Muntii Carpati

Atractii Turistice Marea Neagra Delta Dunarii Muntii Romaniei Orase Medievale Castele & Fortificatii Maramures Manastiri Statiuni Balneo Atractii unice

Prezentare generala
Cu dispunere circulara, inchid in mijlocul lor un podis inalt de 400-600 m, cu aspect deluros, marginit de un lant de depresiuni. Carpatii au altitudini ce depasesc adesea 2.000 m, iar la varfurile principale au peste 2.500 m. La exterior, Carpatii sunt inconjurati de culmi subcarpatice si dealuri. Comparativ cu alte lanturi muntoase, Carpatii au o masivitate mai redusa datorita multiplelor vai transversale ce ii fragmenteaza, a depresiunilor si culoarelor depresionare. Culmile au, in general, aspect rotunjit si chiar netezit. In muntii inalti apar insa creste ascutite, relieful prezentand trasaturi alpine. Carpatii poarta urmele glaciatiunii pleistocene, circurile, vaile si lacurile glaciare sporind frumusetea peisajului muntos. Varietatea litologica (de roca) determina si ea o mare varietate si o spectaculozitate a reliefului carpatic. Cele trei mari unitati carpatice aflate pe teritoriul Romaniei sunt: Carpatii Orientali (Rasariteni), Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali. sus

Carpatii Orientali

Carpatii Orientali - de la granita de nord si pana la Valea Prahovei sunt caracterizati prin existenta a trei siruri paralele de munti, cu directia aproximativa nord-sud, care includ depresiuni bine populate, cum sunt cele din Maramures. Carpatii Meridionali Carpatii Meridionali sunt cei mai inalti si mai masivi din intregul lant al Carpatilor romanesti. Datorita trasaturilor reliefului, ei mai sunt numiti Alpii Transilvaniei si se intind de la Valea Prahovei, in est, pana la culoarul Timis-Cerna, in vest. Lungimea totala a acestora este de circa 300 km, iar latimea oscileaza intre 22/-5 km. Carpatii Occidentali Carpatii Occidentali includ doua grupe distincte: Muntii Banatului, respectiv Muntii Apuseni. Principala deosebire o constituie aspectul celor doua zone, determinat de altitudinea maxima care este de 1.447 m (Piatra Goznei din Muntii Semenic) in Banat, respectiv 1.849 m (Curcubata Mare din Muntii Bihor) in Apuseni. In cadrul Banatului, cea mai spectaculoasa zona o constituie Muntii Aninei, datorita carstului foarte dezvoltat: Cheile Carasului, Cheile Nerei, pestera Popovat, pestera Buhui, respectiv pestera Comarnic. sus

Recomandari turistice montane

Carpatii Meridionali, zona Muntii Fagarasului: aua Podragului-aua Caprei, Vrful Moldoveanu-Brdet prin Znoaga, Slatina-Portia Vitei, aua Scrii-aua Suru, Cabana Brcaciu-Lacul Avrig, Lacul Vidraru-aua Caprei, Arpau de Jos - Blea Cascad, Blea Lac Blea Cascad prin V.Doamnei Carpatii Occidentali, zona Muntii Vladeasa: aua Vrtop-Groapa Ruginoasa, Cetile Ponorului , Petera Scrioara , Petera Urilor, Pestera Vartop, target="_blank"Petera Mgura, Petera Meziad, Petera Vadu Criului , Circuitul Someului Cald, Lacul Fntnelelor, Lacul Drgan sus

Tururi virtuale
Lacul Bolboci

Activitati montane
Traditiile si legea permit oricui accesul in muntii Romaniei. Puteti deci sa va plimbati si sa faceti escalade oriunde doriti, atat vara cat si iarna. Muntii Carpati constituie un spatiu relaxant unde veti trai experiente de neuitat.

Posibilitati avantajoase de practicare a schiului. In timpul iernii, atractia majora o constituie schiul. Poiana Brasov este cea mai renumita statiune (exista un grup de statiuni) si este situata la 13 kilometri (8 mile) de orasul Brasov. In Poiana Brasov exista hoteluri gen chalet si vile dotate cu bucatarii pe care le puteti folosi. Exista partii de schi bine ingrijite avand lungimi de pana la 4500 de metri.

Gradul lor de dificultate variaza de la dificil la usor. Majoritatea monitorilor de schi vorbesc engleza, germana sau franceza. Viata de noapte este intensa, existand numeroase baruri, discoteci, spectacole folclorice si cabarete. In aceeasi zona a Carpatilor sudici se afla Sinaia, statiune montana datand din 1870 si avand partii de schi si o partie de bob, Predeal, care are 15 partii si Busteni unde in timpul verii se practica alpinismul. Exista numeroase statiuni mai mici: Paltinis, langa Sibiu, Secu, Valiug, Trei Ape si Crivaia in Banat in zona Muntilor Semenic, Durau, langa legendarul masiv Ceahlau in Carpatii Orientali si Borsa in Maramures. Durata normala a sezonului de schi este din decembrie pana in martie. Distractii estivale In timpul verii, telefericele din statiunile de iarna transporta excursionistii. De asemenea, se poate calari, pescui si se pot face plimbari in canoe.

In timpul verii muntii sunt ai dumneavoastra. Ii puteti explora dupa pofta inimii. Exista numeroase campinguri iar traseele turistice sunt bine marcate. Arbori si flori salbatice Pantele mai joase sunt acoperite de paduri de fag si de stejar de o mare frumusete. In zonele mai inalte sunt pasuni iar apoi urmeaza zona alpina la peste 1700 de metri (5576 picioare). Datorita lipsei pesticidelor, pajistile din zonele inalte sunt acoperite la inceputul verii de o multime de flori salbatice. Pe aceste inaltimi veti intalni cu siguranta ciobani ale caror oi sunt tinute in stane. Acestia produc branza din lapte. sus

Zona turistica Gutai

Zona Gutai cuprinde muntii dintre depresiunile Oas, Baia-Mare, Cavnic si Maramures pana la pasul Neteda si are o suprafata in jur de 1300 km patrati.

Potentialul turistic este impus de mai multe elemente oferite de relief, izvoare minerale, vegetatie dar si de conditiile climatice favorabile odihnei, sporturilor de iarna si tratamente. In relief se impun cateva forme ce starnesc un mare interes turistic cum ar fi: creasta Cocosului din nordul masivului Gutai, un imens zid de andezide inalt de cc.70 m considerat ca rest dintr-un aparat vulcanic, turnurile din Ignis (piatra Dracului), sfinxul din Oas, platourile vulcanice ce ating dimensiuni foarte mari in partea nordica a masivului Ignis; Cheile Tatarului sector ingust pe vaile Brazilor si Runcu. Pentru turism prezenta mare insemnatate mai multe lacuri naturale si antropice, numeroase izvoare cu apa minerala sau pentru cura balneara. Masivul Gutai este incojurat din trei parti de depresiuni, ceea ce accesul in masiv se face relativ usor. Pe versantul sudic se gasesc principalele amenajari turistice din care se poate porni catre munte. Din depresiunea Maramures accesul poate fi realizat din localitatile Sigetul Marmatiei, Sapanta, sat Sugatag Desesti si ocna Sugatag. Echipamentul turistic este reprezentat din diverse drumuri forestiere, cateva poteci cu marcaje turistice si multe cabane aflate in vecinatatea celor mai importante obiective turistice. Activitatile turistice imbraca forme variate cum ar fi drumetii si odihna, recreere in statiunile Izvoarele si Mogosa, practicarea sporturillor de iarna pe versantii celor doua statiuni. sus

Zona turistica Muntii Barsei

Zona muntilor Barsei cuprinde doua masive montane importante din punct de vedere turistic si anume Postavarul si Piatra Mare separata de defileul Timis. Zona se caracterizeaza prin numeroase obiective naturale si printr-o accesibilitate usoara cu un inalat grad de echipare turistica. Muntii Postavarul si Piatra Mare sunt asezati in partea central sudica a Carpatilor de curbura componenta sudica a Carpatilor Orientali. Sunt localizati in depresiunea Brasovului deasupra careia se inalta cu peste 1000 m si versantul nordic al masivului Bucegi. Relieful reprezinta elementul major in structura potentialului turistic el fiind suportat material al desfasurarii activitatilor turistice. Inaltimile cele mai mari sunt in partea sudica vf. Piatra Mare 1845 m si culmile secundare Piatra Mica 1611 m, Gatul Chibei 1640 m. Pentru masivul Piatra Mare principalele cai de circulatie sunt situate in lungul vaii Timisului, latura nordica a masivului este marginita de drumul national DN1A, care strabate orasul Sacele si se indreapta spre Valenii de munte prin pasul Bratocea. Echipamentul turistic cuprinde turism balneoclimateric, turismul climateric pentru odihna si agrement, turismul pentru sporturi de iarna, turism scolar in statiunile Poaiana Brasov. Alpinismul este o forma a turismului montan practicat de o categorie restransa de persoane cu aptitudini fizice deosebite si special antrenate; in Postavarul se gasesc trei astfel de trasee iar in Piatra Mare unul. sus

Zona turistica Muntii Ciucas

Muntii Ciucas fac parte din Carpatii de Curbura si o pozitie centrala, sunt cei mai inalti si au intensa activitate turistica datorita concentrarii intr-un spatiu mic a numeroase obiective turistice. Se desfasoara intre vaile Doftana, Teleajen, Buzau superior si Tarlung, vai in lungul carora se inscriu drumurile principale ce asigura accesibilitatea in masiv atat din sudul cat si din centrul tarii. Principalele puncte de plecare in drumetii sunt: cabana Babarunca si pasul Brotocea pentru sectorul central vestic, in nord accesul se realizeaza prin mai multe drumuri forestiere ce pornesc in lungul raurilor de la Obarsia Buzaului la intorsura Buzaului. Potentialul turistic este completat de cele doua manastiri din Cheia (initial o biserica din lemn din 1770 ce se afla la poalele culmii Balaban care a ars) si manastirea Suzana de la 1740 initial fiind construita din lemn apoi refacuta in 1830. Echipamentul turistic este reprezentat de o retea de poteci marcate, case de odihna, tabara de odihna pentru copii, statiuni climaterice. Formele de turism sunt variate si se impun prin drumetii la cabanele Babarunca, muntele Rosu si manastirea Suzana, alpinism ce se practica in special pe culmea Gropsoarele - Zaganul, turism, odihna. sus

Zona turistica Ceahlau

Muntii Ceahlau constituie una dintre cele mai bine conturate unitati naturale din Carpatii Orientali, care se impune in masivele vecine print-un peisaj aparte ceea ce-i confera o valoare turistica deosebita. De aceea a fost numit foarte des regele Carpatilor, Farul Moldovei, Nestemata Carpatilor. Muntii Ceahlau sunt incadrati de vai largi si adanci (Bistricioara, Bistrita si Bicaz) ce se separa de masivele vecine alcatuite din sisturi cristaline sau din flis gresos. De-a lungul vailor se poate ajunge in diferite puncte ce se pot realiza pe drumuri forestiere sau poteci turistice marcate, ascensiuni la varfurile principale sau la diverse alte obiective turistice.

Ceahlaul este alcatuit din roci sedimentare avand o patura de 600 m grosime de conglomerate calcaroase sub care se afla strate de gresii, marne. Relieful este componentul principal ce asigura varietatea in peisaj si da obiective turistice cu un peisaj aparte. Ceahlaul se remarca printr-un sector inalt la peste 1500 m.. Din punct de vedere turistic masivul Ceahlau intruneste cateva caracteristici:

altitudinea dominanta fata de muntii vecini ce ofera un larg orizont peste Carpatii Orientali incat de pe culmea masivului Ceahlau se pot vedea muntii Rarau, Calimani, Hasmas, iar spre est se poate vedea podisul Moldovei.

dantelaria de piatra a abrupturilor ce marginesc platoul superior pozitia radiara a culmilor ce ajuta foarte mult turistul in orientare concentarea celor mai atractive obiective turistice pe un spatiu restrans ce faciliteaza vizitarea masivului intr-un timp scurt

Ca forme de turism in muntii Ceahlau se pot practica drumetii la sfarsit de saptamana, drumetii cu traseu de vara ce cuprinde o mare parte a platoului, sporturi de iarna ce se practica in apropierea statiunii Durau, alpinism si odihna in cadrul statiunii Durau. sus

Zona turistica Rarau - Giumalau

Masivele Rarau - Giumalau constituie o zona turistica de mare importanta in cadrul Carpatilor Orientali fiind formata din doua masive stans legate a caror importanta pentru turism deriva din urmatoarele aspecte:

varietatea peisajelor naturale impuse de relief si vegetatie; accesibilitatea determinata de prezenta culoreloe de vale ce incadreaza cele doua masive montane. Aici se gasesc doua centre turistice de mare insemnatate ce se afla la periferie (Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei) ce constituie puncte de plecare pentru principalele fluxuri de turisti. Muntii Rarau Giumalau fac parte din Muntii Bucovinei fiind situati in nordul Carpatilor Orientali in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei. Masivul Giumalau se afla la vest de izvorul Giumalau si Chiril, este alcatuit din roci cristaline (sisturi cristaline), in structura orografica e impune o culme centrala cu desfasurare NV - SE corespunzatoare alineamentului de roci cu rezistenta cea mai mare si care au altitudini mai mari de 1400 m. In partea centrala se afla varful Giumalau (1857 m) din care se desprind spre nord - vest si sud interfluvii plate secundare in lungul carora apar poduri netede la 1000 - 1200 m si 1350 -1450 m. Ele se termina spre Vaile Bistritei si Putna prin versanti su panta mare. Cele mai insemnate obiective turistice din acest masiv sunt: creasta centrala sectorul dintre varfurile Chili, Giumalau, Poiana Giungilor au o bogata vegetatie subalpina (afin si ienupar) cu numeroase puncte de belvedere asupra unei mari parti din Carpati. stancile, versantii abrupti si ingustarile (cheile) de pe Valea Bistritei intre localitatea Rusca si Cheile Zugreni; vaile inguste cu repezisuri frecvente rezervatia forestiera din bazinul Putnei (padure seculara de molid), pastravarii Relieful ofera cele mai variate obiective turistice. Zonele cele mai frecvent cautate sunt:

Pietrele Doamnei - ce ofera un relief ruiniform alcatuit dintr-un ansamblu de turnuri din calcare mezozoice incrustate cu corali si amoniti cu inaltimi de la sub 10 m la peste 70 m incojurat de o masa de grohotisuri ce au dimensiuni variabile. Ele sunt rezultate prin fragmentare (inghet - dezghet) a unui varf calcaros. Aici se gasesc numeroase trasee de alpinism. asemanatoare cu Pietrele Doamnei doar cu dimensiuni mult mai mici sunt Pietrele Buhei, rezervatie geologica si geomorfologica situata pe valea izvorului alb martor calcaros de eroziune cu suprafata de 2 ha. Varful Rarau este renumit pentru abrupturi si panorama larg deschisa; Varful Popchii Raraului, Piatra Soimului - cu reilef de turnuri, rezervatie geologica si Piatra Zimbrului un imens perete abrupt in calcare. Cheile Moara Dracului format din calcare si dolomite Cheile au o lungime de 60 -70 m o latime medie de 4 - 5 m, pereti inalti si numeroase surplombe. Pestera cu Lilieci - de pe fundul unui aven cu dimensiuni mari este situata la aproximativ 1 km nord de Piertrele Doamnei ; Cheile Bistritei de la Zugreni este format din cc. 1,5 km de vale ingusta cu versanti abrupti. Aici se gasesc o serie de stanci cu forme ciudate cum ar fi: Coltul Acrii, Piatra lui Osman, Grindul Puscate, Rapa Scara, Stanca Coifului.

O importanta deosebita pentru turism o are schitul Rarau mutat la finele secolului XVIII -lea, cand Bucovina a fost ocupata de austrieci de pe versantul nordic pe cel sudic. Echipamentul turistic din cele doua masive este alcatuit dintr-o retea de poteci cu marcaje turistice ce urca din Vaile Moldova si Bistrita spre Varfurile Giumalau si Rarau. Pe calea ferata accesul se face pe traseul Suceava - Vatra Dornei. sus

Zona turistica Muntii Rodnei

Muntii Rodnei constituie cea mai importanta zona turistica montana din nordul Carpatilor Orientali, atat datorita dimensiunilor (cc. 1300 km patrati, peste 45 km de la est la vest si 25 km de la nord la sud). Muntii Rodnei se desfasoara in Valea Salauta, Pasul Setref (825 m) in vest si Pasul Rotunda (1271 m) in est. Depresiunea Maramures Pasul Prislop (1416 m) si Bistita Aurie in nord si Somesul Mare in sud - est. Acesul in asezarile de la baza muntilor constituie importante puncte de plecare in drumetii. Statiunea blaneoclimaterica Sangeorz Bai si orasul Borsa au un rol deosebit in derularea activitatilor turistice din acesti munti.

Muntii Rodnei au cea mai complexa alcatuire geologica din Carpatii Orientali, predominand rocile cristaline la care se asociaza roci sedimentare si roci vulcanice, fiecare din acestea impunand anumite trasaturi in relief si peisaj. Relieful ofera cele mai numeroase elemente de interes turistic si creeaza cele mai variate peisaje. Astfel in structura orografica a Muntilor Rodeni se impun: o culme principala care se desfasoara din Pasul Setref si pana in Pasul Rotunda in lungul ei se afla varfurile cu inaltimile cele mai mari (Batrana 1710 m; Gropulor 2063 m; Buhaiescu Mare 2119 m; Cormaia 2033 m; Negoiasa Mare 2041 m; Galati 2048 m; Gargalau 2159 m; Omul 2134 m; Cisa 2036 m; Ineu 2279 m; Ineut 2223 m), acoperite de pajisti alpine fiecare constituind puncte de belvedere. Fauna este bogata in specii unele ocrotite cum ar fi: capra neagra, ursul, agvila de stanca, rasul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, altele de interes ginegetic. In apele repezi traiesc pastravul, lipanul, si boisteanul. Aici exista pastravarii si numeroase cabane de vanatoare pe aproape toate vaile principale. Alte componente naturale cu valoare deosebita in peisaj il constituie lacurile. In aceasta zona exista 23 de lacuri a caror cuveta are origine glaciara. Cele mai extinse sunt circurile Pietrosu, Buhaiescu (cel mai adand 5,2 m), Repede, Negoiescu. O importanta deosebita o au si apele minerale, cele mai insemnate sunt cele din localitatile Parva, Sangeorz Bai, Rodna, Valea Vinului, Anies, Borsa, Zavoaiele Borcutului. Pentru cura balneara se folosesc cele de la Sangeorz Bai si Valea Vinului. Accesul in Muntii Rodnei se face pe liniile de cale ferata Suceava Nord - Cluj Napoca.

Echipamentul turistic din Muntii Rodnei este format din: poteci cu marcaje ce se ansambleaza intr-un sistem care are ca ax culmea principala (din Pasul Setref in Pasul Rotunda), din care coboara trasee spre depresiunea Maramures sau pe vaile Somesului Mare si Salauta. la periferie se gaseste complexul turistic Borsa statiune climaterica locala Valea Vinului (715 m), cabana Farmecul Padurii, de pe raul Cormaia, cabana Puzdrele (1540 m), mai multe cabane forestiere, case de vanatoare si refugii. Exista amenajari pentru schi in jurul satului Fantana si in Caldarea Negoiescului ce au ca baza cabana Puzdra. in asezarile de la periferia muntilor se practica si turismul legat de manifestarile etno folclorice importante. Se adauga turismul de odihna si agrement din statiunile balneoclimatirice. sus

Zona turistica Oas

Zona turistica Oas, desi mica ca suprafata este foarte bine conturata. Aceasta include depresiunea Oas si muntii care o inconjoara (Oas in vest si Ignis in vest). Se afla situata la 30 km de SatuMare si la 60 km de Baia-Mare, orase de unde provin principalele grupuri de turisti locali sau in tranzit.

Depresiunea Oas de natura tectono-vulcano-eroziva este alcatuita dintr-un ses central sudic la 200-400 m si un ansamblu de platouri pienmontane periferice. Este strabatuta de raurile Tur si Talna care reprezinta lunci extinse, iar in cadrul muntilor Oas defilee scurte dar extrem de pitoresti. Muntii Oas in nord si in vest si muntii Ignis in sud-est si est, ei sunt formati din culmi la cc 400 si 800 m si respectiv 700 si 1200 m (vf. Pietroasa 1200 m), varfuri mici platouri vulcanice in alcatuirea carora intra indeosebi andezite, riolite si dacite. sus Obiective turistice naturale:

depresiunea luata ca intreg si magurile vulcanice bine impadurite ale Oasului; culmile vestice ale muntilor Ignis pe vaile carora exista poteci turistice unele cu marcaje, spre vf. Pietroasa sau spre Sfinxul din Oas; lacul de la Calinesti pe malurile carora sunt o serie de amenajari pentru turisti inclusiv un han;

izvoarele minerale din majoritatea asezarilor: Bixat, Valea Mariei si Puturoasa.

Obiective social-culturale:

Negresti - Oas care si-a obtinut statul urban in anul 1974 si are ca obiectiv turistic principal muzeul Tarii Oasului. Acesta are sectii de arheologie si etnografie, colectie de arta si arhitectura culturala, costume si ceramica. Exista o sectie in aer liber ce concentreaza constructii specifice Oaslui. Bixat - statiune balneoclimaterica locala ce este situata in nord - vestul depresiunii, existand trei izvoare minerale, o colectie de arta populara, case specifice, parc de agrement, amenajari pentru odihna si tratament. Vama este un insemnat centru traditional de olarit, in estul localitatii se afla complexul Valea Mariei avand ca agrement izvoare, cabane, han, camping, padure de gorun, ceva mai departe spre sud se afla Baile Puturoasa unde se gasesc izvoare sulfuroase. Huta Certeze asezare veche cu multe case specifice zonei, izvoare minerale; Pasul Huta sau Cires este situat in nord la trecerea spre Maramures unde se afla Hanul Sambra Oilor loc de organizare in prima duminica din luna mai a unei traditionale nedei cu participari ale reprezentatilor din mai multe zone etno-folclorice (Codru, Oas, Maramures), aici pastrandu-se traditiile obiceiurile si porturile populare. Se remarca urmatoarele obiceiuri: stigarea peste sat, vegelul, jocurile cu masti, instrutatul boului, faclii si sanzaiene, etc... sus

Zona turistica - Podisul Moldovei

Provincia turistica Podisul Moldovei

Provincia turistica Podisul Moldovei se desfasoara in estul Romaniei cuprinzand regiuni de dealuri, podis si depresiuni in care specificul este dat de elemetele istorice si de cultura (ruine de cetati medievale, biserici apartinand diferitelor epoci si stiluri, edificii din secolul XVIII - XIX, numeroase muzee, etc..) si prin peisajele caracteristice anumitor regiuni: podgorii si livezi renumite. In zona podisului Moldovei se contureaza doua zone turistice complexe ce au ca centre polarizatoare Suceava si Iasi, in rest sunt centre turistice cu o mai mica importanta (Barlad, Vaslui, Husi).

Busteni
Busteni

Busteni este o statiune montana n nordul judetului Prahova, Muntenia, n centrul Romniei. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Muntilor Bucegi, care au altitudinea maxima de 2500 m. Trasee turistice cu plecare din Busteni: - Busteni - Cabana Piatra Arsa prin Valea Urlatorilor 4 - 4 ore, triunghi albastru - Busteni - Babele - Pestera prin Valea Jepilor 5 - 5 ore - traseu recomandat doar turistilor bine antrenati si echipati,pana la caderea zapeziilor - Busteni - Varful Omu prin Valea Cerbului 5 6 ore, banda galbena - Busteni - Varful Omu prin Poiana

Izvoarelor 6 7 ore, banda rosie - Busteni Cabana Alpin - Pichetul Rosu 3 - 3 ore , triunghi rosu - Busteni - Cascada Urlatoarea 1 - 1 , marcaj punct albastru - Busteni - Cabana Gura Dihamului - Cabana Diham 2 ore, drum carosabil si poteca,marcaj triunghi albastru. - Busteni - Plaiul Munticelu - Poiana Costilei - Valea Cerbului - Cabana Omu 6 - 7 ore, traseu accesibil vara;marcaj triunghi rosu si banda galbena. - Busteni - Poiana Costilei - Pichetul Rosu Cabana Malaiesti 4 ore, traseu accesibil vara, iarna numai alpinistilor si schiorilor avansati, marcaj triunghi rosu - Busteni - Cantonul Jepi - Cabana Piatra Arsa 3 ore, traseu accesibil vara, marcaj triunghi albastru obiective turistice att n Busteni: - Casa scriitorului Cezar Petrescu- construita

n 1918 (arhitectura traditionala). - Castelul Cantacuzino - construit in anul 1910 de catre Gheorghe Cantacuzino; - Biserica Domneasca - construita n anul 1889, ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, se remarca prin arhitectura deosebita, dotarile interioare (icoanele din interior sunt originale fiind pictate Gheorghe Tatarascu) si vechimea sa. - Casa Romno-Franceza. - Monumentul "Ultima Grenada" - a fost ridicat n anul 1928 si dedicat eroului "Caporal Vasile Musat". Ct si n exterior: - Monumente naturale: Cascada Urlatoarea, Babele, Sfinxul, Grupul Batrnilor etc. - Rezervatii naturale: Parcul National Bucegi, Poiana Crucii, Babele etc. Busteni

Busteni
Busteni este o statiune montana n nordul judetului Prahova, Muntenia, n centrul Romniei. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Muntilor Bucegi, care au altitudinea maxima de 2500 m. Trasee turistice cu plecare din Busteni: - Busteni - Cabana Piatra Arsa prin Valea Urlatorilor 4 - 4 ore, triunghi albastru - Busteni - Babele - Pestera prin Valea Jepilor 5 - 5 ore - traseu recomandat doar turistilor bine antrenati si echipati,pana la caderea zapeziilor - Busteni - Varful Omu prin Valea Cerbului 5 6 ore, banda galbena - Busteni - Varful Omu prin Poiana Izvoarelor 6 7 ore, banda rosie - Busteni Cabana Alpin - Pichetul Rosu 3 - 3 ore , triunghi rosu - Busteni - Cascada Urlatoarea 1 - 1 , marcaj punct albastru - Busteni - Cabana Gura Dihamului - Cabana Diham 2 ore, drum carosabil si poteca,marcaj triunghi albastru. - Busteni - Plaiul Munticelu - Poiana Costilei - Valea Cerbului - Cabana Omu 6 - 7 ore, traseu accesibil vara;marcaj triunghi rosu si banda galbena. - Busteni - Poiana Costilei - Pichetul Rosu - Cabana Malaiesti 4 ore, traseu accesibil vara, iarna numai alpinistilor si schiorilor avansati, marcaj triunghi rosu - Busteni - Cantonul Jepi - Cabana Piatra Arsa 3 ore, traseu accesibil vara, marcaj triunghi albastru obiective turistice att n Busteni: - Casa scriitorului Cezar Petrescu- construita n 1918 (arhitectura traditionala). - Castelul Cantacuzino - construit in anul 1910 de catre Gheorghe Cantacuzino; - Biserica Domneasca - construita n anul 1889, ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, se remarca prin arhitectura deosebita, dotarile interioare (icoanele din interior sunt originale fiind pictate Gheorghe Tatarascu) si vechimea sa. - Casa Romno-Franceza. - Monumentul "Ultima Grenada" - a fost ridicat n anul 1928 si dedicat eroului "Caporal Vasile Musat".

Ct si n exterior: - Monumente naturale: Cascada Urlatoarea, Babele, Sfinxul, Grupul Batrnilor etc. - Rezervatii naturale: Parcul National Bucegi, Poiana Crucii, Babele etc.

Poiana Brasov
Poiana Brasov este o statiune pentru sporturile de iarna din Romnia, fiind o atractie turistica de renume international, si un cartier al municipiului Brasov. Ea dispune de 12 prtii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri si restaurante. Cazarea este asigurata n hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, n Poiana se afla o statie de ambulanta si una de politie precum si un oficiu postal. Statiunea este de asemenea recomandata pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15oC.

Predeal
Predeal este un oras n judetul Brasov, Transilvania, Romnia. Este orasul situat la cea mai mare altitudine n Romnia (1.060 m).La Predeal a murit William,printul Albaniei. Predealul este asezat pe Valea Prahovei, lnga trecatoarea cu acelasi nume din Carpatii Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, pe cea mai importanta trecatoare ntre Muntenia si Transilvania, n acelasi timp una din legaturile dintre Budapesta, capitala Ungariei, si Bucuresti, capitala Romniei. Prin Predeal trece Drumul National DN1 si o cale ferata electrificata pe doua sensuri. Orasul este delimitat de 5 masive: Postavarul, Piatra Mare, Bucegi, Baiului si Fetifoi. n trecut, aici a fost granita ntre Imperiul Austro-Ungar si Romnia. n timpul primului Razboi Mondial n acesta zona s-au dat lupte grele. n prezent, Predealul este cunoscut mai ales iarna datorita telescaunului si teleschiurilor de care dispune oferind posibilitatea de a schia pe 5 prtii.

Sinaia
Sinaia este un oras n Romnia, situat la poalele muntilor Bucegi si cunoscut mai ales datorita importantei sale turistice. Aici se afla si Castelul Peles, fosta resedinta de vara a regelui Carol I. Sinaia se afla n judetul Prahova, la circa 60 km nord-vest de Ploiesti si la 50 km sud de Brasov. Amplasat ntr-o zona muntoasa pe valea rului Prahova, altitudinea orasului variaza ntre 767m si 860m. Beneficiind de un cadru natural pitoresc, Sinaia are statut de statiune turistica si balneo-climaterica.

Azuga
Azuga este un oras in judetul Prahova, Muntenia, Romania, cu o populatie de peste 5.000 locuitori. Se situeaza in Valea Prahovei, la confluenta cu raul Azuga, la poalele Muntilor Bucegi si Muntilor Baiului, in vecinatatea culmilor Sorica si Cazacu. Este o statiune climaterica si turistica importanta. Fiind situata la poalele muntilor Bucegi, Azuga este o statiune climaterica si se poate mandri cu prima partie de schi din Romania omologata de F.I.S. (Federatia Internationala de Ski) - partia Sorica. Din acest motiv, dar si datorita investitiilor masive in infrastructura de turism care au avut loc in ultima perioada, Azuga s-a dezvoltat in una din cele mai mari statiuni de schi din tara. Partiile din Azuga: 1)Sorica: lungime 2100 m, dificultate medie, diferenta de nivel de 561 m, instalatie de iluminat nocturn si tunuri de zapada pentru 700 m, 2)Cazacu: lungime 1920 m, dificultate medie, diferenta de nivel 530 m; 3)Cazacu varianta: lungime - 400 m, dificultate medie, dispune de zapada artificiala. 4)Cazacu bretea: lungime 715,54m ,diferenta de nivel 163,21 m 5)Sorica Sud - lungime 770 m, usoara, 6)La Stana - lungime 910 m, usoara, Alte partii de schi fond si randonee, precum si un traseu de snowboard, situate in vecinatatea partiei Cazacu, insumeaza 10 km. Azuga dispune de o telegondola inaugurata la sfarsitul anului 2007 care ofera acces de punctul superior catre toate partiile din statiune. Exista de asemenea si instalatii de teleschi, miniteleschi si babyschi.

Comarnic
In zona de contact a Garbovei cu Subcarpatii, unde Prahova soarbe undele vaii lui Bogdan, spre nord, ale Saarului si Beliei la sud, se desfasoara Comarnicul. Vatra orasului se inscrie pe ambele maluri ale Prahovei, ocupand terasa de lunca, si pe cea inalta, puternic fragmentata, precum si sectoarele de versant. Catre vest, dar mai ales catre est, zona se largeste luand aspectul unei forme depresionare, ocupand fragmentele de terasa la inaltimi de peste 70 m.

Orasul se ridica pe verticala intre 600 si 700 m, dar gospodariile izolate urca, ici-colo, la peste 1000 m. Privita de pe rama dealurilor avand culmi domoale, din partea estica si vestica, dar mai ales din nord, depresiunea este inconjurata de codrii verzi de stejar, fag si brad. Natura a fost darnica cu acest tinut, conditiile climatice, favorizand mai ales dezvoltarea vegetatiei forestiere si a pajistilor. Pozitia matematica determinata de coordonatele de 2542 longitudine estica si 4515 latitudine nordica au facut sa apara si sa se dezvolte in valea de sus a Prahovei, la iesirea acesteia dintre munti, Comarnicul de astazi.

Situat in plina zona de interferenta carpato-subcarpatica, intre Sinaia (la nord), Breaza (la sud), Secaria (la est), si Talea (la vest), la o departare de 108 km de capitala tarii, Comarnicul a capatat o fizionomie aparte rezultata din varietatea peisajului si a resurselor mediului, a ocupatiilor, obiceiurilor si imbracamintei. Expusa razelor solare tot timpul anului, adapostita de munti si dealuri, depresiunea Comarnic ofera un climat lipsit de umiditate si vanturi, cu un echilibru specific treptei Subcarpatilor. Temeperaturile anuale inregistreaza valori cuprinse aproximativ intre +8 si +10C, pe vai si +8 la +9C pe inaltimi, iar precipitatiile ating 600-800 ml annual, avand mers regulat cu minimul in februarie si maximul in maiiunie Reteaua hidrografica de pe teritoriul orasului este tributara raului Prahova, care-l strabate de la nord la sud pe o lungime de mai bine de 6 km. Chiar in extremitatea nordica Prahova primeste, paraul Valea lui Bogdan care-I formeaza hotarul cu Sinaia. Ceva mai la sud, nu departe de castelul domnitorului Gheorghe Bibescu, raul primeste paraul Floreiul. Intre cei doi afluenti s-a dezvoltat, in timp, un sat, azi cartier al orasului, caruia I s-a spus Posada. In aval, Prahova mai primeste paraul Cernica, Batraioara, Belia si Saaru.

Poiana Tapului
Statiune situata pe Valea Prahovei, nu dispune de partie de schi insa este foarte indragita de turisti datorita mirificelor peisaje montane. Din Poiana Tapului pleaca mai multe trasee in Muntii Bucegi, unde veti intalni culmi semete, poteci trecand peste trepte si praguri glaciare, prin grohotisuri si jnepenisuri.

Aflati in Poiana Tapului puteti vizita in imediata apropiere obiective ca: - Muzeul Peles, - Muzeul Pelisor, - Manastirea Sinaia, - Crucea Eroilor Neamului, - Manastirea Caraiman, - Casa Memoriala Cezar Petrescu si altele.

Cornu
Cornu este o comuna in judetul Prahova, Muntenia, Romania. Resedinta comunei este localitatea Cornu de Jos. Asezata in nord-vestul judetului Prahova, pe valea de mijloc a raului omonim, nu departe de locul unde masivul Garbova isi da mana cu Subcarpatii curburii externe, comuna Cornu se invecineaza cu: BreazaNistoresti, la nord, cu Campina, la sud, cu Voila, la est si cu Breaza-Podul Vadului la vest, aflandu-se la o departare de 90 km - nord de capitala tarii si la 70 km - sud de municipiul Brasov. De sus, din varful Sinoiului, de la altitudinea de 740,2 m, atat cat masoara acesta, poti cuprinde cu privirea intreaga panorama a comunei Cornu si a imprejurimilor sale. Tot aici este si locul de unde poti constata cu usurinta cum raurile care-i scalda marginile - Campinita, la est si sud, Prahova - la vest, Valea Rea si Balita - de la est la vest - i-au modelat terasa pe care s-a infiripat, in timp, asezarea cu nume latinesc, dandu-i o forma aproape triunchiulara, cu pante abrupte la nord si est, si domoale in rest.

Rasnov
Orasul Rasnov este situat in judetul Brasov, in sud-vestul Depresiunii Brasov, la 15 km de municipiul Brasov, pe cursul raului Ghimbasel, la 650 m altitudine. Denumita Rosenau de catre sasii din Depresiunea Brasov si Barcarozsny de catre maghiari, in prezent localitatea Rasnov are aproximativ 16000 locuitori.

Urmele de locuire de pe teritoriul orasului indica prezenta unei asezari dacice ce purta numele de Cumidava iar mai tarziu se pare ca a existat aici si un castru roman de mari dimensiuni (114x110m). Sapaturile arheologice au scos la iveala in interiorul castrului fragmente de ziduri, fragmente de terra sigilata si o figurina din lut care o reprezinta pe Venera.

Prima mentionare documentara a Rasnovului dateaza insa din 1331 sub numele de Rosnou, mai tarziu in 1343 apare cu numele de Rosnov. Alte denumiri care apar in documente sunt Rasnov si Villa Rosarum. In 1427 Sigismund de Luxemburg acorda asezarii dreptul de a tine targuri. Cu timpul asezarea capata o importanta semnificativa fiind al doilea targ ca marime din tara Barsei. Apar breslele dintre care cele mai importante sunt cele ale strungarilor in lemn si a tesatorilor. In 1600 dupa lupta de la Miraslau, Mihai Viteazul impreuna cu familia sa, se retrage o perioada la Rasnov numind asezarea "un oras al domniei mele".

Insa nu intotdeuna viata locuitorilor a fost usoara in Rasnov, dat fiind faptul ca se afla pe drumul ce lega tara Barsei de Pasul Bran adesea hoardele turce si tatare invadau asezarea si distrugeau tot ce rasnovenii au construit. Asa s-a hotarat construirea Cetatii Rasnov - simbol al Rasnovului si principala atractie turistica din oras.

In prezent orasul este atragator atat prin prezenta obiectivelor turistice proprii (Cetatea Rasnovului, bisericile, Cheile Rasnovului) cat si prin obiectivele turistice si zonele turistice din imediata apropiere: Poiana Brasov, Paraul Rece, Muntii Piatra Craiului, Pasul Bran.

Fagaras
Localitatea Fagaras , cu cetatea sa multiseculara, a fost mult timp centrul politico-administrativ al tinutului, ca resedinta de district pana in 1886, de comitat intre 1886 si 1918 si apoi resedinta de judet intre 1918 si 1950, polarizand intreaga viata economica, social-politica si culturala a zonei. in anul 1968, o data cu noua reorganizare administrativ-teritoriala, fostul judet Fagaras devine parte componenta a actualului judet Brasov, resedinta judetului fiind trecuta municipiului Brasov.

Din punct de vedere demografic, Fagaras se situeaza in prezent pe locul doi intre celelalte localitati urbane ale judetului, numarul populatiei inregistrand o crestere apreciabila pana in 1990. Dupa aceasta data, se poate observa un oarecare regres, in principal datorita scaderii ratei natalitatii si plecarilor din localitate. Se poate constata gradul ridicat de urbanizare a Fagarasului si densitatea locuitorilor (117 locuitori / 100 kmp), municipiul reprezentand 7,11% din populatia totala a judetului si 9,2% din cea urbana.

Cel mai important curs de apa din zona este raul Olt, care la nivelul municipiului Fagaras are un debit de 49 in3 / sec. Multimea afluentilor din stanga ai Oltului determina aproape dublarea debitului marelui rau pe cursul sau fagarasean (au existat situatii in care s-au format viituri ce au provocat inundarea vailor acestor rauri precum si a luncii Oltului).

Tara Fagarasului a constituit din cele mai vechi timpuri, alaturi de Tara Barsei, o zona de refugiu in fata dusmanului, datorita pozitiei sale geografice favorabile. Aflata pe rand in componenta Tarii Romanesti (regasim apanajele Fagarasului si Almasului in marele titlu voievodal al lui Mircea cel Batran) si sub stapanirea regilor Ungariei, stravechiul teritoriu romanesc revine la patria-mama o data cu Marea Unire de la 1 decembrie 1918.

Straja
Straja este o statiune montana din Carpati, situata in apropierea municipiului Lupeni. Statiunea montana Straja se afla in Judetul Hunedoara la o altitudine de 1440 m. Straja a fost declarata statiune montana doar tarziu in 2001. Complexul turistic Straja cuprinde peste 300 de cabane si 7 partii

de ski amenajate. Pentru a ajunge in statiunea Straja pot fi urmate mai multe trasee, insa turistii care vor sa viziteze complexul turistic vor trebui sa ajunga in primul rand in municipiul Lupeni. Cu masina se poate ajunge dinspre Petrosani, pe un drum national. Drumul de la Petrosani la Lupeni dureaza in jur de o jumatate de ora. Cu trenul se poate ajunge pana in Lupeni, turistii pot folosi una dintre cele 2 gari importante ale Lupeniului. Din Lupeni mai sunt aproximativ 3 km pana la telescaun sau aproximativ 10 km pana in complexul turistic Straja. Drumul pana in statiunea Straja este asfaltat, insa iarna nu este recomandat sa urcati cu o masina care nu este echipata de iarna, drumul fiind destul de greoi.

Lepsa
Situata pe DN 2D la circa 75 km de orasul Focsani, de-a lungul riului Putna, intr-o zona de un pitoresc coplesitor, localitatea LEPSA incearca sa devina un pivot al turismului romanesc. Veche asezare de padurari si crescatori de animale, fructificind avantajele zonei montane in care este amplasata, aceasta localitate a cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimii ani. S-au constuit adevarate cartiere de case de vacanta printre care si pensiuni turistice si agroturistice. Asezata in inima muntilor si dealurilor vrancene, Lepsa este o oaza de liniste si frumusete, un loc unde turistul revine mereu pentru a se intalni cu natura si pentru a se regasi pe sine. Drumetii in salbaticia Cheilor Tisitei, refacere si odihna pe malurile Putnei, intr-un peisaj mirific, sau regasirea pacii sufletesti la Manastirea Lepsa sunt cateva dintre placerile unei vacante minunate pe care o puteti petrece la Lepsa. Una dintre principalele atractii ale zonei atat pe timp de vara, cat si in sezonul rece este rezervatia naturala Cheile Tisitei. Aici, paraul Tisita a sapat o vale adanca intre Tisaru Mare si magura Rapa Caprei, formand aceste chei de o deosebita frumusete. Rezervatia naturala, aflata la 850 de metri altitudine, masoara 4, 5 kilometri lungime, fiind una dintre cele mai mari zone protejate de pe teritoriul Vrancei. Daca vizitati rezervatia, cu putin noroc puteti intalni pe versantii stancosi cateva capre negre, specie ocrotita prin lege. Tot aici traieste si o pasare de dimensiuni mici, denumita fluturasul de stanca. Pe teritoriul rezervatiei traiesc si alte animale salbatice, printre care si ursi, insa pe acestia nu si-ar dori sa ii intalneasca de aproape nici un turist. Indiferent in ce perioada a anului veniti la Lepsa, puteti intra macar cateva minute in mica bisericuta a Manastirii Lepsa. Amplasata intr-un cadru natural deosebit de pitoresc si ingrijita cu multa dragoste de maicute, Manastirea Lepsa este unul dintre cele mai vechi asezaminte spirituale din spatiul vrancean. Manastirea, care poarta hramul "Nasterea Maicii Domnului", a fost initial ridicata in anul 1789 de localnici pe locul primit ca danie "de batranul Grigorie Gherman din Tulnici". Daramata in 1927 si refacuta din lemn in 1936, aceasta manastire a fost reinfiintata dupa anul 1989. La cativa kilometri de Lepsa se afla Cascada Putnei, o rezervatie naturala in miniatura. Aici ajungeti

coborand pe niste scari de piatra protejate cu balustrade. Cascada are circa 80 de metri lungime, iar apa se strange intr-un lac cu o adancime de aproximativ 12 metri.

eahlau
Masivul Ceahlau este unul din muntii cu cea mai mare importanta turistica din Carpatii Orientali. Este situat pe teritoriul judetului Neamt, la mica distanta de orasul Bicaz si de lacul Izvorul Muntelui. La circa 900 de m altitudine se afla statiunea turistica Durau. Ceahlaul are doua varfuri cu inaltimi foarte apropiate: Ocolasul Mare (1907 m) si Toaca (1904 m). Masivul Ceahlau face parte din Carpatii Orientali, grupa Carpatilor Moldo-Transilvani si este cel mai inalt din Muntii Bistritei. Este strabatut de paralela 47 grade latitudine nordica si de meridianul 25 grade longitudine estica. Drept limite are: la nord, Valea Bistricioarei, la est lacul Izvorul Muntelui, la sud Valea Bicazului, iar la vest vaile Bistrelor si a Pinticului. Masivul Ceahlau se afla in zona temperat-moderat continentala in cadrul careia sunt diferentiate doua etaje determinate de altitudine si anume: - tinutul climatic al muntilor inalti - tinutul climatic al muntilor mijlocii Temperatura medie anuala este de 0,7 grade C pe varful Toaca si 7,2 grade C la poalele muntelui. Valorile maxime sunt inregistrate in luna iulie, cand temperatura medie se situeaza in jurul valorii de 18 grade C, iar valorile minime in ianuarie, cand se inregistreaza o temperatura medie de -3 grade C. In zonele inalte numarul zilelor de inghet ajunge la 200, acest fenomen putand aparea chiar si vara. Nebulozitatea atinge cote maxime in anotimpul rece si primavara, din cauza faptului ca Vf. Toaca are inaltimi ce se apropie de zona de formare a norilor. Numarul zilelor senine creste in intervalul iunieoctombrie si atinge maximul in octombrie. Media anuala a precipitatiilor este de peste 700 mm, din care 60-75% in lunile de primavara si vara. Pot aparea precipitatii sub forma de zapada in orice luna a anului. Un alt aspect important este ceata, care apare foarte des de-a lungul anului (70%)

Muntele Mic
La circa 22 km de Caransebes, spre est, pitoreasca sosea DJ 608A, ce trece prin satele Zervesti, TurnuRuieni si Borlova, ajunge la statia de teleferic din Valea Craiu (altitudine 773 m), de unde un mijloc de transport pe cablu, tip telescaun, cu o lungime de 3492 m (cel mai lung traseu din tara) si o diferenta de nivel de 799 m, permite o urcare rapida pe Muntele Mic. De aici, accesul in statiune poate fi facut si pe

un drum recent asfaltat (octombrie 2006) de circa 13 km. Unitatea geografica a Muntilor Tarcu, din care face parte si Masivul Muntele Mic, ocupa regiunea de nord-vest a Carpatilor Meridionali. Limitele Muntilor Tarcu sunt Valea Timisului si a Bistrei, Valea Raului Rece (Hideg) si Raului Ses, continuat de Raul Mare. Relieful existent in acest tinut este in general muntos, dar printr-o trecere treptata de la campie la piscurile inalte. Crestetul usor bombat al Masivului Muntele Mic, care atinge altitudinea de 1806 m, face foarte usoara ascensiunea pe acest munte. Pentru amatorii de peisaje alpin-stancoase, Masivul Tarcu si traseul pana la Varful Tarcu (2190 m) ofera peisaje splendide, panoramice, greu de uitat de catre orice excursionist. in vaile glaciare, prin retragerea ghetarilor, de multe ori se intalnesc lacuri glaciare, care completeaza peisajul pitoresc al acestor locuri. in turism, in general, o importanta deosebita o are starea vremii, care poate alunga sau atrage potentialii turisti. Din acest punct de vedere, zona Muntele Mic este privilegiata, fiind una din zonele din tara unde zapada tine chiar si 6 luni pe an. Precipitatiile masive venite din nord-vest, precum si temperaturile scazute, inregistrate pe timp de iarna, fac posibila practicarea sporturilor de iarna, din luna noiembrie, pana in luna mai. Grosimea stratului de zapada, iarna, este in medie de 1 metru. Partiile de schi au pante, atat pentru incepatori, cat si pentru avansati. Actualmente se schiaza pe trei partii, botezate de turisti Valea Soarelui (nivel usor, cca. 1700 m lungime), Caldare (nivel mediu, peste 600 m) si Sub Teleschi (nivel greu, cca. 1400 m), urcarea facandu-se cu doua schilifturi moderne, mai nou existand si o instalatie de nocturna.

Cheia
Cheia este o statiune montana situata la 60 km nord de Ploiesti pe DN1A, in judetul Prahova, Muntenia, Romania.

Geografic, se afla pe Valea Teleajenului, intr-o mica depresiune strajuita de Culmea Bratocea cu Varful Ciucas la nord, Culmea Zaganu cu Varful Gropsoarele la est si Muntele Babes-Bobu la vest, in Masivul Ciucas din Carpatii Orientali. in apropierea satului se afla Manastirea Cheia.

Ranca
Statiunea Ranca , este situata in jud. Gorj , la 18 km de orasul Novaci pe DN 67C , accesul facandu-se numai cu autovehicule . Statiunea Ranca ( altitudine 1650 m ) situata pe versantul sudic al Muntilor Parang dispune de un potential turistic si sportiv deosebit fiind considerata centrul drumetiilor din Parang : drumetii montane , recreere si odihna , practicarea sporturilor de iarna din luna septembrie si pana in luna mai . Atractii turistice precum lacuri glaciare : Rosiile , Calcescu , Mija , Lacul Verde , piscurile Parangului precum Carja , Mandra , Stoienita , Setea Mare , Mohorul , Varful Papusa , Parangul Mare , lacurile de acumulare Vidra , Petrimanul si Galbenul din complexul hidrotehnic Lotru , padurile de stejari , mesteceni , brazi si frasini , aerul ozonat , cele doua partii de ski amplasate pe Muntele Cornesu , multe

si diversificate trasee turistice ,...fac din aceasta statiune o destinatie deosebit de cautata de turisti la sfarsit de saptamana sau in concediu !

Paltinis
Statiune Paltinis este o statiune turistica cu carcater permanent, situata la 32 km sud-vest de Sibiu. Amplasata la o altitudinea de 1442 m intr-o padure de conifere in Muntii Cindrel, statiunea Paltinis a fost intemeiata de Societatea Carpatina Transilvana in ultimul deceniu al secolului XIX. Din nucleul initial de vile statiunea conserva Casa turistilor (1894), Casa medicilor (1895) si Sala Monaco (1898), toate declarate monumente istorice. In anul 1902 statiunea Paltinis a fost legata de Sibiu printr-o sosea care strabate un cadru natural de o frumusete deosebita. Climatul montan, cu aerul ozonat, recomanda statiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benigna. Un important obiectiv turistic in statiune il constituie Schitul, o biserica de lemn ridicata in deceniul 3 al secolului XX unde se afla mormantul filozofului Constantin Noica. Casa memoriala C. Noica, unde filozoful si-a trait ultimii ani de viata, este de asemenea un punct de interes. Paltinisul este punct de pornire pentru multe trasee turistice in Muntii Cindrel si Muntii Lotrului iar partia de schi de pe Muntele Oncesti dispune de telescaun, teleschi si baby-lift. Statiunea dispune de vile, hoteluri, restaurante, baruri un club si o biblioteca.

Voineasa
Voineasa este o localitate montana din nordul judetului Valcea, la aproximativ 80 km de municipiul Ramnicu Valcea (resedinta judetului), situata pe valea raului Lotru, in sudul muntilor cu acelasi nume, la o altitudine de 600-800 metri. Climatul localitatii este tipic depresiunilor intramontane, cu veri racoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 14C), ierni reci (temperatura medie a lunii ianuarie este de -7C) si precipitatii anuale de aproximativ 800 mm. In comuna Voineasa functioneaza o statiune climaterica si de odihna de interes general cu functionare permanenta. Principalul factor natural de cura il reprezinta climatul tonic, cu aer curat, lipsit de praf si alergeni si ionizarea accentuata a atmosferei, datorata padurilor de conifere care inconjoara localitatea. Statiunea este recomandata atat pentru odihna, cat si pentru tratarea asteniilor nervoase, a starilor de

debilitate, de surmenaj fizic si intelectual, a anemiilor secundare, a bolilor aparatului locomotor si ale cailor respiratorii, dispunand de o baza de tratament moderna si bine utilata. Cazarea se face in hoteluri si vile moderne. Pentru petrecerea placuta a timpului, statiunea mai dispune si de terenuri de tenis, baschet si handbal, sala de spectacole de teatru si cinema. Din Voineasa, pornesc diverse trasee turistice catre Cataractele Lotrului, padurea rezervatiei naturale Latorita, hidrocentrala de la Ciunget si lacul de acumulare Vidra (pe raul Lotru). Pe raurile din zona se poate practica pescuitul pastravului.

Detalii Borsa

situata in Muntii Rodnei, pe Valea Viseului, la circa 100 km de Bistrita si 130 km de Baia Mare; amplasata la altitudinea de 850 m; are un climat tonic - stimulant, cu aer curat, lipsit de praf si alergeni, recomandata pentru odihna sau pentru practicarea turismului montan; exista mai multe partii de schi, cea mai cunoscuta este partia Runc-Stiol, cu o lungime de 2.000 m si o diferenta de nivel de 500 m, dotata cu telescaun; aici este si cea mai lunga trambulina naturala din Europa - 90 m; sezonul alb dureaza din decembrie pana in aprilie; pe timp de vara este loc de plecare in traseele din Parcul National Muntii Rodnei; dispune in permanenta de centru de informare turistica si servicii de salvamont.

http://www.skytrip.ro/borsa-din-judetul-maramures-ob-873.html