P. 1
Agregate Pt Betoane Si Mortare

Agregate Pt Betoane Si Mortare

|Views: 116|Likes:
Published by Dan Covatariu

More info:

Published by: Dan Covatariu on May 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2012

pdf

text

original

AGREGATE PENTRU BETOANE SI MORTARE 1 GENERALITATI Agregatele sunt materiale granulare provenite din sfaramarea naturala sau artificiala

a rocilor sau obtinute prin alte procedee. Ele se utilizeaza la prepararea mortarelor si betoanelor precum si la alte lucrari de constructii. Principalul act normative referitor la aggregate este SR EN 13242-2003. La acesta se adauga normativele din seriile EN 932, EN 933, EN 1097, EN 1367 si EN 174 Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa, radiatie solara sau inghet. Nu se admit ca aggregate in mortare si betoane materialele provenite din roci feldspatice sau sistoase. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit la prepararea mortarelor si betoanelor. 2 CLASIFICAREA AGREGATELOR Exista mai multe criterii de clasificare: a) In functie de marimea granulelor: -provenite din sfaramarea naturala a rocilor (agregate de balastiera):  Nisip 0-8 mm  Pietris 8-63 mm  Piatra mare 63-125 mm  Ballast (amestec natural) 0-31,5 sau 0-63 mm - provenitedin sfaramarea artificiala a rocilor:  Filer 0-0,125 mm si nisip de concasare 0-8 mm  Piatra sparta 8-63 mm  Piatra sparta mare 63-125 mm b) In functie de natura lor avem: - agregateminerale - agregateorganice c) In functie de provenienta exista: - agregatenaturale (cele de mai sus) - agregateartificiale (obtinute prin tehnologii industriale)

12. D – cea mai mare dimensiune a ochiurilor sitei . 5. 31. 56.ρg<1200 kg/m3 (proiect EN 13055) . 31.cugranulozitate continua (comtin toate clasele de granulozitate sau sorturile – . 8. 16. 1. 45. Forma agregatelor Se studiaza prin indicele de aplatizare (conform EN 933-3/97). Se numeste subdimensiune materialul care trece prin sita minima si supradimensiune materialul care ramane pe sita maxima dintre cele utilizate pentru descrierea granulozitatii agregatului. Exiata trei posibile combinatii de site (cu ochiuri patrate):  seria de baza: 0. 8. Agregatele se trec prin gratare standardizate si rezulta % de treceri.ρg>1200 kg/m3 e) In functie de forma granulelor: . 6. 4. FL 35. 2. 14.2 (11). Se utilizeaza mai ales pentru aggregate grosiere.5.5 (32). 4.agregate poliedrice (de balastiera. Granulometria trebuie sa respecte conditiile din tabelul 2 din SR EN 13242/2003. nu sunt utilizabile in mortare si betoane de ciment) f) In functie de compozitia granulometrica se pot utiliza doua tipuri de agregate: .agregate aciculare (de concasare. 22. In tabelele 3 si 4 din acest normative sunt definite categoriile de tolerante pentru sortarea agregatelor grosiere (cu D/d > 2) – GTG. 2. 1. 8. a celor fine – GTF si a agregatelor amestec – GTA. 90 mm  seria de baza + seria 2: 0. 40. Se poate nota cu d/D (d – cea mai mica dimensiune a ochiurilor sitei -inferioare.agregateusoare . 16. GF(agregat fin) si GA (agregat amestec).6 (5). 4. de concasare – mai ales cele dublu concasate) . 10.4. FLDECLARAT sau FLNR(cand nu se solicita). 20. . Determinarea granulozitptii (claselor de granulozitate d/D) se face conform EN 933-1/97. 63. 63.agregate lamelare (de balastiera si uneori de concasare) . 80 mm. 63 mm  seria de baza + seria 1: 0. Indicele de aplatizare (intre ≤ 20% si >50%) este exprimat conform tabelului 5 din normative si este notat FL 20. 16.cugranulozitate discontinua (nu contin toate clasele de granulozitate pana la granula maxima a agregatului folosit) 3 CARACTERISTICI GEOMETRICE Se numeste sortare trecerea agregatelor printr-un set de site (ciururi) standardizate (vezi si EN 9332/98).d) In functie de densitatea in gramada in stare afanata si uscata exista: .5.3 (6). 1. 11.dupa denumirea mai veche) .agregategrele . Conform acestui tabel se definesc categoriile de agregate (notate G): GG (agregat grosier).superioare).5 (12). FL 50. 31. Se numeste clasa de granulozitate (sau granulara) agregatul care ramane intre doua site consecutive din seria standardizata. 2.

conform EN 1097-1/96. LA60. agregatele se impart – dupa coeficientul micro-DEVAL (MDE). conform tabelului 8 din normative. Procentul de particule sfaramate sau sparte din totalul particulelor rotunjite din agregatele grosiere se determina conform EN 933-5/98. 4 CARACTERISTICI FIZICE Rezistenta la fragmentare a agregatului grosier se determina prin coeficientul LOS ANGELES (conform EN 1097-2/98).A. C50/30. fin sau mixt (categoria este notata cu ″f″. LA25. SLNR). LA40.Se poate solicita si indicele de forma (conform EN 933-4/99). (Numarul de rotatii si viteza de rotire sunt standardizate). MDE DECLARAT si MDE NR (cand nu se solicita). SZ22.agregatele se impart in categorii conform cu tabelul 9 din normative. SL55. La cerere se pot studia eventualele efecte negative ale partilor fine (mai ales daca ele reprezinta peste 3% din masa). Rezistenta la fragmentare se poate determina si cu metoda prin impact (un ciocan cade de la o inaltime de 370 mm de 10 ori asupra probei). 5 CARACTERISTICI CHIMICE Caracteristicile chimice care se studiaza pentru agregate sunt (conform EN 1744-1/98):  cantitatea de sulfat solubil in acid (categorii notate cu AS). de exemplu: f2. In functie de coeficientii L. De exemplu: LA20. Se noteaza– conform tabelului 7 din normative – cu litera C si exista urmatoarele categorii: C90/3. Categoriile in care se impart agregatele conform incercarii prin impact se noteaza SZ. fDECLARAT. Urmeaza cernerea. Se exprima conform tabelului 6 din normative si se noteaza SL (SL20. Aparatul consta in 1-4 cilindrii orizontali care se pot roti. SZ38. C50/10. LA35. in mai multe categorii: MDE 20. SZ26. Tabelul 7 – SR EN 13242/2003 Fractiunea de masa de particule sfaramate sau zdrobite (%) 90-100 50-100 50-100 Valoarea declarata Nu se solicita Fractiunea de masa de particule total rotunjite (%) 0-3 0-10 0-30 0-50 0-70 Valoarea declarata Nu se solicita Categoria (C) C90/3 C50/10 C50/30 CNR/50 CNR/70 CDECLARAT CNR Continutul de parti fine pentru agregatul grosier. . Proba LA se realizeaza prin uzura agregatelor intr-un tambur rotitor. De exemplu: SZ18. SZ32. in preyenta a 11 bile din otel. SZ35. Rezistenta la uzura a agregatului grosier se determina cu aparatul micro-DEVAL. Alte caracteristici fizice care se mai determina sunt: densitatea granulelorsi absorbtia de apa (conform EN 1097-6/200). SL40. SLDECLARAT. LANR (nu se solicita). fNRcand nu se solicita. MDE 50. Urmeaza cernerea probei. f4. SZNR(cand nu se solicita incercarea). …etc. LA30. SZDECLARAT. In cilindrii se introduc agregatele si o cantitate de bile de otel cu diametrul de 10 mm. LA50. Urmeaza cernerea.Conform tabelului 11 din normative. MDE 25. LADECLARAT.

marcarea si etichetarea loturilor livrate catre consummator.  determinarea stabilitatii volumice ca diminuarea prin uscare (apropiata de determinarea anterioara a infoierii nisipului). Structura generala a acestor normative este asemanatoare cu SR EN 13242-2003. categoriile sunt notate cu WA. care altereaza stabilitatea si intarirea betonului. Standardul SR EN 13242/2003 prevede si metodologia de evaluare a conformitatii calitatii agregatelor. categoriile sunt notate cu F.  reyistent la inghet-dezghet (standarde EN 1367-1/99 si EN 1367-2/98).  impuritatile. In aceste normative mai sunt cerute. notarea si descrierea acestora. cantitatea totala de sulf (categoriile fiind notate cu S). Trebuie mentionate urmatoarele normative:  EN 12620/2003 – Agregate pentru betoane (este particularizat nisipul la domeniul 0-4 mm. .  absorbtia de apa (EN 1097-6/2000) ca proba legata si de rezistenta la inghet-dezghet. filerul este definit de limitele 0-0.125 mm si intre determinari apare si continul de elemente cochiliere). si incercari ca:  determinarea cantitatii de cloruri (la aggregate de origine marina!) sau de CaCO3. 6 DETERMINARI PRIVIND DURABILITATEA Se executa urmatoarele tipuri de determinari:  actiunea radiatiei solare asupra rocilor bazaltice (rezistenta SONNENBRAND. de la caz al caz. Apar mici diferente.  determinarea altor constituienti. EN 13673/01 si EN 1097-2/98.  EN 13043/2003 – Agregate pentru amestecuri bituminoase (mortare si betoane asfaltice). stabilitatea volumului si compozitiei zgurilor de furnal sau de otelarie.  EN 13139/2003 – Agregate pentru mortare.  EN 13055/2003 – Agregate usoare.  EN 13383-1/2003 – Anrocamente.  componentii solubili in apa. Φmax = 63 mm. de cele mai multe ori referitoare la valori numerice sau la anumite particularizari. 7 ALTE STANDARDE PENTRU AGREGATE Avand in vedere diversitatea domeniilor de utilizare aagregatelor s-a considerat necesara si realizarea unor standarde specifice domeniilor respective. notata SB). controlul productiei de aggregate.

a unor cenusi de termocentrala. betoane armate si precomprimate. tuburi de drenaj) ce pot fi utilizate in betoane ca inlocuitor de pietris. expandate): . . se obtine astfel fie o expandare.diatomitul – provenita din acumularea scheletelor diatomee (continut bogat in silice) b) Agregate usoare artificiale –reprezinta produse secundare industriale (zgura de furnal.  rezistentemecanice. . fie o granulare. la inghet. bogate in materiale combustibile.ρg < 600 kg/mc mijlocii .tuful vulcanic – format din depozite de cenusa vulcanica. fie sunt fabricate special (perlit. cimentate natural cu calcar si argila. cenusa de termocentrala).zgura de furnal – topita este racita brusc fie cu vapori de apa sub presiune sau cu aer umed prin introducere in bazine cu apa.Granulit – obtinut prin expandarea argilei expandabile (bogate in Fe2O3) prin incalzire la 11000C. Sunt utilizate la obtinerea de mortare si betoane usoare.dezghet si conductivitate termica mici. pentru betoane usoare portante si pentru.ρg< 600 kg/mc .Agloporitul – se obtine prin sintetizarea (incalzire prin presare) a unor sterile de la minele de carbune sau de la prepararea carbunilor. 8 AGREGATE MINERALE USOARE Se caracterizeaza prin:  densitate in gramada in stare afanata <1200 kg/m3. slefuire sau abraziune datorita pneurilor cu crampoane.ρg > 1200 kg/mc a) Agregate usoare naturale : provin din roci magmatice obtinute prin solidificarea magmei in prezenta vaporilor de apa : . cu proprietati termo si fonoizolatoare. . sparturi ceramice. Dupa densitatea in gramada in stare afanata se clasifica in: .Sparturile ceramice – sunt sfaramaturi de produse ceramice (caramizi. produsul se obtine sub forma de granule sferice cu suprafata vitrificata si structura poroasa.piatra ponce – obtinuta prin solidificarea magmei in prezenta vaporilor de apa sau gaze. tigle.ρg < 600 kg/mc .  structura poroasa si permeabilitate mare la apa.agregate foarte usoare . se livreaza pe sorturi si se utilizeaza la prepararea betoanelor usoare de umplutura. steril ars. . uzurp. determinarearezistentelor la fragmentare. . .600<ρg < 900 kg/mc .scoria bazaltica – obtinuta prin racirea brusca a magmei sau lavei vulcanice in prezenta vaporilor de apa. .

Acestea. si se utilizeaza ca agregat pentru mortarele si betoanele termoizolante. se prezinta sub forma de nisip cu granule sub 5 mm.Perlitul expandat – se obtine prin expandarea rocii perlit natural (roca vulcanica sticloasa cu un continut ridicat de alcalii si apa si cu structura stratificata lamelara sau fibroasa).. ampora. inainte de a fi folosite se mineralizeaza cu : clorura de calciu. 5 AGREGATE ORGANICE a) naturale – vegetale – deseuri ca : talas. b) Artificiale – obtinute prin expandarea compusilor macromoleculari tip stiropor. cu scopul evitarii degradarii prin putrezire si a maririi aderentei la pasta de ciment. sulfat de fier. deseuri de cauciuc. etc. coji de orez. hidroxid de calciu etc. rumegus. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->