DE PRODUSE INDUSTRIALE ex.: Năsosu. Grivei. etc. „Literatura română între cele două războaie mondiale” (de Ov. Zeus.: Joiana. logofăt. 4”. fictive pe care le adoptă unii artişti ex. Gala Galaction (Grigore Pisculescu). Marte. ex. ZOONIME nume de animale ex. Venus. etc. etc. Dunăre.: „Moromeţii” (de M.: „Şcoala Generală nr. voievod.: T. dar se întâlnesc în anumite opere documentare sau istorice pentru a se realiza culoarea temporală. Otilia Cazimir (Alexandra Gavrilescu).ro . etc. NUME DE CORPURI CEREŞTI ex. Velicu (Velikii. sau a activităţii sale. Murgu. etc. Preda).- nume de persoane ex. Bălosu. PSEUDONIME nume false. etc. slavă = măreţ). Aguridă. greacă = coroană). NUME PROPRII MITOLOGICE ex. gâde. greacă = bărbat). Sirius.: Uranus. Dobre (dobrii = bun). Teodoreanu). etc.dictionarmultilingvistic. PORECLE supranume dat (în bătaie de joc) unei persoane. Hingheru. congelator „Arctic” ARHAISME cuvinte vechi care nu mai sunt folosite de vorbitorii limbii în prezent. pârcălab. în legătură cu o trăsătură caracteristică a aspectului său exterior. ex. „Facultatea de Limba şi Literatura Română”. etc. Venera. Crohmalnicescu). Andrei (Andros. Miţi. etc.: Afrodita. Carpaţi. Alah. inime. „Stadionul 1 Mai”. plăieş. S. Arghezi (Ion N. etc.: Argeş. Arhaismele pot fi: Documentul aparţine sitului www.

paradoxal (ciudat). etc. fidel. reverie (visare).. barabule.. brânca (mâna). văzum (ei văzură). inerentă. pahonic. mesager.: (a) îmbla (a umbla). majoritatea neologismelor din limba română sau împrumuturilor provin din limba latină. greacă. vameş. păpuşoi. brânca (din „a da brânci”). celest. înaintatără (au înaintat). sudac (şalău). dumenecă (duminică) . am văzutără. samă (seamă). abundenţă (belşug). bizar.: a deceda (a muri). curechi (varză). a pretinde (a cere). apogeu (culme). abis. b) gramaticale  vechimea ţine de domeniul morfologiei sau sintaxei ex. picioci (cartofi). zacaseală (ură) . ospătărie). o fost mulţi pe acolo . etc. REGIONALISME cuvinte care se folosesc numai într-o anumită regiune a ţării !!! a nu se confunda cu faptele lingvistice populare. geneză (naştere). ambasador).: capuchehaie (reprezentant.. trăbă (trebuie). pac (pachet). o fost (a fost) Regionalismele pot fi: a) cuvinte care au un anumit sens lexical în regiune ex. etc. straniu. infern.: a cure (a curge). părete (perete). apoi din franceză. b) gramaticale  particularitatea regională constă doar în aspecte morfologice sau sintactice ex. ciurdă (turmă). a solicita. d) semantice ex.. silitor. lexicologie. slon (şopron). conştiincios (harnic). vieţii. cucurez (porumb).: o fost.. lubeniţă (pepene). megieş (vecin). etc.a) lexicale  sensul cuvântului este învechit ex. Observaţie! TERMENI ARGOTICI Documentul aparţine sitului www. c) fonetice  învechirea are în vedere pronunţia cuvântului (sau a unei părţi din cuvânt) ex. fecunditate.. c) fonetice  diferenţa constă în pronunţare ex.: documenturi..ro .: făgădău (han. chiatră (piatră).dictionarmultilingvistic. tranzistor. santru (centru). loial (credincios). zaplaz (gard). etc. NEOLOGISME cuvinte noi apărute de curând în limbă sau împrumutate din alte limbi ex. nostalgie. care sunt cunoscute în toate regiunile ţării !!! sunt folosite (în afara vorbitorilor din ţinuturile respective) de scriitori pentru a realiza culoarea locală ex. dadă (leliţă). stolnic. blidar (bufet). mânuri (mâini).: produf (copcă).. pită (pâine).: deşte (degete).

Alexandri şi I.chirurgie . musiu. gagiu. bonsoar. şi termeni argotici pentru că acestea nu fac parte din lexicul românesc. ochei.: .a coborî jos . V.oxigenul .L. a şparli. Observaţie! TERMENI ŞTIINŢIFICI cuvine folosite în anumite domenii de ştiinţă ex.corp. burghiu .a relua din nou .: profa. radiator. marfă. mişto. ciocan. şase (atenţie) ELEMENTE DE JARGON cuvinte sau expresii folosite de anumite persoane pentru a-i impresiona pe cei din jur (de obicei sunt de origine străină) ex. ceau.românilor .dictionarmultilingvistic.a avansa înainte .Asia TERMENI TEHNICI cuvinte folosite în tehnică ex. studenţi. ci aceste elemente de jargon.moş bătrân Documentul aparţine sitului www.sintaxă .: a) medicină .hidrogenul .- cuvinte şi expresii folosite de anumite categorii sociale (elevi.a urca sus .ro .. a gini. mersi..babă bătrână .a prefera mai bine . puşcăriaşi) pentru a nu fi înţeleşi de cei din jur ex. în secolul trecut. caşto.zoologie .apendicită b) gramatică ..fenomene fizice . care nu foloseau limba clară şi frumoasă românească. Caragiale au criticat numeroase persoane contemporane cu ei.: bonjur. sticlete. .: strung. gabor.a reveni din nou . madam. diriga. naşpa. nu este bine să folosim elemente de jargon. beton. PLEONASM o construcţie greşită în care al doilea termen este inutil ex. motor.Europa ..lexic c) fizică d) chimie e) biologie f) istorie . substanţă.universală g) geografie . şpagă. proprietăţi .anatomie .

ro .capabil 5.dârz 8.: 1.a continua mai departe CATEGORII SEMANTICE SINONIME - . încet • primul – întâiul (cel dintâi) • ori – sau • fiindcă – deoarece. Kaliu – potasiu 10. a gândi – a cugeta – a judeca – a concepe –a reflecta – a medita – a chibzui 9. întrucât a) substantive b) adjective c) verbe d) adverbe e) numeral ordinal f) conjuncţii ex. a făuri – a înfăptui – a realiza – a crea – a plănui 2. versuri – stihuri – peozie 4.dictionarmultilingvistic. cândva. obraz – faţă – chip – figură – mutră – moacă 7. cupru – aramă 3. semantică dintre un cuvânt şi o unitate frazeologică (expresie.. inteligent – deştept – ager – cunoscător – descurcăreţ . căci. locuţiune) ex. locuţiune) ex. a fugi – a o lua la sănătoasa b) frazeologică .aleargă repede cuvinte cu formă diferită şi cu acelaşi sens sau sens asemănător ex.: stilou – toc. ucigaş . steag – drapel – flamură – stindard – fanion 6.mândru • impozant – impunător – măiestuos • trist – supărat • necăjit – mohorât • a scrie – a însemna – a nota • a fugi – a alerga • demult – odinioară. trop – figură de stil.: • sens – înţeles • erudiţie – cultură • victorie – biruinţă • falnic – măreţ . odată • aşa – astfel • alene – agale. a o lua la sănătoasa – a o rupe la goană – a spăla putina 2. a se da de-a dura – a se duce de-a berbeleacul Documentul aparţine sitului www.se stabileşte între două unităţi frazeologice (expresii.isteţ . a da ortul popii – a părăsi pe cei vii – a se duce pe copcă 3. rezervor. viteaz – curajos – îndrăzneţ .echivalentă.criminal 11.: 1. vest – apus Sinonimia mai poate fi: a) lexico – frazeologică .

: cuvinte cu formă aproape identică şi cu sens diferit  complement – compliment Noi am învăţat despre complementul direct.: a se naşte – a muri alb – negru ieri – azi a pleca – a sosi vai! – ura! CUVINTE POLISEMANTICE cuvinte cu aceaşi formă şi mai multe înţelesuri care sunt înrudite între ele încăpere cadă duş spălare staţiune (băi.  prepoziţie – propoziţie Noi am învăţat prepoziţia. Am construit o propoziţie frumoasă. pl. Am avut nişte probleme familiale.ANTONIME cuvinte cu formă diferită şi înţeles (aproape) total opus ex.: a) substantive • frumuseţe – urâţenie • lumină – întuneric • erudiţie – ignoranţă (neştiinţă) • intrare – ieşire b) adjective • vesel – trist • frumos – urât • egoist – altruist • a îmbrăca – a dezbrăca • a urca – a coborî • a împacheta – a despacheta • întotdeauna – niciodată • aici – acolo el – ea înalt – scund unu – doi nişte – un (o) sub – pe c) verbe d) adverbe ex.ro .dictionarmultilingvistic.  ordinal – ordinar Documentul aparţine sitului www.  familiar – familial Acest lucru îmi este familiar.) organ al corpului conducător apa cap şef de familie şef de linie început baie PARONIME ex. Andrei mi-a făcut un compliment.

 literar – literal Am făcut un comentariu literar.dictionarmultilingvistic. Scriitorul a relevat în nuvelă suferinţa mamei.  petrolifer – petrolier S-a descoperit un zăcământ petrolifer în Ardeal.  arbitrar – arbitral Şeful a luat o hotărâre arbitrară fără a ţine cont de părerea celorlalţi. Din punct de vedere arbitral meciul a fost nul.  solitar (singuratic) – solidar (unit) Poetul se plimba solitar pe malul lacului. Din punct de vedere temporal ieri a fost frumos.  a revela – a releva Mi s-a revelat în vis chipul lui Dumnezeu. Noi am locuit într-o zonă minieră.ro .  considerare – consideraţie Am luat în considerare spusele tale.  miner – minier Bunicul meu a fost miner. Am o deosebită consideraţie pentru bunica mea. Oltenia este o zonă petrolieră.  a insera – a însera Redactorul a inserat în ziar un articol cultural.  colectare – corectare Am participat la colectarea de hârtie. Grupul nostru este solidar la bine şi la rău. Am copiat literal toată pagina. S-a făcut corectarea tezei. Am cumpărat de la magazin cinci metrii de atlaz.  atlas – atlaz Am cumpărat un atlas.  concentrare – concentraţie El are o mare putere de concentrare în timpul examenului.  temporar – temporal Am locuit temporar la ţară.  a investi – a învesti El a investit mult în această fabrică. I s-a găsit o mare concentraţie de alcool în sânge. S-a înserat devreme ieri. Documentul aparţine sitului www. El a făcut un gest ordinar.Noi am învăţat numeralul ordinal. Ministrul l-a învestit pe el în funcţia de director.

b) omonime parţiale . MIJLOACE DE ÎMBOGĂŢIRE A VOCABULARULUI Se realizează pe două căi: A.: cursă (curse) – cursă (curse).: masă (mese) – mese (mase).sunt identice numai în anumite situaţii nu în întreaga paradigmă ex.ro . nea – ne-a.OMONIME cuvinte cu aceaşi formă şi înţeles diferit.dictionarmultilingvistic. leu (lei) – leu (lei) . port (subst. somn (somnuri) – somn (somni) . poartă (subst.) – poartă (vb. sare (subst.) Alte exemple: de scris de uşă de geam toc de pantof de ochelari de pistol OMOGRAFE omonime care au accent diferit ex..forme identice din paradigmă unor părţi de vorbire total diferite ex.. zări – zărí. pe cale externă calchierea sau calculul lingvistic DERIVAREA Documentul aparţine sitului www.) – port (vb. neînrudite între ele au acelaşi accent şi se mai numesc omoforme Omonimele pot fi: a) omonime totale . bandă (benzi) – bandă (bande). mări – a marí broască ială animal OMOFONE omonime care au acelaşi înţeles sonor în scris pot fi şi diferite ex.: compánie – companíe..).).sunt identice în întreaga lor paradigmă ex.: casă – ca să.: cer (subst.) – sare (vb. c) omonime lexico – gramaticale .. pe cale internă derivarea compunerea schimbarea categoriei (valorii) gramaticale împrumuturile din alte limbi (neologismele) B.). óchi – ochí..) – cer (vb. sau – s-au ..

înnămoli. răsufla re (indică repetarea) = refolosibil. ră-) (indică repetarea. ultrarapid pre preuniversitară în înveselit re refăcut înnoit ante antemeridian preşcolară renaştere ne neastâmpărat antebraţ neânţeles SUFIXUL – o vocală sau un grup de sunete aşezate la sfârşitul cuvântului de bază sau al radicalului. arhiplin com = complăcea. superior. supraalimenta trans (dincolo. răzgândi. interplanetar.(co-) (împreună cu) = concetăţean. antiderapant. intensificarea) = răsciti. preziuă prea (foarte. extrarafinat hiper (excesiv. postdata pre (înainte. deşuruba. foarte) = extraplat. reclădi stră (indică vechimea. antedata anti (împotriva) = anticiclon. hipertensiune inter (între) = interşcolar. peste măsură de) = ultraprogresist. de-) = descoase. întrepătrunde ne (indică negaţia. preamări răs. îmbătrâni. străbate sub (poziţie sau calitate inferioară) = subcapitol.(răz-. coechipier des. peste măsură) = preabun. antiinfecţios. subaprecia super (foarte) = supermagazin. răsputere.ro î = (a) urî omeneşte -eşte tinereşte fierar . PREFIXUL – o vocală sau un grup de sunete aşezate în faţa cuvântului de bază sau al radicalului. superfin supra (deasupra. lipsa) = neastâmpăr. exagerat) = hipersensibilitate. dezobişnuit extra (cu totul deosebit. înnegri. anormal a atemporal strămoş stră strănepot îmbărbătat în îm (b. răsuci. trecerea prin ceva) = strămoş. antepenultim.p) împădurit Cele mai folosite prefixe din limba română sunt: ante (înaintea) = antevorbitor. descătuşa. compune con. consimţi. peste) = transcarpatic. interregional. intervocalic în. context. needucat post (după) = postliceal. împăraţi între = întredeschide. constrânge.Definiţie: un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă de formare a noi cuvinte cu ajutorul prefixelor şi sufixelor. neexaminat. anterior) = prenume.(dez-. peste) = supraproducţie. dezordine.dictionarmultilingvistic. antinevralgic arhi (foarte) = arhicunoscut. transpune ultra (foarte. i = (a) dori băieţesc -esc românesc ţărănime -ime mulţime -ar morar Documentul aparţine sitului www. consătean.(îm-) = îngălbeni. întrecere.

aş băieţaş copiliţă floricică copilaş maşinuţă -uţă copilandru .Sufixele pot fi de două feluri: a) Sufixe diminutivale – sufixele care ajută la formarea diminutivelor (cuvinte derivate al căror sens este mai mic decât cel al cuvântului de bază) cărticică .ime + sufixul – eşte . adj. adv.iţă fetiţă sufixele care ajută la formarea augmentativelor (cuvinte derivate al căror sens este mai mare decât cel al cuvântului de bază) băieţoi . viteaz vesel mult ostaş + sufixul .dictionarmultilingvistic.ro .oi băieţandru băieţan .i + sufixul .ie + sufixul .andru este derivat de la Prin derivarea cu sufixe se pot forma în limba română: morar (moară + ar) comune ţărănime (ţăran + ime) substantive Ionescu (Ion + escu) proprii Sireteanu (Siret + eanu) adjective argintiu (argint + iu) dureros (durere + os) pământesc (pământ + esc) bocăni (boc + ăni) brăzda (brazdă + a) chinui (chin + ui) - - verbe pitiş (a piti + iş) Documentul aparţine sitului www. a viteji veselie mulţime ostăşeşte adj. adj.an lungan OBSERVAŢI CĂ: verbul subst. subst.ică măsuţă băieţel -el frumuşel inimioară .ană fetişcană măturoi .ioară pălărioară b) Sufixe augmentative . subst.

păpuriş (ă) mânt = aşezământ. petrecanie. rufărie. Sturzoiu c) pentru adjective:        ător = cântător. dârzenie. urzeală ean = băieţean. Dumitrescu ilă = Cocoşilă. frăţească. moldovean ească = bucătărească. ţărancă eală = ameţeală. osos. gâscan. lupoaică. brădet.ro . fumuriu. rotar.- adverbe şoimeşte (şoim + eşte) târâş (a târâ + ăş) În limba română sunt numeroase sufixe. tractorist iş = aluniş. Negrilă oiu = Lăzăroiu. oblojeală. cenuşiu. ţărănime. stăruinţă ist = betonist. muncitorime. lugojean. roşeaţă. lenjerească eaţă = dulceaţă. olteancă. câmpie. românească.dictionarmultilingvistic. fermecător. jurământ. rudenie ar = cireşar. Murgilă.ească) = frăţesc. venire b) pentru substantivele proprii:     eanu = Câmpeanu.erie) = franzelărie. tinereţe giu = geamgiu. umbros ui = gălbui. strânsoare re = adunare. fierar. strigăt. Cele mai cunoscute dintre ele sunt următoarele: a) pentru substantivele comune:                        anie (.eană) = argeşean. românesc. timpuriu d) pentru substantive şi adjective:  an = curcan. verzui uriu = alburiu. trecere. răcnet eţe = bătrâneţe. vulpoi. greoi Documentul aparţine sitului www. Prundeanu escu = Alexandrescu. fâneaţă. vechime inţă = biruinţă. învăţământ oaică = leoaică. locuinţă. greşeală. american  ean (. mărunţiş. treacăt ătate = bunătate. croitorească. tigroaică oare = ninsoare. verdeaţă et = bănet. pofticios esc (. mijlociu os = lemnos. răsunător cios = cuviincios. ţărănească iu = albăstriu. sprinteneală. dobrogean. afumătură. vecinătate ătură = legătură. săpătură că = ardeleancă. macaragiu ie = bucurie. african.enie) = păţanie. cazangerie ăt = dangăt. mâncăcios. tâmplar ărie (. hărnicie ime = desime. sătean  oi = cintezoi. ţărănesc. muntean.

îndepărta ăi = behăi. fermecător e) pentru verbe:      a = curăţa. drept = adj. trăncăni. turti. târâş Derivarea este de trei feluri: a) derivarea cu prefixe: în re ne + + + noapte cunoaşte raţional iş ar ie = (a) înnopta = (a) recunoaşte = neraţional = aluniş = strungar = cofetărie b) derivarea cu sufixe: alună + strung + cofetar + c) derivarea parasintetică (cu sufixe şi prefixe în acelaşi timp) ne + împăca + în + opera + con + lucra + i + real + COMPUNEREA Defitiţie: re bil re (i)tate = = = = neîmpăcare neoperabil conlucrare irealitate un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă. de = prep.ro . italieneşte  iş (âş) = cruciş. lipăi ăni = clănţăni. turui f) pentru adverbe:  eşte = bărbăteşte. fiziceşte.dictionarmultilingvistic. b) Alăturarea (± cratimă) Documentul aparţine sitului www.  dreptunghi unghi = subst. roşi. pitiş. dăunător. pieziş. lemn = subst. tor = croitor. chiorâş. vânător  ător = cântător. zdrăngăni i = curăţi. alipirea)  untdelemn unt = subst. hurui. scriitor. de formare a noi cuvinte prin:  contopire (unire)  alăturare  abreviere a) Contopirea (unirea. vorbi ui = bubui.

dictionarmultilingvistic. = române I.M. = maşini G. = căile F. = întreprinderea M.G. c) Abrevierea (prescurtarea)  iniţiale majuscule C.  iniţiale + fragment de cuvânt T = transporturile A = aeriene ROM = române TAROM  fragmente de cuvinte apro = aprovizionare aprozar zar = zarzavaturi leo = Leordeni leoser ser = sere ASI = asigurare ASIROM ROM = română  fragment de cuvânt + cuvânt întreg morfo = morfologie morfosintaxă sintaxă = cuv. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE Definiţie: un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă prin care un cuvânt.B. C.floarea = subst. Baia  Baia Mare Mare = adj.ro . folosit în diferite contexte (enunţuri) îşi poate schimba valoarea gramaticală. = ferate R.F. = Bucureşti = subst.  floarea – soarelui soarelui = subst. valoare morfologică Documentul aparţine sitului www. întreg. = grele B.R. I.

subst.ro . tenor. = Eu am băut vin.: conţine (franceză = contenir) surprinde (franceză = surprender) conlocui (franceză = cohabiter) Documentul aparţine sitului www. adj. pension. ofsaid. gazdă. insulă. toc. adverb = Eu înţeleg greu. plezanterie.. duză 7. etc. maghiară = chip. = Se auzea ciocănitoarea: toc. caligrafie 3. lăcătuş. franceză = bacalaureat. subst. slavă = trudă. cafea. mahala 6. engleză = picup. ÎMPRUMUTURI (NEOLOGISME) un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale externă Cuvinte împrumutate din limba: 1. . = Fata era încă vie. - deasupra adverb - greu adj. gater. = Greul este dus de mama. - car verb = Eu car varză. verb = Eu toc carne. drosel. = Ea are un toc de scris. verb = Să vie la mine. subst. presing. = Eu stau la poartă poartă verb = Ea poartă o rochie roz. = Deasupra a zburat porumbelul. fotbal 10. a sfârşi 4.dictionarmultilingvistic. italiană = arpegiu. interj. pictură. glas. a plăti. germană = bliţ. caz G. oncolog 9. - toc subst. toc! prep.valoare gramaticală parte de vorbire subst. greacă = hârtie. spaghete. tobă. ifose. beteag 5. = Deasupra casei a zburat avionul. ciubuc. tenis. turcă = ghiulea. parastas. a agonisi. ceas. - vie subst. latină (literară) = veteran. foraibăr. = El a intrat în vie.. a traduce 2. CUVINTE CALCHIATE un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale externă ex. = Eu am urcat în car. recamier 8. acvatic. ciulama. = Bagajul este greu. biftec. smoching. capodoperă. vin verb = Eu vin la tine.

ro .a întrevedea (franceză = entrevoir) clarviziune (franceză = clairvoyance) antecameră (franceză = antichambre) întreprindere (franceză = entreprendre) Documentul aparţine sitului www.dictionarmultilingvistic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful