P. 1
Vocabular

Vocabular

|Views: 1,616|Likes:
Published by AlynaLyna7

More info:

Published by: AlynaLyna7 on May 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/19/2013

pdf

text

original

VOCABULAR (LEXIC) Definiţie: totalitatea cuvintelor dintr-o limbă. - în limba română există cu aproximaţie 120.

000 de cuvinte - nu există vorbitor al limbii care să cunoască toate cuvintele STRUCTURA VOCABULARULUI I VOCABULARUL DE BAZĂ (sau vocabularul fundamental; vocabularul esenţial; fond principal lexical; fond lexical uzual; etc.) cuprinde numai cuvintele cunoscute de toţi vorbitorii limbii, indiferent de nivelul de cultură conţine 1.500 – 1.800 de cuvinte cuprinde cuvinte care exprimă:  grade de rudenie: mamă, tată, soră ...  elemente necesare omului: aer, apă, foc, mâncare ...  obiecte din casă: masă, pat, dulap ...  părţi ale corpului omenesc: cap, picior, mână ...  păsări şi animale domestice sau sălbatice: lup, oaie, cal, câine, bou, struţ ...  pomi fructiferi: măr, păr ...  numerale de la 1 la 10  conjuncţii: şi, să, că ...  prepoziţii: cu, de, la, pe, un ... (sau fondul lexical secundar; fondul secundar de cuvinte; restul vocabularului) cuvinte mai rar întrebuinţate sau chiar necunoscute de unii vorbitori conţine cele mai multe cuvinte din vocabular (peste 100.000)

II MASA VOCABULARULUI -

CUVÂNTUL Definiţie: un element al vorbirii ex.: a, el, doi, casă, merge, şcoală, aproape, problemă, vocabular SENSURILE CUVÂNTULUI SENSUL DE BAZĂ AL CUVÂNTULUI este sensul (semnificaţia) cel mai important al cuvântului este recunoscut de toţi vorbitorii ex.: 1. durere (cu sensul de suferinţă fizică) 2. a trece (a merge fără a se opri) 3. a îmbrăţişa (a cuprinde cu braţele)

SENSUL SECUNDAR AL CUVÂNTULUI este sensul (semnificaţia) cuvântului folosit mai rar este mai puţin cunoscut de toţi vorbitorii ex.: 1. durere (cu sensul de mâhnire) 2. a trece (cu sensul de a se abate pe la cineva) 3. a îmbrăţişa (a se consacra unei profesiuni)

COMPARAŢI:
Documentul aparţine sitului www.dictionarmultilingvistic.ro

3. Dinţii fierăstrăului erau tociţi. Nu mă mai fierbe atâta şi spune-mi ce ai de spus ! . etc. 5. Cheia acestui roman poliţist o află cititorul abia la sfârşit. Îşi plombase un dinte pentru că-l durea. Condamnatul fusese bătut în închisoare. ex. a mânca: Fugea de mânca pământul. 4. b. 5. a bate : Condamnatul fusese bătut în închisoare. 7.. 10. dinte: Îşi plombase un dinte pentru că îl durea. A introdus cheia în broască pentru a descuia uşa. b. Poezia aceasta este o epistolă datorită caracterului ei filozofic şi moralizator. 2. ochi: Obarcă uşoară pluteşte pe-un ochi de apă. 2. 9.1. b. ochi: „Corb la corb nu scoate ochii. scânteie: O scânteie genială a avut omul când a inventat roata. SENSUL FIGURAT AL CUVÂNTULUI este un sens nou (îmbogăţit) al cuvântului.. dinte a. 3.dictionarmultilingvistic. fără prieteni. hiperbolă. scânteie: Focul s-a aprins şi sar scântei din toate părţile. a fierbe: Nu mă mai fierbe atâta şi spune-mi ce ai de spus . a bate: Puşca nu bate până la ţinta de acolo. metonimie. epistolă a. 2.. 3. a fierbe a. 6. 10. b. 8.ro - - . 6. cheie a. dinte: Dinţii fierăstrăului erau tociţi. 8. Puşca nu bate până la ţinta de acolo.: 1. a fierbe: Ouăle fierb în cinci minute. 5. 4. Documentul aparţine sitului www. 4. Ouăle fierb în cinci minute. fulg: Fulgii albi de nea cădeau din înaltul cerului. acel tânăr părea un fulg de nea. a zbura: Păsările zboară toamna spre ţările calde.” (proverb) 7. cheie: A introdus cheia în broască pentru a deschide uşa. epistolă: Am primit o epistolă de la fratele meu din armată. b.: 1. fulg: Fără ocupaţie. cheie: Cheia acestui roman poliţist o află cititorul abia la sfârşit. Am citit o epistolă de la fratele meu din armată. a mânca: Mânca totdeauna la ore fixe. epistolă: Poezia aceasta este o epistolă datorită caracterului ei filosofic şi moralizator. sinecdotă. a bate a. apare numai în context înafară de context nu poate exista are o mare forţă expresivă este întâlnit în figuri de stil: metaforă. a zbura: Gândul îmi zboară adeseori spre locurile natale. SENSUL PROPRIU AL CUVÂNTULUI este sensul iniţial (primordial) al cuvântului sensul original şi corect poate fi înţeles şi în afara contextului ex.. 9. euforism.

elementul de bază într-un cuvânt derivat. ex.: floare – cuv. Uneori are aceeaşi formă cu a cuvântului de bază.: băiat = cuv. de bază o băieţel o băieţandru o băieţesc o băieţeşte CUVINTE DERIVATE cuvintele formate dintr-un cuvânt de bază sau radical + prefix sau sufix sau ambele ex. ex. Lui i se ataşează un prefix sau un sufix sau ambele. de bază = radical stră – prefix esc – sufix - MORFEMUL Documentul aparţine sitului www. ex. ○ a ciripi ○ ciripire ○ ciripitor ○ neciripit strămoşesc moş .FAMILIA DE CUVINTE (FAMILIA LEXICALĂ) totalitatea cuvintelor derivate înrudite ca sens.dictionarmultilingvistic. care au acelaşi radical. Lui i se ataşează prefixul.ro . sufixul sau ambele.: îm = prefix îmbarcat bar = radical cat = sufix îmbarcat = nu este derivat cu prefixul „îm” cirip = cuv.: floare (a) înflori înflorire înflorit neînflorit florar floral florăreasă floricică floricea florărie pământ pământesc pământean (a) împământeni împământenire împământenit neîmpământenit (a) împământa împământare împământat neîmpământat flor = radical pământ = radical RADICALUL un grup de sunete care formează elementul comun al unei familii lexicale. de bază în – prefix înflorit it – sufix flor – radical CUVÂNT DE BAZĂ cuvânt de la care se porneşte.cuv.

desinenţele ex. cu înţeles diferit are numai valoare lexicală sufixul care are valoare gramaticală este de fapt o desinenţă ex. hidro = (referitor la apă): hidrocentrală. geosferă 5. AFIXELE orice morfem care rămâne în afara rădăcinii. PREFIXOIDELE (sau PSEUDOPREFIXELE) sunt false prefixe nu pot exista separat (ca şi prefixele de altfel). etc.: sufoc – ant. ex. ci ale compunerii. ortoped 13. omo = (identic): omograf. pseudo = (fals): pseudonim.: 1. biografie 4. hipotracţiune 7. poli = (mulţi): polifonie. hidrofor 8.ro . tele = (departe): televizor. de – păşi – re. desinenţă. zoochimie SUFIXUL este un afix fonemul (sau grupul de foneme) adăugat la rădăcina unui cuvânt (la sfârşitul rădăcinii) cu acesta formează un cuvânt nou. macromoleculă 9. ex. aero = (privitor la aer): aeromodel. politehnic 14. telegraf 16. micro = (mic): microcosmos. microfotografie 10. orto = (corect): ortografic. numărul. autostradă 3. omonim 12. dar sunt foarte apropiate de cuvinte cu existenţă de sine stătătoare ceea ce le apropie de compunere (celălalt mijloc de îmbogăţire a vocabularului) deci nu sunt elemente ale derivării. mono = (unul singur): monofazic. cas – ă. pseudoartist 15. etc.: (a) scri – e. II privitor la automobil): autobiografie. sufix. bio = (privitor la viaţă): biochimie. deci: prefixele. monovalent 11.) care serveşte la formarea cuvintelor şi a formelor flexionare ale acestora.- element morfologic (prefix. co – laborare. hipo = (referitor la cai): hipodrom. gazet – (ă) – rie. macro = (mare): macrocosmos. hemostatic 6. atunci când segmentăm un cuvânt. auto = (I propriu. in – capabilă. (a) de – scri – e. geo = (privitor la pământ): geografie. zoo = (privitor la animale): zootehnie. DESINENŢA este un morfem gramatical (care) apare în flexiunea nominală (pentru a marca genul. etc. etc.: pre – faţă. hemo = (referitor la sânge): hemogramă. are numai valoare lexicală ex. aerogară 2. sufixele. scri(i) – tor PREFIXUL este un afix particula care pusă la începutul rădăcinii unui cuvânt formează împreună un alt cuvânt cu înţeles diferit.dictionarmultilingvistic. cazul) sau verbală (unde marchează persoana sau numărul) Documentul aparţine sitului www.: pod – ø. primi – tor.

ATENŢIE! 1. muncitorime a. cărturar a.: scriitorime (tema = scri(i) + tor şi sufixul „ime”) străbătător (tema = stră + bătă şi sufixul „tor”) Observaţie! condiţia de existenţă a temei este ca de la ea să se mai poată forma alt cuvânt (cu ajutorul unui sufix sau prefix) TAUTOLOGIA utilizarea a doi termeni care au acelaşi radical (sunt de fapt nişte greşeli de exprimare) ex. u – desinenţa gramaticală – marchează persoana şi totdeauna numărul 4. franceză – azi) ONOMASTICA disciplina care studiază numele proprii (onomaseologie) ANTROPONIMIA Documentul aparţine sitului www.: raţă – răţoi. ea – sufix gramatical – marchează modul d.. copil a. vedea (el) – vedeau (ei) . fetelor. tema: (a+b): prefaţă 3. mergi (tu). prefăţător a. cărt – radical b. afixe 0 6.ro . bun – bună.: proprietatea acelui proprietar începe de la început a-şi aduce aportul (apporter. străluceau a. munc(i) – radical b. (a) desena a.ex. (u)rar – sufix 5. pre – prefix c. (i)tor – sufix c.dictionarmultilingvistic.. franceză – a aduce) jurnalul de azi (jour. faţă – radical b. desen – radical b. tor – sufix d. a – sufix gramatical – marchează modul infiniviv TEMA rădăcină + un afix (prefix sau sufix) ex. copil – copii. stră – prefix b. luc(e) – radical c. ime – sufix 2. copil – radical b.

pârcălab.: „Şcoala Generală nr.: automobil „Dacia”. etc.ro . 4”.: T. inime. Venera. Sirius. Bălosu. S. NUME PROPRII MITOLOGICE ex. etc. Venus. greacă = coroană). Dobre (dobrii = bun). ex. etc. Velicu (Velikii. etc. Gala Galaction (Grigore Pisculescu). Arhaismele pot fi: Documentul aparţine sitului www.: Ştefan (Stephanos. Andrei (Andros. Teodoreanu). Zeus. etc. NUME DE CORPURI CEREŞTI ex. ZOONIME nume de animale ex.: feudă. Preda). dar se întâlnesc în anumite opere documentare sau istorice pentru a se realiza culoarea temporală.: Argeş. Dunăre. etc. etc.dictionarmultilingvistic. plăieş. etc. slavă = măreţ). în legătură cu o trăsătură caracteristică a aspectului său exterior. Murgu. gâde. Arghezi (Ion N. „Literatura română între cele două războaie mondiale” (de Ov. TITLURI DE OPERE ex. Otilia Cazimir (Alexandra Gavrilescu).- nume de persoane ex.: Uranus. Miţi. fictive pe care le adoptă unii artişti ex. „Stadionul 1 Mai”. ex. Aguridă. Crohmalnicescu). PORECLE supranume dat (în bătaie de joc) unei persoane. Grivei.: Joiana. NUME DE ÎNTREPRINDERI ex.: Năsosu. voievod. a psihicului. Hingheru. etc. etc. greacă = bărbat). TOPONIME nume de locuri ex. DENUMIRI DE PRODUSE INDUSTRIALE ex.: „Moromeţii” (de M. PSEUDONIME nume false.: Afrodita. logofăt. Marte. „Facultatea de Limba şi Literatura Română”. sau a activităţii sale. Carpaţi. congelator „Arctic” ARHAISME cuvinte vechi care nu mai sunt folosite de vorbitorii limbii în prezent. Alah.

..: deşte (degete). d) semantice ex. care sunt cunoscute în toate regiunile ţării !!! sunt folosite (în afara vorbitorilor din ţinuturile respective) de scriitori pentru a realiza culoarea locală ex. paradoxal (ciudat). c) fonetice  învechirea are în vedere pronunţia cuvântului (sau a unei părţi din cuvânt) ex. o fost mulţi pe acolo . trăbă (trebuie). silitor. părete (perete). megieş (vecin). înaintatără (au înaintat). apoi din franceză. straniu.: produf (copcă).: documenturi.: o fost. brânca (mâna). majoritatea neologismelor din limba română sau împrumuturilor provin din limba latină. o fost (a fost) Regionalismele pot fi: a) cuvinte care au un anumit sens lexical în regiune ex. b) gramaticale  particularitatea regională constă doar în aspecte morfologice sau sintactice ex. Observaţie! TERMENI ARGOTICI Documentul aparţine sitului www. reverie (visare).a) lexicale  sensul cuvântului este învechit ex. etc. pită (pâine). abundenţă (belşug). mânuri (mâini).: făgădău (han. fecunditate. santru (centru). vieţii. nostalgie.dictionarmultilingvistic. dadă (leliţă). etc. vameş. ospătărie). barabule. a pretinde (a cere). conştiincios (harnic). stolnic. geneză (naştere). cucurez (porumb). celest.. abis.ro . pac (pachet).: a deceda (a muri). văzum (ei văzură). greacă. fidel.. infern. lexicologie. REGIONALISME cuvinte care se folosesc numai într-o anumită regiune a ţării !!! a nu se confunda cu faptele lingvistice populare. ciurdă (turmă). păpuşoi. etc. dumenecă (duminică) . tranzistor.: (a) îmbla (a umbla). samă (seamă). etc.. brânca (din „a da brânci”). loial (credincios). lubeniţă (pepene). c) fonetice  diferenţa constă în pronunţare ex. a solicita. slon (şopron). am văzutără. etc. chiatră (piatră). blidar (bufet). inerentă. NEOLOGISME cuvinte noi apărute de curând în limbă sau împrumutate din alte limbi ex. mesager. apogeu (culme). zacaseală (ură) ..: capuchehaie (reprezentant. curechi (varză).. zaplaz (gard). ambasador). b) gramaticale  vechimea ţine de domeniul morfologiei sau sintaxei ex. bizar.. sudac (şalău).: a cure (a curge). picioci (cartofi). pahonic.

mişto.oxigenul .a avansa înainte .fenomene fizice . bonsoar. V. Alexandri şi I. a şparli.L.. caşto. radiator.a coborî jos .lexic c) fizică d) chimie e) biologie f) istorie .a relua din nou . burghiu ... care nu foloseau limba clară şi frumoasă românească.a prefera mai bine . naşpa. ci aceste elemente de jargon. madam.românilor . Observaţie! TERMENI ŞTIINŢIFICI cuvine folosite în anumite domenii de ştiinţă ex.: profa.universală g) geografie . ciocan.a urca sus .a reveni din nou .babă bătrână .hidrogenul . sticlete. motor. musiu.anatomie . nu este bine să folosim elemente de jargon. gabor. a gini.: a) medicină .sintaxă . .Asia TERMENI TEHNICI cuvinte folosite în tehnică ex..: .Europa . în secolul trecut.- cuvinte şi expresii folosite de anumite categorii sociale (elevi. ochei. şi termeni argotici pentru că acestea nu fac parte din lexicul românesc. şpagă. Caragiale au criticat numeroase persoane contemporane cu ei.: bonjur.moş bătrân Documentul aparţine sitului www.chirurgie . gagiu. diriga.apendicită b) gramatică . şase (atenţie) ELEMENTE DE JARGON cuvinte sau expresii folosite de anumite persoane pentru a-i impresiona pe cei din jur (de obicei sunt de origine străină) ex. beton.ro .zoologie . ceau. substanţă. marfă.dictionarmultilingvistic. PLEONASM o construcţie greşită în care al doilea termen este inutil ex. proprietăţi . studenţi.corp. mersi.: strung. puşcăriaşi) pentru a nu fi înţeleşi de cei din jur ex.

căci.: 1. inteligent – deştept – ager – cunoscător – descurcăreţ .criminal 11. a se da de-a dura – a se duce de-a berbeleacul Documentul aparţine sitului www.capabil 5. întrucât a) substantive b) adjective c) verbe d) adverbe e) numeral ordinal f) conjuncţii ex.a continua mai departe CATEGORII SEMANTICE SINONIME - . încet • primul – întâiul (cel dintâi) • ori – sau • fiindcă – deoarece. Kaliu – potasiu 10. vest – apus Sinonimia mai poate fi: a) lexico – frazeologică .: 1.: • sens – înţeles • erudiţie – cultură • victorie – biruinţă • falnic – măreţ . trop – figură de stil. cupru – aramă 3. a da ortul popii – a părăsi pe cei vii – a se duce pe copcă 3. a făuri – a înfăptui – a realiza – a crea – a plănui 2. obraz – faţă – chip – figură – mutră – moacă 7. locuţiune) ex..echivalentă. odată • aşa – astfel • alene – agale. rezervor.dârz 8.: stilou – toc. a fugi – a o lua la sănătoasa b) frazeologică . steag – drapel – flamură – stindard – fanion 6. a o lua la sănătoasa – a o rupe la goană – a spăla putina 2. cândva.dictionarmultilingvistic. locuţiune) ex. a gândi – a cugeta – a judeca – a concepe –a reflecta – a medita – a chibzui 9.ro . viteaz – curajos – îndrăzneţ .aleargă repede cuvinte cu formă diferită şi cu acelaşi sens sau sens asemănător ex. versuri – stihuri – peozie 4. semantică dintre un cuvânt şi o unitate frazeologică (expresie.mândru • impozant – impunător – măiestuos • trist – supărat • necăjit – mohorât • a scrie – a însemna – a nota • a fugi – a alerga • demult – odinioară. ucigaş .isteţ .se stabileşte între două unităţi frazeologice (expresii.

 familiar – familial Acest lucru îmi este familiar.ro . Am avut nişte probleme familiale.  prepoziţie – propoziţie Noi am învăţat prepoziţia.: cuvinte cu formă aproape identică şi cu sens diferit  complement – compliment Noi am învăţat despre complementul direct.  ordinal – ordinar Documentul aparţine sitului www.) organ al corpului conducător apa cap şef de familie şef de linie început baie PARONIME ex.: a) substantive • frumuseţe – urâţenie • lumină – întuneric • erudiţie – ignoranţă (neştiinţă) • intrare – ieşire b) adjective • vesel – trist • frumos – urât • egoist – altruist • a îmbrăca – a dezbrăca • a urca – a coborî • a împacheta – a despacheta • întotdeauna – niciodată • aici – acolo el – ea înalt – scund unu – doi nişte – un (o) sub – pe c) verbe d) adverbe ex.dictionarmultilingvistic. pl. Am construit o propoziţie frumoasă.ANTONIME cuvinte cu formă diferită şi înţeles (aproape) total opus ex.: a se naşte – a muri alb – negru ieri – azi a pleca – a sosi vai! – ura! CUVINTE POLISEMANTICE cuvinte cu aceaşi formă şi mai multe înţelesuri care sunt înrudite între ele încăpere cadă duş spălare staţiune (băi. Andrei mi-a făcut un compliment.

 a insera – a însera Redactorul a inserat în ziar un articol cultural. I s-a găsit o mare concentraţie de alcool în sânge. S-a înserat devreme ieri.  considerare – consideraţie Am luat în considerare spusele tale. Noi am locuit într-o zonă minieră. Grupul nostru este solidar la bine şi la rău.  petrolifer – petrolier S-a descoperit un zăcământ petrolifer în Ardeal.  colectare – corectare Am participat la colectarea de hârtie. Scriitorul a relevat în nuvelă suferinţa mamei.  atlas – atlaz Am cumpărat un atlas.dictionarmultilingvistic.  concentrare – concentraţie El are o mare putere de concentrare în timpul examenului. Oltenia este o zonă petrolieră.  a revela – a releva Mi s-a revelat în vis chipul lui Dumnezeu. Am o deosebită consideraţie pentru bunica mea. El a făcut un gest ordinar. Documentul aparţine sitului www.  miner – minier Bunicul meu a fost miner.  literar – literal Am făcut un comentariu literar.  arbitrar – arbitral Şeful a luat o hotărâre arbitrară fără a ţine cont de părerea celorlalţi. S-a făcut corectarea tezei. Am copiat literal toată pagina. Din punct de vedere temporal ieri a fost frumos. Din punct de vedere arbitral meciul a fost nul.  solitar (singuratic) – solidar (unit) Poetul se plimba solitar pe malul lacului.ro .  temporar – temporal Am locuit temporar la ţară. Ministrul l-a învestit pe el în funcţia de director.Noi am învăţat numeralul ordinal. Am cumpărat de la magazin cinci metrii de atlaz.  a investi – a învesti El a investit mult în această fabrică.

sunt identice numai în anumite situaţii nu în întreaga paradigmă ex.: masă (mese) – mese (mase).) – poartă (vb. b) omonime parţiale .. leu (lei) – leu (lei) . sare (subst. neînrudite între ele au acelaşi accent şi se mai numesc omoforme Omonimele pot fi: a) omonime totale .. bandă (benzi) – bandă (bande).OMONIME cuvinte cu aceaşi formă şi înţeles diferit.: cer (subst.) – port (vb. nea – ne-a. port (subst. MIJLOACE DE ÎMBOGĂŢIRE A VOCABULARULUI Se realizează pe două căi: A. pe cale internă derivarea compunerea schimbarea categoriei (valorii) gramaticale împrumuturile din alte limbi (neologismele) B.. pe cale externă calchierea sau calculul lingvistic DERIVAREA Documentul aparţine sitului www..) – sare (vb.).ro ..).sunt identice în întreaga lor paradigmă ex. mări – a marí broască ială animal OMOFONE omonime care au acelaşi înţeles sonor în scris pot fi şi diferite ex.: casă – ca să.) Alte exemple: de scris de uşă de geam toc de pantof de ochelari de pistol OMOGRAFE omonime care au accent diferit ex.dictionarmultilingvistic.forme identice din paradigmă unor părţi de vorbire total diferite ex.) – cer (vb. sau – s-au . c) omonime lexico – gramaticale . zări – zărí. poartă (subst. somn (somnuri) – somn (somni) . óchi – ochí.: compánie – companíe.)..: cursă (curse) – cursă (curse).

antedata anti (împotriva) = anticiclon. antiinfecţios. needucat post (după) = postliceal. împăraţi între = întredeschide. lipsa) = neastâmpăr. de-) = descoase. subaprecia super (foarte) = supermagazin. intensificarea) = răsciti. supraalimenta trans (dincolo. răsuci. descătuşa. superior. anterior) = prenume. întrepătrunde ne (indică negaţia. consătean. i = (a) dori băieţesc -esc românesc ţărănime -ime mulţime -ar morar Documentul aparţine sitului www. întrecere. înnegri.Definiţie: un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă de formare a noi cuvinte cu ajutorul prefixelor şi sufixelor. consimţi. neexaminat. peste) = supraproducţie. înnămoli.(răz-. ultrarapid pre preuniversitară în înveselit re refăcut înnoit ante antemeridian preşcolară renaştere ne neastâmpărat antebraţ neânţeles SUFIXUL – o vocală sau un grup de sunete aşezate la sfârşitul cuvântului de bază sau al radicalului. dezobişnuit extra (cu totul deosebit. răsufla re (indică repetarea) = refolosibil. peste măsură de) = ultraprogresist. peste) = transcarpatic. arhiplin com = complăcea. interregional.ro î = (a) urî omeneşte -eşte tinereşte fierar . ră-) (indică repetarea. exagerat) = hipersensibilitate. peste măsură) = preabun. anormal a atemporal strămoş stră strănepot îmbărbătat în îm (b. preamări răs. trecerea prin ceva) = strămoş. postdata pre (înainte. dezordine. foarte) = extraplat. constrânge. PREFIXUL – o vocală sau un grup de sunete aşezate în faţa cuvântului de bază sau al radicalului.p) împădurit Cele mai folosite prefixe din limba română sunt: ante (înaintea) = antevorbitor. deşuruba. preziuă prea (foarte. răzgândi. intervocalic în. antepenultim. hipertensiune inter (între) = interşcolar. superfin supra (deasupra.(co-) (împreună cu) = concetăţean. coechipier des.dictionarmultilingvistic. reclădi stră (indică vechimea. compune con. antiderapant.(îm-) = îngălbeni. străbate sub (poziţie sau calitate inferioară) = subcapitol. antinevralgic arhi (foarte) = arhicunoscut. interplanetar. răsputere. transpune ultra (foarte. context. extrarafinat hiper (excesiv.(dez-. îmbătrâni.

ană fetişcană măturoi .oi băieţandru băieţan .Sufixele pot fi de două feluri: a) Sufixe diminutivale – sufixele care ajută la formarea diminutivelor (cuvinte derivate al căror sens este mai mic decât cel al cuvântului de bază) cărticică .dictionarmultilingvistic.i + sufixul . adj. adv.ică măsuţă băieţel -el frumuşel inimioară .an lungan OBSERVAŢI CĂ: verbul subst.aş băieţaş copiliţă floricică copilaş maşinuţă -uţă copilandru .ioară pălărioară b) Sufixe augmentative .ro .iţă fetiţă sufixele care ajută la formarea augmentativelor (cuvinte derivate al căror sens este mai mare decât cel al cuvântului de bază) băieţoi . subst. subst.ime + sufixul – eşte . adj. a viteji veselie mulţime ostăşeşte adj. viteaz vesel mult ostaş + sufixul .ie + sufixul .andru este derivat de la Prin derivarea cu sufixe se pot forma în limba română: morar (moară + ar) comune ţărănime (ţăran + ime) substantive Ionescu (Ion + escu) proprii Sireteanu (Siret + eanu) adjective argintiu (argint + iu) dureros (durere + os) pământesc (pământ + esc) bocăni (boc + ăni) brăzda (brazdă + a) chinui (chin + ui) - - verbe pitiş (a piti + iş) Documentul aparţine sitului www.

macaragiu ie = bucurie. roşeaţă.eană) = argeşean. frăţească. Prundeanu escu = Alexandrescu. urzeală ean = băieţean.- adverbe şoimeşte (şoim + eşte) târâş (a târâ + ăş) În limba română sunt numeroase sufixe. lupoaică. dârzenie. african. răcnet eţe = bătrâneţe. rotar. gâscan. strigăt.dictionarmultilingvistic. păpuriş (ă) mânt = aşezământ. afumătură. sătean  oi = cintezoi. jurământ. Cele mai cunoscute dintre ele sunt următoarele: a) pentru substantivele comune:                        anie (. fumuriu. cazangerie ăt = dangăt. tigroaică oare = ninsoare. muncitorime. ţărănească iu = albăstriu.enie) = păţanie. greşeală. locuinţă. Murgilă. croitorească. ţărănime. hărnicie ime = desime. răsunător cios = cuviincios. brădet. umbros ui = gălbui. dobrogean. fermecător. tinereţe giu = geamgiu. verdeaţă et = bănet. românească. ţărănesc. stăruinţă ist = betonist. strânsoare re = adunare. săpătură că = ardeleancă. treacăt ătate = bunătate. lenjerească eaţă = dulceaţă. cenuşiu. olteancă. mijlociu os = lemnos. muntean. osos. rudenie ar = cireşar. pofticios esc (. Dumitrescu ilă = Cocoşilă. ţărancă eală = ameţeală. vechime inţă = biruinţă.ească) = frăţesc. oblojeală.erie) = franzelărie. mărunţiş. mâncăcios. românesc. moldovean ească = bucătărească. venire b) pentru substantivele proprii:     eanu = Câmpeanu. lugojean. verzui uriu = alburiu. vulpoi. fâneaţă. greoi Documentul aparţine sitului www. sprinteneală. învăţământ oaică = leoaică. Sturzoiu c) pentru adjective:        ător = cântător. trecere. tâmplar ărie (. vecinătate ătură = legătură. timpuriu d) pentru substantive şi adjective:  an = curcan. petrecanie. american  ean (. Negrilă oiu = Lăzăroiu. tractorist iş = aluniş. rufărie.ro . câmpie. fierar.

dăunător. chiorâş. târâş Derivarea este de trei feluri: a) derivarea cu prefixe: în re ne + + + noapte cunoaşte raţional iş ar ie = (a) înnopta = (a) recunoaşte = neraţional = aluniş = strungar = cofetărie b) derivarea cu sufixe: alună + strung + cofetar + c) derivarea parasintetică (cu sufixe şi prefixe în acelaşi timp) ne + împăca + în + opera + con + lucra + i + real + COMPUNEREA Defitiţie: re bil re (i)tate = = = = neîmpăcare neoperabil conlucrare irealitate un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă. zdrăngăni i = curăţi. b) Alăturarea (± cratimă) Documentul aparţine sitului www. fiziceşte. tor = croitor. fermecător e) pentru verbe:      a = curăţa. pitiş. lipăi ăni = clănţăni. trăncăni. turti. italieneşte  iş (âş) = cruciş. hurui. îndepărta ăi = behăi. drept = adj.  dreptunghi unghi = subst. roşi.ro . vânător  ător = cântător. scriitor. lemn = subst. turui f) pentru adverbe:  eşte = bărbăteşte. de formare a noi cuvinte prin:  contopire (unire)  alăturare  abreviere a) Contopirea (unirea. pieziş.dictionarmultilingvistic. de = prep. alipirea)  untdelemn unt = subst. vorbi ui = bubui.

R.floarea = subst.B.G. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE Definiţie: un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale internă prin care un cuvânt.M.F. = grele B.  iniţiale + fragment de cuvânt T = transporturile A = aeriene ROM = române TAROM  fragmente de cuvinte apro = aprovizionare aprozar zar = zarzavaturi leo = Leordeni leoser ser = sere ASI = asigurare ASIROM ROM = română  fragment de cuvânt + cuvânt întreg morfo = morfologie morfosintaxă sintaxă = cuv. întreg. = întreprinderea M. = ferate R.ro . = române I. valoare morfologică Documentul aparţine sitului www. C. folosit în diferite contexte (enunţuri) îşi poate schimba valoarea gramaticală.  floarea – soarelui soarelui = subst. I. = Bucureşti = subst. c) Abrevierea (prescurtarea)  iniţiale majuscule C.dictionarmultilingvistic. Baia  Baia Mare Mare = adj. = căile F. = maşini G.

= Fata era încă vie. = Greul este dus de mama. = Eu stau la poartă poartă verb = Ea poartă o rochie roz. gater. - toc subst. = Eu am urcat în car. ciulama. a agonisi. subst. franceză = bacalaureat. verb = Să vie la mine. vin verb = Eu vin la tine.. toc. = El a intrat în vie. germană = bliţ. capodoperă. drosel. ÎMPRUMUTURI (NEOLOGISME) un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale externă Cuvinte împrumutate din limba: 1. - car verb = Eu car varză. acvatic. glas. adverb = Eu înţeleg greu. smoching. ifose. latină (literară) = veteran. . subst. pictură. = Deasupra casei a zburat avionul. = Deasupra a zburat porumbelul. cafea.ro . biftec. = Eu am băut vin. ofsaid. fotbal 10. pension.dictionarmultilingvistic. beteag 5. = Bagajul este greu. caz G. duză 7. plezanterie. spaghete.valoare gramaticală parte de vorbire subst. adj. = Se auzea ciocănitoarea: toc. italiană = arpegiu. interj.: conţine (franceză = contenir) surprinde (franceză = surprender) conlocui (franceză = cohabiter) Documentul aparţine sitului www. ceas. presing. toc! prep. caligrafie 3. greacă = hârtie. gazdă. - deasupra adverb - greu adj. engleză = picup. a plăti. etc.. tenor. foraibăr. a sfârşi 4. tobă. mahala 6. ciubuc. recamier 8. lăcătuş. - vie subst. a traduce 2. verb = Eu toc carne. subst. maghiară = chip. CUVINTE CALCHIATE un mijloc de îmbogăţire a vocabularului pe cale externă ex. oncolog 9. slavă = trudă. insulă. = Ea are un toc de scris. turcă = ghiulea. tenis. parastas.

dictionarmultilingvistic.ro .a întrevedea (franceză = entrevoir) clarviziune (franceză = clairvoyance) antecameră (franceză = antichambre) întreprindere (franceză = entreprendre) Documentul aparţine sitului www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->