Cunoaşterea la Platon şi la Sfântul Dionisie Areopagitul
()
About this ebook
Related to Cunoaşterea la Platon şi la Sfântul Dionisie Areopagitul
Related ebooks
O percepţie occidentală a spiritualităţii răsăritene: Trad.: Mugurel Păvălucă Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDie Seele: Vorstellungen und Bekenntnisse der Philosophie Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsZur Aktualität der stoischen Lebensweise im Zeitalter der Globalisierung Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsVom Sein, vom Wahren und vom Guten: Die Systematik vom (Da-) Sein, eine Erklärung zur Welt-Religion und die Grundlagen zu einer soziologisch-ökologischen Kultur der Zukunft, inkl. neuen Grundansichten, insbesondere zur Physik und zur Wirtschaft sowie auch zum Bewusstsein (mein Hauptwerk). Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsEndlichkeit und Transzendenz: Perspektiven einer Grundbeziehung Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDie Hauptfragen der Philosophie Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsEinführung in die Hauptfragen der Philosophie: Premium Ebook Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsPopuläre Geschichte der Philosophie Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsEinführung in die Hauptfragen der Philosophie Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsFührende Denker: Geschichtliche Einleitung in die Philosophie Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDie Geisteswissenschaften Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsWege zur Welt: Erkenntnis durch Kunst Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDie Geisteswissenschaften: Metaphysik als Grundlage der Geisteswissenschaften Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsAnalytische Philosophie: Anspruch und Wirklichkeit eines Programms Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsWas ist chinesische Philosophie?: Kritische Perspektiven Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDenken und Sein: Neue Essays Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsGeschichte der Philosophie Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsReligion in der globalen Moderne: Philosophische Erkundungen Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDie Geisteswissenschaften - Grundlegung für das Studium der Gesellschaft und ihrer Geschichte: Metaphysik als Grundlage der Geisteswissenschaften Ihre Herrschaft und ihr Verfall, Das religiöse Leben als Unterlage der Metaphysik, Sokrates, Plato, Aristoteles, Erkenntnistheorie, Augustinus... Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsPlatonisches Christentum: Historische und methodische Grundlagen Rating: 5 out of 5 stars5/5Gedankenformen Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsGeschichte der Philosophie: Von der Ur-Idee zum Welt-All Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsPLATON - Gesammelte Werke Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsJosef Dietzgens philosophische Lehren Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDie Wirklichkeit der Freiheit: Zu den erkenntniswissenschaftlichen und christologischen Grundlagen der Anthroposophie Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsGott - Seele - Welt: Interdisziplinäre Beiträge zur Rede von der Seele Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsGrundriss der Philosophie Rating: 0 out of 5 stars0 ratings
Christianity For You
Die Kinderbibel Rating: 4 out of 5 stars4/5Die Bibel: Revidierte Einheitsübersetzung 2017. Gesamtausgabe. Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsAurora oder Morgenröte im Aufgang: Kommentierte Ausgabe Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDer Heilige Gral und Sexualmagie: Die Geheimlehre des Gral Rating: 5 out of 5 stars5/5BasisBibel. Die Kompakte. eBook: Die Bibel lesen wie einen Roman. Rating: 2 out of 5 stars2/5Das Buch Henoch (Die älteste apokalyptische Schrift): Äthiopischer Text Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsglauben-hoffen-singen: Liederbuch der Freikirche der S.-T.-Adventisten Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsStephen Hawking, das Universum und Gott Rating: 4 out of 5 stars4/5Die Freiheit befreien: Glaube und Politik im dritten Jahrtausend Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsElberfelder Bibel - Altes und Neues Testament: Revision 2006 (Textstand 26) Rating: 4 out of 5 stars4/5Pardon, ich bin Christ: Neu übersetzt zum 50. Todestag von C. S. Lewis Rating: 5 out of 5 stars5/5Macht die Wahrheit frei oder die Freiheit wahr?: Eine Streitschrift Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsRuhe. Arbeit. Ewigkeit.: Der göttliche Rhythmus von Ruhe und Arbeit für dein Leben Rating: 5 out of 5 stars5/5Der zugewandte Jesus: Unerwartete Antworten auf die großen Fragen des Lebens Rating: 4 out of 5 stars4/5Warum Gott?: Vernünftiger Glaube oder Irrlicht der Menschheit? Rating: 4 out of 5 stars4/5Leben in der Nachfolge: Texte von Dietrich Bonhoeffer Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsNein sagen ohne Schuldgefühle: Gesunde Grenzen setzen Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsAmoris Laetitia - Freude der Liebe: Mit einer Hinführung von Christoph Kardinal Schönborn Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsNachfolge Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDer Rebell - Martin Luther und die Reformation: Ein SPIEGEL E-Book Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsCompendium Wortschatz Deutsch-Deutsch, erweiterte Neuausgabe: 2. erweiterte Neuausgabe Rating: 3 out of 5 stars3/5Der ungezähmte Mann: Auf dem Weg zu einer neuen Männlichkeit Rating: 4 out of 5 stars4/5Kreuzeswissenschaft: Studie über Johannes vom Kreuz Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsGott macht glücklich: und andere fromme Lügen Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsSchreiben ist Gold: Eine Einladung zu Kreativität und Achtsamkeit Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsProphetisch leben - prophetisch dienen: Die Entdeckung einer vergessenen Gabe Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsBruno Gröning - Das Buch des Lebens: 153 Themen zur Orientierung Rating: 3 out of 5 stars3/5Heilsame Worte: Gebete für ein ganzes Leben Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDie flache Erde oder Hundert Beweise dafür, daß die Erde keine Kugel ist Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsGestalten des Bösen: Der Teufel – ein theologisches Relikt Rating: 0 out of 5 stars0 ratings
Reviews for Cunoaşterea la Platon şi la Sfântul Dionisie Areopagitul
0 ratings0 reviews
Book preview
Cunoaşterea la Platon şi la Sfântul Dionisie Areopagitul - Vasilică Mugurel Păvălucă
Prefaţa autorului
Cursul valorilor moderne, mai ales începând cu Renaşterea şi Iluminismul, reprezintă o redefinire a ontologiei umane şi a sistemului de percepţie a teoriei cunoaşterii. Ceea ce Platon şi întreaga filosofie antică numea odată fiinţă
, ca centru de preocupare a cunoaşterii antropologice, şi ceea ce gândirea creştină definea ca spaţiu nemişcat de concentrare a unei stabilităţi ontice ce era obiectul studiului teologico-filosofic, devine prin apariţia epocii moderne şi postmoderne un element secundar în gnoseologie căci, de această dată, atenţia se concentrează pe devenire. Aceasta este noua preocupare a omului modern şi noua sa valorizare a elementelor ştiinţifice. Putem defini această poziţie ca pe o întoarcere precară la filosofia fizicienilor presocratici. Acest proces de redefinire valorică în epoca modernă şi postmodernă este prezentat într-o formă copioasă de gânditorul român Horia Patapievici în apariţia sa de excepţie, Omul recent
. Devenirea este cea care se găseşte, aşadar, în centrul preocupării antropologice moderne, prin această realitate având loc, de fapt, o întoarcere şi o inversare a valorilor antice şi, parţial, medievale spre o cu totul altă direcţie. Atenţia exclusivă sau majoritară asupra devenirii înseamnă o orientare aproape doar orizontală a fiinţei umane, cu alte cuvinte, neglijându-se direcţia verticală considerată depăşită sau nenecesară. Odată cu nietzscheanul Gott ist tot
şi cu descrierea mecanicistă a unui sistem cosmologic ce conţine în sine acele raţiuni seminale generatoare şi susţinătoare fără nici un ajutor sau intervenţie divină, modernitatea a renunţat la ideea inutilă a fiinţei, îndreptându-se spre devenirea şi procesul acesteia. Conform obiectului ştiinţific de studiat, devenirea, şi cunoaşterea acesteia este una în continuă devenire şi instabilitate conceptuală sau de concluzie. Într-un asemenea context de valorizare ştiinţifică, această lucrare intenţionează o trezire, cel puţin parţială, la conştientizarea unei origini de gândire ce constituie o bază sănătoasă pentru elaborarea unui altfel de modernism.
Unul dintre cei mai mari filosofi moderni, Martin Heidegger, care şi-a lăsat amprenta gândirii sale mai ales prin lucrarea existenţială Sein und Zeit
, porneşte la cercetarea acestei teme printr-o încercare excepţională de reactualizare a fiinţei platonice şi a terminologiei în care s-a pus această ontologie. Dincolo de începutul acestei lucrări, autorul mai sus menţionat trece prin tulburările şi angoasele fiinţei moderne, arătând diferenţele ontologice ale unei fiinţe care se zbate între o continuă zădărnicie având în faţă starea sa de a fi sau de a se simţi aruncat în lume (Befindlichkeit), de a se teme sau de a crede că se teme de lume (Angst) şi de a-şi dori dezvoltarea unei capacităţi de adaptare la propria-i existenţă (das zuhause sein).
Replica platoniciană şi areopagitică la aceste tulburari existenţiale moderne este una de reactualizare a obiectului cunoaşterii sau a obiectului gândirii. Bazele epistemologiei antice pornesc de la acceptarea unei divinităţi şi, deci, a necesităţii relaţionale faţă de o fiinţă creatoare, abordând, astfel, o categorie cognitivă verticală ca punct de început pentru orice alt tip de gândire sau cunoaştere.
Această lucrare doreşte să ne amintească faptul că teologia s-a întâlnit cu metafizica greacă a lumii antice încă din primele secole de istorie creştină datorită faptului că ortodoxia a apărut şi s-a dezvoltat în aceeaşi sferă în care au apărut şi s-au dezvoltat diversele sisteme ale filosofiei antice. Unul dintre punctele comune foarte importante la care participă atât teologia patristică din primele secole, cât şi metafizica greacă este raţionalitatea internă a creaţiei. Această raţionalitate internă este explicabilă prin logos şi duce la logos. Modul în care Sfinţii Părinţi au înţeles şi transformat logosul şi erosul grecesc, umplându-i conţinutul cu sensul Fiului lui Dumnezeu întrupat este unul care ne aminteşte de stabilitatea acestui punct de vedere ontologic.
Cu alte cuvinte, lucrarea de faţă constituie o tentativă şi un eseu în miniatură de revizuire şi regândire a unui sistem modern care nu se îndreaptă spre ceva, ci are iluzia unei eterne autoinspecţii. De aceea, propunerea acestei cărţi este replica unei ontologii „depăşite" la o formă de gândire modernă bazată pe instabilitatea devenirii.
I. Introducere
1. Filosofia şi filosofia creştină
Se vorbeşte destul de mult de „filosofie, abordându-se mai simplu sau mai complex definiţia sau domeniul de care se ocupă. De aceea, pentru a ajunge la o tratare relativ satisfăcătoare a temei de mai sus, este nevoie de o precizare mai amplă asupra filosofiei şi domeniului ei, pe de o parte, şi a teologiei şi domeniului ei, pe de altă parte. După spusele lui Platon, filosofia este cea mai mare artă- μουσιχη -, lucrul muzelor, cea mai mare muzică pe care a creat-o şi a intonat-o mintea omenească. Însă, aş vrea să trec peste definiţiile celor vechi asupra filosofiei, căci toţi au lăudat-o pe drept cuvânt, spunând că filosoful este prietenul înţelepciunii şi să urmăresc scurt spusele lui Berdiaev, care parcă nu uită nimic atunci când afirma că: „filosofia este arta cunoaşterii în libertate prin creaţia ideilor, care se opun datului şi necesităţii universale şi care pătrund în esenţa de dincolo de limite a lumii
.¹
Prin „arta cunoaşterii în libertate, teologul rus vrea să menţioneze esenţial prima condiţie a filosofiei, libertatea. Această libertate se manifestă „prin creaţia ideilor
, arta filosofiei fiind o artă a creaţiei spiritului, „care se opune datului şi necesităţii universale, prin chiar spiritul creator şi pătrunde „în esenţa de dincolo de limite a lumii
.
„Conştiinţa contemporană este posedată de ideea filosofiei ştiinţifice, ea este hipnotizată de obsedanta idee a caracterului ştiinţific".² Filosofia, însă, nu este ştiinţifică deoarece rădăcinile ei sunt mai vechi decât cele ale ştiinţei, ea este mai aproape de Sofia şi, pe când ştiinţa nu exista, ea a generat-o din sine. Dacă ştiinţa este cunoaşterea necesităţii prin adaptare la datul universal (cunoaşterea din necesitate), filosofia este cunoaşterea creatoare a spiritului, care caută Adevărul şi nu adevăruri.
Istoria cunoaşterii filosofice este o arenă a luptei între două aspiraţii ale spiritului uman, către libertate şi către necesitate, către creaţie şi către adaptare, către arta de a ieşi dincolo de limitele lumii şi către ştiinţa de a te pune în acord cu lumea dată. Platon a fost întemeietorul primei orientări.
În ceea ce priveşte cunoaşterea, nu ne putem îndoi de caracterul filosofic al unor gânditori antici precum: Parmenide, Pitagora, Heraclit, Empedocle, Thales, Socrate, Platon, Aristotel, etc. Şi chiar moderni ca: Heidegger, Schopenhauer, Leibnitz, Spinoza, Descartes, Blaga şi alţii. Problema care se pune este dacă există filosofie în gândirea creştină şi, dacă există, care este nuanţa acestei filosofii.
Celsus, Porphiriu, Iulian Apostatul, mulţi neoplatonici, o serie de gânditori ai Renaşterii şi unii moderni au tăgăduit şi tăgăduiesc gândirii creştine rangul de filosofie. Într-adevăr, gândirea creştină nu operează întotdeauna cu aceleaşi categorii logice ca filosofia profană şi nu acceptă decât parţial soluţiile acesteia, evitând uneori salutar complacerea în atitudini oscilatorii. Dacă gândirea creştină, în speţă, cea patristică, nu porneşte de la puncte necunoscute şi nu se agaţă de soluţii efemere, ci ţâşneşte din certitudinile nezdruncinate ale harului şi ale credinţei, nu înseamnă că nu este o filosofie.
Având în tematica sa uriaşă scopul de a dezbate obiective ca Dumnezeu, Logosul, lumea, omul, adevărul, dreptatea, etc, printr-o logică şi metodă întru nimic inferioară gândirii profane, gândirea creştină nu numai că reprezintă o filosofie, ci reprezintă „adevărata filosofie", după cum spun Sfinţii Părinţi, filosofia în forma ei pură şi unică aşa cum a văzut-o Boethius.
„Gândirea creştină patristică nu ocoleşte şi nu condamnă raţiunea, dimpotrivă, o cultivă şi o foloseşte până în ultimele ei consecinţe. Această raţiune nu este raţiunea incertă a filosofiei profane, ci raţiunea sanctificată prin har şi credinţă, capabilă să îndrepte, să amelioreze şi să adâncească forţele raţiunii profane".³ Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful, după ce povesteşte odiseea neastâmpărului său intelectual prin toate sistemele de filosofie greacă, găsind, în fine, liman în academia gândirii creştine, face această declaraţie caracteristică: „astfel şi din această pricină (a convertirii la Hristos) am ajuns eu filosof".⁴ Sfântul Ioan Damaschin spune că „nimic nu-i mai preţios decât cunoaşterea, căci ea este lumina sufletului raţional. Contrariul ei, ignoranţa, este întuneric. După cum lipsa luminii este întuneric, tot aşa şi lipsa cunoaşterii înseamnă întunericul raţiunii. Ignoranţa este nota fiinţelor lipsite de raţiune".⁵ Sfântul Grigorie de Nazianz îşi face o plăcere rară şi o onoare de a fi studiat filosofia şi de a fi el însuşi filosof. În proza şi în versurile lui curge ca o lavă incandescentă toată tematica filosofică a vremii sale. Primul dintre cele cinci „Discursuri teologice" tratează exclusiv condiţiile