Noiunea de curaj este deseori asociat eroilor, modelelor n via i oamenilor care nu s-au temut de eec, acceptndu-l ca pe o necesitate

a succesului. Curajul nseamn determinare, nseamn evaluarea riscului i chiar sfidarea lui, atunci cnd neizbnda nu este o opiune. Sunt de acord cu afirmaia lui Livius Ciocrlie, c sentimentul nemplinirii se nate oridecte ori ne oprim naintea terminrii unei aciuni tensionate, deoarece cred c setea de cunoatere reprezint nsi esena psihologiei umane, iar oprirea sa de ctre raiune ne ofer doar un fals comfort. n primul rnd, datorit contientizrii c n rul timpului nu suntem nici mcar picturi de ap, vrem s ne cunoatem limitele, chiar dac aceast informaie cere sacrificii. A devenit o lege a firii omeneti faptul c satisfacia personal i are ca izvor un efort susinut i recunoscut, cu efecte vizibile i suntem nconjurai de exemple vii ale acestui principiu. Eroii triesc pentru oameni, iar oamenii triesc pentru eroi. Cei dinti sunt cei care vor s fie dirijori ai destinului colectiv, purtnd titluri de lupttori, doctori, profesori sau artiti, iar cei din urm i revars admiraia, spernd c ntr-o zi le va veni rndul pe podium. n al doilea rnd, este adevrat c suntem dirijai de un motor intern ce ne mpinge pe o singur direcie: nainte, iar din aceast cauz, lipsa finalitii duce la nemplinire i combustie interioar. Frica este un fals refugiu al raiunii, un mecanism ce frneaz, dar i distruge. Acest lucru l vedem adnc integrat n contiina colectiv ce a dat natere zicalelor precum Mai bine erou pentru o zi, dect la pentru o via. Lipsa de curaj este vzut ca pe un blestem, o boal a sufletului, fiind ns nevoie de un singur strop de curaj pentru a reface echilibrul. n concluzie, condiia uman atrn ntr-o balan unde curajul reprezint greutatea absolut, capabil s ncline braul spre satisfacie, iar frica este o entitate coroziv pentru suflet, ducnd la nemplinire.