Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Relatii Economice Internationale Masterul Managementul Afacerilor Internationale

Finantarea prin credit in perioada de recesiune Vs. perioada de expansiune economica

Proiect de lucru Student : Spataru Luminita,grupa 3

Abstract:
Aceasta lucrare ofera o viziune asupra diferitelor caracteristici ale creditelor la nivel international. Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ce priveste apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii sale. In urma studierii unor articole am reusit sa sintetizez
importanta creditarii pentru desfasurarea activitatilor economice. Pentru ca o banca sa acorde un imprumut, aceasta impune anumite standarde pe care potentialul creditor trebuie sa le indeplineasca.

Cuvinte cheie: credit, standarde de creditare ,credit commercial.

Cuprins

1. 2. 3. 4.

Introducere....pag 3 Literatura..pag 3-7 Concluzii... pag 8 Referintepag 9

1.Introducere
Intr-o economie de piata,banca are un rol dublu.In primul rand, banca garanteaza depozitele celor care doresc sa economiseasca iar cealalta sarcina a bancii este de a acorda imprumuturi celor care doresc sa investeasca.In plus banca poate converti depozitele pe termen scurt, in depozite pe termen lung. Principala functie activa a bancilor si a celorlalte institutii financiare consta in acordarea creditelor solicitantilor care intrunesc anumite conditii de bonitate financiara, care constau in capacitatea unei persoane fizice sau juridice, de a restitui la data scadentei suma imprumutata, impreuna cu dobanzile aferente. Principala functie pasiva a institutiilor bancare, financiare si de asigurari, se refera la primirea spre pastrare a economiilor populatiei si a agentilor economici nonfinanciari.Printre functiile bancare de acest gen se mai inscriu: executarea de plati, pe baza ordinelor clientilor, si conducerea operatiunilor de casa ale intreprinderilor si institutiilor . Aceasta lucrare ofera o imagine asupra importantei creditelor in lumea de afaceri la nivel global. Orice investitie are nevoie de finantare ,care poate sa vina fie din surse proprii, fie din imprumuturi de la institutii financiare.

2.Literatura

In articolul sau ,M. Ruckes (2004) ofera o explicaie pentru modificarea substanial a standardelor de creditare i concurena de pre, ntre bnci pe durata ciclului de afaceri. Din perspectiva economica mbuntete, probabilitile de decline ale debitorului. Acest lucru afecteaz profitabilitatea de screening i face ca intensitatea screening-ului bancar sa formeze un u intors , ca o functie a perspectivelor economice. Activitatea sczut de screening n expansiune creeaz o concuren intens ntre creditori i creditele sunt acordate celor cu un grad de eligibilitate mai scazut. Concurena la nivelul preurilor se diminueaz,i a standardelor de
3

creditare coboara n mod semnificativ. Asigurarea depozitelor pot contribui la variaia anticiclica a standardelor de creditare.Bncile sunt adesea criticate pentru variaii drastice n politicile de creditare. n timpul recesiunii economice, bncile par s fie foarte restrictive n acordarea creditelor pentru ntreprinderi. Atunci cnd perspectivele economice sunt bune,standardele de acordare a creditelor se mai inmoaie. Factorii de decizie i autoritile de reglementare au ncercat sa incurajeze bancherii s menin standardele relativ constant pe perioada ciclului de afaceri. De ce politicile de creditare fluctueaza pe durata ciclului de afaceri? Acest articol ofer un cadru teoretic cu mentiunea ca in practica unele lucuri sse schimba. Aceste modificari sunt atribuite schimbarii cererii creditorilor. Principalul argument este c diferitele faze ale ciclului de afaceri sunt asociate cu diferite activitati de colectare de informaii i de prelucrare, ale bncilor i diferite grade ale concurenei pe piaa de credit, care fac ca standardele de creditare sa fie ridicate pe perioada recesiunilor si mai joase pe perioada boom-urilor economice. Standardele de creditare variaz ciclic, i bncile controleaza doar superficial potentialii creditori n perioadele de expansiune. Scderea standardelor de creditare i lipsa de analiz aprofundat in vremurile bune nu sunt neglijen din partea bancilor ci decizii raionale care servesc pentru a maximiza profiturile .Atunci cnd calitatea solicitanilor se mbuntete i concurena la nivelul preurilor se intensific . Standardele de creditare mai mici conduc implicit la probabiliti mai mari de creditare cu marje reduse la profituri pe creditele iniiate n perioadele de expansiune. Decizia ca banca s nu cheltuiasc resurse considerabile cu screeningul pentru fiecare solicitant , in perioada de recesiune sever este, de asemenea, un rspuns adecvat la circumstane. Dei competiia este sczut, probabilitatea relativ sczut de a detecta un s olicitant solvabil ntr-o perioada de criza economica, descurajeaz bncilor din a dedica mult efort pentru evaluarea firmelor. Acest comportament duce la politici de creditare foarte restrictive in perioada de recesiune.. Dei mprumuturile acordate n recesiune sunt, n medie extrem de profitabile, volumul redus de creditare duce la profituri relativ sczute. Bncile prospera in vremuri de incertitudine ridicata.. In alt articol , D. Cossin si H. Schellhorn(2007), dezvolta un model structural al riscului de credit ntr-o economie de reea, n cazul n care orice firm poate mprumuta oricarei alte firme, astfel nct fiecare firm este supus riscului de contraparte, fie direct de la debitori fie de la firme de la distan n reea. Acest model ia n considerare rolul de gestiune al numerarului fiecarei firmei. Se va arta c se poate obine o forma semiinchisa a unei formule pentru preul de datorii i capitaluri proprii atunci
4

cnd conturile de numerar sunt tampoane la riscul de faliment.Riscul fluxurilor de numerar deasemenea duce la interdependenta intre riscul de credit al firmelor. Modelul acesta se aplic n cazul n care nu numai fluxurile financiare, dar si operaiunile sunt dependente n toate firmele.Este folosita teoria de ateptare pentru a obine formula specificata mai sus,n starea de echilibru. Se va efectua o punere n aplicare simplificat a modelului pentru industria de automobile din SUA, i arat cum se poate deduce impactul asupra spread-ului de credit al unui furnizor . O alta lucrare , a lui Giovanni Dell'Ariccia(2004) estimeaz fluxurile brute de credit din sistemul bancar din SUA ntre 1979 i 1999 i arat c fluxurile brute majore coexista la orice faza a ciclului economic. Pentru a investiga dimensiunile macroeconomice ale fluxurilor brute de credit, se studiaza comportamentul ciclic al fluxurilor de credit agregate. Fluxurile brute sunt mai mari ntr-o recesiune dect ntr-un boom. Fluxurile brute de credit sunt extrem de volatile, volatilitate ciclica.Rezultatele dau un oarecare sprijin pentru modele agregate care pun n eviden comportamentul asimetric al expansiunii creditului i contraciei acestuia.Modificri nete ale nivelului agregat al mprumuturilor bancare sunt rezultatul a dou fluxuri diferite : acordarea de noi mprumuturi i anularea creditelor expirate i non-performante. Bncile fac screening pentru noii solicitani pentru a reduce asimetriile informaionale i investesc timp i resurse pentru recuperarea creditelor neperformante. Aceste activiti sunt intrinsec diferite, ceea ce nseamn c expansiunea i contracia creditului are relevan economic. De exemplu, n msura n care destrmarea relaiilor bancclient implic pierderea de informaii, rezulta un cost informational mai mare suportat de sistemul bancar. Dei exista multa literatura care a studiat reglarea dinamic a creditului net, putine lucruri sunt cunoscute despre fluxurile de credit brut. Aceast lucrare este o ncercarea de a umple acest gol. Comportamentul eterogen al bncilor la nivel microeconomic se reflect n proprietatea ciclica a fluxurilor brute la nivel macroeconomic. n eantionul din lucrarea de fata, fluxurile brute sunt mai volatile dect PIBul ,volatilitatea fluxurilor brute este, de asemenea, mult mai mare dect cea a fluxurilor de investiii, i este cantitativ comparabil cu stocurile. n plus, contracia de credit pare a fi mai volatila dect expansiunea creditului. Acest fapt, combinat cu constatarea c, realocarea creditului in exces este corelata negativ cu fluctuatia PIB-ului, sugereaz ca se mareste contracia de credit n timpul recesiunilor . Din punct de vedere teoretic, coexistena fluxurilor brute si diferitele lor grade de volatilitate dau un oarecare sprijin pentru noi modele de intermediere financiar. n aceste teorii, expansiunea creditului
5

implic identificarea i selectarea debitorilor profitabili, fapt ce necesit timp i resurse. Aceast lucrare s-a concentrat asupra fluxurilor de credit brute, procesul simultan al expansiunii creditului i contraciei acestuia,n cadrul sectorului bancar. Utilizarnd microdate din ntregul sistem bancar din SUA, s-a construit o serie de timp, agregata a expansiunii si contractiei creditului brut. Am artat c extinderea simultan i contracia este un fenomen omniprezent, chiar i atunci cnd bncile sunt grupate n ceea ce privete mrimea sau localizarea regionala, i, de asemenea, atunci cnd creditul este defalcat n funcie de categorii specifice de mprumut. n ceea ce privete fluctuaiile ciclice, din analiza aceasta reiese urmatorul lucru: fluxurile brute de credit sunt foarte volatile, cu o volatilitate ciclica,care pare a fi mai mult dect volatilitatea PIB-ului. In alta lucrare, B. Summersa si N. Wilson(2003) afirma ca, creditele comerciale sunt un fenomen economic important, o varietate de teorii au fost lansate pentru a explica decizia firmelor de a extinde creditele.Modalitile n care instituiile de credit pot fi folosite ca un instrument strategic pentru a sprijini obiectivele corporative nu au fost, totui, pe deplin discutate. Rezultatele prezentate aici ofer un oarecare sprijin pentru teoria existenta privind comerul cu credit i pentru lucrri recente empirice n acest domeniu (de exemplu, Ng et al, 1999;. Petersen iRajan, 1994). Cu toate acestea, rezultatele articolului sugereaza ca acordarea de credite comerciale are un set subtil de motivaii complexe fa de cele prezise de teoria standard. n comerul special extinderea creditelor poate fi folosit ca un marketing cu multe faete / instrument de management al relaiilor i / sau ca un mijloc de semnalizare al informaiilor ctre pia sau catre cumprtori despre firma, sau produse i perspectivele sale viitoare / angajament. Extensia de credit poate fi vzut ca orientata spre client, de exemplu, ncurajarea cumprtorilor frecventi care ofer un potenial de dezvoltarea al relatiilor . Firmele vor varia n ceea ce privete perspectiva de a captura de afaceri noi, pentru a atrage anumii clieni i n vederea atingerii obiectivelor specifice de marketing. Emery (1984) sugereaz c diferenele dintre mprumuturile de pe pia i ratele de creditare de pe pia ii stimuleaza pe furnizori sa se angajeze in activitatea de arbitraj . Schwartz (1974), de asemenea, dezvolt un model care sugereaz firmelor ca s-a creat un mod foarte usor de acces la finantare.. El sugereaz faptul ca credite comerciale pot fi utilizate de ctre furnizori pentru a sprijini cresterii numarului de clieni i, astfel, crete dimensiunea pieei lor poteniale. n orice pia imperfecta sunt costuri att pentru cumprtor cat si pentru vnztor n dobndirea de suficiente informaii pentru a evalua riscul ntr-o tranzacie
6

vnztorul trebuie s verifice solvabilitatea cumprtorului de credit i cumprtorul trebuie s stabileasca valoarea bunurilor oferite.Vanzatorii pot avea un avantaj comparativ n finanarea comerului peste furnizorii teri de finanare, cum ar fi bncile i alte instituii financiare, ca urmare a informaiilor lor reduse i monitorizarea costurilor. Furnizorii pot colecta informaii cu privire la situaia financiar a potentialului cumprtor ca parte a procesului de vnzare i sunt susceptibile de a avea un o mai bun contientizare a celorlali cumprtori i industrie n general. Furnizorul, de asemenea, nu trebuie s faca un profit pe aspectul finanrii tranzaciei doar, ci mai degrab pe o combinaie de bunuri plus finanare. Ei au, prin urmare, mai multe opiuni pentru producerea unui pachet global profitabil n cazul n care costul individual al componentei finane nu trebuie s fie explicit. In o alta lucrare, J. H. NILSEN(2004) afirma ca :teoria bancii ca si canal de creditare spune ca n timpul contractiilor monetare, bncile restricioneaza mprumuturile unor firme ", reducnd astfel dorinta lor de investitie independent de rata dobanzilor.Cercetari anterioare au constat ca firmele mici reduc valoarea si numarul creditelor in timp ce firmele mari cresc valoarea acestora. Gsim c firmele mici cresc numarul de credite comerciale ,ca si substitute al celorlate credite . Acesta susine canalul creditului bancar: bancile nu taie n mod voluntar mprumuturile bancare, o alternativa fiind aceea de o usoara scadere a acestora.. Utilizarea de credit comercial este propice, deoarece, spre deosebire de hrtii comerciale (investigate de ctre cercettori precedent), este utilizat pe scar larg de ctre firmele mici care sufer de deficite. Surprinztor, vom gsi, ca firmele mari , de asemenea, utilizeaza creditele comerciale , avand totusi acces la alte tipuri de credite. Utilizarea datelor individuale ale firmei productoare ne duc la gasirea motivelor pentru care firmele mari folosesc creditele financiare motive de natura financiara.Creditului bancar este, probabil, mecanismul de transmisie cele mai controversat. Romer i Romer (1989) susin c mprumuturile nu joac un rol important, deoarece ei gsesc c impactul initial al ratelor dobanzii este simtit de depozite nu de imprumuturi. Bernanke i Blinder (1992), totui, gsesc c ocurile de politic afecteaz portofoliile bncii sistematic, pe care teoriile canalului banilor nu le pot explica. n plus, acestea sustin ca securitizarile sunt activul responsabil pentru declinul imediat urmator in bilantul de plati al bancii. Este, totui, greu de clarificat dac firmele sunt afectate de ncetinirea activitii i reducerea aferent a cererii de credit sau de reducerea ofertei de mprumut prezis de ctre canalul de creditare a bncilor.

3.Concluzie

In perioada de recesiune , bancile acorda credite cu standarde foarte inalte , iar in perioada de boom financiar le acorda foarte usor. Este gresita ideea ca in perioada economica favorabila , cei ce vin sa faca credite sunt mai de incredere ,decat cei ce vin intr-o situatie de recesiune. Bancile restrang imprumuturile in perioada de recesiune, fapt ce duce la o adancire a crizei economice.

4.Referinte

1)Barbara, Summersa;Nicholas, Wilsonb(2003) ; Trade Credit and Customer Relationships, a Accounting & Finance Division, University of Leeds, Leeds LS2 9JT, UK b Credit Management Research , University of Leeds, Leeds LS2 9JT, UK Link: http://www.jstor.org/stable/pdfplus/30035586.pdf 2)Didier Cossin ;Henry Schellhorn(oct 2007), Credit Risk in a Network Economy| Management Science,Vol. 53, No. 10 (Oct., 2007) (pp. 1604-1617) Link: http://www.jstor.org/stable/20122317?&Search=yes&searchT%3

3)JEFFREY H. NILSEN(2004); Trade Credit and the Bank Lending Channel , MANAGERIAL AND DECISION ECONOMICS Manage. Decis. Econ. 24: 439-455 (2003) Publishedo nline in Wiley InterScience(w ww.interscience.wiley.com).DO I: 10.1002/mde. 104 Link: http://www.jstor.org/stable/pdfplus/3270684.pdf?acceptTC=true 4)GIOVANNI DELL'ARICCIA(2004); Gross Credit Flows, International Monetary Fund, CEPR and PIETRO GARIBALDI University of Turin, IGIER and CEPR First version received July 2000; final version accepted October 2004 (Eds.) Link: http://www.jstor.org/stable/pdfplus/3700669.pdf?acceptTC=true

5)Martin Ruckes (2004) , Bank Competition and Credit Standards, The Review of Financial Studies, Vol. 17, No. 4 (Winter, 2004), pp. 1073-1102 ,Published by: Oxford University Press Link: http://www.jstor.org/stable/pdfplus/3598059.pdf?acceptTC=true

Site : www.jstor.ro