Sunteți pe pagina 1din 12

Cuprins:

Capitolul 1.Evoluia euro..................................................................................................................3 Capitolul 2.Evoluia dolar................................................................................................................5 Capitolul 3.Euro versus Dolar..........................................................................................................6 Capitolul 4. Cateva prevederi pe termen lung..................................................................................8 Capitolul 5.Reaciile internaionale i cursul euro-dolar.............................................................9 Capitolul 6. Evoluia Euro-USD-Lei..............................................................................................10 Concluzii.........................................................................................................................................11 BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................12

Capitolul 1.Evoluia euro


Denumirea de "euro" a monedei unice europene a fost stabilita in decembrie 1995 la Madrid, intrarea ei in vigoare hotarndu-se a se face de la 1 ianuarie 19991. Data limita de introducere efectiva in circulatie a monedelor si bancnotelor euro s-a fixat ca fiind 1 iulie 2002. S-au insemnat atunci doua perioade: perioada 1 ianuarie 1999-1 ianuarie 2002, in care se urmarea reprezentarea monedelor nationale ale tarilor participante la UM in exprimari nezecimale pe piata monedei unice euro, aceasta avnd numai rol de moneda scripturala; si perioada 1 ianuarie 2002-1 iunie 2002, cnd euro a fost introdus pe piata sub forma de monede si bancnote si a coexistat cu monedele nationale ale statelor participante. De la 1 iulie 2002, euro a devenit moneda unica legata pe teritoriul Euroland. Drumul euro s-a dovedit destul de sinuos si cu multe opriri. In 1996, la Dublin, s-a urmarit controlarea evolutiei euro astfel inct sa fie respectat Pactul de Stabilitate, si clarificarea statutului legal si introducerii euro avea in vedere in special continuitatea contractelor si prevenirea speculatiilor pe perioada de tranzitie privind conversia monedelor nationale europene in sau din euro. Viitorul UEM si euro a ramas incert. Starea deriva din posibilitatile reduse ale unor state de a se conforma criteriilor de convergenta impuse. Primul pas pentru realizarea unui stadiu de integrare economica interstatala il constituie adoptarea unui set de politici economice si monetare extrem de riguroase. BCE va trebui sa faca fata problemelor tehnice ale tranzitiei spre moneda unica, in special celor legate de stabilirea ratei dobnzii cuvenite pentru adoptarea euro, mentinerea sub control a conflictelor dintre ministerele de Finante ale statelor membre si BCE etc. Se poate spune ca ideea crearii unei uniuni monetare europene are la baza doua motivatii principale. Una dintre acestea este cea pragmatica, legata de asigurarea cadrului necesar pentru functionarea in conditii optime a pietei unice interne, perfect armonizate, inlesnindu-se astfel libera circulatie a capitalurilor si armonizarea pietelor si sistemelor financiare. Cea de-a doua , determinarea economica, are ca pivot conceptul monetar care mizeaza pe rolul mobilitatii complete a factorilor de productie ca element de baza in absorbirea efectelor negative ale socurilor asimetrice.Pe aceste fundamente s-au concretizat att pledoaria pentru euro ct si
1

UE De la piata comuna la Moneda unica , Ion Ignat, Ed. Economica, Buc 2002

limitele acestei monede nou aparute, sau mai bine spus aducatoare de noutati pe pietele europene. Euro e sustinuta de ideile care au determinat inca de la inceput demararea procesului de tranzitie la o moneda unica europeana. Procesul a fost posibil pentru ca a plecat de la baze solide printre care se numara existenta unei structuri legale coerente pentru ca euro sa substituie monedele nationale si asigurarea simplitatii si accesibilitatii monedei unice pentru a crea un sentiment de credibilitate in rndul cetatenilor si la nivelul mediilor de afaceri. La acestea se adauga si realizarea eficienta a conversiei sub aspectul costurilor si al sigurantei procesului si asiguarea unui mecanism flexibil de ajustare voluntara pentru sectorul privat. De-a lungul timpului, pe parcursul aderarii celorlalte tari, in timp ce veniturile pe membru sarac al UE se vor recupera si UE se va extinde spre estul Europei centrale, euro va avea un domeniu al tranzactiilor mai mare ca dolarul. Importanta politicii monetare, planificarea pentru tarile UME poate fi greu subestimata. Nici o moneda nu a supravietuit ca o moneda internationala in conditiile unei rate ridicate a inflatiei. De-a lungul timpului tarile cu o moneda importanta au evitat influenta prin mentinerea continutului lor in aur sau argint. Daca autoritatile monetare vor face publice tintele si strategiile lor, piata si publicul critic isi vor putea exprima convingerea in legatura cu inflatia. Totusi nu putem spune ca politica BCE va fi mai transparenta dect cea a Rezervelor Federale. Din punct de vedere al politicii monetare, previziunile pentru euro sunt favorabile. Tatatul de la Maastricht este clar in ceea ce priveste stabilitatea preturilor ca tinta a politicii monetare. Cu toate ca sistemul european al Bancii Centrale poate si trebuie sa coopereze cu Uniunea Monetara pentru realizarea obiectivelor sale, acest lucru poate fi interzis, daca o asemenea asistenta va intra in conflict cu stabilitatea preturilor. . Problema este complicata de ramnerile in urma ale efectelor politicii monetare. Cazul cursului de schimb este foarte puternic pentru o economie deschisa mica situata lnga un mare si stabil vecin, cum ar fi Austria pentru Germania, dar nu att de puternic pentru UE - 11 ca un tot. Singura conditie tinta pentru UE - 11 ar fi putut fi dolarul american, o moneda cu o suprafata a tranzactiilor cu putin mai mare dect cea europeana.

.De-a lungul timpului statele (UK si SUA) au folosit controlul ca un instrument al politicii lor externe. Stabilitatea monedei depinde de politica monetara, iar aceasta de stabilitatea politica. Monedele internationale au fost intotdeauna legate de stat in perioada ascensiunii sale. Cnd un stat decade, la fel si stabilitatea monetara. Nu este o situatie favorabila pentru moneda unui stat daca acesta nu este indeajuns de puternic pentru a se apara impotriva dusmanilor dinauntru sau dinafara. Puterea decizionala a Comisiei Europene este foarte mica la Washington sau in capitala membrilor UE. Pna acum rareori UE a realizat o politica unitara. Problema ce deriva din slabiciunea statelor centrale din UE nu poate fi inlaturata. Trebuie evidentiata existenta unor factori puternici de atenuare. Sfrsitul Razboiului Rece si colapsul Uniunii Sovietice au inlaturat amenintarile periculoase aparute in anii razboiului la adresa securitatii europene. Uniunea Monetara este presupusa a fi irevocabila, dar acest lucru nu poate fi adevarat in conditiile unei crize economice violente. 2 Factorul de revenire. Monedele moderne difera de marile monede ale trecutului care erau in aur si argint. Aceste monede ar fi inregistrat o valoare de revenire daca statul decadea. Acest lucru nu este valabil pentru banii de hrtie. Pna la aparitia dolarului nu s-a inregistrat nici o moneda care sa cstige o semnificatie internationala.3

Capitolul 2.Evoluia dolar


Din 1666 pn n 1934 au existat apte mari puteri. Dar, n secolul 20, cu excepia Marii Britanii, nu a existat o alt superputere dect SUA celelalte crend un nou cadru. Lucrul s-a ntmplat cnd zona dolarului a devenit tot mai mare. Dolarul a devenit centrul sistemului i lumea a nceput s-i raporteze moneda sa la dolar . O dat cu Bretton Woods, n 1944, Sistemul Monetar Internaional era considerat ca mijloc de stabilire a egalitii ntre ri, dolarul SUA fiind utilizat ca unitate de msur. Acest sistem a deczut din dou motive.

Europa Monetara, SME,UEM, Moneda unica , MEME, Inst.European,1999 WWW.UE.RO

Un motiv este problema disciplinrii preurilor. Cu ct o superputere devine mai puternic cu att este mai tentat de a se extinde peste potenialul su monetar. Alte ri au devenit exasperate i, n 1970, au trecut la cursurile de schimb flotante. Mundell spune c aceste ri s-au gndit c s-ar putea elibera de dependena fa de dolar, dar au greit aa cum a greit i Milton Friedman cnd a prezis c regimul cursurilor de schimb flotante nu va necesita rezerve. rile au nevoie, azi, de ct mai multe reserve raportndu-ne la perioada cursurilor de schimb fixe. Principala rezerv pe care o utilizeaz este dolarul.

Capitolul 3.Euro versus Dolar


Multa vreme, aproape toata lumea a crezut ca dolarul este moneda principala, care fixeaza cursul celorlalte monede. O noua cercetare pune acest lucru sub semnul intrebarii. Pietele valutare sunt foarte volatile si nu reflecta neaparat principiile de baza. Lipsa de forta a monedei euro, imediat dupa lansarea acesteia, in 1999, nu a reflectat cresterea sau diferentele din ratele dobanzilor, ci mai curand nesiguranta pietei - atat fata de angajamentul statelor membre, cat si fata de credibilitatea politicilor noii Banci Centrale Europene. Forta dobandita mai tarziu de euro arata ca moneda a fost acceptata ca moneda globala, mai curand decat sa demonstreze o crestere mai performanta (chiar daca aceasta este exagerata acum de slabiciunea structurala a dolarului Un mod de a privi importanta monedelor este sa vedem in ce masura acestea sunt folosite ca puncte de referinta pentru alte tari. Lucrarile, privind regimul ratei de schimb, s-au concentrat pe clasificarea de facto a acestor regimuri. Ele au confirmat perceptia potrivit careia dolarul este mai interesant si mai larg folosit ca moneda de referinta decat euro. Carmen Reinhart si Kenneth Rogoff au listat 45 de tari (in afara de Statele Unite) care folosesc, isi stabilesc cursul valutar si isi coordoneaza moneda in functie de dolar in perioada 1999-2001. Prin comparatie, ei listeaza doar 29 de tari (din afara zonei euro) care au ca referinta moneda euro. In plus, 11 dintre tarile excluse din lista sunt, in mod clar, ancorate la dolar, fata de numai trei tari ancorate la euro. Eduardo Levy-Yeyati si Federico Sturzenegger listeaza 99 de tari care aveau dolarul ca moneda de referinta in 2000, incluzand 31 de tari fixate la dolar si 21 cu regimuri intermediare.

Ei listeaza si 17 tari din afara zonei euro ancorate la marca germana, incluzand sapte cu regimuri fixe si una cu regim variabil. In ceea ce privestefrancul francez, 19 tari il foloseau ca moneda de referinta, dintre care 15 aveau regimuri fixe si una regim variabil. Numai doua tari aveau ca referinta euro, dintre care una cu regim variabil. In total, studiul a gasit 52 de tari ancorate la dolar si 33 ancorate la marca, franc si euro. Raportul Anual asupra Reglementarilor si Restrictiilor Ratelor de Schimb al FMI pentru 2004 arata un echilibru mai puternic: 28 de tari ancorate la dolar si 24 ancorate la euro. O noua abordare. Cercetarea facuta de David Cobham, de la Universitatea HeriotWatt, aduce o noua abordare. Aceasta analizeaza tendintele ratelor de schimb, si nu pozitiile monetare declarate. Cercetarea foloseste trei masuri pentru tendintele ratelor de schimb, in anumite perioade. Perioada noiembrie 1998-iunie 2001 este caracterizata printr-o apreciere puternica a dolarului si o depreciere a euro. Iulie 2001-decembrie 2004 arata exact opusul (o apreciere puternica a euro si o depreciere a dolarului). Ianuarie 2005 - decembrie 2006 este o perioada de stabilitate - cursul euro/ dolar a fluctuat, dar a ajuns intr-un punct apropiat de cel de pornire. Mai multe tari sunt ancorate la euro, decat la dolar, potrivit rezultatelor cercetarii. Lucrurile nu se schimba pentru ancorele puternice si foarte puternice in perioadele luate in considerare, indiferent daca euro s-a apreciat sau nu. Daca excludem perioada 1999-2001, mai multe monede par sa fie ancore slabe pentru dolar, dar puternice si foarte puternice pentru euro. Diferenta dintre studiile anterioare si acesta nu este ca mai multe tari au euro ca moneda de referinta, ci ca mai putine sunt ancorate la dolar decat se credea. Ancorele stabile pot fi considerate acele monede care au ramas ancorate fie la euro, fie la dolar, atat in perioadele de apreciere, cat si in cele de depreciere (1999-2004).Ancore stabile pentru dolar. Acestea intra in doua categorii: tari mici din emisfera vestica si tari din Orientul Mijlociu. Principalele exceptii sunt China, Malaezia si (in categoria ancorelor slabe) India, Mexic si Vietnam. Ancore stabile pentru euro. Acestea se impart in trei grupuri: membrii UE, alte tari europene din apropierea UEsi tarile din CFA (zona francului african). Exceptiile sunt Noua Zeelanda si tarile din Zona Monetara Comuna din Sudul Africii (ancore slabe).

Previziuni. O concluzie secundara a cercetarii este ca tarile ancorate la dolar sunt mai dispuse sa-si schimbe politica decat cele ancorate la euro. In primul rand, doua tari ancorate puternic la dolar in 1999-2004 erau doar ancore slabe in 2005-20064. In final, proeminenta dolarului, ca moneda globala, ar putea fi amenintata. Euro a fost acceptat peste tot, iar forta si stabilitatea sa relative pot sustine o eventuala dominare.

Capitolul 4. Cateva prevederi pe termen lung


Robert Mundell i ndreapt atenia nu numai asupra trecutului i prezentului ci i asupra viitorului, respectiv secolul al XXI-lea. Dolarul, spune el, este moneda predominant n lume. Europa se lupt s ndeplineasc condiiile Tratatului de Maastricht pentru ncheierea de noi acorduri europene. Mundell apreciaz c dup 1999 vor fi necesari trei ani pentru a pune moneda la locul ei. Apoi, vor fi necesari ali apte-opt ani de sacrificii pentru ca rile s se adapteaze la noile proceduri impuse, dar n anul 2010 vom avea o moned european bine definit i acceptat. Continentul european, ca o ar, va avea un PIB (produs intern brut) mai mare, probabil, cu 10-15% dect SUA. Comunitatea european va produce o moned de importan internaional. Geografic, Europa este mai convenabil pentru fostele ri sovietice, Africa i Orientul Mijlociu dect SUA.. Dac aici se produce o scdere a preului aurului, trebuie s ne ateptm la inflaie; oamenii ncep s vnd titlurile de valoare crescnd rata dobnzii. Stocul aurului din lume se va menine ca un bun de rezerv viabil pentru o lung perioad de timp.Introducerea monedei euro, a spus Robert Mundell, va provoca dolarul i va fi poate cea mai important dezvoltare a Sistemului Monetar Internaional de cnd dolarul a nlocuit lira sterlin ca moned internaional dominant imediat dup terminarea Primului Rzboi Mondial. Ca i ali cercettori, Robert Mundell i pune ntrebarea: Va fi Sistemul Monetar Internaional mai mult sau mai puin instabil, dac se dovedete faptul c euro va provoca dolarul n sistem? Rspunsul dat de Mundell este legat de nelesul dat stabilitii. . Pentru analiza lui Mundell este important i realizarea unui istoric al nfiinrii

Uniunii Europene i al posibilitilor de expansiune a euro. 11 membri ai Uniunii Europene au intrat n Uniunea Monetar la 1 ianuarie 1999.

Robert A. Mundell si zonele monetare optime-Prof. univ. Al.Tasnadi, Lector univ. dr. Claudiu Doltu

Capitolul 5.Reaciile internaionale i cursul euro-dolar


S nu credem c o schimbare, aa cum promite s fie euro, va lsa <alte lucruri constante>, spune Mundell. Singura constant este legea schimbrii, guvernat de concuren i de interesul propriu. Dup ce va fi lansat, moneda euro va fi adoptat, aa cum am mai afirmat, de cei patru membri rmai. Cnd acest lucru se va ntmpla, greutatea blocului euro o va depi pe cea a dolarului. Ar fi o iluzie s presupunem c expansiunea suprafeei euro nu va provoca expansiunea suprafeei dolarului. Oricare ar fi forma suprafeei monetare, un lucru este sigur: euro-dolarul va deveni o chestiune important pentru Europa, SUA i restul lumii. Trecerea de la dolar la euro va crea ameninarea unui euro n cretere i un dezastru cu implicaii considerabile asupra competitivitii i omajului n Europa. Alternativa unui euro n cdere va produce izbucnirea inflaiei ce ar necesita adoptarea de politici deflaioniste. Ar fi o mare greeal s credem c natura apropiat a celor trei mari blocuri va face cursurile de schimb mai puin importante ori c raportul dolar-euro poate fi ignorat. Obiectivul cel mai urgent pentru manageri va fi cursul euro-dolar. Pe parcursul trecerii omenirii de la unilateralism monetar la bilateralism monetar, coordonarea politic va deveni tot mai important. n condiiile unilateralismului, alte ri erau libere s fixeze sau s schimbe monedele cu dolarul, cu o neglijare a cursului de schimb din partea SUA. Acest lucru nu va mai fi posibil cu euro, deoarece dac este cerut intervenia, aceasta trebuie s fie cooperant. n vederea unei perioade de tranziie de la dolar la dolar+euro, aezate pe baze egale, este necesar dezvoltarea unei infrastructuri capabil s rezolve problemele. Managementul internaional al ratei euro-dolar nu va fi uor. Mundell crede ntr-o evoluie favorabil a euro. Aceast moned are dou avantaje, n opinia sa: un domeniu mare al tranzaciilor i o cultur a stabilitii promovat pe lng Banca Central European dinFrankfurt. Iniial, UE-11 va fi mai mic dect suprafaa dolarului, spune Mundell, dar cu introducerea altor membri, pe parcurs ce UE se va extinde i rile srace i revin, suprafaa euro va fi, eventual, mai mare dect cea a dolarului. Euro are i dou slbiciuni: nu este sprijinit de un stat central i nu are o valoare de revenire. ntr-o lume instabil, aceste slbiciuni ar fi fatale, dar conjunctura actual e pe departe instabil. Dac NATO supravieuiete ntr-o lume post-euro, stabilitatea n deceniul urmtor ar trebui asigurat 9

la fel ca n ultimele decenii spune Mundell. Fiind asigurat de rezerve monetare substaniale aleUE, echipa NATO va reui s nlture slbiciunea guvernului central al UE.

Capitolul 6. Evoluia Euro-USD-Lei


n continuare este prezentat sub forma de tabel evolutia euro, dolar, lei la cursurile medii ale anuiilor 1998-2006 si de asemenea si cursurile medii lunare din anul 2006

10

Evolutia euro dolar in perioada 1 ianuarie 1996 pana in 15 noiembrie 20075

Concluzii
Furnizndu-se o coordonare politic n vederea integrrii i rezolvndu-se conflicte importante deconcepie i naionalism, euro ar trebui s nlture dolarul concluzioneaz Mundell.

www.kappa.ro

11

BIBLIOGRAFIE
1.Robert A Mundell si zonele monetare optime-Prof.Univ Al.Tasnadi, Lector Univ.dr.Claudiu Doltu 2.Economie Mondiala Ion Ignat , Spiridon Pralea ,Ed.Sedcom Libris 2006 3.UE, De la piata comuna la Moneda Unica , Ion Ignat ,Ed. Economica, Buc 2002 4.Europa Monetara, SME,UEM,Moneda unica, MEME Inst.European,1999

BIBLIOGRAFIE VIRTUALA
www.kappa.ro www.ase.ro www.UE.ro

12