-' l

I . De prea multe ori am vtrzutmila r5t{cindu_se. Noi instr. cerce guvernamoamenii,am invtrtatstrprivim in inimile loi nu,acordamgrija noastr5deiit celor demni de atentie. * s-a Kenlz sa am mil5 f;attr rlnile osrentarivece ffimintI ininiite de asa l"^T-"-il_ol, cum d retuz morgilorji muiibunzilor _ $i $tiu penru ce. A fopt-o_weme,in tinerelea mea, ctnd imi era miH de ceryetor-i;i rlnile lor, cind pUteampentruei Umeduitori de sl cumparamleacuri- caravanele aduceau imi dintr_oinsultr uxglente c! amestecde aur, care refecqlu pielea deasuora rtrnii deschise. Am fdcut aceasta pinl in ,fra il;re'a; il!"t+ cI jineau la duhoareator ci ii uo f* ,rr, .r"il_", surpnnszgiriindu-se minjindu-se bllegar, asemenea cu acelora Ei care lngrasa pamintul pentru a_i extrafe seva intreasd. isi aratau cu mlnclrie unul altuia putreziciunea,f{lindulse cir ofrandeleprimite, fiindc5cel ce'ciftiea ceimai mutt esaiain pJopll-r ochi pe marelepreot caresluieSte celui mai frumos lool. Nu pnmeau str-lconsultepe medicirl meu decit in soe_ r?np. c4 ;-an-crul il va surpriirdeprin pestilentasi dimbn_ lor slunrletul agitauciotul ca pentiu a bcupa niai'mult loc -!i-qi m lume.-Si primeau ingrijirile_cape un oma'giu,oferindu_qi membreli abluliunilor'ca're-i flata1u;Ce indaia insa ce rarii era.- vrndecat, se regtrseau lipsili de important{. ne_ maihrtrnind nimic din Ei iryiqi, iirutili, qi incr'cau st?6irrL acel^ulcercare trlia in el Impodobiti din nou cu putreziciunea lor. mindri si El]-l-oltl retuau. drumul caravanelorcu klgerul in mini, cerslno numeledumnezeului murdar. ln lor A fost o weme, de asemenea, cind imi era miltr de morti. 9reaeamcA acela pe care_lsacrificamin deqertse cufunda lntr-o sing.urtrtate deznddljduitl,f6rtra_miOi inca seami d nu e)(srasmgurAutepentrucei ce mor. Am vtrzutinsl esoistul sau.avrul,-cel carestrigaatit de tare impotriva oric{r6i soo_ uen, rralndu-siultimeleclipe gi rugind Strfie.strinsiln juiul lui ob\nuilii dasei,impltiidulj" b""l*ril;^sile cu o echitare crcpretultoare, cum imparti unor copii iucdrii inutile. asa care _ Am vazut ranitul bicisnic,-cel ai fi'urlat dupf,aiutor

RAO International Publishing CompgnyS.A. P.O. Box 37-198Bucuregti, ROMANIA ANTOINE DE SAINT-EXUPERY Cindelle Copyright@ GALLIMARD, L948 '- Tout droits rdservs Traducere din limba francezi $ERBAN FLOREA Edi,tiaa ll-a Copyright @ 1993 b,vRAO InternationalPublishing CompanyS.A pentru versiunealn limba romAni Coperta colecliei DONE STAN CRISTIAN BADESCU Pecopene -{-FRO\YMUS BOSCH,E n/uhr in dieHdlle August1993 ISBN 973-96203-7-x

aia imponanfileritiu G-'"Fi !n.preajma _ , .unui pericol tntr-adevir firtr speranle, lovit sa'respingedin partea celorJ

ffililllir
Saint-Exupdry '1e i-ar dactri se plrea cI aceasta fi pus pe -=-:rlnce asistenttr. r-rrari--cii in pericol.Pream{iim o asemenea Eu sai abnegalie. i-m? n-am g{sif in ea decit un sdmn discret de dispreg Lam rizur Decel ce-siimparte Dlosca. atunci cind deiase usuc{ la soare.sau merihdelb,atuirci cind, dup[ o foameteindelunin sad. ele nu-i mai sint de folos. Si faceaceasta primul rind c{ nu le mai simte nev<iiaqi, plin de o rbgal{ ignofontru ranttr.lasScelorlalti acestos de ros. }\m vdzut femeiplinglndu-i pe rlzboinicii cizuli. Dar noi sintem cei care le-am inselat ! I-ai vezut weodattrpe suDrarietuitori intorcindu-sea'casa mindri si zsomotosisi aOucind mohrteacelorlalti ci! Deo cautiunea iiscilui acc,lpiat.moarte p anreo desciiuci inspaiftintatoare, fiindcit li s-ar fi putuf intimpla si lor ? Chiai si eu, in tinereteame4 iubeam aceasrda'ureciua lovituriloi de sabie primite oe lttii. Ve Cel lAleamcu tovartrsiimei morti si cu teribila lor desperare. ales de moarte irisa,vominduJqisingeleqi tinindd-qi mtrruntaiele in min[, este singurul iare diescoileia adevdrul- qi anume,cl nu'exisU o droare a morlii. Propriul stru trup ii pare de-acumun instrument zadarnic,care a incetat de a-l mai servisi oe care-larunc6.Un tiuo ciooirtit. careaDarein toat{ sldbici^unqr DacI acestuitr^up sbte,muribundul sa. ii^e nu vedein aceasta decit un nou prileide a-i fi sete,prilej de care ar trebui str fie izbtrvit. Devin inutile toate bunurile ce sweau la a impodobi, a hrdni, a cinsti aceasd carne pe jumeBte strlinlicare nu mai e decit proprietate domestictr, asmenea mtrsaruluileeatde ttrrusulstru. Atunci inEepeagonla,car6 nu estedecit cl5tinarea unei constiinte. soli'te si- umpluttr mereu de valurile memoriei. Ele'rin 'qi i'leaca,'intocinai ca fluxul qi refluxul, ducind gi aducindiina'gini,cioburi de amintiri, frinduri ale tuturorvocilor auzite. Revin, sc{ldind din nou algele inimii qi reinviind duimii Echin6aiul instrpregtrteste refirzul struhotCritor,inima se edleste.mar&a si aniinfiritd sale se intorc la Dumnezeu. Odigui. am vezut 6ameni fugind de moarte, temindu-sede qr confruntarea ea Dar pe cel e moarenu l-am vtrzutniciodatl inspeiminur Penru ce.decl i-ascompdtimi ? De ce mi-aspierdetimpul, plineindu-le sfinitul ? Am^cunoscutDreabine perfectiuhea inoriitor. li-am intilnit nimic mai us6r decit m6artea'acelei priz6niere care,atunci cind am v[Lut-o, lncepusedeja str asetuseain cearceaf, hoara respirind incet si ascunzindu-si mene{run'ei gazeleld capdtul curdei, chinuindu-sedeja, Iar Xar ignorind aceastapentru ci-i pltrceasd zimbeasctr. | | .--.i:...i

CITADEI,II o 7 suriquJ era adiere-{9as-r1pra riu, amintirea unui vis, ei unui urmtr ldsattr o leblda,<tii in c9maipura,maipi6li6asil de 9q oin Tg grqy9q regnut,dqngjgo- cere irimi o iin'iJiimpii -atunci'cind in Erneprihlnitl, lebtrda tuaf zboiui.si-a n4i:imln_ tesc,de asemenea. moarrea de tadatui -S. meu.a tutil-.ii-.iii, impli.nit presctririrbat qi inpiatre. ;il;; parurasasinuiui s-aalbit-aiunci cind pumhalul, tbc-ia gofeasc5 truD in un trecator, umplut cir asemenea l-a mrrelie."uiigir,"l it.iiri! in.camera regartr', in ralenu iu viiii'oo=u Eii" falr ra, lr.iriitiii uriagal unuisarcot'ag, pririi il *pca;;ei Hceri a cdrei cauz? el lnsuqi, fos^t ------zcjriprosrernlndu*e era a gtrsit iniita e in nemiqc{rii mortuhii. . ,Astfel,tatll meu,pe careun regicidl_a trimis datr in erernitate, gpliqin toc,aiufiii-cinosi_i oit dintr_o a urfliir* s.ufl,are, gi.suflarea cetoitatg, pinir" d;zii;'. LimbiGn;;_;; d_ezlegat, umeriinu s-air'fncieptai iar oeriTorpe<i-l."" * in peminr. Ni s_-a atit deimpuntrtor, carenu guvernase ftcut el, ^ -1" doar, intemeiasei-intrriseo ehgie,iricii, mbori,r"au-i g;".pr; ci q ; capetul corZilorcaretrosn"eai, fnmoimintam nu uri'cada*u, ci depozitam tezaur. un asem_enea treptea unuitemplu. primei . Attrna suspendat, iar noiru l-aniingropar, t_am - c F;tdii 1,-n;orriili o;ifiid in sfirgit,ceea 6std o temelie. ce El m-a invtrtatceejlnga,rtga m_aobligat,clnd eram qi a4 *fl:-" meu aveaslnqe fiindcrA;,i fi_" pr&t niciodatiochii. lti"*c ^tn raml de wltur. razele asupra nisipurilorpiintre oseminte, printr6 mhracini ilscati, prini'rilil,r" ransparente aJe qopiltelor.m_oarre iaruapiriticu ;t irf ;iiii iii;A; i;; qi sacreasctr tulpinileflorilor,Di Oyo"ry"aeaturif6 fib;ffi;; qi cadawetor risioite.ca un copitprintreJuEiiidfi;;IE:; distrus. Asorbit pintrsi rezervelesublerane blut din pulinele qia fintini.A disirusftna qi-aurui"isip*iloi;ie alunsesera atit de sitrace,de altie,inbit aceteio'dil;;;il;ififi;t ,i; oglindl. Ctrcioglinda mnging nu 4pi"liufi.ugirii6.cu_"a;; se-umple au-nicigreutatel aurita- ciieodata, nP. nici ;;: Si menea unui lacdesarE, o$indaardeochii. ' . Conduciltorii de cdmlle,atunci clnd se rat5cesc si p5tnsiin aceasrrcapcantr,'nu recunr* A;l"l#6;i; slnt o nindce nimicnu o disfinge,'giiirer", ;dm;;"a uneiumbieli

*ur"le in;.Aii, fa"*" O#ffii .'.$p{tq $:i-elui'Lfiindcr sas lnunoa.tnDrustiindu_si

Saa inlimplat ii acel an blestemat, care a fost numit

I i ,:',: ,..\ce Sdvu-Exup4ry ! - r::. :irioma prezentei Prinsiin acest lor. lipici de lumintr, inghi{ili deja de eternitare, inchi-t: :rcl'.rpuiecl iqi "nle.rg, :;;e ca traresc. lmplng caravana, lsl acolo undeorice fel de i io rt impotriva irier.lieiiritinderilor e zadariic.Mergind spii .r frltind carenu exist[, se bucurl de rlcoarea creprisculuiui, 9e! ea nu mai e decit un rdgazinutil. Se pling, poate, naivi, de lungimea deEidurind noplild voi tiece, penrru -ngptilo! er. canqte btrt5ide pleoape. Certindu-Se vocilelor gutucu rale. din cauzaunei-miciiredreptlli, nu qtiu ctrdeja,pEntru ei. dreptatea fbcuttr. e CrEzi cA aici o caravanl se grtrbegte LasI str se scurgd ? douAzeci secolesi revino sI vezi I de Topiqiin timp qi schimbaliin nisip,fanrome inehitite de oglindd,a;a i-amdbscoperit insumiatuncicind tltIi meu, eu ca se ma invete ce e moartea, m-a luat in sa si m-a purtat oind acnlo. - Acoio,imi spuse, fost o fintin5. a ln adincul unuia dintre acelehornuri verticale,re nu reflecti, intr-atit sint de adinci, decit o singur[ stea,noroiul seilttrrise,iar steaua stinsese. absenliuneisingurestese $i l-eqte de-ajunspentru a rlsturnab carav,jntr druriul ei, la in ttl de sigurcagib ambuscadd. , In jurul orificiului lngust, oameni qi animale se in_eremldisertr zadar,inceicind s{ scoattrdin mtrruntaiele in p^aginiului apa^ singelui lor. Dar lucrf,torii cei mai siguri, tirili pinl in adincul acestuiabis,scormonisertr van cr'irstd ln tare. Asemeneaunei insecteimpunse,inc{ vie, care ln tremurul mo4ii rlspindeqte jur mtrtase, in polenuiqi aurul aripilor sale,chrava-na, tirituite in loc de o hhtina goile, incepea deja si albeasci in nem\carea atelajelor rupii:, a iuferrjlor sparte. diamantelor a risipiteqi a lingburilorgrelede aur, caie seacopereau nisip. de In timp ce priveam,tatel meu mi-a vorbit : - Ai vizut un osp{t de nunt5,duptrce nuntasiisi mirii au plecat.Znnle lumihelztr dezordinei pe careau iesit-o ulcioarele spale, meselerasturnate,focul itins, totul pastreazA pffirea unei petreceritot mai tumultuoase.Dar vtrdird aceste urme-imi spuse utII meu,nu vei invtrtanimicdesore drasoste. C-*B.r"d qi intorcind in miini carteaProfetuluiiini mailpuse ei. z5b,c*iad asupradesenuluicaracterelor asuDra sau aurului mi-niaturilor,ignomntul pierde esentialul,care esteiru obiectul van. ci intelep,ciunea divin6. Astfei, esentaluminlrii nu este Jearacarela-se urme,ci lumina.

CITADEI.II o 9 vtrzindu-m5 tremur de teama de a fi infruntat ci ^ .Totugi, r_tr.pr.gut platou pustiu,asemenea unur meselorvechilorsacnncu,aceste resturiale mesei Domnului,tatil meuimi mai spuse : - Crea ce are insemntrtate apareniciodattrin cenustr. nu -,

pamintscirid, curindintre iir b.iinl, .iLitio"ii"i"rrlr'i dai ,^1_:ll:cll? ca pornise.Dacr un animat cade,ea se lq pe :lPj5j.:^p.lilflqe uzi.lgsplge, incdrcinclu_le un alt animal, :r relaacela;ldrum.CiteodaH, moare caieconduce cel cara_ tana Ceilal$ inmnjoartr, ftrgroapl nisip,secearrtr. il fl in Apoi un altulesr6 ridicar[a radgoe"conducaioiliiaravani ili;'ei; ,lrumul inci o dattri"lprg acelaqi astiu.Ei;ffi..r,;;;fJi esie liJ::"_9tlgie. 9gre.o.-<lgmintr, o piitre .are serosrogo_ ,Qt! peo pantl invizibiltr. Judecltoriioraqului condamnat au odatl o tin5rtr ;arecomisese di:lictoarecare, seOezuiaL'!'i femeie, un sa dd;;-;: rur ;i s.implu, un tlrugin deqert. de - lrl vor arAta. mi_a spus tatdl meu,spreceseindreaptl ,ramenii. $i dinnoum-aluatcuel. timp ceclltrtoream, intreagls-ascurs, soarele ziua .11 iar saliviqisuooai;i.l-iuiut dinochiaoa lihgelecald, .Lrmrnlt. N-oaptea ':1_!agl cldeacusburta mingiiere ei atunci cindam =1o,N,,tluJ meu si cu mine,la marginea platoului interzis a-lbf din mai :11.9,-iTrldlr-1e, si-goal5, terielia s'tincii, frasill rc?l o rutplna ffenitedeumezealtrdesplrtittr deo"ro_ qi ipoi g.refe.{e carezacin pemfnti,ti"ifiUfi; apr ile".{, 1,-zrtq :-csucindu-s-i b_ra1-ele curnieicaresnilie'Oejainfoi,,tii ca.un :plora milaDohnului. - Ascult-o, mi-a.fp.ul Eadescopertr tata. esentialul... i;ar eueramcopilsi fticos : -. Poare suftirtr, rlspuns, poatectr_i fric5... ca i-am e Ei

nglooate pentru eternitate, in lipsa oamenilor care str le conducS.- Afunci, i-am strigat,cine md va invdta ? Tat5l meu mi-a r{spuns: - Esenla unei carivaneo descoperiin miscarea UitI ei. zgomotulsdc al cuvintelor at votilor .a daca prlpastia se Ei lpune mers-uluiei, ea va ocbli prdpastia,dacl ie iioice "n TLnJ", ea.il evittr, dacdnisipul'est'e preir nn, caottrin atta pang u.rlnisip tare, dar reia m'ereuaceehriOireciie.Dicd sar; poverifor, o vdzi .u:",13|in:,r".ll.p.a r.ubgr.eupr.ea lcoitnou-sl dln glod animalele,piplinct pentruAitinOu_se, i' slsi un

Nu,mai acesre privi cadawe, eiiitf nimiii;ti6iru"ir.; nu

- - . AntoinedeSaint-ExuPiry caresint boli ale staulului, suferinta teama, - A deoAsit ti adevdrul. iecute pentiu iurm[. Acurir descopertr noapteftirtr mal: vlittndu-se.Prinstrin aceastf, O auzeam evocaamintirealSmpii de sear5,a camereicare ar n -ini. iloaoo.tit-osi a usii cares-lr fi inchisin urma ei. Oferit[ uniien'urui intrbs.dre nu aveanici un chip,chemala ea copilul oe care-l imbitrtiseziinainte de a adorrni qi caree o intrupaie a lumii. Suoris'I.Deacestplatou pustiti, trecerii necunoscutului, cintd basuibtrruatului pareitrsundsearaPe prag' pe neIn si care-lrecunosii te linisteste. miilocul necuprlnsulul' arind nimic de ce sa se deate,imploid sI i se redeaobstacoacel caier de lintr de tors' lele care.doar ele, permit*ehsten[a, qi acelcopil de legtrnat, nu i."a aruiede sptrlii, qi doar aceea, altul. lnvoci eiernititea casei,ce poarH in ea tot satul' ln aceeaqi rugd de seartr. tata ni-a luat din nou in qa,dupd ce capul condamnateii pe s-aprtrbuEit umf,r. - Vei airzi, mi-a spus,qurmurul vocilor lor sub corturi lnghitl tensi acuzatiileloi de cru2ime.ii voi faceinsl str-qi iativele ile rebeliune: eu filurescomul. atelui meu : GhiceamtotuEibunetatea -ei se iubeascl apele vii ale ffntlnilor' Qi - Vreau ca intinderea netedl a hnurilor verzi de orz- Vreau s[ se bucuanotimpurilor. Vreau sf,se hrileasctr, aire de reintoarcerea doma fructelor caresemc,'Oin ttrcereEi rtrbdare'Vreau^sd-Ei trece lncet olinsl si sf,-sionorezemor[ii, fiindctr riroqtenirea piard{ bogdliile cealalt['qi nu weau sa'-qi 6e rfb heneiatie la ramurii de mtrslince alteapm ne drurt. Vrea'usil se asemefie Atunci va incepesd se simttrin ei harul divln, ca-o tn Liniste. ioi.id riuora copaculuf.Acestaii poarttr din zori pild !n de noapte,diri varl dinr in iarntr, la giinele carecrescpina la de ce recciltele se adun5, la tinerelela bf,trinele'lar apor oe Ca;i de.spre.c9P3l.lu,ltl Ia barrinelela copiii nou-n5scuti. de-a lui nimic desbreom, cercetindul in aspbctele dit-ertte i*nzurii"iii. c"pi*l nu e srminla, afoi tulpind, apoi trunchi t'teiuit. apoi lemn mort. Nu trebuie s5-l imparli pentru a-l este cunoaste.^coDacul aceaputerecare se unesteincet cu ;;j. U li ,t'""l..bpiitr miu.'oomnul ili dr via1l,.te{ace;e cr6ti. te Lmple de dorinle, de regrete,de bucunr sJ sure: rinre. Oeminie si indurare.Apoi te ia din nou la el' lotu;l' copil' nlcl so{,nici acest nici acest tu nu esti nici aiestscolar, dactr acesthitrin. Esti cefce sedestrvirqeqte.-$i, te vei descoprinsl temeinic in o"" **Eoea'unei ramuri undriit6are, iruncniuf m-Xtinului,vei gustaeternitateain migclrile tale'

CITADELA s tI Si totul in iurul tdu va devenivesnic.Vesnictrffntlnd care .-int{ si car'ea potolit seteaotrridtilor t{f. vesnictr lumina ochiloi cind iti ia suride fata o'ecardo iubesti.vbsnicl rtrcoarea noptilor. Timpul nu mai d o clepidrl ce-giscrirge nisipul, cl un secerItor ce-gileagtrsnopul. II Astfel, din virful turnului cel mai inalt al cetItii, am descoperit cI nici suferinta, nici moartea,nici chiaf doliul nu :i-nt de plins. Cici, cel disptrrut.dacl memoria sa esteveneratf e mai Drezentsi mai'puternicdecit cel viu. Am inteles :eama oamehilor qi i'-amplins. M-am hotlrir 3{-i vinaec. Mi-e mild de sinsuraticul ce se trezestein miezul nootii ratriarhale, crezindl-se adlpostit sub'stelele Domnuhii, imlind dintr-o datd nesiguranla clltrtoriei. Am interzisinterogatoriul. stiindctrnu existdrlsnunsca:e 5e linisteasci.Ceefce cautdin primul rind ancfrbhtorul sre abisril. Condamnneliniqteacareimpingeholii la furt, fiindc5 am =1atatsdcitesctn srifletullor qi'Etirici ntr-i sakei, sc{pindu-i rc niizerie.Cici ei se insealdirtizind cI rivnescaurul^altuia. strf,luce$te o st'ea. ca Aceastl dragoste,carese ignorl -{"uruI :e ea instrsi,ni se adreseazl decltuneilumiiu pe care nu o .lr dobindiniciodat5. mergdin sclipirein sclipire,furind Ei -'r-ruri inutile, asemeneanebunului ^care,pentlu a pune i'-pinire asuDralunii. ar soarbe aoa fintinii in care da se :qiadeste. Ejarunci in focul orgiil<iroenuqa iluzorie pe care r; pr6dat-o. reiau apoi veshea Isi nocturntr. Iivizi cain oreaima rcei intilniri,'srind neinigcaiidin teamadb a nu inspdimiirta, ::,.'hipuindu-si vor gitsiceeace ii va imbogtrticindva. ci Flotul. Oala-tetiOdrez, rlmine creOin"ci6s v-a cultului s[u, ;rr eardienii mei, strivind ramurile, il vor surprinde chiar r'":e in grddinaaltuia. plin de btrtdileinimii sa'le crezind si :t in acea'noapte noroiul fl va aiunge. )gsieur, ld inceput ii cooles-esclu drasosteamea.stiind I ru ma-imultd fervoarede'citbei virtuosi"ln duehen6lb lor. !a :-nsisint constructorde cetlti. Am hoiarit strisez aici temchile ciudelei mele. Am opiit caravanain m6rs, atunci ff, ru era decit o sdminti in Suflarea vintului. Vintul poartit :a ltr un parfum sdminta de cedru. Eu rezist vintuhii si o 'ng:l m pamint, cedrii decreasciintru gloria Domnului]

Miii
1: r Anrcinede Saint-Erupry Dragosteatrebuie str-;i glseascl un obiect. Eu il salvez 'c*.ea ce existd qi care poate fi d*r d cel ce iubeqte multumit qi Ihu pentru ce inlInluiesc femeiain ctrstrtorie ordon s[ -rr"d"6 roiiit" uoititere. Desigur; ii inlele! setea $ n. inteleg cit de intensd e prezenla pe care o doreqte! o inteles. vtrdnd-o.in searacare ingdduie sperantain mtracor":lofili"i"o"-# ;" terisr, cupiinsa oiir toafe plrlile de o<iahui ztrrilor gi fradtr, ca unuiclldu solitar, durerii de a fi tandrtr. aici,aidomauheistridii pe nisip' O simt palpitind,aruncatA albastrtra cavaleruluica pe plenitudinea si asteptinrimiantia iatdtui mrrii. Chemareasa o aruncl noplii intiegi- oricine s-ar ivi i-ar implini dorinla. Va trece'ins[ zadarnicdin 'ctr nu existtr btrrbat care sA o mantie in manfie, pentru mullumeasc[.Un riri cheamtrla fel, pentru a se tmprospAta, scurlerea valurilor mdrii, iar,valurilb se !ryq|- ugfnlc.;i se consirmtrunul dupl celtrlalt. l: ce bun sI ingtrdui schimbarea solului: cel cb iubeqtedoar apropiereadragosteinu va cunoasteniciodatdintildirea cu e:i...O salvezdoar pe aceea care sti ooate rindui si implini ln iurul curlii sale interioare, la fel c'um cedrul s6 cHdegte iri jurul seminlei sale gi-Ei geseQte in propriile-i limite. O salvezpe aceeacare nu rod iuUesteorimlvlra. ci tnfltisarea unei anume flori tn care ci p.i-Iuuiu i-i inchis, care hir iubeqtedragostea, pe cel in asupra se iare dragostea intruchipeazd.Iattrde ce-ve.ghez Aqezin jurul ei, ca pe niEte I acesteifEmeicarese risipeiqte. oprelitti, lampa de incIl2it, ceainicul gi farfuria de aram5, I asttet incit. oirtin cite putin, dinmlo rie acesteobiecte, sf, uri descopere obraz faniiliirr, un suris care nu aparline decit acestriiloc. Atunci copilul va plinge pentru a fi altrptat'degede'lina de iors, iai ieraticulii va ceredin tele-i vor fi atrase clipd, va h redatl ctrminului ei. nou sd fie atitat. Din aceastd urna in jurui parfumului, pentru ca parC{ci eu conidruiesc fumul s{ r5mintrin ea. Eu sint obisnuintacare impline$te fructub Sint cel care constringefemdiasI prind[ chip gi sh existe,astfel incit, mai tirziu, sf, aduc Domdului, in nirrireteei, nu un zimbet slab suferintd... tandrele, risipit in vtnt,ci o anumepasiune, '*''a. f,intA declt din copiii nibduti, din remltele stlinse qi din casa oririouite- Vine din eternitdteain care intrl lucruiile implinite. Pae a hambarelorpline, a oilor care dorm, a cearqafuCITADEL/I ) 13 rilor implturite, paCe perfecliunii, pace a ceea ce devine a dar eternitItii, o datl ce a-fost bine fticirt. cdci am aflat ca omul este asemenea unei citadele. zidurile pentru a-si gtrsilibertatea, dar nu mai e $5s-to-arnI decit forHreatd nimicittr,Oeschis=A stele.Atunci incepe inspre spaimade a nir mai fi. Tiebuie ra-siif.z din mirosut rilei care arde sau a oii ce trebuie tunstr.Adevtrrul se sapd "i""lu asmenea uirei flntini. Inlelgptul care s-a reculesqi nu mli declt-greuratea linii-gie mai multe desprrivesnicie ?lnga;te. decit solia adultertrdeschistr piomisiunilor noplii. CitadeH,te voi clldi in inima omului. Existtrun timp pentru a alegesdminla,dar existtrqi un altul in care te bucu-ri, fiindcI ai aleso dati pentru totdeiun4 de.qes,.tereagrinelor.Existdun timp pe'ntrucreagie, creatre, dai dar

@ un 3st{ gi un altul pentruceea creezi.-Extst[ timp pentru fulgerul fulgerul vineliu cerupe stavilele cerului, dar existtrgi'uh altul vineriuce-rupe stavilele cerului, existtr dar giuh altul
pentru rezervoarele care se vor adunaapele dezldntuite Pentu rezervoarele in re lg v9r aoele dezlilntuite. Fristl

yn timp pentrucuceriri, vine si irn altul at stabidar f1sF un t ftitdgii eu, care slujescdiviriitatea,am simlul simlul .imperiilor: rcqniciei.
Urtrscceeace se schimb{. il sugrumpe acelace se scoald in.noapte qili arunctrprofegiilein-vtnt, ^asemenea copacului ar'nsde slminta cerului, atunci cind se rupe. se ortrbuseste si misc5. Ceeace e neclintit sa se odihneasc{ tn vesnicie ! Ctrci erb.ri un timp p-entrugenezA,dar existtrun altul,'un timp fencll. pentru traditie. Trebuie str pacifici, sl cultM si sI slefuiesti. Eu sint cel _ ir5 coarycrlptrturile p{mintului qi ascunde oamenilor urmeie wlcanului. Siht o paji-Ete deasuprh abisului.Sint pivnila care rEr6re fructele. Sint un bac ce primeste o g-enerdliein qF*t^q qi o trece de la un mat la celaHt. bomnll o va primi din miinile m9le, aEq cum mi-a incredintat-o, mai dapttr _ dar grye, mai inreleapH, neschimbatf. Mi-dm inchis popo^rui !! qragostea mea. lati de ce il ocrotescpe acelacarereia, la a $apteageneratie- pentru a o conducela rindul s5uspr6 perfec'tiuneiacep-!t arcuire a careneisau rotuniire a scutuhii. fl olrotelc oe rneh care mosteneqte poemul irnonim de strllmoput lui sl-l trzasmiremai departe,ldlugindu-i sevasi pecetea'sa. Iubesc eaeia insercinare pe cedcare alaprcizh,iubescturma ce sau

pirlo_lag drirea. inspaimin unii Sino pa Mr i ut ;fip rih;i;i ;';

."4-i;i-ira;il;f

p[cii. ba nu ia urupii sensufui

'-J + .itlioine deSaint-Exupdry :c pre rpetueazi,iubesc anotimpurilecarerevin.CIci, inainte de toate.trebuiesI mtr cupriniJln ceva.Citadeld, addpostal meu. te roi salvade asaltulnisipurilorqi te voi impodobi cu trimt'ite cevor sunaimpotrivab^arbarildr ! III Am descoperitun mare adevtrr.C5 oameni reiesc tntr-un loc anume.iar ingelesullucrurilor se schimbtrpentru ei o dat5 cu intelesul casei.Iar drumul. ctmoul de oi si arcuirea colinei iari alttr infltisare Dentru dm afunci cind'alcltuicsc un domeniu. Caci tciataaieasttrmaterie diverstrse reuneqte care ;i apasl asuprainimii lui. Necredincioqii, rid de noi,'se insealI alunci cind alearstrduod bos{tii tansibile.ctrciasem6neabogltii nu exista."Daca'rivne"sc'aceaite tuima, o fac din orgoliri. lar bucuriile orgoliului nu slnt tangibile. Acela.qi lucru, desprecei carecred ctrdescoperlteritoriul meu, divi2indu-I. orz, ,,Secompune,spun ei, din bi, cz,pre, casesi munti - si mai ce ?" Si. heoosedind nimiCin plus, sint slraci. Si te e nis. Am desciloeridc{ seamtrntr aceluia'care dezrnembred'lun caEavru. ,,Eu frrezintviala in toatl lumina ei. spune el: nu e decit amestecde oas'e, singe, mugchi, m5runtaie."Dar viata era acealuminl a ochilor ce nu mai ooate fi cititl ln cenirs6.Iar teritoriul meu estecu totul altLevadecit acesteoi, a'ceste cimpuri, acestecaseqi mun1i,el esteceeace le dominl qi le leagf,.Este patria drafostei mele. lar ei sint fericiti dacl ci afltr.c5"ci in locuielsc casamea. Riturile slndin dmp ceeace casaestein spatiu.Ctrci e bipiardtr, ne ca timpul carese siurge.str nule macine^gi'sa.-ne asmenea unui pumn de nisip, ci sd ne implineasctr. E bine ca timpul str fie o constructie.Si astfelvoi merge din sirbdtoare iri s[rbtrtoare, din aniverdaretn aniversar?, din culesin cules.asacum. copil. merseamdin sala sfatului il sala de odihnd, ii vastitatedp'atatuluitat{lui meu, acolo undetoti pa;ii aveau inleles.un .\m impuslegea mea,caree asemenea formeiperelilor s.i orinduirii iasei frrete.Piostii au venit s{-mi souritr .lEtiUd: q'ivom deveni mai pirternicit'. qu{ reaz{.-ne de -constringere oierdecunoasterea eu stiam cd in felul aEesta'ar unel lmaqlnl pe'sine, am hotXrit, nemaiiubind-o. s-armai cunoa$te nu tL li in ciu'la lor. s5-i imboedtesc Cdciei imi proorin diasdste. puneau.ca se se poat"d plimba mai isor. strdtrrim zidurile balatuluitatAluimeu,in caretoti pagiiiveau un inleles.

CITADELA I 15

.e clSdeasci inimtra casei, o astfdl'incitsI doti sA'teaorooii ii se re indeptrrtezide ceva.Din care se ieii ii ta card sfG iatorci.C{ci altfel, nu te afli nicdieri.Si a riu ie afla niciieri ru inseamntr fi liber). Erau de asemdnea a graidurisi staule. y plimpla ca acesrea'sa goale.Iar raratfteii inteiiiceali fie te lotosrte unelein loculcelorlalte.,,Grajdul, spunea este el, c:gr3n grajd. $i nu locuiestiinrr-o castr itacd nlu5di unde te irf f. Hutln cnnteazl,mai spuneael, o folosiremdi mult sau ral pulin fertil5..Omul-nu-e vitl de ingrtrsat, dragostea o iar el Se pntru- mai multl importanll Oecitci:eace conlumtr. iubi o castr caren-areun inip qi in carepaqiinu au )y-nti Lnteles." ' Existao saltr rezervattr marilor solii gi care se <teschidea inipre soaredoar in zilele in carepraful riisipului era rtrscolit :c apropiereaciltrretilor si, la oiizont, a a'celorflamuri pe ;are ltntul le umfla'aserfieneavalurilor marii. Acea sa'ltr iiminea goaltr cind se primea vizita printilor 'inF. Exisrao saltrin ca-re flcea dre,btat6 fdrl imoor_ se si o alta in tare :r-audugimortii. Existao camerl goall, al c{iei folos nimeni nu-r atnoqtea- si poate nu aveanici unul _ in afarl de acela .rc a rnlelegesecretulgi faptul ctr niciodattrnu poti ptrtrunde :.ratelucrurile. Existausclaviicaretraversaucoridoarele,purtlndu_sino_ g.i :_e_{e. mutau draperiile grele ce se indoiari pe umerii [or. * rcau trefte, impingeau uqi, coborau alte tr'epte si. duptr ljrn se aUau mai aproape Saumai departe de'fintfna ceh_ =al& deveneau mai tlculi sau mai gIl5g'ioqi,pinl a aiungesf, ie nelin{tili, asemenea' umbrelor"la iraigiirei aoriri"?"rui lef,ilor, a c{ror cunoastere, greqealtr, fi costatviata. din i-_ar La-r femeileerau liniqtit'e,aroganieshu nbsigure,oupi foCui care-laveauin pafat. - -{ud voceanerodului: ,,Clt spaliu irosit, cite bosdtii ne_ tol+sire, cite pllceri pierdritediir riegliiend t AcesieLiOuri --"itile trebuiedemolateqi trebuie niveiateaceste sciri care omplicd mersul.Atunci'omul va fi liber. Iar eu rdsnund: *{runci oameniivor devenivite scoase vinzare si. Oinbtictis. la --c: i-nventa jocuri stupide, vor fi guvernate ithOut'torAe c ta :-guii. dar de reguli fdrl mtrre1ie. CIci palatul poate inspira f,srne. Dar ce poem poate fi scris despreneghl:iobia iocirlui { z"ruri ? Mulr timp inc{ ei vor mai ffAidin uribra zidirilor a a-Ji tctalgle poemelele-o vor aduce,apoi umbra se va ii=i,rr. rarei nu le vor mai in1elege...

scretdin care iusurau nntinfte lls.niioaie iDilid;,f"E;;

Era o locuinttr vast5,cu aripa rezervat{ femeilor si srtrdina

.,r
., : l l

lllrlll

,llUtlr
16 t Antoine deSaint-Enp4ry $i de ce sevor mai bucurade acuminainte ? Acelasi lucru - desDreomul Dieidut intr-o sdptdminl fdr{ zile shu un an fdrtrsirbtrtori, ce nu mai are nici un chip. Acelasi lucru - desprelipsa ierarhiei, in careomul iqi invidiazi 'vecinul, dac5'acesiail deptrqegte_in-tr-un 9i se .fel, Ce strtrduiestesf,-lcoboarela intrltim-ea'ldi. bucurievor mai afla in mlaqtinain carevor zacd? st[vihre in Eu recreezclmpurile de btrtllie. Construiesc munti. Dentrua oori apele.Si md oDunastfelpornirilor naturalb. hestabilest ierirhiilti acolo unde pambnii se adun5 asemenea apelor ce se pierd in mlastintr.Indrept ceeace se incovoaie. bin nedrepiatea de asthzi, creez dreptatea de dir6ctiile atunci cind fiecarese opreqtein miine. Restabilesc loc si aceast[ trindtrvealdo numeqte fericire. Dispreluiesc aoelb adormite ale dreDtItii lor si-l eliberezpe acelacaie s-a iedreptate. $i astfelimi innobilez iiattat dintr-o frumoa'str imp6riul. CIci eu cunoscfelul lor de a gindi. Admirau omul pe care l-a creat tailtl meu.,,Cumai priteaindrlzni sI clatini, Ei-au spus ei, o reusittratit de perfec-tl?" $i-n numele aceluia pe cire constringerile il inthrisertr au sfdrimat constringerea' Apoi' Cit timD ea a durat in inimile lor, a continuatsacreeze. pulin cite pulin, a fost uitattr. Iar cel pe carevoiau s[-l salveze a murit. Iatd nentru ce urtrscironia care nu apar{ine omului, ci voastrenu spune: ,,Obiceiurile neehiobilui. Ctrcineghiobul De sini aceleasiin altl p-arte. ce sI nu le schimblm ?" I-a fel le-ar fi putirt spunei ,,Cinevtr obligl strvI stringeli recoltele in hambaresi turmelein sraiduri ?" Dar el se in$ealf,asupra cuvintelor, chci ignor[ ceda& cuvintele nu pot c'uprinde.lglntr-o casl a lor. nord faptul cI oahenii l-rtriesc Iar victimele lui, ce nu-qi mai recunosccasa,incep sd o n{ruie. Oamenii isi irosesi astfel bunul cel mai de-prel : intelesul lucrurilorl Se cred acoperiti de glorie in zilele de obiceiufile,trldindu-gi tradiliinerespectindu-qi saibatoare, ii sacrilegiul facestr-qi Si. drismanul. desigur, le. cinstindu-si simttrinima datindmai tarb. Attti'timp cit eXsttrsacrilegiri' Atita timD cit se ridictr impotriva unui-lucru careinc{ ii dominN- f'sil1ul c{ dusmanul respird incd ii face sd tr5iascS. Umuo te'eitorii apdsadestul fnctr pentru ca ei sd se simttr imootrira"leeilor. bar umbra dispaie curind, iar ei nu mai sinit nimic. &ci olacereainstrsia'victoriei este uitattr. $i se plictisesc-Au scliimnat palatu'lin piatl public5, dar, o dattr de bUositapltrcerea a o'strlbate cri o aroganldde bufon, se CITADEI,II I L7 ;:mt fdrl rost in aceasttr multime. Si iattr ctrviseaztr nou o din asupraumeri-ala cu o mie de uEi,cu draperii q.iresa apese ,or. cu anticamere ilcute. IdU-i c{ viseall din nori o camerf, isret5,c:rrear da un aer misteriosintregii case. fdrtr a qti, $i :rodq l-au uitat, pling palatul tatdiui m6u, in caie toli pd;ii ru un inteles. Iattrpentru ce opun arbitrarul meu acestorferimitdri ale iwrurildr Ei nu-i asiult pe cei ce-mivorbescde porniiile narurale.C{ci stiu prea birie cI pornirile naturale imfld mla;timle cu apa qhetarilor. niveleazl asoerittrtilemuntilor si ruo miscarea'fluiiul'ui, arunci cind acesth ilirprtrgtiein mdre,iir se m.iide impulsuri contradictorii. Ctrcistiu orea-binec{ oorni.je naturile fac ca putereastrse risipi:asc.t, oamenfistrse iar qleze. Eu guvernezqi aleg. $tiind-c5 cedrul, de asemenea, rriumftrasupraac(iunii timpului ce ar trebui strl schimbein maf Ei.din an in an, cltrdeqte, impotriva forlei ce-l atragein us. mindria temnlului frunzisului stru.Eu ortnduiescsi sint rrata instrsi. Cl5'descshetarii imootriva dorintei mki.stinii. luir tmi irasa Oacebrtasiele oraitie impotrivi neorepUlii. fuinarmezomul pentru cah sdexiste. ' IatI de ce nii dau importantl flecarului imbecil ce reFqazA palmierului cI nu^ecedni, cedrului - ctrnu e palmier F iunestecindclrtile. se indreaottr sore haos. Stiu bine cj lecarut are dreptite'ln qtiinla'sa a'bsurd5. Cdci, in afara r*ril cedrul qi palmierul s-ar contopi Ei risipi in'praf. Dar rEqa s opune dezordinii Ei pornirilor naturale. din praf $i ca creaz5 cedrul. Adevlrul lesilor mele esteomul carese va nastedin ele. h CaUnite. lesile si limbaiul imoeriului meu nu citut weo lrqnifica$e. giiu p'reabind ca,zidinOpierrele,creezlinigtea. i-uqle carenu se citea in pietre. $tiu prea bine c5, prin porcri li lanluri,cre,ezdragostea. prea bine c{ nimit nu cu$tiu Ge;te acela care dezmembreazl cadawul, ii cinttrreqte rsele si mtrruntaiele.Ctrcioaselesi mf,runtaielenu folosesc b m.[mid, ele lnsele, a{a cum nri folosescla nimic cerneala prin g hinia i5r1ii. Doar inldlepciunea pe care o poartl cartea m3 mDortante. Reiuz exoticatiile. clci nimic nu ooate fi demonstrat. al -^;uotuj poirorufui meu, te voi salvad'ela putreziciune.lmi nrntesc de acel necredincios carespuneatattrlui meu : - Poruncesti ca supuqii t6i sI se roage cu mdt[nii de ueErrezecegrdunqe.d importante are alpasta,mlntuirea u. .r-: aceealidacaar schimbanumarul ? fr

IL

,i

'-\

t Antotne dc Saint-Exupdry

CIT,4DEL,TI I 19 $gi,{a$ mine,ce-arfi ftrcutei din mormanutde pietre, -"riil;rfiil;; dintr-oparte Gii-i"" 1y1i1ou-t mai putin5 in cealalu, ricrre, cu $l orinduialtr Eu guvernez ateg.Si ? Ei , cardgdverne;rt:

!, ygn? cu ratiuni subtile,pentru ca oameniisdfoloseasctr ntranii de doutrsprezece grhunte. Eu. mpil. sensibil la dib,dcia discursuluii priveafrr iat6l meu.fnObinOu-m{ pe il de striluckea rdspunsului atlt ^tte s5u, puternicelerindu-mi-searsumentele invbcate. l.lpule-nu., relua celdlalt, cu cit cintArescmai greu mddnijlede treisprezece grlunte ? - M5Hniile de treisprezece greunte,rtrspunse tatal meu, au greutateatuturor cilpetelor pe care'le-an[ficut s5 caddin numele lor... Domnul l-a luminat pe necredincios, el s-aconverlit. iar IV Castr oamenilor, a cine te-ar intemeiaDeratiune? Cine ar fi capabil strte cltrdeascldupl o losice inumb ? Tu existi timp. $ti cbnstruiii din mareriale diferiie, Einu exigti,in acelaqi dar. pentru a te descoperi,cineva trebuie str te inventeze. Asemeneacelui care,distrugindu-sicasacu Dretentiade a o sunoaste, nu mai posedtrdecit 6 grtrmadt de pietre. de nici umbra"nici liniqtea,-nici F+qizi si de ligle, hu reg{seste rntlmrtateape cilre o alctrtuiauele pi nu mai are riimic de asteptatde [a acest mormande cdrlmizi. pietresi tisle. caci le lipseqtecreatiacarele domintr- sufleiril si inimi"artiitectului. Ch-ci pietfei ii lipseEte sufletul qi inima bmului. Dar fiindc5 nu existtrra[ionameritedecit asuDrac5rtrmizilor, pietrelorqi [i$elor, qi nir asuprasufletuluisi inimii carele domind si le schimbl, prin put'erealor, in finiste. fiindci sufletulgi inima scaptr r-egulifor logicii si legilor huinerelor, eu_imiimpun arbitrlrul. fuhitectuJ sindeu."Eu, caream un suiler si o inim{. Eu, caredetin putereade a schimba niatra in liniSte.P5mintacestlut care'nu estedecit materie, dupa care mi se impune in afarac{ilor losicji. lmagnea creatoare, Irni clddesc civilizalia,cucerit de gustul pe mre il va aveal asa ci:m alrii hi cDtdesc inemul, f{uriniiu-si triaelesi schimbindu-'si cuunrele. ftrrl a fi constrinqide a'iustifica'inflexiunile 3i :chrmbdrile.cuceri{ide gustul pe card il tt avd;,i pe ar; fi cunu-rsc dinafar{.' pe Cici eu sint canducdtorul.Eu scriu lesile. creezstrrbdtorile si ordon sacrificiile din oile lor, diniaprele.locuintele qi, si munrii lo.r. enrag dceastdcivitizatie aiComi palatrilui taului meu.in carerori paqiiau un inteles.

",:i lncercallulrgi s_orecunoasc{,pentru ca ea str nu se str-i fac{ :;:Ji in diversitatea lucruntor. lar.dacl mi-am clldit.casadestul inctrp{toare de pentrua :i ''ln inlelespinl qi stelelor,ei uor :: rduce. de binecordbiite muflurni-bornnul,iid"';_; arir u1il;-til; ;";^Hi;;;;"'ii; :-=gll u;ii gi i;i vor-ridica privirile ipre cer. I?lr :j:;rc desttild6 durabiltrperitrq ca eita cuprinOdAil'; i" u.iLi duraraei,.vor m.e1g9'diL "i"ti ca sarUeioare in^sarOatoii6l : -::-o camertrin cealal[d,gtiind inspre ce-seinOreipii ii :cs{Lrprind, dincolo Oeviald diversa, imisinea d'ffi;.*t'* t' Ciradell ! Eu te-am.cladit p" o .oiuli". Te_am ca bltut n ;uie. te-amslefuitsi ti_amcat oiumuiinli*p, *." nu mai : :.c'ir un.vintprielnib. L,lrablea oamenilor,ftrrdde careei nu ar putea intra in 1:
:::ti iate.

-nDra pe careo datoreaz}, pietrelornlele.pjetretoimif!, "'-'.:induife dupd imaginca inim'ii met;.conducltorul. sttrpinul. Sint Si :u s'lnt r1e_legind. ctr nu.cet ce_isatveizi le cersAmI aiute. bine i" :ucdtor,ci acelacarele ceresd_lsatveiel i"ilrfii';-r;; C,;i;ii" *il;, p.e unitatea care pe 11t 1magj.neaqr9 o port,secreeazl am =-{tras-o animatele, din focuintele muniii;;iir;ilti a; Ei =re s-au indrtrsosrit deo tiirara ca hivinit-ite gi-ii-oeicrri: ce :; bralele s6are pe care;" t;;;'ii;ecunoscut in qi de la la1{ pe _:.:epui. ci. iubelccasa caream inventat_o do_ duptr Ar;fi";; :g 1"". $i.p-ryeamtriubdc pe mine,arfriie,ctut. -nu -t:ul car,iubind o statuie, iube;te i;Amida, nici bronzul, ciealiaicu-firtorufui. ci "i.i-;;giil;*;i; SI imi-iie i:ry-ryl decasa.lui, penrru invhga o,'re"urioas&'.lSi;;; a str . : : recunoasre ?tupl.cg..o declr v_or'fi_hranit cuiingefiI;;,j ; . :: fi.impodobit saciificiile cu tor.ei fe va pretinde nintrsi crci :.i.t_", si carnea, va ti.proprii roi *.i"ifii"iilr. 5i"r',""Ii aceasttr stru.tuii-Oirriil: :_;,-!r lai puteaconfun_dh .,-rr penrru drasoste-..-Iar lor vor n ptine Si;;; ea serile OJi.iroa-:-llljli!

:,":Tg_itll

la .I;{9i; p3; rusain trcere

Jino rbiuoid;cil;a;dctiiqiuriihiG, nii

ceapasl asupra cordbieime_ c a=minrare mereu marea oe 1nffi;;;: $i o" .ei"rlu^ii" rrosihrle.,Cdci e cupurintl darimi oricind sf ffi;ili =:: :.:. ::e trele lui strconstruieqti attul.,tarcetaUttnu'esiri r'ui -.:::cerErar. maipugiri nici iceviiai,i,ili *orii,i "i"i

l:r eu cunoscamenintlrile

)0 t Anroinede Saint-ExuP4ry dezastrul'Cdci calitatealiniEtii nu Si nimeni nu va cunoaqte in mornianulde Pietre' dr;;di*.*tr iu tlrie cirma corlbiei' Pentru Iata de @ weau * ctrcinu vo.i putea "iii-tint in generalieJ p"Te" siiva din g"nl,iifi" cliptr' in iivoi recladi fiecare "-i iffirt o'u.e ;riti;;";"n

CITADEL/I I 2T

Se gtrseau inchiSi la bordul unei cortrbii. Citeodatil, mtr :hmbatr ln liniqte'printre ei. Ghemui{i in jurul ttrvilor cu iincare, aldptinbu-fi copiii, inEirindu-li mtrt"trniile, transse istj iri -+rmaseitr locuitoii ai'corhoi6i.Corabiadeven locuin15. Dar iattr c[, lntr-o noapte,mareas-a dezltrnluit.$i cind *rn trecut s[-i vdd, in liniftlpaiubirii mele, mi-am datieama ;1 nimic nu se scliimbasel lustruiau inelele, torceau lind iqi rau vorbeaucu voce scdzutf,, lesind fdrd incetareaceacomunttate a oamenilor, aceareled de legdturi ce face ca moartea rnuia s5-i lioseasctr toti de cevanretios. Ii ascultamvorDe 3nd- in Unisteaiubir'ii sal6neluind ih sdamamiezul cuvintellr lor, stiinh c{ nu in obiect se afltr lntelesul lucrurilor, ci in rctiuni:.'$i pe acelacaresurideacu gratvitate, d[ruindu-se pe qrre se nlictisea. rme insusi... oe celtrlalt. si nestiindcAaceasta r datordqpllqgi qi.lipseia tot cb e sfini. Aitfel ii priveam, tr |tnlstea rubrm mele. Si totuqi, umtrrul greu al mtrrii, desprecare nimic nu se plltea afla, ii ptrtrundea cu migctrrile sale lncete qi lmpeimintltoare. Se intimpla ca pe creastaunui val totul sa rc clatine,ca plutind tn neant.$i intreagacorabietremura ca r qm armltura ar fi crlpat, risipindu-se dejagr,cit timp dlinuia F(t amestecal reatttrlilor, nu se mai rugau, nu mai vorhmu nu-;i mai al5ptau copiii qi nu-gi mai lustruiau argintul prlr. De fiecare dattr, un zgomot aspru, asemenea fulgerului, se ce ime"niritarea vine din-parteanegnloDurul sr6betea lemnul dintr-o parte ln alta. C-orabia prtrbuqea imlsini prin e "oail.-c-unoii Si a scamatorului. itiiiu *iE moo6teaze Tn-lelbsul supra ei instrqi,aplsind asupra contraforlilor gi tulburind pierd ii privesc .mmenii. sa;.*di;;iusurintadesetelor o^l*115%1* Iar ei se strtngeauca intr-un staul ce se pr{buqeqte,sub p'i"{"'-i'15 A;;iii"fi i"i.i"iepi"t1.i".if gt'f{4"f""asrelit'cgci rrirrqnsul ametitor al ltrmoilor cu ulei. H,Hi',i"ttit:il'iiiJi".iili'ii'ioi"f,q.i se:l hs sa s Am trimid sd fi sesprintr, sI nu fie cuprinqide teamd: ca el n-a-qresit. par n-aie nici dreptate 1efuz mel Iarel juristii lceia dintre voi tare iucreazi in argint itr-mi cizeleze ;1.ffi,i;il;iGtiipi'ii i"li o*in qgqdt pioouneca fiind crcl .a crede ,ii" oii'ptu-t.a r r?s. Aceia care pregltesc hrana celorlalli s5-gidea toatl din sieseald, ^ pgtttt^" ruldu;np. Cei sSnltoqi sd-i ingrijeasctrpe cei bolnavi. Cei lanlul iimpul' Alautatea' ilHitt"t""3".*; ;"i?;'i; seroagtrsI ;"rii'iin&111;a^ilgtjl:i'*Ttrctreiar celui pe secufundegi mai mult ln ruga lor." palid, de strduu'or rv'5ruvt' ";;4fi; lil'at"""li'iiligiilo;.-Sft Jcamatorul, care-l descopeream spriiinindu-se, ast salvindu-mi Iatd Pentruce.texistA. u stilp qi astultind,dincolode apeteadinci,cintul-tainical fel poporul de Putrezlclux' _L ll , - pt p\I ur sw Putrv&r nrni- i-am spus: ^^_x el' nemaiqtiind d 'Cg'ci.cel caie nu mai vegheazlasupraoi ncmcisriind c .J{ergi in calSqi numtrrf,oile moarte. Se inibuE[ una pe qi' in la oindintg nimicire r" il" o *iuui", "'6no"u**iiu cuprins..... sale :reirha in spaimacarele_a ei j ocurile il i"d,i;;fi "i-a irfioT,"iu"t.i' ii"q'" \[i-a r6souns : "alurile *'oA;, nevotnice. *\{area i-a dezl5ntuit.Sintem nierduti. Aud trosnind pecind mtraflamin largul mtrrii lntr-un P"l"^ttl-1:?.1 c';rrttiei... N-ar irebui s[ fie'ala, c]ci ei slnt cadrdli ni s-a propus din insumi qi ciliva oameni.provei'ind popor' ir:m-!.:ris-Asemeneatemeliilor pamintului, ctrrorale incrdmeu' imaginea imPenulut aceastA

;#"1i:,*iililiG-;.;iA6^el5;i-;,{Pe'f9^1'%:*:li"""1ll

,i,
2) t ,lnroine de Saint-Erupry si noastre. sirurile de mtrslini,;i blindeleaoidindm casele ta ior b pascfartr srabtri'aiUd, lf,sareaserii. E liine str te ocupi Dar e-rtru de maslini, de trirma de oi, de hrantrqi de dragosteca insusi cadrul sI se clatine. Ca tot ceeace era inf?iptuitsI rederjni obiect al muncii. Iatii ce ceeace ar trebui str ptrstreze t5cereprinde glas.Ce vom aiungedac{ munlii vor incepestr rorbeaic{ flraiir ? Eu am auht i'ceastl gingeieal[ qi n-ams-o pot uita..." ? - Ce gingdveald l-am intrebat. - Std-pine, locuiam odat[ intr-un sat cltrdit pe spinarea linistitoarea unui'deal,bine infipt in ptrmint qi cer, un sat irrtdmeiatpentru a ddinui qi care 0ainuia. O uzrirtrminunatl stratuceaie ghizdul si pd parapetul fintinilor noastre' pe piatra pragurilornoasire. Dir iatd c5,intr-o noapte'cevas-a irezit in alincul temeliei noastresubterane.Am inteles c5' qi ptrmintulreincepea trtriasctr sdse str sub oicioarele noastre, pHnieOeasca- ce efa implinit iqi schimbainflligarea. $i Ceea iri s-a flcut ftictr.Ne-a fost fricl nu ltit pentru noi inqine' cit Dentruobiectul eforturilor noastre.Penlru acel lucru'in care iroi ne transformamde-a lungul vietii noastre.Eu eram arsintar si mi-a fost fricl pentrrfvasulde argint la care lucram de doi'ani. in care-mi fngropasemdoi ani de veselie' Altul tremura Dentru covoareldsdle de lind pe care le tesusecu bucurie. ln fiecarezi le intindea la soard' Era mindiu de a fi transformat o Darte din carnea sa zbircit[ in acest val ce odrea adinc. Altuia i-a fost fricl pentru mtrslinii pe care-i Si blantase. sustinc[ nici unuia dintre noi nu-i era frictrde inoarte.ci toti tiemurau pentru niste obiectestupide.Descopeream cl viata nu are iileles decit daci o schinibi pulin cite butin. Moartedsrldinaruhii nu poate facenici un rtru aiboreesteameninlat,grldinarul va muri de luil Dar dacl a"rborele doudori. Existaprintrenoi un bltriri povestitor,care qtia cele qi din mai ftumoase olovesti desert si care le infrumus'e1ase cdci nu aveafii. Si, iri timil cunost'ea, ili ;ril. El sfngur'le el ce p6mintul incefea stra^luntice, trem.urapentru S5rmanele Dovesuce nu vor mai fi cintate de nimen-i,niciodattr. Dar bamihtut continua str trliascl si sI se frlminte qi o maree darui din fl{ptuia ta pentru a infrumtisetao mareemilc5toare qr tnghilind'totul ? Ce s[ cltrdeqti ce se rmtogriles.te iircetineaH, miscare? Daceaste ' Sub apasdrea casele rtrsuceau incet Ei, su[ acliunea se ei, unor unei fone netdzute,birnele crtrpaudeodattr'asemenea Sau butoaie he pulbereneagrtr. 2idurile incepeausAtremure, CITADEI.A I ?3 :ne ce se imorlstiau intr-o clintr. Iar aceia dintre noi care ;upravietuiau\i ilieroeau semnificalia.in afartrde povesti,:i. carelnnebtinisesi cinta. inmtro ne duci t' Aceasta corabie se va scufundao dattr :r fructeletrudei noastre.simt cd afur5 timpul curgein zadar. A nu ftebuie strcurgtrastfel,ci strseintdreascd, str-se maturirze si sd imbtrtrineasc{.Trebuie stradune.Dutin cite Dutin. uunca noastr5.Dar cum va inttrri, de-acurir'inlinte, criea'ce rme de la noi si va rtrmine ?

r(

VI -Amtrecut printre oamenii DoDoruluimeu, qindindu-ma h schimbarea atunci clnd nimic nu care nu mai este'po'siUiH ffinuis, trainic, pestegeneralii,qi la timpul carecurgeinutil, a intr-o clepsidr5. $i mtr gindeam: Acest addpostnu este hJeaiuns ae^incepeior, iai munca din care crb$te nu este ro iiroeaiunsOetiainic.h.si mtr sindeamla faraonil care si-au rlnsruit'mausolee indeitructi6'ile si colturoase. ce iriainsd in oceanultimpului carele maiine iricet, pr6ftrcindu-le h Draf.Mtr slndearn-lanisipurile virgine ale caiavanelordin de CteoOaU,se ridicd uri templu-<le demult, pe jumtrtate :mat si risipit de nevlzuta furtund albastrtr,clatinindu-se ro. osinCit Dentru totdeauna. Si mtr sindiam: Nu este &iuns oe tfrinic acesttemplu,cir inclrcitura sa de aurlrii r obir:cteoretioase.care au costat lunei vieti omenesti.ce Lcit in e1emierea atttor generalii, ci acedtefiligrahe de r. cu acestepoleieli sacerdotale care s-a transformat in pr'la atitor ariizani. cu aceste clrora v{luri brodate asuDra irlFle si-au istovit'ochii de-a lunzul intresii kir vieti si, hrrcuinite, uscirte,zdruncinatede ai'ropierea"morlii, USafn rta 161 aceastA trenf, realtr. Aceasttr intindere ce se rxeEoar5- Iar cei ce o zlresc asdzi i$i spun : ,,Cit este de mmoasg aceastebroderie ! Clit este O'efiumoaia..." Iar eu &spff cd acestebdtrine s-au metamorfozattorcind m[tase, frt a'-li fi cunoscutminune$a. c ra rtrmine din oameni. Si vehiculul care str-poarteceeac .'*mirc din ei. C{ci eu resfecq mai presusde-orice,ceeace fr'@je mei mult decit oartrenii.Si sdlvezastfel sensultransfurmirii lor- Si sint marele tabeinacul ciruia ei i se lncrerirnnruy* in inUeSime. rI

ioimaqisdcoboare.'$i poti i"tr*i"u i",ip"" ia piinoa ry

21 s Anroinede Saint-Exupdry acele cortrbii ce inainteaztrincet in Si astfel. reqdsesc deprt. continui;du-gi ctrldtoria.$i am aflat ctr esenlial este @ravana sAclAdesti inaintede ioate mrabia. si str-tiinzestrezi si sa coristruiesti temolul cares{ duieze inai mult dec{tomul cu lar acum iata-i schimbindu-se bucurie in cevamai de pret decit ei inqiqi.$i astfel se nasc pictorii, sculptorii, gravoril pentru aurarii. Nri bstbotanimic de la'omuf ce mirnceste propria sa viafa,^$i pentru veqnicialui. Cdci,atunii, fdra nu arhitectura si'resulile ei. Dactr-siclddesc lotos ii vom irivtrtla .as. pintru a ireiin ele, la ce birn si'imprumute giirdurile;i trairile lor acestorcase? Cdci ele trebuie sI fie de folos pentru viata lor. si oentru nimic altceva.Iar ei nu le mai apreciad aeshvirsirda.'ci doar utilitatea si comoditatea.Ele ki sint de folos. iir ei'isi netrectimDul imbos[tindu-se.Dar vor muri despiiati. clci'ni hsa in urira lor nici'vhtut brodat,nici poleiala sacirdo'tild, la adtrpostulunei cordbii de piatrtr. Cerindu-le s5-$ischimbevialain cevade pre!, au dorit str fie slujili. Iar atuhci cind dispai, nimic nu mdi rdmtne. Astfel. plimbindu-mtrprintre oamenii poporului meu,in lumina ins'erdrii,in care-totul se desconiprine,i-am privit stind pe prasul umilelor lor cocioabe,cu straielelor botite" harnicl de albine. Ei insd md interesau isorlvfi.ndd-si-munca m'aioutin decit nerfectiuneatortului cu miere la caremunciseralmbreunl t6at5 zi'ua.$i meditam in fala unuia din ei, cauri re era orb;i-Ei pierduse picior. Biltrin, inuribund,gemind asemenea rinbi mouile vechi la fiecare miqcareqi rtrspunzind ctrciera foarte btrtrin qi-Eifierdei [mfrezimea co incetineaitr, cuvintelor, dar devenind tot mai luminos, mai clar Ql mal intelestrtorin obiectul insusi al schimbtrriisale.Cdci ririinile saie ti'emur{toare purtau lrictr munca lor, devenittrelixir din ce in ce mai subtil. Iar el, elibertndu-seatit de minunat din deveneatot mai fericit, tot mai inb{trina sa qrrne usc{rttr, wlnerabil. Tot mai nepieritor. $i, murind, nu Etiac{ moare. cu miinile inc{rcatede stele... Astfel au muncit toat[ viata lor, pentru o imbogtrlirefJrI folos. schimbindu-si intreasa fiintd in incoruptibila broderie neacordinddecit o'parte ainuncii lor utilulul, iar toate celelalte plrti cizeltrrii,'inutilei calitlti a metalelor, perfecliunii la desnului. dulcetii curbelor,care nu folosesc nimic decit ta a primi oeeace se transforma din ei, ;i care dlinuie maj mult decittimpul. Astfel, m5'plimb seara,cu paqi rari, printre oamenii pode porului meq ftirecindu-i lini$te-a iubirii mele.NeliniEtit in iei ce ard intr-o luminl van6,'de poetul plin de dragostea

CITADEI,II

I 25

:J de poeme,care instr nu scrie propriul stru poem, de fe:cia indrlgostit[ de iubire, careinstr,negtiindsf, aleagtr, nu tr-etSdseimolineasc5. totii olini de teamtr.stiind cI i-as cu c'.ui de ea, dice le-aq'oferi lcel Oar care ceri:'sacrificiu,gi :otiune. si uitarea universului.Cdci o anume floare este in diirul ririO un refuz al tuturor celorlalte flori. gi, totuqi, numai =. aceastl conditie e frumoasd.[-a fel si bbiectdl' transform5rii omului. Iar nerodul carereproEedzlacnstei bdtrlne m-oderia care a ff,cut-o,sub pretext ci ar ti putut sd leastr pe ilrr-r'a. oreferl deci neantul creatiei.MI plimb astfel si simt *ictnori-se ruqa asupramiresmeilor tabeiei in care tdtul se toplinesteqi sdformeazl in linigte,lncet,aproapefdrtrstrte dniesti la aceasta. Pentru a devenifruct. broderia sau floarea fut'uie strsecufunde,tnainte de toate,ii timp. h timpul lunsilor mele olimbtrri. am inteles cI civilizatia rrteriului meu n"ucresteo6 cafitateahrantli. ci pe ceaa efurdrei si a fervorii in niunde.Ea nu estefbcuie din oosesii.ci im oaruire.Este civilizat in primul rind artizanul desprelar rorbesc Si care se recreeaztrin obiectul s[u, hemai;rrrriodg-ss,ln schimb, niciodatl de moarte. Civilizat, de rcmnea cel care luotf,. schimbindu-si fiinta in srandoarea meriului. Altul insl^,ctiiar dacanu-qi nranbqteochiul decit o perfecliune, se inviluie f{rtr folos fn luxul fump[rat de la csulAtori, dacl el insuqinu a creat nimic...CunoscaceleraG,beenerate care nu siriu poeme,ci l^e citesc,carenu-qi mai fr;rl pemintul,ci sebizuie^pe sctivi. impotriva lor nisiilurile mnlui pregdtesc veEnic,in mizeria lor creatoare,triburile c.or p6rnila cuceriieaproviziilor lor moarte. Nu-i pot iubi r sdentariiinimii. C-ice nu schimbtrnimic nu deviri nimic. li-'ntanu va fi servit implinirii lor. Iar timpul curgepentru ei r,*renea unui pumn'de nisip, pierzind'tr-i.$i -ce-^aE putea br,ne divinitetii ln numeleloi'?' -{m cunoscritmizeria lor atunci cind se sDlrgea rezervoflr; i?aintede a se umple.CIci moartea devenit strtrmoQ[lui, duptrce s-a trinsformat in intregime, nlr estedecit o Ftnl moE iar ceeace seinqroaptre instrumentul devenitde acum rmrl {s v5zut in tribu-rileirele cooii amenintati cu moartea. &iu-si sufletul ftrr[ a spune niniic, cu ochii'pe jumltati Lirsr stingind un rest de lumintr sub genele lor imense. fE: s intiinpld ca Dumnezeu,asemene-a secerltorului, s[ ilq.'?p flori amestecatecu orzul copt. Iar atunci cind ili ffis snoDul. el bogatde srine.strseste^in acestlux inutil. ' lui Ib"rahim-moaiJ', sfuneauoamenii.$i m-am -:*'pitrit rlnn.;u iu-cii mei rari, neqtiutoe ei,in casalui lbrahirh, gtiind

26 . AnrcutedeSaint-EruPiry s" pe c{. dincolo de iluziile limbajului, ii ingele-gi aceia ce

CITADEI'A I 27

;acjt fervoarea.Mai departe, spriiinittr de fintintr, o fetil[ in : rgea, cu fruilea ascuhstr faline. I-am pus cu blindele illtf,i"'ii"iiti. :la Decap sl l-am ndicat fala'spremine, fdrl a o intreba murind. fiinds5-lasculte ocupali st d'esore'cduza suferintei sale,Stiind bine ctr nu putea s-o papucii'cu inaintautirind-u-ti Vorbeaucu vocesc5zuttr, t:oasci. Cici suferinta 6steintoideauna fdcuttr din timpul ii-erafoaitd{i:{ Ei.f si cumar fi existat :r:e sescurge. fdrd strfi format incl ftuctul. E suferinlf, a zi"in"il-u*iJ.eiuiu fi.ptls pe Sga' nu sunetl-ar a;t ci mai neinsemnat ctrr ce fu-g,'a brtrtlrii pierdute, care este timp ce se ca u.qil.e' 5 sau 'n:eodrteazfr'. a niortii hatelui, care este timp ce nu mal iliiaitiiriii-a tiqt", si deschid[ strincnide i setersau crreih fieimurltoare, ftacare ;;;^fi-*irii6A6i" sufeb$e sear11$ rrcdeste ta riimic. C:indva imbtrtrini, suferinla ei va fi q{gnl " dat ei"tii CitoT-im rerit, mi-am. ;;;;la;i. mrr d pleclrii iubitului, cirre va fi, ftrrtr ca eh sd l!ie1 din r[sufldrii intretdiate, cauza-mr ;;ite, din cauza ;il" ^ ridut'insnre real. spr6 oala de fiert, spre casainchis[ Ei lo cum era, in ga pyl -f9pf ;i; I ;d'i ilffi il;;hiEi;sh;;uit dat5,seva s[ ce P5wtp irre copiii'cetrebuiehlaptali.Iar timpul, dintr-o ocnitofdeiinctrigi, re-tu?g selase ;;6:dil 6auza ocroteasg.a+r s&useihutil prin ea,asaiuni s-arscurgeprintr-o sitd. p"Aidtti in iurul liri, cautind-sl-l 3i^L;;;t pri5ar iatl a'icio fem6iecarea ap6ruiin prag,radioasS, I cu* il;rci fi'ilbliil*ati un animats4lbatic' se intindea miu-md in fattr. in plenitudineabucuriei sale, poate din va lapte'Poate-i fi Poft-4 cu miini tremuratoare,laiuico t :rrrn sspilului'cire a'dormise a supei aromate, sau din sau cr atuncl comunica si ilpG;Tivi;im1i mirosirt vabea'$i s-ar din-p1l-ql l*"a urisi simole reintoarceri. Si timlpul, dintr-o datd, ii m.anincl gazeH cqr-e-!i el asacumcomunlqcu 6 Lm'tinea in intr'esime.Am trecutbrin fala pantofarului ferl Nu grauqi im"pasibil' de lapteaveanevore fi"?;iifitinei i picior. ocupai sf, infrumuse[bze,cd filigrane de aur, turturelelor, fefO"in cumvorbesc li,inii tatrf,neie,incetjiu dqi la caie lucra, gi-amin1<iles, nu mai aveavoce, i "t itilipdu" sa cinie cu glassc{zutu-nanumeciqt99,carelui'riiei"i" f ;! niona un cintec : -t'eriie ce%i nouestelece sescaldlin ffntintr iiniecut *Ce te facestrfii atit de fericit ?" 5l?,Fairifi;i;fi-,;i;;p.oii-preadeparte-sinuauzea'Dir qtiind cI s-ar ingelaqi mi-ar \-am mai ascultatrtrspunsul, era cu niiimelcar rin pas" atit deinF qoana nu selntorce'a sa urudi desore acea pulin mi{care'9c11P.1lHi.F .lapr'e banii cistisdti sau despre masa care-l aqtepta a;ffiffi;.i." *ry"ucel m. odihntr.N6qtiid0 defel c5-fericirea sa era de a se caii:-catetorut' farl aifi lncpiini menul o arunci pnetenululobra umsmgura incdlldri ile aur. in fn pat, ii qt6rge-au un semncd l-a recunoscuiiliniorcealt penuu a{ i"i oei"ooare, fl fo4au sd bea - !i toate acestea moarte. trezi, poate,din VII penm I-am p5r5sit,ocupali cum erau str-iintindtr capcane acesr de oeuqor inl[turatd iiiliifi-ifrii."c"'pa*;iii str-i Cfi am descoperitacestadevf,r.fi anume cI e vand iluzia iPteti "_r ot"ii1i, oeasenienea, inrindd ;;ii'iL;;;5i'i. par in i"?iCiie. minasarnicfle.respinger mammrilor caretred c{ pot locui ih pace in addpostullor' #""iii-":i"i"ien-t,ii de asemenet ,'qe-prea Astfel-templul pe care l-ai ctno ttr"ice adAposteste am-enin1at. lo&li*uiu,-":t,iilci leaqezau aproape el'goana' ce-i desiEuiile stinjenesc btrtaiavintului de miaz{noapte' ilililG;Alnoeparteaza ofiftr oe rirfril muntelui, in decit qi Am plecat m-amintorsbpreplag' NPvtrzusem o nrr micinat pulin cite pulin, asemeneaunei vechi etrave, L-a ii-&tiid, o infatisut"a braquluiprintreaftea alteh h,tud deja- se prtrbir;6asc5. fel templul pe care nisisd chemdrii rhspunzind "uoi]o iit{?"iii^.ni,*dt oiil giJ't""tesoiis'es", | - masaiteazr;i'pe caie-l vor lua, pulin cite putin' in pom' e'",enp 6opifuluiera dela il;;&;;;fti; neted ca marea. li- lmn r;r. Pe fundaliiie lui vei g[si un dgqer1 "ii.?"11i. fracila decit prezentu'otiiipisari': Ei i-lamHsatsd faci ilr bi *.riceconstrirclieqi, mai ales,palatul meu indivizibil, nisie.pentruI ocroticopilulcaremurea' - 'Mireeam :in @mnx: animale, tilcuinleqi din mun1i,infdptuireaiubirii in lungui ulilei. Dincolo de porli auzeaE @c si ;a:e. atunci cind va muri regelein care aceilsttr imaordfdcea .u;il;jE;;iioou-tii'ruinicele. era ora lg,carase noP{ii'Putrr F hr :*rume. r'a redevenimunli' locuinle gi animale. $i, uffiele pentrucrlstoria i"raceau ;;f;i;;;* i Nuauzear @!:'oLL: ,rr-ll[1in contrastullucrurilor, nu va mai putea tl ori o".a.earta era"dieapia nedreapttr'

d-at i"uirii. iir'ei nirmi-du hici o atenlie

iiifpit"

28 t Antoinedc Saint-Exupdry decit material in wac, oferit unor noi sculptori. Vor veni ;r din deqertsd-i refacl imaginea.Vor veni cu aceaimagineit qlre o poart[ in inim6, strordonezedupl un inleles nou ca racterelevechiale ctrrtii. ff ale Acelagi lucru l-am fdcut gi eu. Nopgi somptuoase * pediliilor melede rtrzboi,n-aqputeastrv[ preamtrresc indcajtm DupI ce mi-am cltrdit in virginitatea nisipului tabera triur ghiulard, am urcat pe o inellime, pentru a aqteptaclderer noplii Ei, mlsurind cu ochii pata neagrtrdoar cu putin m mare dectt piala unui sat, ln care lmi agezasem rlzboinicil, echipajele Ei armele,am meditat asupra fragilit{ii lor. Ninb mai mizerabil, intr-adevf,r,decit acest pumn de oameni jumtrtate goi sub valurile lor albastre,ameninlali de gerd noplii ln care stelele erau deja prizoniere, ameninlali sete,clci burdufurilecu ap{ trebuiau crutate pind la finti din a noua zi, ameninlati de vintul de nisip care,atunci se ridic6, are puterea unei revolte, ameninlali, tn sfirgit loviturile carefac qlrnea omului sd se usuceasemenea telor. Iar omul nu mai e bun decit de a fi aruncat.Nimic mizerabil dectt acestepachetede pinzd albastrd,futerite otelul armelor,aEezati deasupra unei intinderi care-i resl gea. Dar ce-mi pastrde aceastf, fragilitate ? ii legam intre Ordonindu risipi qi $i-i salvamastfel de a se risioi si de a pieri. Ordonindupentru noapte figura triunghiulard, o deosebeamdeja jur. Tabtrra mea se inchidea asemeneaul pustiul ^din pumn. In acelagifel am vlzut cedrul prinzind rldtrcini plmintul stincosEisalvindde la distrugere amploarea lor sale,cdci nu existil somn pentru cedrul ce luptf,, noapte zi, in propria sa substanldEi se alimenteaz[ intr-un u duqman cu fermenlii inEiEi ai distrugerii sale. Cedrul cresazA fiecareclipd. In fiecareclipd eu lmi oeam adtrpo tn astfel incit sd dtrinuie. Din aceastl multime diverstrde cmri, pe careo simpl{ suflarear fi risipit-o, creamo unghiulard de nezdruncinat, unui turn, ;i asemenea nentA,:rsemenea unei etrave.$i, de teamtrca tabtrramea nu adoarmtrqi sd nu se risipeascl tn uitare, o incercuiam stdji care ascultauzgomoteledeqertului.$i a;a cum aspirf, pdmintul stincospentru a-l schimbain cedru, ta mea se hrtrnea din ameninldrile venite din afard. Bin*

CITADELZI I 29 ;;'intat fie schimbulnocturn, binecuvintali mesagerii ttrcu1i : qrre nimeni nu i-a auzit venind, dar care se ivescin jurul usurilor si lngenuncheaztr, vorbind despre mersul celor ce m.unteaztr nord saudespretrecreatriburilor din sud tn spre rrrnArirea ctrmilelorce le-au fost furate saudespreneliniqtea uiora din cauzaomorurilor strvirlite.Si mai alesdespreplanurile aceloracare tac la adtrposiulqirturilor lor, riedihnd noapteace vine. I-ai ascultat pe acei mesagerice vin sl ^f,. rurbeasc{despre tdcerealor ! Binecuvlntali fie cei ce apar in prul focurilor noastreatit de brusc,cu cuvinte atit de fune!re- inclt focurile slnt de indatii inecatein nisip, iar oameniise ,runc{ asuprapuqtilor lor, impodobind tabtrracu o coloantr rt pulbere. CIci noaptea,abia coboriti, devineizvor de miracole! ln fiecare searil, astfel imi priveam armata, prizoniertr a hrinderilor asemenea unei cordbii, dar durabild, gtiind bine cl rjua mi-o va arlta neatinstrEi cuprins{, asemenea cocoril0r. de bucuria deEteptitrii.Atunci, in timp ce se ingeueaztr nimalele de povartr,se aud acelevoci ce r[sun[ in dimineala pns$t5 asemeneaunor talgere de aram[. Iar oamenii, ;me$$ parcl de licoarea zilei ce se nagte,tEi umflil plImlnii n reltreazd pl5cereaasprtra lntinderii. [i duceam tnspre oaza cn trebuia cucerittr. Cel ce nu helege oamenii ar fi cdutat religia oazei in oaza instrgi.Dar ,us. trf,iescin ea iqi ignortrlocuinla. Ea_trebuie ce descoperit[ L imimaunei intind'eriroasede nisipuri.ii pregeteam pentru rrm,\t[ dragoste. Le spuneam : gesiaoolo iarba mirositoare, cintul ffnttnilor qi femei -V'e1i ur nngi vlturi oolorate qlre vor fugi hnsplimintate, aslmenea ryi rurme de cdprioare pe care e pl[cut s[ le prinzi, cdci frr Ecute pentru a fi capturate..." Tr spuneam : ..I!i inchipuie cI vtr urlsc Ei,pentru a v[ respinge, vor \i fr*si dinlii Ei unghiile. Dar pentru a le imblinzi va fi de-ajuns rrrnulvostru,innodat in buclelealbastreale ptrrului lor !" l-e spuneam : pentru a le -\ri ra fi de-ajunssf,folositi forla cu bllnde1e, r nemiscate. lnctr hi va inchide ochii pentru a nu vtr vedea, C rfirrei voastrdva'ap5saasupralor ai,emenea umbrei unui

,i'illl

$ii;itl
3A t Antoinede Saint-Exupdry rultur. Atunci, in sfirsit, ele iqi vor deschideochii asupra roastr5,iar voi ii veti umplede lacrimi. Veti fi imensitatea cum ar puteastrvtr uite ?,, lor, le spuneam, pentru a isprlvi qi pentru a-i imbtrtade acest $i paraoN: .,Veti afla acolo palmieri si pdslri de toate culorile... Oazase va pleca fala voastrI, pentru ctrvoi purta[i in inim6 in rellgraoazel,in nu limp ce aceiape careii q,fungati mai sint demni de ea. Chiar si femeile ior, sptrfint-qipinza in piriul ce susurd deasupra fietricelelor ri,t[oo" li aio6,igi inchipuie ci indeplinescb tristl datorie universal'tr atunci cind rjelebreazA sdrbltoare.Dar voi, caresinteli intrspritide nisipuri o Ei uscalide soaresi de crustaarzdtoareh safirieldr,le veti lua in stipinire qi,cu miinile in solduri, privindu-lecum igi SpaH pinza in apaalbastrtr, ve$-savura ve victoria. Voi dlinuiti asttrziin nisipuri datoritd dusmanilor care r'tr inconjoaraqi ve inhpresc, veti dtrinui si in oazape care o veti cuceri dacAoaza, va fi pentru voi adlpostul fn care te nu inchizi gi uiti, ci o victorie permanentl asupri deqertului. ft invingtrtori,c{ci cei impotriva clrora veli lupta se ^ .Y9!i egoismullor, satisfdcu{i il..B0 in de proviziile striirse.bi nu vdd in coroanade nisip ce-i asalti:eztr decit o podoabl a oazni, rizind de cei ce lnceari:5str-i migte, pentru ca^lapragul acestei patrii de finttni sI fie schimbati:stialite caredoirmgi nu mai vegheazS. tn .Ei moFie in iluzia fericirii pe care o gdsesc bunurile ce le posedtr, fericirea nu estbdecit o celdurl a actiunilor dar si mullumirea creatiei. Cei ce nu ransformit nimii din ei in;qi qi igi primeschranade la altii, chiar dac{ aceasttr hrantr e,ste mai bine aleasl si cea miri gustoasI,cei care ascult{ ca pome streine flri a-qi scrie propriile poeme se bucurl de oazAf1rd a-i da viali, 3e folosi:scile imriurile createde altii, aceiase leagl ei iniiEi Oe tlrusii din staulqi, redupila roiul de animale. pregltili pentrusclavie... sint Le-amspus: ..Oaza. dau cucerittr,nimic esenlialnu s-a schimbat o penuu voi. Nu e decit o altl formtr de a facetabtrr{ in desert. Ceci imperiul meu esteameninlat din toate ptrrtile. Mat'eria sa nu este decit ansambluldiiers Ce animhte,'locuinleqi mungi ;L dac{ se rupe nodul ce le $ne legateimpreuntr,nimic CITADELII O 31. nu va mai rdmine din ele decit materiale disparate, oferite pradei." VM Mi-am dat seamacd se inselauasuprarespectului. C{ci ir-am preocupar insumide'dreprurife eu divinitalii, stuOiind Si, chiar.;i p" Air,"r6;; riia u_iexagera -ramenii. d'esigur, im_ pgr-qlF, l-amv#ut intotdi:auna cape un ,;t ;"d"i;i dili_ ntUtii.'

sale ete 19 fr_ido;enibi cinstite, ihiire ca'niqt!-iJ.ii,i;"r;:;ii :ecunoscut.

. Pu.r,drepturile cersetorului,ale rlnilor sale ulceroase si

:Ii1ev{rsauin adieri,lenese ;i;;Eiil"oiiurlbioioi'j un ce din '-meneascS il locuianu'ieqea acdleinrurioalurf otcii rentru a-qiadresa injurii cu b voceuzatesi-fiii ioiiuarita ninis, s566snea buirJlor ce il;pa-rg;ci regutaritaie,-ii moi ;uprafap mlaqtinilor. pe-agllepros rizindhidos . Acolol-anivtrzut si :chiulcu. cirptrmizbrtr..Era,hniinte -toate, qter$ndu_si o rie lnitgai.j;ail joc lxqcie, iqi Uat-ea desineiirsusi. . lhttrl meu a hottrrit si incenhieze cartierul.Iar aceastd qyF, careginea colibele mucegaiG, inceputsf feil la ei a rrnreze, reclamindu_si drepturile. or"eptui,"6i;[ il ;ii6_ rl mucegaiului. mi-a sprrs duptrei, *lgllal, sI perpetue2i ratdlmeu,c{ci dreptatea, :nseamnl ceea exist5... ce rar et lEl strigaudreptulla putreziciune. Cdci,crea$de gnEau ea. l:ueziciurfe, la sd mi_a ratfl *_"jlgy"f l-dT-ipocritii seinmulleascl, spus rlcll. svor na$te dieptuiileipocrililorlcarelint erihentL. Si .'ornasre t po-egi peritru.a prearhari. le tirbiiii"o;.i;;"fi E Tlr:! tx te paieiismul ipocr^i imeniirtati'0"ais-o;;id. tiloi )a ru orepr..., spus mi_a tatAl meu, trebuie'sa alegf. rs--tru-arhadghet diept pentruornt.nr-eptpinf* Drbpt sau pi;g; *; $enrrg carnea strnltodslipentrucel_ag aisculta cetEe pe ,=s_:-mi vorbeascl numele pestilentei ? in shle in Do;;ilri-'i*ci qi el esre _-..3. l,:l_'_".91'j.i numet6 at eterniralii. nu duptr Dar dorin{a carenu este sa, =.Trconnp re:: a descompunerii sale.

, Am intilnit, oare, cevamai respingltor decit acel cartier rl^o_rasului construit'in panta unei coiine qi care curgeaase_ lgnea unui canal pinl fa mare ? Coridoarblecare dtrieau in

32 o Antoine de Saint-Exup4ry sptrlatqi instruit, dorinla s3 va fi DupI ce-l voi fi cur51at, inainte. Pentru alta Ei 6e\a renegape el insuql, cel care fusese ce s{ fiu eu aliatul celui pe care el insqi il va renega? Pentru cc s6-l impiedic, dup{ dorinla leprosului vulgar, s[ se nasci ? si strseinnobileze De ce as fi de parteaa ceeace esteimpotriva a ceeace va rtrminein putere ? a fi ? A ceeacevegeieazAlmpotriva ceea'oe Dreptatea, dupl mine, mi-a spus tatll meu, este de a-I [.a cinsti pb plstrdtoi in numele a g,ea ce ptrstreazd. fel de mult pe Cit ma cinstescpe minfinsumi. CIci el reflect[ aceeaqf lumintr. Oricit de pulin vizibil[ ar fi in el aceastl luminf,. Dreptatea este sd-l consideri ca vehicul Ei ca drum. din Milostenia meaestesdl fac sd senascd el insuqi. ' scursoarecare coboar{ spre mare. Dar, privind aceastf, Astept de la ei un semncare mA intristezin fata putreziciunii. nieiodau." sd-miarateomul'qihu-lprimesc ,,Totusi, i-am vlzut pe unii, i-am spus tatalui meuimp5rlindu-gi piinea Ei ajutind pe allii, mai putrezi d99iJe1 sacul sau luind in ocrotire vreun copil bolsa-!i ciescar<b nav..." tatf,l meu, Ei din ,,Ei pun totul in comun, mi-a rf,spuns -fierturtr vine mila lor. Ceea ce ei numesc mill aceasttr impart. Dar in acestpact,pe care-l fac;i qacaliiin jurul unui stirv, vor s[ glorificaun sentimentinlil[tor. Vor sI ne factr sd credemcI evorba de un dar al lor ! Dar valoareadarului depinde de cel cdruia ii esteadresat.Iar aici sinlem p_e"tr9qq alcoolului dlruit betivului. In felul cei mai de jos. Asemenea tai acesta,daril esteboalf,. Iar dacl eu le dtrruieic sdntrtate, in aceastlerne... iar ea mf, ur[qte. Aiung pin[ acolo,in mila lor, mi-a mai spustatf,l meu incit preifeiaputreziii,rnea...Dar dactreu pr-eferceea ce e slnetos? Gnd vei fi salvatde la moarte, mi-a mai spus tatll meus{ nu mullumqti niciodat{. Nu-li va exagerarecunoftinla recunoqtinlatacel ce te-asalvdt ar fi josnic dacSar aEtepta c{ci ce-;i inchipuie ? CI ti-a fost de folos ? PAstrindu-te. tu Domnului i-a fdst de folos,'dactr valoreziceva.Iar daci it: lnseamnl ctr-li lipsescqi moerprimi prea tare recunoQtin(a deitia 9i' orgoliul. Crci in ceea ce a salvat nu soarta t: neinsemnatleimportant[,ci operala carecolaborezi care Ei se sprijind Ei pe tine. $i pentru c{ el este supus aceleia:r

CITADELII S 33 :re, nu ai de ce sd-imullumqti. El estertrspltrtitprin propria i,. faptd.Ea estecontribuqia la oper5. lui Ti-ar lipsi orgoliul Eidacl te-ai supuneemoliilor salecele ::i rulgare. $i dacl l-ai flata in josnicia sa, fdcind din tine -:bul lui. Ctrcidacdar fi nobil, 1i-arrefuzarecunoqtinla. Nimic nu md intereseaztr, spuneatatll meu, decit admi:.tila colaborarea oamenilor.M[ folosescde tine sau de o :ritrd. Dar cine esterecunoscitor pietrei ci a servitcatemelie ::ui templu? Ei instr nu colaboreaz5pentru altceva decit pentru ei '*{Lii. Iar aceastA scursoare coboari spre mare nu esteianor ce ie imnuri sau de statui de marmur5,nici cazarmtr pentru cuxriri. Ceeace ii preocuptr estede a se lega cit mai bine intre fl- pentru a-Ei consuma proviziile. Dar aceastasd nu te n_*ele. Proviziile sint necesare, mai primejdioasedecit dar i:amea. .{u implrlit totul in doutrp5rli fdrtr semnificalie: cuceri';i si bucuria cuceririi. Dar ai vdzut weodatl un arbore ::r,cind Ei,dupl ce a crescut^, mindrindu-sectre arbore? Arr::ele creste,pur gi simplu. i1i spun : cei anre,dupf,ce au cu:nt. setransforml in sedentari sint deja mor1i... Vilostenia, dupl inlelesul imperiului meu, este colabo&;.

Chirurgului ii ordon s[ se epuizezetraversinddegertul, rlllrepoatestr-lvindecepe cel ce-l aEteapte acolo.Chiar dacd t '-L-lrba un oarecaresplrgitor de piatrf, care are nevoie de u nqchii s5i pentru a spargepietrele. $i chiar dactrchirugul x;e de marevaloare,clci nu e vorba aici de a cinsti medio;:.i":tea,ci de a repara vehiculul. Iar ei amlndoi au acelagi :'educdtor. Acelasi lucru - desprecei careocrotescgi ajutl elreile instrrcinate. flceau, in primul rlnd, din cauzacopi O uri pe care ele il slujeauprin grelurile Ei durerile lor. Dar m.eia nu trebuia sd le mullumeascd; decit, poate, in nunele fiului ei. Dar iatl ctr ast[zi ea reclaml ajutor ln numele g':rurilor qi durerilor ei. Dar dactrn-ar existadeclt ele, le-aq iu:nma, clci grelurile lor sint dezgustltoare.Ceeace este mrortant in ele e numai cneace se foloseqtede ele. Iar frr.--ruaceasta trebuie strmullumeascd. ce le ajut5, qi nu Cei te '-n-reie sint decit slujitori ai naEterii,qi mul{umirile nu nu
u - -':L,

31 r Anroinede Saint-Exup4ry : str-i generalului carevenise vorbeasctr Tat{l meui-a spus pasdde tine ! Nu eqti mare decit datoritl impe,,Nu-mi riuriii pe cafe-l slujegti.Fac sr hi respectat,pentru ca' PI-j tine, imperiulsdfie respectat." bunltatea tatdlui meu. de Dar simgeam, as6menea, ,,Cel carb a jucat un rol important, spuneael, cel careI fost onorat nu foate fi injosit. (bl care a {omnit nu poatef de deposedat dbmnia lui, nu poti transfofha in.ceryetor.Pt cef care dtrruiacerqetorilor,ctrci'ceeace distrugi, in felul r cesta,estearmlturi Eiforma corlbiei tale. Iattr.pentruc rnl folosescde pedepse mdsuravinovalilor. Cei qe care i-an fie innobilat oriateior li executali,instr nu-i aduc la stareadc sclaviedactrau grqit. Am intilnit, intr-o zi, o prinlesd cart ei Iar ajunsese splldtoiea'sd. tovardqele iqi blteax jo-cde.3 ' ,,Unde i1i este noblelea? Puteai sd faci capetelestr cadil g putem s[ te minjin iattr, in shrEit,ce, fdrl fricd de pedeapstr, Aceastaeste dreptatea!* Cdci drep*' cu insultelti noastre... tea, dup[ ele,era compensatie. Iaripdldtoreasa ttcea. Umilitf,, poate, pentru ea insdqi dar maf ales pentru ceva mai important- decit ea instrsi albieisale.Dar to teaplntrli albtr,aSupra se Printesa apleca, oimbrinceau. Nimic ir ei, ltr[ teamdoe p'edeapsd, vartr{ele ctrciera ftumoastr,rezertatl qi tlcutt : ea nir invita la aceasta, am inteles insl ctr ele isi blteau ioc nu de femdie, ci dc decldtirea ei. Clci pe cei pe care l-ai invidiat il vei devon Am trimis sdo cheme: daci ili va cldea ln gheare. ,,Nu qtiu nimic lespre tine, decit ctr ai domnit. incepid yei cu ziua aceasta, aveadrept de vial[ qi de moarte asuPn tovar5lelortale.[1iredaudomnia.Du-te." Iar'cind qi-a reluat stdpinireaasupragloatei, n-a cobort oind acolo iricit str-siamidteasclde ihsulie. Iar cele caref+ iesera tovartrfelesale,nemaihrdnindu-;i pornirile din de* derea ei, le-au hrlnit din noblelea ei qi au venerat-o.Al orpnizat slrbtrtori pentru a celebrhreintoarcereasala domnic gi ie prostemauh frecereaei, innobilate ele inseleprin faptd ce alt{date o atinseserlcu degetul. ,,Iatd pentru ce, imi spuneatat[l meu, nu vqi -supuD nicioAaU prinlii insultelof mullimii, nici grosoltrnieitemnrcerilor. l:,voi ietezacapul in sunetul trimbiqelorde aur. Cel ceinjosqte pe a4ii, spuneatatf,l meu, esteel insqi icn* nic

CITADEL.A I 35 Niciodat[ un conduc[tor, spuneatatdl meu, nu va fi jurecatde subalterniis[i." IX Astfel imi vorbeatattrl meu : un ..OblisI-istrclddeasctr turn impreundqi-i vei transforma h frati. D'ac{vrei sI se urasc{,arunc{-legrdunle." : inii mai sDunea ariuctr,inainte de toate, fructul rnuncii lor. S[--qi -Str-mi rersi tn hambardlemele rlul recoltelor. Grinarele lor sd le gloliei mele atunci ddeascdil;ine- Vreau ca ei strslujeasctr spicele de aur' Ctrci griul, iar in jurul lor se sp-arg dad bat dgv,tne mnci mtnca, ce nu"era decit trrida .pehtru hrantr,. frr- Cici sint mai putin de plins cef ale cdror spintrri se Uoaie sub sacii erei itunci iind poartd sacii spre moara' hu ii aduc inaooil albi de f5intr.Gieutatea saculuiii inal!5 xpmeneaunei iugi. $i iau ci rid bucuroqiatunci ctnd.poartit mDul. asemenei uhui candelabrude lrine, cu spicele qi pe rcelucirea lui. Ctrci o civilizatie se clddeqte ceeace I se cereoamenilor,nu pe ceeace li sedli. Desi!'uride la acestgriu este fala impor@. vor hr5ni. Darr pentru om nu aceasta s inimile nu esteceace mU a lucrurilor. Ceeace le hrtrneqte rtmesc de la griu. Ci c*'eace ei dati griului.. Cici, inclb dattr,slnt de dispreluit acelepopoare-cf re: griul altora sauaducarhrtctr erl poemele altora qi mf,ninctr mrru a le cl[di orasele.Pe ace$tiaii numescsedentarl']l L rnai descopdrin j'urul lor, ca'pe o aureol6, pulbereade r a efului treierat. Cd-cieste drept se primesc in acellEi timq in ca-re &uiesc Dentrua irutea dilrui mai departe.Binecuvintezacest dimb inire dar si'rlsolati. carepermitestr-ticontinui mersul I r{ dllruiestidiri nou'.Dar daclidsplata peimite cirnii sdse ihima. ;*nrr, danil e singurul carealiment-eaztr compunindu-li dansul. Iar dansul, Am vlzut dan'satoare o .ratacreit li dansat,nimeni desigur,'nu lua cu el fructul rrr:sii oentru a-si face provizii. Dansul treceaasemenea ,--. 166] totusi. eu nuinesccivilizat poporul carecompuSi. a ;ansuii.'desi nu existtrpentru dansuri nici recolte, nici trm\q1s. Si nuhesc inapoidt poporul ce-qiinqiruie pe etajemuncaalr:tiectefe, fie ele din'celeniai'fine,ntrsbute'din ure chiar dac{ se aratd capabil de a se imbtrta din dectiunea lor.

36 t ,lnroinedeSaint-Exup4ry tat5l meu,estein primul rind cel carecI." Omul. sDunea eazi. Si sinf frati numai acniacarecolaboreaztr. nu trdies: $i in nu gi-augtrsitpacea proviziile pt il;a&ar"ideiii."icare carele-austrins." intr-o zi a fost intrebat : ..Cenumesticreatie? CIci, dacl e vorbade o invenliereDeci nu voiber'marcaUita. ouiini sin'tcapabilil$ aceasta. decit despri ciliva, ce seihtimpu instrcu ceilalli ?". Tatdl meu le-a r[spuns : un a .A creainseamntr sresi,Doate, pasin timp ce dansez o ins&mna a da de-acur"me'ziqutlovittrrl de daftl in piatr: Putin conteazldestinulactiunii. Acest efort !i se pare,poata Dar indeplrteaza-rc steiil tie. orb careprivestfde aDroape. : hcestiricarti'eraf orasului.Nir vei vede Privesie'miscarea acolo'decit6 mare fervoaresi praful aurit al muncii. $i gesmullime apleturile ratate nu le mai remaici. CIci aceasttr palatele sa:cata asupra operei muncii sale isi cltrdegte Operelese na--sau rezervoaiele marile srldini suspendate. din in mod necesar vrai'adegeteloisale.$i i{i spun,ele s: mis-'ctrrile,-cit din r nascatit din muncacelor ce-si rateazA li Clci nu Pogiimpdrti.oniul. Ir acelorac{rora le reugesc. dacl ii vei ptrstradoar pe marii sculptori,nu vel mal avea o aleagtr meser* Cine ar fi atit de neburistr-qi mari sculpt6ri. care dd alit de putine sansede a trai ? Marele sculptor :e Ei nastedin multiineh sctilptorilor neinsemnali. ii sen'a; iiidoi scaiaii-i rioica. Iar'dansul frumos se nbgtedin fen'oo i6i'olns,itui. tar iervoarea dansului cere ca tcili sr danseze c chiar cei caredanseazlprost, ctrciastfel nu existdfervoare. f5rtrinteles. pietrificatl EiSpectacol academie ju'istoricului.care asemenea Nu le'condamna lre-qelile cedrului cil nu es:e dec{ o ertrdeia incheiltd.'Cine va repro$a strimt'" inci decit seinintdsau tulpinl sau r:amirricrescuttr in I-asAtimDul sI tieac5.Diir greseal5 gretealdse va ridica in pddureahe cedri care va im-prdqtia, iitele cu vint, tdmi;r badurilor sale." $i tatSlmeu mai spunea,pentru a incheia: a GreqealS un9!9,reuEittr altuia. a ..Ji-ammai spus-o. -t iinplrleli. Nig!9 nu e fertil de.--: dsemenea nu te preocupe prin c6Ulatt.Miqcarea ramt6 slua marea^colaborareunuia ce 16r iestemiscdriice reuseste. miscarea relrseltearattrceh 'ce-asrdit taopui pe c.ite ii urmdreauamindoi.brl ce afla irnnir[i il afl{ feniru to{i. Caci imperiulmeu esteasemen* unui temolu iiareu am cerut mult'de la oameni.Lr-am cen Astfel,templul esteal lor. Iar nafterealui :, s[-1cldddascl.

CITADEL'aI t 37 ".sedin ei insisi ceamai inalttrsemnificatie. ii inventeazf, Ei de ".ioabele. Iai cel ce le cduta,f5rtra le gISi, le inventeaztr rmenea. Ctrci in aceasttrfervoare,in primul rind, s-au :"lscut noile podoabe." : Mai spunea ..Nu ihventa un imperiu in care totul sa fie perfect.-C5ci -::ul sust estevirtutd a paznicilorde muzeu.Iar dacl dis:-=:uieiti orostul sust.nu^veiaveanici picturd, nici dans,nici din r.r*ite.hici sr5din"i. vei prefacedezgustat teama de a Tb u-:ci orosiDdmintul.Si vei fi privat prin vidul perfecliunii .r-e.Creeazf,'un imperii in caretotul s{ fie fervodre." X -{rmatelemele erau ostenite,ca qi cum ar fi purtat o grea n: iri. Cdoitaniiveneausd-mispund: ,,Cindne intoarcem urr-i ? Guitul femeilor din oazelecucerite nu e acelaqicu qs :ll femeilor noastre. " : nul dintre ei imi sPunea din visezla a&ea caree ftrcuttr timpul meu, din -SteDine. m.-, mba.As vrea str mI intorc $i str inslminlbz in liniqte. l,as5-mdsI !:-sl un adeiar Decarenu pot sd-l aprofundeZ. -nevoiastr-mi meditez :es-- in linisteaiatului mdu. Simt Sram inteles c[ au nevoiede liniqte.Cdci numai in liniqte lurr,r,grul fiectrruiase leagl si prinde rtrd5cini.Ctrci,ceeace e ^ca MCr-"rr?nt, inainte de tdat6, in alaptareacopilulul, 9st9 esteflcutd, in primul rind, instr$i :m: ll. Drasostea maternA ''' dintr-o dat[ ? Nimeni. m jpure]Cine vedecopilul crescind !" k x i-in din altl partespun: ,,Cemult l gresSut Dar mama El n,:r:!.i nu l-au vdzutcresdnd. a devenitin timp. $i, in fiecare urmnt. el era ceeace trebuia strfie. ;lJ. deci, cI oamenii mei aveaunevoie d" t-*p' mlcar in lET-:-l a inteleseun arbore.Pentrua seaQeza fiecarezi pe ramuri. $i' pulin mlr r fati aibluiali arbore,cu aceleaEi descoperit. :tc '-':'Doet. : -tin. hrborelesblastr in intr-o seare, iurtil foculuiin dqert, povestea sf,u. u ''---:iiute desore arborelei Iar oameniimei, dintre cadecitiarbtrpentru clmile, palren --:: nu vlzu#rd niciodatd il m.c:-:-rici 5i mdrdcini, ascultau. ,,Nu Etili, le spuneael, ce din rsrrri arbdre. Am vd2ut unul care credcrise intimplare *i qi fdrd un m: - ::r-aat'andonatd, adtrpost ferestre, careporxru,'*: ::'Jt!rea luminii. Asa 0um omul are nevoie de aer,
'qa: - "

38 o Antoine de Saint-Erupry ala cum psteletrebuie s[ se scaldein ap5,arboreletrebui. sj se scafOeinlumintr.C{ci, infipt in peirint prin rtrddcini,ie sale,tnfipt in stele prin ramurileiale, bl e druinul ce ducedt dec la stelespre noi. Acestarbore,nlscut orb, iqi desfJqurase in noipti puternica musculatur[, pipris6 de la uri perete ir in celdlali, se'cldtinase, dramase'iinirrimase rlsutirile lu:' iar Apoi, splrgindu-Ei o lucarnl in direcgia soarelui, liqnisc drept ca un trunchi de coloan5,iar eu asistam,cu detaEarer istoricului. la miscirile victoriei sale. Contrastind inagnific cu nodilf,le ghemuitepentru efon etalindu-s cu ale trupului sdu diri'sicriu, se desftrquia calm-, ca oe b mastr intinsl frunzisul in care soarele era senit alSp-tat cerul insuqi,hrlnit iu bogllie de ctrtrezei. de 'il vedeamin fieciie zi In zori, tiez'indu-sedin virf pinl h rtrd5cini. Ctrci era inctrrcat de pdstrri. $i incl din zori incepq s[ utriasctrsi sdcinte, apoi, odatdsoareleaptrrut,dtrdeadrumd proviziilor'sale in c6r'asemenea unui btrfrin qi blajin ptrstmarborele meu - castr, arborelemeu - palat ce r{minea gd pintr seara..." Astfel povesteael, iar noi gtiam ce e nevoie sI privqri lndeluns aiborele Dentruca el 35 se nasc{ in tine. $i fiecare masdde frunz! il invidil pe acelate purta in inimd aceast5 gi de pdslri. ' ,,eind, mI intrebau ei, cind se va sflrgi rdzboiul ? $i mi am wea sI lnlelegem lucrurile. A venit timpul sI ne lmpli nim..." Iar dactr unul dintre ei captura o wlpe a deEertului tin{rl ince si pe careo puteauhitrni cu miinile sale,o hrlner. Saugazele, &t6ooau, cini ele binevoiaustrnu moar5.Iar vulpee ii deveneain fiecarezi mai prelioas5,imbogilindu-se cu blam qi, sa m[tdsoasegi cu zburdtrlnicia.ei mai ales,cu aceanevots de hrantr card cereaatit de imoerios sriia rdzboinicului.Iar micului animd acelatrdia din iluzia zadarnicl he a tra"nsinite cevadin sine insu;i, ca Ei cum el ar fi fost hr[nit qi alcitult din iubirealui. Apoi, intr-o zi, chematd de dragoste,wlpga fu999 h dEert, golind dintr-o dati inima omului. Pe unul dintre ei l-an cu r'{zut murind, duptr ce nu se aptrrase destul6tirie in cursul unei ambuscade. mi-a venit ln minte. atunci cind am aflat ft Si pe moartealui" ftaza'misterioasf, care 6 pronunlasedupd fugn meftncolid. ii G wlpii, atunci cind tovartrqiitiri gtricinO^u-i gerisdra se prinda o alta 'j ,,8 ndvoiede prea multa r5bdaft. iaspunsese nu pentru a o prinde, ci pentru a o iubi." el,

CITADEL/I

I 39

Iattr totusi ce se strturaserdde vulpi qi de gazele, -nteleqind *de vairitatea dlruirii lor, clci o vtitpe ce fuge che:ata dragostenu imbog5leqtedeEertulbu nimic din ei itslsl. ' ,,Am copii, imi spuneaaltul, ei crespqi nu vor fi inv{1at eimicde la inine.Nudepun nimic in ei. In'cevoi ddinuidupl .r voi fi mort ?" Iar eu,ferecindu-iin liniqteaiubirii mele,lmi priveamarrata ce inceDea se topedsclin nisip ;i sI se piarddin el sA de in rcmenea actjlor fluvii ntr'scute furtufii,'pe care-subsolul qi rrgiltrnu le salveaztr caremor sterile,flJid a se prefacede-a higul malurilor in aibori, iarbtr,hranf,pentru oameni. -Armata mea dorise str se transforme-lnoazd pentru binele mperiului, pentru a lnfrumusela palatul meu Cu acnlerezi&ite indeolirtate.astfel incit. vbrbind despreel, sI se poatd saTune : ,,Ci:savoareii dau inspre sud acei falmieri, ace-le n undesesculpteazi fildegul..." Dar luptarir ftrrtr a pdne sttrpinire pe ele 9i fiecare se in aroea taiilio-ui""i". fi t'imaeinei imperlului se'distrugea L asemenea unui chip pe caie nul mai poti privi Ei care se lubrurilor. uierdein diversitatea ' mai ei. -Ce ne oastr.sDuneau daci vom fi mai mult sauface ? min tosati cu iqiaste oaztrnecunoscute Prin ce ne va L ie crd'teh ? Cu ce ne va imboglti atunci cind, intoqi acastr, r vom fnchide in satelenoastrd?'Ea va folosi doar aceluia '@rre va locui $i va stringe fructele 'palmierilor ei sau iEi va o lsle pinzain apavie a riririlor ei..." XI Seinselau.dar ce puteamsI fac ? Atunci cind credinla se c'rnqe,Civiniiateae tea care moare' artrtindu-se de-abum mfie. Cind fervoarealor se eptizeazd,imperiul este acela c[E s descomDune, clci el e'ftrcut din fervoarea lor. Nu Dar dactr in$eldtoare. Ectru cdar fi el insusi doar o aDarentd ftr numesc domeniu ci anume fuisiruir6de masfini si coliba ln *e te adapostesti, dacdcel & le contempltrlelndrlgegte iar s le inchidbin iriima sa aiungeintr-o zi strnu mai vadf,decit dstlni orintre atitia altii. ialr in miilocul lor o colibtr pierlrnr. gar^e mai a'realdl'semnificatiedecit de a adlposti de nu mue cineva Duteasalvadomeniul de a fi vindut qi dfsperat? 'coliba, nici llq aceastA vinzaren-ar schimbacu nimic nici rds,tinii !

4O t Antoine de Saint-Exup4ry Privi[i stlpinul unui dorneniumerglndin lungul drumulu: in roua Zorilbr, singur Ei flrd a gus6 nimic din avereasa Filrtr a se folosi de avant'ajele salel Ca qi cum ar fi deposedat de bunurile lui. C{ci ele nu-i servesc nimic in acbstmo ia ment, iar pasul.stru se.poticneqte noroi, dacl a plouat, asein menea pasului unui om nevoiaq, iar cu baitonul s5u indeptrrteaztr mtrrlcinii uzi, asemedea celui din urmtr vagabond. Si, din adinculdrumuluistrupovirnit,nici mtrcar nri-si priveqtb domeniul, Etie, Eisimplu,ctrii estesttrpin. ci pur Dac5,totusi, il intilnegti si-te privqte, i1i dai seainacI el e sttrpinul, nu altul. Calm si sisur de el. se snriiindne saSi ranlil tunddmenrald carenu-i fo$seqte la nimit fti aceit m'o ment. Nu se foloseqte nimic, instririmic nu-i lipsqte. Este de pe bine agezat temelia ptrsunilor. cimourilor'de'azi si a a plantatiilor de palmieri'ca're-i aparlin. Cimpurile se odihnesc. Grajdurile dorm inc5. Treiertriorii de griu incl nu-;i risipesclumina. Dar el ii cuprindepe roli in in"ima Nu uh lui. oareqlre, ci stf,pinul estecel ce se plimbd incet in cimpurile de lucernd... Este orb acelacarenu percepeomul decit in actelesale, care credec{ actul e singuiul ce^-l reprezinttrsau experienlr tangibiltr sau folosul unrli anume avdntaj.Ceeace rbnteai pentru om este nu ceace posedd?ntr-un anumit momenL clci cel pe care-l privescplimbindu-seabia dacddispunedc un pumn de seminle pe care le-ar putea fteca in palme sau de iructul pe care i-ai putea culegb.Cel ce mtr u'rmeaz{h rlzboi este-plinde amiritirea iubit6i sale pe care nu o poarc nici vedea,iici atinge,nici stringe in brale qi carenici rinecar nu se glndeqte elffiindcl h a6asH ord a himinelii, in care la el respirtraerul intinderilor si le simte greutatea. culcusul iir ei atit de indeplrtat, ea nici mtrcarnu triieqte. Este ca aUseirf qi moarttr.Doarme.$i, totuqi, omul estepiin de existenta er sicaredoarme, riiud ftin 0e o tandrelede iare nuie foloseqte ile ea inslsi, asbmenea grinelor ln liambare,plin de'parfumuri pe care nu le respirtr,plin de murmurul fintinii ce esrc inima caseisaleEi pe careriu-l aude,plin de greutatea unw ce-l face-deosebit al1ii. Sauacestpiieten, pe czw de ipp"lu il intilnesti purtindu-Ei el mpilul bolnav.-Bolnav in irndoz departe, fdrd. ca el s5-i poatd atinge cu mina ftunter infierbintatl si ftrr5s[-i poatd auzi plin"sul. fIrI ca aceasr: Si str-i schimbeiu cevaviala in acestinomentl Totuti, el ili rr unui copil pe careii ioarta rr lp.ereaca zdrobit de greritatea inim6.

CITADEI'A I 41 imperiului,Decaren-ar puteanici ^: fel acelace aDartine *-. imbratiseze diritr-6 sinsuif, priviri:, nici sd se serveascl u -rreatiilb'sale. strtraitr we'un folos din ele, dar a c{rui nici sttrpinului domeniuu:na"sdinaltd drin imperi[, asemenea il u ]au tateluicopiluluibolnavsaucelui pe caredragostea Erueateste aturici cind iubita este nu nlumaidepaite, ci qi mrrfriu.'Important pentru om nu estedecit intelesul lucrdlm-ar.

Desigur, cunoscpe fierarul din satul meu' carevine s6-mi il muoa: DacI am cea-Putin imi oasl de ceeace nu mI Driveste. rr med,zaharul meu, mtrgarulmeu'bine'hrlnit $i femeia mei.resc in virstd li in virtum alSiuri de mine, iirioiiii i iini F de-i- niiigui tini{rit qi nu cer nimic mai mult. Penu! $ t6ateaceste sriferintdz" ' Si cum ar Duteafi feriiit dac{ estesingurin casalqi ? Sau n+ sH cu fdmilia intr-un cort pierdut-in deqert Il oblig ? tn sdseindrepte : ciliva prieteni sub qlte co{tqr-t' -Dac5"tntr-o seartr,gtrseqti ,n* 6geii au ceva sa-tl sprina {i-1i'a0uc ultimele vefti din ,itstrt..." C{ci v-am v5zut, nu uitati ! V-am v[zut ln jurul focurilor & roapte. frisind 6erbecul'saucapra,$i v-adr auzit vocile. Srm ior6oia"t.deci. de voi cu pa$itdctiti, in liniqteaiubirii c{-. v6ib6iii, o".icut, despre^mbiii voitri, despiecel care qs.e si desprbcet ca*re bolirav,vo-rbeag, desigur,desprecasa' e ,tGEire'casa'voastra, fdrl a insista prea mult. $i ftu incedar iniuneititi oeCli atunci ciho tinge vcii se ageza reb ta sa @orul "t debarca'dincaravana indeptrrtlt5,aducindir-vtr ce h rata ochilor minunile de acolo, qi el-efanliialbi ai unui ror.ii .aiitoria"ia mii oe kilomtitii, a celei al crrei nume itn'oicf il cunoiteati. Sau miscdriledusmanului.Sau acea rnurmnrti, acea'insrilttr,sau a'ceaiubire, sau acel curaj in sau hr mortii. sau acea urd impotriva voastrtr,sau aceamare '- lroinll. Atunci erati Dlini de spatiu si legati de atitea luituirii coitut uost'rdiubit si detbstdtpriniea adevlratul ',u"u-i care Su. inreles.Atunci erati prinsi ihtr-o retea miraculoastr in 'd r.arisforma cevaniai cuprinzatordricit voi inqivtr..' Cici aveli nevoiede o intindere pe caredoar limbajul v-o aduce] nmaie Lsii amintesc ceea ce li s-a intimplat atunci cind tatdl Bu a asezattrei mii de refusiati beiberi intr-o tabdri h cu mrjul oiasului. Nu voia ca ei"str'seamestece ai noqtri. mmdaeera'bun, i-a hrdnit ;i le-a d{ruit stofe, zahdrqi ceai.

1) t Antoinede Saint-EruPdry in Dar f[rd a le ceresd munceasctr schimbuldarurilor mtrr-" nimiei sale.Astfel incit ei n-au mai trebuit strse ingrijea-r; ir lor de subzistenta si fiecarear fi putut sI spund: ,,Pu1in meu, zahArnu oasdde ceea'ce ma priveste.Dacaam ce-aiul hrdilit qi femeiaaldturi de mine,i=ineu,mlqarul meu bin^e copiii crdscin virstl qi in virtute, atunci sint pe de-a-ntregu mult..." fericit si nu cernimic-mai citeodai Dai cine i-ar fi putut credeferici(i? Mergeam sI sd-ivizitlm, atunciiind tatal meudor-ea mdinvele. incet nu il ,,Vezi,spuneael, se indobitocescEi putrezesc carnea, iri inima lor." ci Dactrnu-: Ctrcitotul pentru ei iqi &rdea semnificatia. [iiiii, este'line totuqi ca zarurile strinsemn: ioci-averia-r,a bentru tine, in vis, domenii ;i turdte, lingouri de aur, d:; inanteoe cire nu ie ai. Care Sintin altl lume.Dar vine e= cind zaiurile nu pot strmai reprezintenimic. Iar jocul nu rnaL e posibil. ^ Iata cI proteiatii noltri nu mai aveaunimic s5-Eispun!' loau iitimpHiile de familie, care semtrnhu isi isortrvisErd iritre'ete.Isorlviserd'sl-sidescrieunul altuia cortul, cdci tor' Nemaiavindteamtr,nra te corturile'lor erau asdmdndtoare. incetaserl sd inventezg.Se foloseauinc{ de limha sDeranta. p?ntiu'dreae ruoimentare: ,,tmprumut5-milampa ta 'E inc{lzit". Duteaspuneunul. ,,Unde este fiul meu ?" putee snune altril. Umahitatea rlsturnattr in litiera ei, avind ies]er ce-ar d'easuora. fi Dututdori ? in numelec5rui lucrus-arfi pu:rr batef P6ntrupiine ? Primeau.Pentru libertqte? Dar, in ;lor, mitele universirlui erau infinit de liberi. Inecatichiar n u pe nemesuiiie,caie ii goleqte unii'b-oga1i lceastahbertate lc: lor. Pentru a triumfa asupraduEmanllor maruntaiele Dar nu mai aveaudqmani ! Tattrl meu mi-a sPus: . _ singurtabtrra lovindu* 9i ..Potistr-tiiei un bici si, traversind ei nimic maimult decii ai rdsonl" i" .;i;;t.;,i;i A;;iiiti intr-o haita de ciini ce miriie dind inapoi, voind-parcasd muste.Dar nici unul nu se sacrific{, iar tu nu vei fi mu-<car bralelein fala lor. $i ii dispreguieqti..." iqi ihcruciqezi : de Imi spunea asemenea de ,,Ceeice vezi aici sint carcase oameni.Dar omul nu rt cu mai afl[ inluntru. Pot s[ te asasineze lapitate,pe la spa-r: c{ci oamenii de nimic sint primejdioqi. Ddr nu-ti vor putst infrunta privirile." unei boh Totusi. o discordieaptrruintre ei, asemenea a carenu-i imptrrleain doutrtabere. i incoerentd, discordid prdda{ide xr pe toli impotriva fieclruia, se'simleau ridica

CITADEI'A O 43 unul pe :e minca Dartea sa de nrovizii. Se suDravegheau .elAlalt,as'emenea ctinildr ce se invirt ifi juruT hranei, qi iaitr l. in numele dreottrtii lor. au inceput sd ucidtr.Si oricine se :stingeaintr-un fel shualful eradiitrus... Aslfel, ln numele unor drepturi obscure,pumnalele ce Cureau pintece hrdneauin fiechrenoapte cadavre.$i, la fel i-rm goletti gunoaiele,ele erau tirite in zori la margineataunui trei"und'e t6mberoanelenoastreii inctrrcauasemenea ien'iciu de salubritate.Iar eu lmi aminteamcuvinteletatllui un neu : ,,Dactr vrei sf, fie fra1i,convinge-istrcltrdeascd turn. gr[unte." ler dacS arunctr-le wei strse urasctr, Ne-am dat seama. outin cite putin, cI pierdeam :oisnuinta cuvintelor. iarb riu le mai Serveaula riimic. Iar ce :e:il mei mtr plimba printre aceste chipuri absente, ne lrTveaufdrl a^ne cunbaqte,indobitocit-eqi goale. Nu mai f-ndsesedin ei decit acetmiiiit vagcareceie hrana. Vegetauf{ra regrele,fdrd dorinte, fdrd urtr qi ftrtr dragoste. bolile. i ratA, curind, nule mai spllau qi nu-qi mai-lecuiau +;tstea se rtrspindeau. incepui strabarl qancruriQiulceAu

aerul tatitlui i'.. 5i iiti i5-iiuari iniepeaiainveirinezb

ueu ii era teamdde ciumd.'$i, f6rtr indoiald, reflecta asupra snditiei omului. arhanqhelulce doarmeintrbuQit -Ma voi hotlri sI trezesc nor_bdlegarul CIci nu pe ei ii rdpect, ci, prin ei, il respdct lor.
E Ll."

XII -Cici, iattr,spuneatatil meu,un maremisteral oamenilor. Dcr,Jesentialufsi isnortr ceeace au Dierdut.Asa cum il igrra sederitarii hin" oaze. ghemuiti hsupra pr6viziilor lor. 'itr-adevdr, ceeace au pierd'utnu sbciteqiein materialelece lrrnin neschimbate. Oamenii conternpl5ih continuare acelaqi ,Nmeitec case,animale gi mun1i,dar acestea mai comnu de mn un domeniu... ctr fac{ orind intelesulimperiulul nu-sidau seama seusucd * kir, soleicde substanta iar lucrurilepentru ei nu mai au '< dar aqarenta, ce esteun diamant r:: Lucrurile isi otrstieazA *ua --perld,dacdnlmeni nu l<irivneite : nimic mai mult dectt :mu-.: ilefuirtr. Iar conilul pe care-l legeni a pierdut cevadin * -.iusi dacd nu mii est'eun dar fd-cutimberiului. Dar la ur-:ui nu-1idai seama asta, clci surisulslu nu s-aschimde
llfr{.,

44 t Antoine de.Saint-Exupdry Propria lor secltuire nu le apare vizibild, clci obiecteie pe care'le folosesc rtrminaceleaqf. ce inseamnl folosiret Dar irnui diamant ? Sj ce inseamntr'o podoabS"dacl nu exisct strrbdtoare Si ce'inseamntr copit OacA existtrimperiui ? un nu ;i nu visezisi faci din acestcopil'uricuceritor, un sHplnitfr Sauun arhitect ? Dactrel nu mdi estedecit un bol de carne? Ei nu cunoscsinul invizibil ce-i altrotazi si noapte.cici imperiul i1i hrtrneqte inima aqacum iubita caie, deirar'te de tin^e,a adormit di se odihiieste intr-un sornn asemene monii. te hranest'e drasost6aei si schimh Dentru tine cu inlet'esutlucnrrilbr. Existl Tn toate aiestea o suflare uqoarl Decare n-o Doti nici mtrcarresoira.iar lumea Dentrutine m bsteOecitmiramt. Astfel,stitpiduldbmeniuluifoarti in inim sa,plimbtndu-sein roua diminelii, pintrgi somhul argatilor. Dar, ceeace estemisteriosin om, caredespertr dacl iubirea seindeptrrteaztr el, estecd"atunci cind el fnsuli incetead de de a iubi slaude a veneraimo6riul. nu-si bdnuiedteoroorb secituire.lsi spunepur si siniplu: ..Eramai Dutii frirmdasr decit in visril nieu sa'u mdi putin iubitoare..."3i ibta-l plecind aiurea,satisflcut. Dar lum6a,pentru el, nu mhi esterfiiracolIar zorii nu mai sint zorii refntoarcerii sau zorii trezirii in bratele ei. Noapteanu mai estemarelesanctuaral drasostei Ea'nu mai esie, datorittr celei ce respirl in somn] acel nesfirsit vesmintde olstor. Totul si-a oier.dut culoareaTod s-aindsprit.'Iaromuf careignordO6zast?ut nu-qi plinge implinirea trbcuttr.E satisftrcut-cle libertateasa prdzdnta"- fitiertatea de a nu mai exista. Astfel, cel in sufletul clruia imperiul a murit spune: mea era oarbtrsi stupidtrc'. desigur.arsdrer Si, ,,Fervoarea tate. Nu existl nimic in afdra lui, decit'aheste"c disparat dc animale,casegi munli. Imperiul eia crealie a inimii s^ale. Ce vei face cu frumusetea unei femei. dacl nu existi un btrrbat Decareea str-lmistd ? Si ce vei facecu Drestisiuldiamantuliri, dactrnimeni ntiJ rivheqte? $i cu impieriul,tacd nu mai existi slujitori ai imperiului ? C5ci.cel ce stie strdescifreze imasinea.si careo poarti in inima lui, qi carbestelegat de aceasiltr imdjine, rrliild din ea asemenea copilului ce sugela sinul mamei,cel cdruia imagi. nea ii este teinelie,semni-ficatie prilei de mdre[ie,spatif$i ri implinire, dactr va fi smuls de fa'acest izvor, vi ii ietbat ciobirtit si va muri asfixiat. asemenea cooacului ale clrui rId{ciiri du fost tdiate. Nu si: va mai reslsil Si totusi. atunci ctnd imaginea,pierind in el, il facesd piare,dl nu m'aisufera qi se acomodezJ mediocrit{1iisale,f{rtr a o recunoafte.

CITADELII I 45 Iattr Dentru ce trebuie s5 tii mereu fiezz ceeace este lir siret inbm si sd-lconvertesti propria sagrandoare' Cici hraria esentialtrnuji vini, din lucruri, ci din ceeace Gastrlucrurile intrd ele. Nu diamantul il va hrtrni, ci acea adturl ce existtrlntre diamant qi oameni' Nu nisipul il va rrinl, ci legiltura dintre nisip qf triburi. Nu cuvintele drn grli, ci acele leglturi dintre ele-caresint dragoste'poem 9l tolelepciune. ' vI Iai Oaca chem sI vd aiutati, sd existali impreuntrqi sI pe rhtrtuiti o imasine cares[ vi imbog5teasc{ fiecare,la cac sa ia oarte fiecare. chiar si cobiii imp-eriului,dacl vtr -str hhid in homeniuliubirii mele,'cum nu vd inllFli;i cum a1t ? fiea rezista Frumuseteachipului nu existtrdecit prin reIar ilcctareafiec{rei plrti in toate-celelalte. apariliavtr rtrsco'vr smulge despre acel poem c.hre etil.^ii"Giiltilf LErini. Amluat stele,fintirii qi regrete.$i nuexistit tn ele nimic nei mult. Dar le-am pllm[dit ilupd $eniul mel, iar ele au Ervit ca piedestal unbi oivinitlli'carE le domind, fdrtr a fi mtinut5ln nici unul dintre ele." tatll meu a rimis un cinttrrel in mijlocul acelor'oameni intre ei, la venireaserii, qi GDutrezeau.Cinttrretul s-aasezat lucrurile care se reflecg r iirceout str cinte. A'cintat d'espre rele hn altele. A cintat despreprinlesa minunatil la care nu deLile de mers prin nislpul mi il"nse decii oupr doud^sutd si lipsit be ap5.Iar lipsa ffntinilor devinesacrillclu fo'Odsoire ftetie Oeoiasbste. Iar^apadin burduf devine rugf,,c{ci ea Spunea: ,,Doreamun cring de palmiert ilce'snre cea i-ubittr. orice o doream dar $o pl6aie bineftrctrtoaie... mai mult decit care speramctr mtr va primi cu un suris"' qi nu mai F acea fierbinlealade dragosre-." irilm s[ deoseb'esc " Iar lor le era sete de'seteqi, intinzindu-Eipumnii spre f u{l meu, spuneau: ,,S@lerat Ne-ai rlpit setea'care este hie a sacrificiului din dragoste!" atunci cqrg Ic-a cintat despreacea-amenin!-ar9 domneste cu re. Fiecareduni sporeste o L Iar lor le era sdte db primeidia morlii ce insutlglqtg driDul. l-e-a cintat despreteamade dulman' atuncr clno -lt ue'oii din toate ndrtileliar el se desflqoardde la un capeth isemeneaunui soarecare nu ;tii de un"ful it orizontultri, carestr-ilncon& rz ritstrri! Iar loi le era setede un duEman mdrii. cu mlregia lui, asemenea fucre hr atunci ctnd le-a fost sete de dragoste' pe car9 -q unui chip, pumnalele tignirl din tect Sl hrzffeau asemenea

m-iaiuoirii r-" tiotnit, ttuiiiioi.ino nisipulin ciribdeviqi putere de'viagd de-moar-

46 t Antoinede Saint-Erupiry iatd cI plinqeau bucurie. de mineiindu-si strbiile! Armele lc: uitate,rugiiite, injosite,dar cardle-audparutasemenea une. bdrbltii pierdute; clci numai ele permit omului sd creezc lumea.$i acesta fost semnalulrevoltei, revolttrfrumoasd a cr un incendiu ! Si au murit toti, ca n\te adevdratibdrbali ! XIII Am incercatstraducem cintul ooetidr in miilocul acesre armate ce incepeasI se risipeasca'. se intinioltr minunea Odr cI poelii erauieputincioqi, soldalii rideaude'ei. iar ,,Str ni se cinte adevtrrurile nbastre, rtrspundeauer Fintina caseinoastregi aromasupei de searl. De 6eaceste oarbe goale?" Atunci am aflat acestadevlr. si anume ci outerea oierdutAnu se redobindeste niciodatE.'Si imasini:a cI imoeriulu iqi pierduse fertilitat&. Cici imasiiile mor.?iemen6aptap telor, atunci cind puterealor s-a-istovit, iai ele nu mai sim decit materie moaitl ce se risipeste si lrumus Dentru Dlanrc noi. M-am lndeptrrtat pentru a ieflecti ilsupraatrestei eirigme CIci nimic nu estemai adevdratsau mai butin adevdrai.C doar mai convinqltor sau mai outin convfnshtor.in miinrllc mele nu se mai Ifla nodul mirhcrilos al div"ersitdtiilor. lm scdpa. imperiulmeusecldtinaca lipsit de vlagtr, Iar clci cedrul atuhci cind furtuna ii frinse ramurile'.cind vinlui nisiourila iJ usuctr,se-pleactr fala"degerruluinu penrru cI nfsipul a tn devenit mai puternic, cf pentru cI cedrul a renuntat 3tr sc apereEisi-adeschis porlilb barbarilor. Atunci cind un cinttrrel lqi intona cintecul, i se reprosr c5-qiexagereaztr emoliile.$i 6ste adevlrat cI pateticuisunr fals, ca apartinind altor vfemi. Oare se insall el insusi. sc intrebau,^asubra dragosteiDecare o exorimh fattr de ariin+ le, de case, mun1i,-care sint decit dbiectedisparate? Sc dd nu insall el insuqiasdpradragostei De care o expriintr fat5 dc meandrele fl uviilor'carenu-amenihtaintimoltriile rtrzbo'iulu gi nu meriti vlrsare de sinse ? Si e hdevtrraic{ acei cinttrreu se simteauvinovati,-ca cim ai fi povestit fabule glosolarr qi unor copii ce nu niai erduindeaiuns creduli... de Genbraliimei,in trainicalor prostie,mtrintrebau: ,,Penrru. ce oamenii no;tri nu vor s[ m-ai lupte ?*. Ca si cum ar f, spus,scandalizaliin meserialor : ,,Pbntru ce nd mai vor st secere ?t' Iar eu schimbam intrebarea care,astfelpusi" nr -qrtul

CITADEI'A I 47 M{ o Jucea nimic. Nu era vorba despre meserie. intrebam' la ce n linisteaiubirii mele: ,,Pentru nu mai vor s[ moard?" lar int6lepciunea meachita un rlspuns. nici Cici nu-ti dai viata pentru animale,nici pentru case, dtrinuie t6rd ca nimic str le fie Dentrumunii. Ceci ciOilectele >acrificat. iti dai viata Dentrua salvanodul invizibil care Dir !e leag[, transfdrmindulleln domeniu,tn imperiu, in imagiunitate, ne drastrsi apropiat[. Iti transpui viala in aceasttr ;aci,m"uriid,b cfioeqti iri mntiduare. Iar datoritddrasostei. cel careti-a Moarteaestenrefioastr transDus viata in'luc'rul bine ff,cut si &re ddinuie mai mult drum prin secole,acela decit'viata. templul ce-sicroiestej ih palatul din diversitarcceotl sh moartrdacdstie'strdesprindtr teal'ucrurilor, dactrest6 orbit de'mtrretialui qi doreqtesI se propria saviagd contopeasctr el. C{ci cevamai mtrre1'decit cu sale. dragostei il invdluie,iar el sedf,ruieqte Dar cum ar fi putut straccepies5-i dea viata in schimbul in unor intereie wtgire ? Ceeaod interesulcomdndtr primul rind este str trliesTi. Orice ar fi ftrcut cintlretii mei, ei dfereau mmenilor monbdd falstr in schimbul 'sacrifibiului lor, nestiind a-i face sd oerceaotro imasine care str-i insufledea dre-ptulsd-Ei viala din Oamenii mei riu mai'aveau ' feascr. frragoste. ce ar mai fi murit ? De Iar aceia dintre ei care mureau datorit[ asprimii unor indatoriri pe clre le acceptauftrI a le intelege,mlreau lepeni dezgusd cu ochii minioqi, zgirdili in cuvinte,in severitatea rului lor. lattr pentru ce cdutam in inima mea o lnvtrldturd nouf,, ;arestr-i'insufleteascA: inteleslndcI nu existl rationaapoi. ctrcitrebiriesI a@asta, mentsauinteledciune'caiesaOircaTa creeziun chip a'semenea opliunii sale,m-am rugat omului str n{ lumineze. oamenii sub foEnetul Si, de-alungul noplii, imi vegheam dunelol, pentru a le desnisipuluice urca gi alergadeasupra noapte hce si a le refaceciliva pa;i mai departe.In aceasttr f,rtr virst5,ln care luna aplrea qi disp[rea in neguraro;iaticl pe care o tirau vlnturile. $i ascultamstrtrzile chemindu-se ma pe cealaltl din cele trei virfuri ale taberei triunghiulare, aar vocile lor nu mai erau decit lungi strigf,te fdrtr credin1tr, u.it de pateticein degerttrciunea lor. $i mI gindeam: ,,Nu existdnimic pentru a-i adunaimpeuntr...Vechiul lor limbaj a obosit. Prizonierii tatelui meu erau necredincioqi, lnstr ocrotili de un imperiu puternic.

48 s Antoine de Saint-Exupiry

CITADEI,II I 49

Tat5l meu le-a trimis un cintlrel ce preamdrea imperiut. ! : ric nu era evident. Se intelesea qreu in numele cdrui intr-o s.ingurl noapte,prin atotputeririciacuvintuluis[u, i-; .::r'ar limpedemuriseunul sdualtut.Si atunciam nrimit de convertit.Dar aceastlputere nu era a lui, ci a imperiului. . :ntelepciunea divintrinvtrttrminte puterii. ' asupra mie lmi l.ipseic cintdretii, imi lipseqte CIci puterea nu se explicl prin rigoare. Ci numai prin idevdrul,ir_ ,,__PT ve;mintul llpseqte carestrma transformri ;::rplitatealimbajului. Desigur,rigoareaestenecesarlpentru a Trebui. qecr,ca el saseomoaresi strminieascd in'ptrstor. noaptbacu acelelor: nf,une limbajul nou, clci nimic nu-l pune in evidenti, iar el turi de cu.1it qinresc pinteie si sint ii fet oe inurile ;z ce fn il estenici mai adevlrat, nici mai putin adeverat,ci altfel. lepra r pnn cevoi reuEi sd_i strinelaolaltl ?.. llir cum ar putea rigoareastrimpunl un limbaj care,prin el . 9!n cind in cind, se ridicau fa"lli profeti carestrinseau.r JurulIor ciliva dintre ei. Iar cei fid6li, desi'rari. insuTletear Esrsi,ar dezbinaoamenii,ldsindu-isI se contrazicA?CAcia se sl se aram,u mpuneun asemenea gata str moard pentru credirita loi. Dar credinu limbaj inseamnl a impune dezbinarea lor nu valora nimic pentru ceilaltj. Si ioate credintele* 'r .i distrugerigoarea. op-uneauuna alteia. Mici comuf,ititi au aDlrut 'asriiSimplificind,leimpun despotismul. Impun omului strdeurindu-se, obiqnuindstr imparttr toiul fn eresedltr adert si ,rniialtul, mai liber, mai limpede, mai generos mai pasionat, si (tcl ceeace nu e adevtrr e freqeald,iar ce6hce nu d qreseaj tcctopitel insuqiaspiratiilorsalesi, o datl implinit, el reneaga e gdevtrr. Dar eu, careqtiu fine cI sreiealanu ejie co"rii-h.* adevArului, o-altI aranjare, alt tejmplu se se ci un cldditcu aceleas ,ur-" carefusese, mirf, de propria sa splendoare, minu..7t, devine nlcr.mal adevlrat,nici mai pu{ih adevtrrat, alrfealiat;i soldatal rigorii mele.Iar rigoarea mea ci Bl9rret oescopenndu-l gata sAmoara pentru adevtrruri m, arealtd temelie decit rolul pe careel il joacd. Este poarta iluzorii.sinsIam rn mrmamea.Si mtr rugaft Domnului: ,,Nu poti'str n:rumentaltr prin careturma trece,obligat5,poate,prin loinve[iunadevdr stroofrineioe-ui*;ii"'il;d;bbi.: tI caie ,,nr:ride bici, insl implinindu-se qi transfigurindu-se.Dar sa re pnmeasc{ pe toate in sinul s5u ? C{ci dacddin aces= u'c acestia sint constrinsi: sint convertiti. nu rerDun,glre se <levoreazl intre ele, voi faceun arboreanim.r fugoareainsd nu-si atingescopuldac[, dupl ce au trecut de un suflu lrnic,atuncio ramurl va crestedin orosneritarer alter ramuri, iar arborele intreg nu va fi declt colaborart m{ul, oamenii, despuiatide ei inqiqisi eliberali din crisalidele mlnunata avintspresoare. si mr.nu simt deschizindu-se ei aripi qi, departe de a preain Ori iniina mea nu e destul de inclptrtoare pentru a_is$mh suferin{acarei-a creatli intSrit, ei se reglsescamputati prinde?" m, gi-siintorc fata sprettrrmul pe carel-au p6rtrsit. Virtuogii erau ridiculi zali, iar negugtorii triumfau.To::r" -sti, -{tunci, trist si inutil, singeleoamenilorumple fluviile. sevmdea.tsecloarele erau inbhiriate.?rbviziilede orz Dec:_Cei pe careii executam, artrtind ctrnu putusemsd-i converle prstralr pentru wemurile de foametel;ia" ;;idG. Sufi;" emu o dovadtra greqeliimele.Atunci am intonat aceastl omorau.l)ar nu eram atit de naiv sd cred cd sfiisitul imx_ nug5.: riului se daroraacesreidecideri a uiituiii. iniei&i;il l; lt_ pezime declderea ci virtulii sedarorasfrrlitului-imir;n"t* Joamne, veqmintul meu e prea scurt, iar eu slnt un spuneam, dfi-mi aceastlimleine in cirrJi"r. lfr;--.r nepricepui.ce nu stie s5--si adtrposteascd . ,,Doamne, oooorul. tele lor sa_se transpunA. toti, prin fiecaie,vor cresre rievoilorunora,rahinOu-i allii in nevoili l<ir. pe ILEL T,.t:..lnd $i puternrct.lar virtutea va fi semhd ceeace ei vor fi... ioamne, eu qtiu ctr orice aspiraliee frumoas[. Aspiralia ffirnllii qi cea d disciplinei.dceed a piinii penrru cbpii'qi rca : :acrificiului piinii. Ceaa stiinlei care cerceteazigi cea XIV ,u:.rrectului care accepu 9i creeazi. Cea a ierarhiilor care er.d":lzeazi ceaa implrlelii caredistribuie. Cea a timpului si in tin4tea iubirii mele,am ordonatstrfie execurar ml:: ur-: prmite meditatia si cea a muncii care umple timpul. un q : numerde oameni.Dar fiecaremort alimentalavaascunsi ; carnea;i inalll 'Jragosteiprin spirit, care pedepsegte rebefiunii. Cici nu accepli decit ceeace este evident. Dijm: . 3i ceaa milei caretlmdduiestecarnea.Ceaa viitorului

5O o Antoine de Saint-Exupdry de cltrdit qi cea a trecutului de salvat.Cea a rtrzioiului cart imprdstie s[minta si ceaa ptrciicarestringerecolta. Dar qtiu, de asemenea, aceste cA contradictii nu sint deci'" contradiblii de limbai Ei ctr, de fiecare dattr'cind omul s* inal1tr, [e privegtetot mai de sus.Iar contradictiiledispar. el Doamnd, vrehu str creez nobletea rtrzboinicilor mei s frumuseteatemplelorin care viata'oamenitorsf, se trarF pund qi cbresddeaun inlelesacestei vieti. Dar in aceasttr seart plimbindu-md in pustiirl iubirii melg am intilnit o feri$ blineind. I-am ridicat caDulsDremine brntru a-i citi in ocdi Iar zuferinla ei m-a orbit. Dica refuz,'Ooamne,s-o cunmiL refuz o parte din mine, iar opera mea nu va fi nicicid deslvtnitl. Nu inseamntr mtr dbat de la scopurile cd meleinahdar aceas$fetittr trebuieconsolattr Cdci numlai atunci lumcr ! mergelnspre dine. $i ea esteun semnal lumii." XV Rtrzboiul este un lucru greu de flcut atunci cind nu c inclinalie natural5 sau expr"esie unei dorinte. Generafi a mei, tn'temeinica prostie, lor studiautacticiabil'e, discutau 1i c5uhu perfectiuneaihainte de a actiona.CIci ni erau insi. flelili db credin15, doar one$ti si sttrruitori. Asta ii fbcea ci il eQueze. I-am strins in iurul meir pbntru a le predica: .Nu veli invinge riiciodattrctutind perfbcliunea.Cdci cl esteobiectde muzlu. Interziceti sreselflesi adteotati. Denut "ce a actiona, sA Qtiti dac{ miscareh trebui'eficrita 66t'e o Oc eficacitatebin'edemonstrattr. Dar unde ati citit weo demcstratie a viitorului ? Asa cum veti impiedica,in felul acs[* rlspindirea pictorilor,Sculptorilor -ainventatorilorpruF qi gioii, veti trn^piedica cucedrea qi viaohei. CIci vI spun: tlrd" cetateasau imperiul crescasemenea unui arboie. Ele sil rnanifesttrri alevielii, clci e nevoiede om pentru a le & nastere. Omul \i irichipuiecAaceasta facaprin calcul B se gredecI ratiunehguverheaziasezarea pietreloi sale,cind & ript, ascenslunea acestorpietre s-a n6scut,in primul rid" -este din dorinla lui. Iar cetatea cuprinsd el, inimagineaf in care o poarg in inimd, aqa cuni arborele este cuirin_.h sdminta sa. Iar calculelesale nu fac decit s5-i invesmintcdorinu. Si str o ilustreze.Cici nu veti explica nimic desune un mpac-daca arata$ apape carea b5'ut-o, sucurilemineaiE pe care le-a supt si soarele carei-a imprumutatfona. S: nr bxplicali nimii ddspreun ora! atunci cind spuneii: -;@

CITADELII

I 57

rentru ce aceasu bolttr nu se or5buseste... calculelearIatd itec1ilor..." CIci, dactrorasul irebui6 iA se nasc5, vor gilsi se lricirid socotitori care strcilculeze bine. Dar acestianu fint bcit slujitori. Iar daci ii veli impinge in primul rihd, crezind 5 orasele nascdin miinife tof. ni6i unbras nu va inai tisni se tin nisip. Ei stiu cum se nascorasele.dar nd stiu oentrd le. .rrunca[i insd un cuceritor ignoiant'impreuritr ci poDorul rdu pe rin pdmint aspruqi ster!, intorcetilvl duptrcitia timp, g veti vedeasftAlucindin soar-e cetateacu treizecide cupol-e. fu cirpolelesevor intrlta falnice.asemenea ramurilor ceAruLt Cici dorinta cuceritoruluiva devenioras si cuoole. Iar el F grsi ca mijloace, c{i si drumuri toti socot'itorfi pe caie-i doreste. Aqaincit, le spuneam ve{i pierde rtrzboiul,fiindcl nu eu, &rili'nimic. Niciun urcuQ vh tere efortul. gi'nu colabonu m[, ci vd distrugeti unul p-eceltrlaltprin hotlrifi incoerente. Frivigiaceastipiitrl ceatirna greu.Seiostogoleqte insprefundul fepastiei. Ctrci ea este md-borarea tutrfror'sreuhtelor de paT din care s-a pllmldit qi care o duc, toat5, sprd acelaQi Se ry. Priviti apa tr rezervoarb. sDriiintrde pereti si asteaptl mzia. CIbi vine ziua in care odzid se araitr. tdr'tn iimput zi Ei noapte, ea apastr -e.F, fiinil totuqi vie. Cdci fIrI incetare. Doarme in aparnp, la cea mai netnsemnattr crlbAEre. iat-o puninilu-sein mfcare, strecurindu-se, rlsturntnd Gtacolele pe care le intilndste si reintorclndu-sela somnul d atuncicind drumul seinfudd5,'pindce o noutrcr5p5turtrii m deschide nou drum. Iar ea nu va pierde aceasttr un noul cazie. $i, pe cdi indescifrabile, care hici un socotiror nu pe L-il fi calculat,simpla greutatea^ apei va fi golit rezervoarele G prouaile voastre. Armata voastrl este asemeneaunei mtrri ce nu aDas5 pra digurilor. pintgli-u.1 aluat f6rtr Un ptrinint -drojdie. fti slmintd. O eloatf,'f5rtrdorinte. Admiriistrati. in loc str duceg. ltu stnii:1iOectr speaatori$gpizi. Iar forille obscure ce apastr asuprazidurilof imperiuluihu vor aveanevoiede drrinistratori^ca sI vtr ineceiri nlvdlirea lor. DupI careistolrii vostri, mai stupizi decit voi, vor explica mofivele dezasrului, numind inlrilepciune calcul si siiinltr a adversarului, liloacele reuqitdi tdi. Dar eu v5'spun ca nu existl nici lcelepciune, n-ici calcul, nici qtiinltr'a apei, atunci cind ea ftsrm{ ziduri si inshite orase. Voi sculpiaviitorul asimeneacreatorului ce-siextrase rera din blbcul de marmurd prin lovituri de dalti. Iar ciotrile ceascundeau imagineaOivinl caO unul cite unul. Ceilalli

52 s Antoine de Saint-ExupAry

CITADELtI t 53

conlineaaceasrlimagine. a ga. y9r spunj:.,,Marmura " : -r ernatori.Iar clldtorii careseintorceaudin aceste El prolar miEc{rilesaleerau un iniiloc...Dar eu sbunce el'nu *. ' : l - noi veneaustr-ispunl taHlui meu : cula, nu pltrmtrdea piatra.Surisul unui chip nu estealcz . J] cutareprovincie, ii spuneauei, generalull-a insultat olntr-un amestec sudoare, scintei,dt! lovituri de ci: _ de de ri ijvernator. Nu-gi mai vorbesc." -.'enea gj.de marmurd.Surisulnu apartine pietrei, ci creatoru__ altul,dintr-o altl provincie: E,lrbereazl omul, iar el va crea-. . Stapine, guvernatorulil urdgtepe general". lor generatiimei s-au strins pen_:r .In temein:ica- prostie,_ trpoi,din altd parte,veneaun al treilea : a discuta: ,,Trebuie intelegem, spuneauei, peritn::: sa isi oamenii noqtri se dezbiniti ie uralc..l Si-i chemduin e "Stepine, nevoie de dreptateata pentru a rezolva un lor. Si-i ascultau, unii qi pe ceilalli,incbrcindstrle imrs: pe luu -itigiu.Generalulsi guvernatorulsint in proces." -; teoriile,sI srabileascd hveaOreb6tesi cine nu. Da& * cin'e li utel meu, inainte de toate, ascultacauzeleneinleleurau din gelozie,^generalii incercau sAet6rmine cinegrc-*i lK:.rr. Acestecauzeerau evidentede fiecare dattr.Oricine si cine nu. Si curind n-aumai intelesnimic.atit de muir ._ar m': :uferit asemenea jigniri s-ar fi hot[rit sd le rdzbune.Era incilcit problemele, de mult hcelasi aveachinuric_-,: arit act uur:;:. despre Jafuri trlderi ruqinoase certuri de neimptrcat. qi rite, nobil sub o anumelumin{, josnil - sub o alt'a, cn:: u mn".irii. $i, de fiecare dat6, tn mod evident,unul trebuia sI generos,- in acelaqitimp. Iar sfatul lor continua tirziu- $ lm[r-d Jreptate,iar celf,lalt, nu. Dar aceste clevetiri il oboseau noapte-$i fiindcdnu mai tlormeau,prosriale sporea. Atu:r nnr meu. .:ll au venit str-miceartr sfatul: ,,Nu mai existddecito soluri- m .-{m lucruri mai bune de fAcut,spuneael, decit sI cercetez aceasttr harababurS, mi-auspusei. potopul biblic !,. rol:ile lor stupide.Ele se nascde la un capat la cel5lalt al Dar eu imi aminteam ceea spunba de ce mHl meu: ,rAn::r* rMm:riului,altele de fiecare datd qi, totusi, asemtrntrtoare. cind mucegaiulatacl griul, cautd-i in afara griului,'iar ru nhrn minuni am ales,oare, pestetot guvernatori qi generali ;e acestamute-l in alt hambar.Atunci cind oarienii se urtoc" urtl::u sepot inlelege unul cu cel5lalt ? nu asculta expunerea imbeciltr motivelorpe carele au :j r a urascS. Cdci au multe alte motive decit cele pe carele sp,lu {.:unci cind animalele pe care le aqeziintr-un staul mor si la care nu s-augindit niciodag. Dar au tdt u,i 6s rni.lu um- Juptr cel5lalt, nu te apleca asupra lor pentru a ciuta motive strse iubeasctr. la fel de multe sd trdiasctr ini-lt :n'r; 1{glsi. Apleactr-teasuprastaulului qi d6-i foc." Si in ren!A-. pe mine nu-md intereseaz{niciodatl cuvin:;r. Iar 4.chemat, deci,un mesager : stun-dcA ceea ce poart5 in ele nu este decit un semr .0* ..-i-am definit r5u prerogativele. nu qtiu caredintre ei Ei lnteles,.asa cum pietreleunei clldiri nu-ti aratAnici um::i -cum rwu '"tiietate qsupraceluilalt, la banchete. supravegheazd I,e nici linistea,.asa elementele car6 e pldmdditur ;; din ,uru*:ndnie. Inainteaz[ amindoi in acelaEi ; pas,pintr ln mobore nu explictr arborele sine.De ce m-ar fi interesat. in ;.r:. nrmr::iin caretrebuie sd se aqeze. atunci, cel mai grosoIar motivele urii lor ? O cltrdeau pe un temolu din acenaeu m run!,1ucel mai prost dintre ei se agaztr primul. Celllalt il pietre pe carele-arfi folositpentrua clldi dr^agostea.,. rnrursrs;:;. sI fie mai pulin prost data urmdtoareqi strse Si jurl E.1*, deci, simplu speitator la aceastl irf, pe car. r ^ rm$brii-ici pentru a se aEezael lnaintea celuilalt. Iar dupl inveEmintau motiveleior prost inlelesegi nu sferarnii.cu ur{ue$;. desigur,iqi vor fura femeile,igi vor jefui turmele,igi vinlqc de ea impunindo judeicatlvaritr. i-ar fi i,Acut Ea c=,;r ur{ffir iL,rleso insulte. Toate acestea sint decit baliverneftrrd nu s5-i inispreascS. motivele lor, intlrindu-le greqelile in " mt'- iar pentru care ei pltimesc, cdci cred in ele. Eu tnstr avantajele.Trufia celor clrora le-as fi dat dreotaie si ou=.1 ioi itmtl":- plecaurecheala zgomotulpe care-lfac. celor c{rora nu le-aq dat-o.Si, astfel.prtroasiia fi dinir6 c. -, :ei si seiubeascl fi sporit. imi aminieaminse'iespre'ffiepciunea ratu"r ? Nu le aruncasiminla puterii, pentrua m_u. n:.ini. Ci fd ca unul dintre ei sd-l slujeasclpe celSlalt.Iar DupI ce cucerise,odatd, teritorii noi si fiindci ac* ; .teqrl"ra,. slujeasctrimperiul. Atunci, dindu-gi mina qi sA teritorii nu erau inc{ sigure,ltrsase ll:lxlhi impreunf,,sevor iubi.,, -: generalifentru a_isp:- ,:.

irlrlr 54 o AntoinedeSaint-Erupdry I-a pedepsit,deci, cu cruzime pentru inutila zarvl a c:' turilor lor : ,,Imperiul, le spunea el, n-are ce face cu scandalur-n voastre.Un^general,in mod evident, trebuie str asculte;c guvernator.Il voi pedepsi,deci, pe guvernatorpentru cz i;il Iar EtiutsI comande. pe celdlalt,pentru ctrn-a qtiut sdascuc vtr sftrtuiesc faceli liniqte." sd $i $i, de la un capAtla celtrlaltal imperiului,oameniis-;,r imph&t. Clmilele'furate au fost inanbiate. Sbtiile adult<r: auTost ad trimiseinapoisaurepudiate. fnsultele fost retra.c Iar cel ce ascultaera flataide lardele celui ce-i comanir". Acesteaerau pentru el izrroare &curie. Iar cel ce comar.et de rera fericit str-siarate Duterea. indltindu-sisubalternul. impingeain fala lui in iilele de banchet,fa'cinOu-t se a-ria sd primuL nu ,,Aceasta inseamndcI sint profti, spuneatIl me.L Ci doar c[ limbajul nu conline nimic care str fie wednic frt interes. Invat5 str asculti nu zarva cuvintelor. nici rationa' mentelece ld permit str'seinqele.inval5 sa piiveEti mil aparte. Cdci ura lor nu era absurdd.Atunci cind pietrele m sint fiecarela locul lor, ele nu formeaztr templu. Iar dadi un fiecarepiatrl estela locul ei EislujeEte templului, nu mai aru importangtr decit liniqtea care se nafte din ele si ruga ce ro inallI in pace.$i cine i1i va mai vorbi desprepietre ?" IatI pentru ce nu md interesau problemele generalilr der" mei, caremtr rugausf,caut in fapteleoamenilorcauzele bindrii lor li str fac ordine prin dreptateamea. Dar, in .tnistea iubirii mele, traversamtabdra'Ei-ipriveamurindu-ic, MA tntorceamapoi sdmI rog. un ,,Doamne,iattr-i dezbinali, cici nu mai cltrdesc impt" riu. Este greEita crede cd lnceteazA clddeascS pentru $ s{ sint dezbina{i.LumineazS-mlgi aratd-mi ce turn s[-i fac S cl5deasci,turn care str contopeasctr el aspiraliile lor a". tn i.:* verse.Careva ceretotul de la ei qi-l va implini pe fiecare. licitindu-l in intregime in mdrelia lui. Veqmintul meu e p::u scurt, iar eu sint un prost p[stor ce nu-i poate adlposti ru toti sub aripa sa. Iar ei se urtrscpentru ctr le e frig. C{ci ::ru nu este decit lipsa satisfacliei.Orice urtr are un inleles p::" fund, careo domin5.Ierburile diferite se urtrscqi semlni:,il una pe cealaltd,dar nu gi arborele unic, tn care fiecare :i murl creqtedin prosperitatea celorlalte.Dtr-mi o fisie :l CITADEI}I I 55

:nintul tiu, pentru a adunasubea pe to[i rtrzboinicii Tet'ry ^savan1i, soti solii-gipe copiii carepling"'" pe :-:itori ;i pe ;i XVI Generalii mei, in temeinica lor prostie, veneau s[-mi virtute : :::eascd desore sint tot mai corupte' ei. imi Souneau ctrmoravurile -lat5. Trebuie sd > Jin cluza dceastaimperiul se descompune. sanctiunimai crude.$i sd reni.,prim legile si strinvehttrm c:in capet"ele &lor ce au greEit." : Iar eri m[ sindeam Dar vircapete. str .-Trebuie, ioate, intr-adevtrr, reteztrm oamenrPutreziciunea E:eaeste,in primul rind, consecinle. imperiului ce-qi ,rcr meiesie,fnainte oe t6ate,putr6ziciunea le-ar rste oamenii. CIci, daci el ar fi vigurosgi S5nf,tos' tti,:lc{ra nObletea". imi amintedmde cuvinteletatilui meu : sttrrii umaneqi nu absenla -Virtutea este oerfectiunea r:-ectelor ! DacI deap sdcHdescun oraE'innobilez prin pur: sloata dec5zut5.ii ofer alte betii decit betia mediocrtra

lor bratele cladind'cu Iatb-i vioiuiui. *ilii;;'ailG-afii qizid. trJ.urdase. orsoliulroroevineiurn,i.iiemptu, Cruzimea
mrietine sran?oaieii risoarein dil&plind. $i iatit d ei slujesc bogatia ln.riorasfiescutdin bi itsisi si in carb;i-autranspus n'nii. Vor muri pe ziduri deitru a-l salva. nu vei mai des$i :creri in ei decit'virtutile&le mai strdlucitciare. ')ar in tu. care esti dbzsustat fata puterii ptrmintului,in pr i uriteniei huniusuluila putreziciuniisale!i a viermilor, qe cere'inorimul rind omufui sd nu existe sd nu miroase' ;i :-noimni fn ei expresiafortei lor. Iar in frirntea imperiului m lnstala deseneiati. Iar ei vor hlitui viciul, care nu este puterea ei Ei: Duteref6;[ folod.Dar, in felul acesta, htrituiesc vegheazl m-.-lata. $i,la rindul lor, delin paznicide muzeu Ei m;:ra ufiui imoeriu mort." -Cedrul.sorineatatal meu,se hrlneqtedin noroiul pdmincu u-;i. transioimindu-linsd in frunzigdes,ce se hrtrneEte
tl|iiaIe.

Cedrul.mai souneaciteodatiitatAl meu,este perfecliunea r-r--iului.'Estenbroiul devenitvirtute. Dacdvrei sI salvezi rr:eriul, creeazL-ifervoarea.Ea va indruma mipc{rile oaaspiralii, iceierui miqclri, aceleagi m:ilor. Si aceleasi acie-, in u:.easieforturi i1fvor clhdioraq'ul, loc de a-l dibtruge." eu -ar'acum ili spun:

56 s Antoine de Saint-Exuptry ttru va muri prin perfectiune.Cdci oame:__,,Orasul traiau nu din ceeace primeau, ci din ieea ce dtrruiau.D_ putindu-siproviziilestiinse,vdr redevenilupi in Uiitoeu; lor. lar clacl cnrzimeata reuseste imblinz6asc{,vor d-erm s5-i vite in staul. CIci un oraq hu este perreciniiiohati. Splr despreopera mea cd nu d perfecttr'atuncicind imi iip-G* rervoarea. mor pentru ctrsint deia morti. perfectiurieafu, El este un scoppe-caie-latingi. Ea esteschirirbarea in'etern I orasutmeu n-a tostniciodatd perfect..... IatI pentru ce md indoidm cd este de-aiunsstr retea capetg.Ctrci,desigur, trebuies5-lcondamnpe cef corupt. Dnrr cum arunci fructul p'utitn Cn . a.nu,-lcorupepe ceilalli,aQa pwnlF.sau animalulbolnav din stfirl. Dar mai bine estesl Schinibi pivnitasaustaulul,cdcieleTint,in primut rinO,iio.* vate. pe _ Pentru ce sd-l pedepseqti cel ce Doatefi converti:. lit6 pentru ce m-amrugat: ,,Doamne, imprumutl_mio fis dln veqmintulttru,pentiu a adtrposti ^ea sub toti oamenijb povaralor de dorinle.Am obosits5-isugrum fe.cei pe cz:r n.u:i pg! a-coperi eu-insumi,de fricd sI n"u_mr rurnezelmFrnur. Vrrnd cd-rameninli pe ceilalti si binefacerile discutafci ale adevlrului meu vremrilnic,stiind instr de asemenea n c! ei sint purtetori ai adevlrului.n ' XVII ca . Iattrpentru.ceam dispreluitintotdeauna, fiind za&r_ lrq,,-ryrv? cuvinrelor.gi hu in-am increzur in artificiile tis_ -;nr bajufg!. lar atunci iinO generalii mei, in s-oiiOa stuprgltate,veneausd-mi spund: ,,poDorul se revolti- c slatuim sI fii abil...i ii concediam. CAti abilirareanu esG decit un-cuvintgol. in crealien" e*isii o.oturi. Creeziro ce laq qt nlmic mai mult. Ibr dac{ pretinzi c{, urmlrind rc scop, te indrep-1i qn altul, deosebitcle primul, doar ia -sl-re pe ca-re cuvintelb ilinsall te va credeabil. CAh ceeace craea rn_cele dln urme, esteacel lucru insDrecare te indreot: n pgqul rind, qi nimicmai mult. Creeziobieoul ocuDariei rhle.r Iumlc mai mult, chiardacl te ocupide el Dentrui_l'comha:s lml creez inamicul qi ii declar r6zboi. il f5uresc sr t intrspresc. dacr intbrescconstrineerea Iar in-numEte-unii lberteti viitoare, nu fac decit str crdez constringerea.C3=. ylata nu cunoaltedrumul piezis.Nu poti insela[n cooac. I taci sAcreasclSi,in acela$f timd, il diiiidzi. Restul nu b da:r zawl de cuvint-e. daci'sacrific geneialia mea pentru fs:Iar

CITADELA o 57 ::::a qeneratiilorviitoare. oamenii sint cei oe care-isacrific. : pdacesti'a Deceitdtti.ci ne toti. Pe foti ii inltrntuiesc sau r n'efericiie.Restirt nu e h'ecit'zarvi Oe cuvinte. Dacl fac tboi pentru a obtine Dacea. intemeiez rtrzboiul.Paceanu n:e o starecarese 6O1iieprin rtrzboi.Dactrnu credin pacea rffriH cu armele si'dezdrmez.mor. Ctrci Daceanu o Dor ;mbili decit dacl o breez.Adiii orimescsI'absorb si ofice m, strseste imoeriul meuexoreiia orooriilor dorinie. Cdci in icrz're iirbesteiri felul struace'easi irirasine.Doar un'limbai ii -usuficient opune pe oameni uriii altora, cici dorintele loi na difer[. N-arir intifnit niciodatdpe cel cire strdorea'sc5 derrdinea, sau iosnicia.sauruina. fmacineacare-i frtrmintdsi * carear vrei s-o indemeieze asealmInd la un caplt lh se de pErlaltal universului, cdilede atingerea ei difertr.tjnul dar rede cI libertateava permite omului sXse dezvolte,altul cd m.ul va cresteDuterdic prin constringere.dar amindoi doFtc gsndgsiea'sa. Unul'credecI mila"vauni oamenii.altul ftpr-etuiestebuntrtateaca fiind resDect outreziciunii si ii al m$ga'saionstruiascl un turn in cafe sevoi contopi unul cu rEitlalt. Si amindoi lupttr pentru drasoste. Unu[ crede c{ posperitltea domintr tbtuti ceci omuf eliberat de poverile irne gAseqte timp s[-fi cultive inima, sufletul li int6ligenta. mnsiderd cI insusirile iniirilor. ale intelisefitei'si "r"tuiinsd Metelor lor nu sint lesatd de alimenteie pe care-le'corimnd. nici de facilittrtile -care se acordd.ci de darurile care li fr re solicitS.Acesta cieOeca doar templel6 nlscute din nevoia Damnului si date ca isotrsiresint ftrimoase. Dar si unul si ,rirlalt dor'esc inftumuiethrea sufletului. a intefisbntei si h Lmii. $i amindoi au dreftate, cici cine 3e poatedearolti in d{a, cruzimeasi abrutizirea unei munci srdle ? Dar cine se decaFate dezvoltaihtr-o libertate f{rtr resuli."in resDectul leutei si in crealia goaltr,carenu maiEsti decit divertisment & riindavi ? ' Iatii-i luind armele ca straperecuvinte neputincioase, in mmele aceleia;i iubiri. $i e r5?boi,adictrluptl, Qiclutare, $i IrEcare dezord6nat[ in directia imius[, intotmai ca arborbfe prlului meu etre, nlscut oib, a lbvit in peretii colibei sale piin carea tisnit'spresoare, in tnnace qi-acrdpat'olucarntr funit drbnt si tiiumftrtor. \u in6erl strimpun Dacea. Creezinamiculsi ura lui si mI rrumesc sundne.f{imic nu e mai imounltor decit'mna-l qdrea si a conlerti inseamnda primi. Tnseamnl a oferi ti -rruia'un veqmint pe mtrsuralui,^in care strse simtf, bine. .LrelasiDentru'toti. -Cdci orice contradictie nu este decit la:;a a'edniului.

58 s Antoine de Saint-Fscupdry

CITADELA I 59

nimeni nu-l doIattrpentru ce repetruglciunea : ..ii cautemoartealn jurul unui pu1p9 caTe tabar[ ftrcuse oin duiono", iritimptare' - Doamne, lumineazd-mtrFd-mdsdcresc lnteleDt-.*:ru; ,r.^{ii;A;;i".ai, ! in astfelincit s5-iimpacnu prin renuntarea. :'micul. ceruE ddunil i . "-^boigut, de al1ii,la vreunadidtredo;intelelor, Li printr-o imagine * schimbul focuriT jyut fintinii'acest e ftumos : cu care_ le parl aceeaqi. sI Intocmai unui vapor. C-ei &re, tl-^ . ;r, in]"iuf florii, cdci cel ce oblin".fntill s uneEte inlelege, tiag corzilela babord,lupt{ impotrivacelorce :o. gustul viitoriei'..Iar inamicul se *rintoi qi regdseqte la tribord.Ftrrdsl stie,s-ar uri. Dar daij o qtiu,colabor:..; celei aid"oma a mrbilorstirnilideapro=,;;il int'ro nfiEcar'e si impreuntr ' ajutavintului. undenu-i maipoli in.Liiuii pintracolo rareara si zburind p Pacea un arborecare are nevoie de mult timp Den::. u in i-a^lnghilit urmata seincarctr care X;;;ili;ip'l se indlla. Intocmaicedrului,trebuiesd trasemsevhdin rul ";;;;. cu gimo"artba brrbslie'$i dansezi iiii".i ;- r;l;"t;.;ii" pdminfpentrua-i intemeiaunitatea. oe "i"1a gi 9i unuicentful te irideplrtezi, te.apropll cvai n rurul A cltrdi pacea inqeamn{a cltrdi un staul in caretoat6 ru:mu t'out jocul nu mdie acelaqi' cI e $tii sd poattr adormi. Inseamnda clldi un nalat suficien:u finiina i secata, dactr pentruca toti oameniistrse intllneasclindur*1. incdpdtor, fintina aceasta lipsitdde sensca un zar pe !i ufolositoare Iui fdrtra phrlsi nimic din lucrurilkre-i insotesc. p.*e Nu *.-nt-tiungaiezi aueria'dendratiimei' vlzind oamenii pentru a incdpea totii: A clldi 'na:1, fi vorbadrj a-i amputa, au cu o in;eld-ciune' crezut inseamntr obtine ca piovidentasa-6iinrindl mantiaoed-_-r.,r r"iH;"?t;i iibmorinou-se.pentru a mizd'Dar pe fintiiraca pe.unzqr-fdrtr ;-;;t* $i a'ulucat adtrposti oameniiin tciatdimensitatea dorintelor lor. fntcr:r:s pentiuiqellciuie la un joc de zarurifdrl nmini nubmoara mameicare-Qi iubepte fiii. Si pe cel timid 3i ttinO. Si x : 'It't7^. dornic de viartr.Si pe cel, pbale.cocosat. nlaoindsi'ndd:I foartebinedragostea' -de. Toti, in diver'sitaiea ii induioseaziinima'.gi tb!i, in r" mei lor, Generalii n-autnlelesniciodalA rEaduc' zorii ver3jtatea iubirii lor, contribuiela lloria ei. vrd indr[gotiiilii-"ilTtut -ii'uoinicul care-ide zorii :Jci ei exaltat uaci oraeott"a.*si Dar paceaesle un arbore care are nevoie de mult i1 ............u resteDtindu-I. se rosto P:l9srt: pentru a creqte.Ii trebuie mai multtr luminl decit am el s ;;:f, ;iil ii iii"ot -f vicioria, cea..caleatotputerntce' "ii" rrdr. $i creoctrzorilesint nimic nu e irfcdevident.Aleg si refuz. Ar fi prea usor sa -;c Gi i^-"iqiiri6[e * ' pacedacdtoti s-arasemdna. tJ3:';:"ri iu'" " Astfel a equatabilitatea generalilor mei, c[ci, cu soirru aps,Lgdi$i9de,g.-pg::: tiia oraeosti'' -'9 uf sensdoiif fe iilictffeEte. stupiditate, milau prezentat _ici zarut care nu e tniAicut ra"tionamentete imi aminr*t ior. d"A;;ia" decltsate intoarc{in mi'e*' de -cuvinteletatllui meu : ,,Arta rationamentuluiperr-i: !t zorile te plictisesc Rntina inutil5 te ptlctl:gEte' omului strseinsele..." i ';;i[iji;Lsg";unca moaftea fientru pe care o con5iinffin numeledra- DacI oainenii nostri negliieazl sarcinile imoeri:-u* exgga'Cu cit dai maT inseamntr se molegesc. le piegatim,deci,ambusicade grga,d;iffi;;u1t1i cI Sd I r-\tei estemar carg trebuieS*existecineva sevor inttrri,iar imp6riulva fi shlva"t. lrlt. cu atit cresumuimutt. Dar a ilinseamntr niciodatf, dtrrui'i. Astfel vorbescprofesorii care merq din efect in ei<;" 5 ' =t;ffidii dind cu bucurie'nu 'iiii?i..hfii'pid;Aa pe Dar viala estepur li simpluasacum estdcoDacul. tulr:l *6i, uerrnau-i oameni Iar gbsitde slririntl Dentrud deveniramu:i nu este;miiloc-ul $i'nu t= Jeiui cd-i*iita cineuicaidstrprimeascS' inlelegeau str-l suficient despoi' Tulpintr,strininttr ramurf,nu sirit decit aceeasi q-i ;;;;t; inflorire. -.'o[i;;ii, eiltia omut,nueste in amrrdciuirea imi '' ? lui' ' s"rprins I-amcorectat.deci: p" "utJlum - Daci oameniinostri se inmoaie.inseamnd imoenu .;iuse: ctr "'-'Am care le alimentavitalitdteaa'murit in ei. intocmaicedrul;strmor. $i mi-am dat singgle.frr{sd priqesc^nimic cind i-a disptrrut i-am darul vietii. Nu mai iiansformtr :r otrmintuPn^glg.nte murea. :.ctrirnT.F'i ini-n'ticoi;aroia t"rimis timput p-T19f' ce ln urm5rir cedryqi incepe seimpristie iri puitju.?entru 6-i insufir-_, str rtrzbune,l-am i.i,ii"'i" irluf sa_r prin trebriitideciSI-i convertim... ptrrea seoesaii"rialb mourtet$agitinlltI"JlT: ca I imi mrne' Clt Totuqi, in indulgentl-*mea, Moaitedila fosto rtrsplattr' despre la ;-i*iJbt;i". seneralii neDutindsa :.j de :=-i'.iii;it;fiil;iil;ii meu oJiacapo'ralul Ei-nu inteleagd, i-am ldsat jodul; ei au expeOiat 5a-gi oamiloace

6O t Antoine de Saint-Exupdry

CITADELA I 61

voi'-ca game{] sd fie fericit ei. altcinevacare l-ar fi imbogdlit ;i innobilat, mor cu demn;-ae, dflmresia Md gindesc,ca gi ei 6 A;:91liid!9,?lT,"1ui sitnu-qi caei rrumrlari, sddispuni dar si cu suotrrare. stesi cheliuieli i" eforturile **iriiillii zadirnice Gt oesfre ceilalli, fugiser5. r.r;seasbd XVIII Iattr pentru ce, tn seara acr,ea, din intrllimea stincii F care mtr c5!trrasem, privit petele negre pe care le ffryr am taberamea,ca de obicei de formtr triunghiular[, ca de obidi impodobitl cu santinele in cele trei virfuri, inzestratl puqti qi pulbere, qi totuqi aproapede a fi risipit[, rf,s aidomacopaculuimort, qi i-am iertat pe oameni. Fiindcl am inteles. Omida moare atunci cind fo ru'uw' usw *s : Llrltrs'

jHffi 3; 'runDareuaminualutTe"'c"oidres:f:i:;"T:"
i"n*ui ui"rii sint rirai imporgante'

H;1lr'ffi #:rih#ft Ll*i"i-'t;rF:iynx',

eaDe

*"Jii'331"11?t3'liL,3ffi;;uilryEeagoii'L omulva fi sau caremi-o pun n'i"iii-oIu

pros e )nclt' prosPcr Drwruvu tsricit, peri **oi uielo*':tf"ricit. Neguslorilor 'p-*tl :lltRo" Xl' ;t-1;t#l
"ietp"iici

,l
il
l

|'

nici omida, nici planta, nici copilul care-qischimbl vom care, pentru a fi fericit, cere str i se redeacopiltrria,strsil din nou pllcerea jocurilor careJ plictisesc, dulcealabrald marnei Ei gustul laptelui - dar nu mai exist[ nici pllerc jocurilgr, nici refugiu in bralele mamei,nici gustal laptet

g9".41e^ ungei a*i1tp. Crt gi-nfiJ crisalida. Plag.tpformd cunoagte tristeleagi .tq4q4.Tolgl.ig*eJ-dsvioeCel"trrse-tf b'ns rmtr'nu'est,J-o?Lit iiiiT i-resrete. fo cffi ceas te*-ih"il,ffi ur, t"piu trans riilaie-, ist6vinorii,fi fo Nu imperiuc{ruia nimenin-ar Etis5-iredea tinerelea. !

^iFl"i *:n:*:l Frfl?hhi:iTilftitt'flil$i,j; Dactr i-iiu4.murt' atri it"r'1ilTfi1il:U;l'il"ii;;; lH:lif^q+ftTl:.*##iffi "t:l'xW"!Iil

og: iar el pleac5,trist. Istoviglggl-g[ig[-irnpp{u, ftrrdsI sue. recramau,u!pprl!+,1-9pr uopllul care rara sa Slie,reclamau,ifnpqnqJ. 49-u.Copilulqrre a cpl nog.

-,# cut si s-a desplrlii de mama sa nu va cunoasteodihntr ee--nl-vafi sAsit'femeia.Doar ea il vajnlreii ditt nou

lpru' artr'r 4\'rr4 '' ^;;;5,nur rl important. Este urge

ta fftriasca se grseascl !i

lnj l{rj. g?-_p.ggg' lulul sau. sa creea!

t,0

F"i'5a.;;ii'rou."r"fi9u;;:*"1::?:l#:t,ii;t":t'J; i-r pecare voicrtrdi ::,:t'T^#:ffii"-;;'

u.zt'w' tr sver * -I ua"ilica,Eidoar ea estetPP-tlill; 'uretutobiEnuitul'pi pe-n1y ^r,.r,ritrrr ci ne,'rru i.e Vd condamn nu Pentfu rlnorizali

m@Ef-ryl cunosclfl@-SryfubEaSc5Aceasla-gq o ? _Stc qlci.lg fuureF ope{lde log-ician, dqg194Ergi scglpggr, ci si in nihTffitrltrdedit acelacaren-arenimic de iustificat iD

primd marmurii {iiere'iif qa.9gl!19lg9$f.O

XIX

;ilnil,A;l'iill;di":'#;p'iutut'.'a'ui'-uuctrttrriileii conieazt' vd convocpentrua czrie

$i ;rr;i,;;L;"g"tur din munca i$-mi 5e1* ::l: iinportant #,'tJ? '""etl falamea' in n e".Si rlmineii muqi
rostim".Da. Aqa

il#'..*rl'#{,9"1"*:'*:.:ii'Sll}t"'Jff i'#\:
ffi il;;l;l,,N"iil"Fg ^Yl.:lT-"",1T1l *1 spur.,rr ' "rrvr ';tt;;;i;""oilor lll; tl vitelor pe carele cum rl

Am chemat,deci,arhitectii, si le-amspus: a - De voi depindecetatdaviitoare, n'uin semnificaga spiritualtr,ci in imagineape care o va prezentaqi care'rt fr

ior pi'i 91**Slfl*:^i5 p" i in staul uEt"rootoioe s6 ingr'oape se Ei lmprineascs ffi,Jll'l,i'"iir;;;;;;;;

il

62 t Antoine de Saint-Exup4ry

CITADELII

I 63

miinitemanewind.ve]et9 aidoma seminlei.Dar are nevoieqi de mareaCale l:curo nr )ac5 cei ce-qisffqie !3 lt zi;i noaote' nu greucu valurile, de lntinderea mtrrii, deqi nici constela{iile,nici oceanulmuni *;;e,;i';rnpifhin fi Oeioar6,ar'putea- Piiuiti ur" ;inr folosesc la nimic. Si ce inseamntra fi de folos ? Cunoscmul nma decttcarne t?iid"iA niqtiteqituTl:"^1::-i1".*llt'll1

i1^zit^9

,i,ffi ;;liiltihi'ii'-"piteft

eio1" il"i';4chre,nici.crgc.n{eL-ruci ;'i'# #ffi "fiii t1il"*-:"y*.?31i le va fiiir'l .Ld";! irosifnlunca li *: :*H#; Ytllf; ? ,"'"'ii'irri.-{.iiit6oi.i !i-ii ^ctrci 'ii"iLnl'glt1 ldff ffia# ;'ili-ca-d" 19eainspumatd

respirtr. inimalor batecu bucurie ei gdsesc Iar gi un suveran pentrurepulsiile lo1.

t om *. q--q9-Ppatr'g'oterit r: i au. (15a6construieiji

;;;i;;;v'aruiitor-rrami1tatejg131t1<legepinde decit
'<"4"-q

depinde i 9ryit.09 'Dortului, qi al li-i ^nrin drinduirea ' ;

'

gi al- SperanteloJmmunalc-" )r tale. iElor tale.

qi vor ilspus!4 se recutgg{$i!$spl *ir"ii"*prirt ta.u C59i-altfeln-ar-exrsm'

pe.Ei.iri56i' Si sevor descopen

rEY.i#dsj-iSotiiiteN'n*iiL:'"T;?'{l:i:tll t'l,ienlif vinzdtor' nus-ar cdtre $i

;t"'&:;"ffion"piilii.,iia"
L \Ja L O 6 1 4 u u vq r w r r v" 5.l l

sisur. i;i

1f;il ;;"iniii'*il

* :il'.Ttll. qtuitono"', iffiiilffi i.i;U.ilTjn',i covei spune, aceqtineguldtori-glll! slnt

- :- .-

ffi ;?iil.;;;;oiitetigoiunpmmirortuP".nt"l-o?T,": t u.".t" ragion?menieii vedeli alerginddin d;it" acelorreqit6 de piatlli p9 oliiii" lumii in cf,irtarea qi pentru 'Jilt;i"';;i'r;ti."ii. Gste hamuar'e -suflet outn"ni *i1t ryJt11-*.:*ll1l31|; ali unde vazut tr"" foloseqte desigur'
o"poat"? omul, #il;';-il; singur i a pentiu seintreline seins'altr Ei ;i,-i;; numai detb11? j inainte gff*tt:-rJ'ffi;p,;it a t! ooreqi"

n'umai are nimic de ad[postit ln lnlma' le p.rezinttr desisur.lucrilrile uo"rtie, un limbaj stupid

pe sa-copleqeqti inuiiiDar6.d9o1

ffiiii tti-i"".iii'ifroote ," #;qt" din lavasa,dar,tyinte detoate'a:919-13y.-9-*

ele, : care.'doar conducundeva"'

;d;. ,il; "i"G {seA*s*#i}+H'#fl:{?. i eindit la scopurile-k sau zf,pad[ un ln _x_^ix.6r,,,n inveqmintat
uw.rvsrs t'^- '*-t; i i"*fr :t::#?::i: "*agf"viziteazi'vist-1ttt"t1f ef a sf s-ej$bqfq9.Pg alci ej^nusejndreagtS-llspr.e mullumirileEily.l-" g lar aceste templenu =F",ffi,io;-ma'i maiprimegc

;ffiftild;ii;;"i
ffi*tfb;;;l?

tirirputuiiit"i ctrlstorii la bordul unei nave

fl ic'himbe 3"" nu asemenea ::"*'13 auo lllTlll navr' potstr

"'ii'Ji.iiiadsi-"1*.":v,#,!ry9{s!9,-insu$9!9bo

64 o Antoinedc Saint-Erupdry gate gi generoase. Iatf, pentru ce toti acqti vizitatori se : " tescin jurul templului ingropat, cautA,ptrfesc marile l*" pe pezi strilucitoare, lustruite de miile de paqi, qscultindr-r, vocile rdsunindstinghere liniqtgalnon-umentaltr, piercul in in pddureade Stilpi-de granit si &ezinO] pur gi siriptu :i, nisie istorici. cr se instr"uiesc. ini'mii. r iinEm;'a ^uateite pritea inlelege ctr din stilp initilp, Oin rLU in sal5,din rurnu f, in naos,il cauttr, clpitanul navei, ctr fdrtr al cunoaqte pe aEteaptl cq inimile tremurlnde, chemind un ajutor ce ru. vine,-asteptindo transformarece li se refu7tr,inchigi in a inE\i, fiindc{ nu mai exiSt6 decit temple moaite,pe jumAw acoperitede nisip, fiindcI nu mai existddeclt naveeqult& e c{ror provizie de liniEte si de umbrl este prost ap5rau sr care iau aptrdin tory) p[rtile, cu aceletraveede cer albascmr ce se arattr prin bdl{ile ntrruite sau cu foEnetul nisipninr ptrtrunzind prin crtrptrturile zidurilor. $i le e foame de 0' foamece nu va fi nicicindpotolit&.. Astfel, v{ spun,veli construi, fiindctr ptrdureaadinc*-ur CaleaLactee,Eicimpia albastr[ dominatli de intrltimeammn telui aduc bucirrie ornului. Dar ce inseamn[ intiiderea Ctlll Lacteeqi a cimpiilor albastregi a m5rii, pe lingl cea pe c!rc o oferl noaDteaDetrecut5' miilocul unor oietre. arfu in cindprhitectlut?iiiut sr le prtrurid?l de liniiF,T5,miar *,@

CITADELII I 65

-:rterilor si ale mortilor. $i, astfel,le p[rea evidentctreveniomului ca -loi"ie idoecuc uriele din'altele. Vedeauistoria r: un luns lant de cauzesi efectecare-qiaveaurldilcina in pri: I rind il ceitii de isto'rieli se prelirngeapinl la capitolut f, ;are se nota'Dentrueenefatiili viitoare izbinda prin apa:=a acesteimnitelatii de seneiali. Astfel, lutndu-gi prea mult -demonstrauviitorul. Sau veneau' din efect in dfect, -rn, n*cati de rationamenteielor mmplicate: ,'Astfel trebuie sd qioneLi peniru fericirea oamenilor sau pentru pace sau rdtru prosperitateaimperiului. Noi sintem savanll' spun@u' m studiati3toria..." Dar eu stiam cI nu existdqtiintl decit despreceeace sewt6. Cel iare olanidazAo strininl-[ de cedru prevedeascenffiea conacului.asa precum cel-ce dI drumul unel pletre rnede cEea va i{dea, clci cedrul repetacedrul, iar cederea ituei repet[ clderea pietrei, de i piatra pe careo va arunca *t-J-iriti oe care o lneroabe riu au folbsit incl niciodatd" F.iri" rioaie pievedeadesfinul cedrului care, din strmir16 din in L ;ooac 3i Oin'copac strminte, crisalidl in crisalide'se din m.fizureatf ? E'vorba aici de o genez6 care incl n-am ,mosdut weun exemplu.Iar cedruleste o specienouf,,-care fdr[ a iepeta nimic din ceea ie cunosc' $i nu fi elaboreaztr mmincotro seindreaptf,. Generalii mei isi?xerseaztr,desigur, logica, atunci ctnd nn"'tA glsesco cauzl efectului care le esteprezentat'tacl' si ate iryivffi rhiiecgi,ienbflna'l1f f ;i:'orice ereit aie o cauzaqi orice cauzA un efect' $i lEitrnT"gTitilo6isnuit"uNu vI veti nastedecit din ooere adevtrrate. carevtrvor ourifucauzl in efectcad,emfatici,ln greqeal6. ln " rielrervindu-ve nimib sioob-liEffidirlE te seri[ii]Si.* * h si C{ci nu e acelasi lucru str urci de ia efect la cauz[ sau str "scirate dia voi insivl (ici. cuffi s-dffiasie mari aitritboi um @hori de la cauztrlir efect' luciuri ftrrl granri6ire ? Si eu am citit, dupd bltdlie, in nisipul neumblat Eirisipit este l0[{-1 pretin,ifti Nri veli devenimari decit dacl pietrele pe care pulbere, istoria-inamicului meu. $tiind c5 un-p.as cf, le lnctrrcati cu puteri nu sint adlposturi pentru conadiu'n:eiuna pieceOatde un alt pas care-l face posibil-qi.c{ tate. obiecte de inhecere sau de folosintd iibiSnuit{. ci :\ri'. M:l mergbdin verigd in verig5, Erd ca wgunl sI poattrlipsi ' ome^:tau. dtilrtalgqi, Sclri qi navecEduc inspre eternitate.' ilacl vintuTnu s-a ridicat qi, spulberindnisipul, nu ' :.r;- ' .{. ' tf,*".f .:t, . u men paginascrisdca pe o tebnta ilg ;colar, pot-sl 1rc din nmr-rl uimf pinl la originea luciurilor sau,urm{rind carain 'qnna- o s,rrphnc in vl$una in care 3 Pagt pqpas' Darde-a s{ XX iln-sulacesteilecturi n-am primit nici o ltrmurire caresf,-mi -CIci adevtrrulcareo domintreste m:lu s-o precedin mers. Generalii mei, ln solida lor stupiditate, mtr obosear :ut o"-tit" dispun. iar cunoaqterea e dte ;tira;;;i;idi \:JIrndemonstratiile. Reuniti ca in consres. certauasupra se a irrtlor ou ffie decit cunbastere unui reflexsteril, carenu-mi rului. Astlel incercair sa te "atiti. Cdci geneialii ms rl:ffiru {rr $Dune nimic nici asupra'urii, nici-a fricii, nici a dragostei tnvdtaserdinainte de toate istoria scris[ si cunosteau datele cuceririlor mele gi cele ale infringeiilor mdle,celear,uu ru: inainte de toate, conducoamenii.

66 t Antoine de Saint-Exupiry

CITADELA I 67

Iar izind gurapentru a blestema' oamenii^fugir['pinr in Atunci, imi vor spunegeneraliimei, solid infipli in stu: t:--llti*" c{nd o va;;[. Zgomotul. = spaiml, DacAv,oi gunoa$teul ditatea lor, totul se demonstreazd. se iar ctno luirltorii ieqqu din mintr' ;i"ffEt";il"r, miqcaro vdi"'prevedea dragosteasau frica *-io"lqi"tte cu inima ltti.*d' se grlbeau inspre *"orJ nrorceau Viitorul este, ileci,mhlinutiilprezent... la femeie' "poi, sDre cort, iqi string;;;'lucrurile, rtrstindu-se posibil str prerar Dar le voi rdspundec{-mi esteoricind sub lorcondamnatr fptiiliiii,ii';i;fi'fi?ffi ioi'p u"i,'qu Acest pasil va legfrl un pasmai mult decit a f{cut caravana. miazlnoapte. fiindcl $i f"au nemilos, liumof Spre fere-indoial[, pe celllalt, in direclia qi amploarealui. Lcro sarele togl'slt"ou*ice auplrut P1:1T:il"-9piereau 4a lipsea, curind din druml oamemr perEtiinF a ceeaceserepettr.Dar ea seva abate care veceau m'itntele mlcinindu-se si aveasavina ? ie clre logica mea l-a trasat, fiindcligi.va fj schimbatdrl* ucienilor ceea^c inuindu-se. Cum ar n potut prevedea rintele... opeueiut, inipall templulin-oietre' Iar cum ei nu mf, intelegeaudeloc,le-am povestitmare& -'dnd ;; inspre $i, *t" piStiauiri-qitiltipta' De asemenba'dacaimpart tdil doexod. totfui ni*i"it, templul-in moloz sau qi miEcare. L oase S-apetrecutla minele de sare.Oamenii sedescurcau bar tha mergltttpt: P19:: ot, miul in capre, *Si.i tnonli bine sali mai rtru trlind printre minerale,clci nimic, aicl ru q ueuoi se irisea*,:S'i?if dealtresenp iau me^reo *'#hf"'ffi1";Hl; ingtrduia via1a. Soareklapdsa Ei ardea, iar mf,runtaieic ili,!" iiii"iili"r;i qi.; ;i"i-li"i'ruft..41 !t pdmintului, departede i da o ap5 limpede,nu scoteau friodg' divizlndu.Je' treste fiinte le nu^oi-inai"iiiuit", Dietrelor' ivealddecftvine de sarecarear fi otrlvit apadaci ffntinile n'r d'ffi;. ce"i riniti"u *tt" ""* ce se adaus{se ;;; ie oameniiven1f ceY adaugr PrinEiintre astru Ei sareagemtr, fi fost secate. A$i#4il"."i#:d'";-ns'P;" dar moaredac[ o sfdrlmi de aiurea cu burdufurile pline zoreau la muncl qi smulgeru fgurii mrmurei sauelementeior caprecare tntrt" cu lovituri de cazmaacestecristale transparente domeni'itestecevace se adaugd ffi;;i.dG.-crci cn chipeazl viala sau moartea. Se intorceau apoi, legagi" Sitorgi mun{ilor"' lnr.caselor, Gciviitorul priirtr-un coidon ombilical, la pf,minturile roditoare qi b qti-s[ pt"trd, A;; { $i seintemeiez' Nu aQ dezor'apeledulci. DacI voi aduhi intr-o imaffi unicS rc construieqte. era, deci, aspru, puternic ;i alb ca foamea Ir uu* miini diurne de sculptor' Soarele *"r", aute-*:i fu;;;;if cr pe stincile strdpungeau alocuri prin nisip, incadrind min& i"il"pri"i' b"t qe voiin;elaspuntnd am ffidffi;" din iur loif negm in.Oin"ttitatea de sarecu temeliile lor de abanostare ca un diamant giut sd prevdd. Ce"i ui'**t' oa-qi.Tl" va guverna Eivintul le mqca Inzadar crestele.Cel carear fi privit la.t'?ELi o'itn"ginepe *ie um impus-o pinl 9t-ui:1]-^ le-ar fi prevtrzutdurabilery ale diliile seculare acestuideEert comeni"tui caiele s<iticitl nidii. Asemenea netlintite pentru secolelntregi de-acumtnainte. Muntele ra un nou adertrr'qi anumeca esteza-X,rJit"i-"-upli"t lucru valabil continua sEse macineincet, ca sub dinlii unei pile roase.oD&dc si iluzoriu ta t" Ji"iio" tiitor"Singurut inseamnr a il vor menii vor continuasI extragtrsarea,caravanele continua pi"i*ta' ElI ueiprima ce-o doet""d;i;iiid; imaginia unicr qi sf,-itransportepe aceqtiocnaqi.poarteapa Eimerindele ,nnstrui din diversitatS;;;;th Dar a venit o dimineal[ ctnd oamenii iqi intoarserl prrurrin4 inseamnda crea liniqtea-din pieJ-rg incd searf,t5. rile spre munte.$i ceeace nu vdzuserd Orice altd pretenlie ezawd de cuunte"' CLci hazardul vinturilor care muqcaserddin stinci timm o de veacuri sculptase figurd giganticd,ce exprimaminia i XxI pe-o temdr dgertul, ;i salinelesubtefane,Ei triburilg asezate mdi inumantrdecit apa strratda oceanelor,o temelie de s*-': sint rationamenDesigur,qtim cu.tolii clt de inqeltrtoarecelemaiabileqi intlrite, erau dominate de o figurd neagre, sculput{ [ ue- Pecipe *t"" piiiJit'i-uifr'-tiGnt"t" stlncS, minioastr,sub adincimea unui cer limpede, ;i ddi'

qp]ryi

ilffillllr

68 t Antoine de Saint-Exuphry demonstraliile celemai riguroasenu reuqeaustr_iconvind[ ,,rJa,spuneauel. al dreptate..$i,totusi, eir nu gindesccat ne..."-Erau considerali^proqtilbai;m interef c{ nu erer plofti, ci, dimpotrivtr,teimai inletepli. ifiiire"tau un adert necuprinsin cirvinte. . Ctrci ceilalli gi inchip-uiecd lumea este conlinutit in o-

CITADEI./I I 69 ,i:Ent o imoui cimentului si oietrei Dentruca temDlulstrse str 'mrtifice. Dar^existtr altcevaiafe te Coininaqi, dactriq dori sit ,.rit ce sint zidurile fntr-adevlr, v-aq adund in jurul'meu qi, tlh om in om. tnrdta sil desoooeriti aiunge sit 'rltn tn om- ati lnv"trta le descooeritiftire a aiunseweodattr s le cunoastbtiin tniresime. clcinu bxistacuvinl carestr le mqntintr bsdnta lor. Si nu vd arlt decit semne.asa cum in p"rh este si seo'metria.'dar bratele b[rbatului in iirul fesi pii, caredstEtnsercinia, gieadeb lume, qi pe careb ?p?r|. geylte fiind trist,_dar_undevedeli ce.ldtalt fi schimbat ? sar cd

'li, 'ri
i

etesane consrruite dupdplanurilelor. CaciziOurife-sini geomctri.D!1 caregeomeiruintelege;dur Ld-gl1r_pjl,Tu lor s llrTl^o.rtllla lor ? Undecitigiin d1senele c{ zi"cturite un.dig Unde.vedegi zidurite cr sinisco;it;"-,itiiE*oure si ctrr p.ermltsclrmbulde generaliiin 'eternitatea ? -D;; fortdretei
@crurul' in interiorul cireia se ridi& cetateatemititoar-

rara_munretul caretrebuia s5_lmute bucattrcu bucatipe grgd, desigur,cd geometrii,atunci cind deseneazdndud. 19,lrg Lnmiiniie lor a[evtrrul acestor r:, 1in !n munue adevarul lbr acesioi ziduri.Si va fi nosihit o iiOiri.S'i va n nosibil

i ynJqg cuvin oameni tble' toi r"i""riur.'iJ i iererJr fericirba, si.soarele "*pii*i asfintind, qiftomJniul, a;;i;J;:iH ii hitectura,';i durerea,qi linistei. si D;; eu arir'cuno3iui;h'ut} ;;;t: ra l{gctura: qi durerea. liniqtea.Dar ;_;;;';;;:;

c-a celcevine.u.ofiilil"-JJ";fi;A t'e;;;;;lfiiiii si

gi gieiiesJe nci jGs.ea6 CetoJiiu iubind. undevedegi ninf

oeltrlaltse vindectrde dragoste? Clvintele incearc{ strcunatura $i s-o transporte.Astfel am spus ,,munte",qi mit muhtele tn mine, cu hienele gf gacalii stri, cir rnile sale oline de tecere si urcusul 6trti inspre stele, la crestele^muscate vint..] dar nd estedecit'un cuvint de trebuie umplui. Si cind am spuszid, trebuie, de asemesI umplu crivtntul. $i geometiii adaugdceva,qi poelii, Ei ritoriif qi copilul palid, qi mama care,datoritd lor, poate linistitii linistitl in foc nentru aincllzi laptele.flird a se temede alncLlzi l. Si'Oaca eite posibil sll rali<inezisupra geometriei imi ilo'r,cum al ralionA asuprazidririlor inqe$i,pE,careJim;

1 9e.vepgrmircH'FdAffi;iri

;:rrenea scoarr

i I q

[.,

V [r,
ll, '

samrnla copacului. lmportant nu,bumpot sestiri? lr sau aceastlintiebare. pentiu mine nu-ar'e-ini"1",_ '"ed r spus-o,nu trebuiristr ftagmentezi copaCrii pentru a_i c'" noagte.

T.,Jft r*:lst*iii'}iH ffBi:,?ii3,!:iT.ffii1,ft $i n rei,,a :ilu^11l"t9iaoraqe;ie"carE inmn;uiiiu ziduri.

Zilt:rile ti folosesc dli:pt inveliq.gi aceasta cetatecG lamtrlnchis[ in teaca $i iceaita ErJastre- noarei ud sa.

rilor ca lanterna unui vas,r".o, totusi, al-unei vieti tuoase-a cirei geutate nu por s_6mas6i.

j; r8r.i:t*#i.'.;T?ili.Tlli,ff; ili''l',q"p?i.ffi ceiliari,-["stii inlunrrul insemntrrhte luminaoeoseniia

.^.,19:l:, ^Fll{gtrt

este fereastradeschis{spre cunoagieieairime"erii.primtrvara dev-enittr floarel $i pen-fi';]nE .i primeuiia nu dI na;terela flori nu repieiintenimii. - -es-te.

protectorii unui vas sau a'Ae"pofi pentru Oestinulfie lar eu cred.,tn primul rind, ih deslinele individuale.l cum meschrng$nd attt de limitate. CIci aoeastilunictr

cirfi'ent gi'geftietiia. :11l"d:!i,piatrr,

rlo.iiG'iiit

ililifi;l16'"?i'i'd;i.dd;d;iiiiSh'"'e*ioiipa

nu

importanttr dragostea at

smnestefals dup[ un altul. Pentru a mi se drtrta orasul. eram condus.clteodatd,pe ul unui munte. --Priveste dralul nostru !" mi sespunea. Si ziduri1or...,,Iatl, admiram a;ezdiea stiilzilor' gi-desenul^

cunoaste aceste lucruri ? lqi inchi6_ -DuI caregeometru c{ ingelege zidurile, vreme'ce construiJite. incni'mn de te lii cil geometna cuprinde sa zidurilein intregime, fiiildcee iG

: qi piele fructul inuncii zilnice. Cetatealgi rilspinde;te ii ih zbri si-i orimeste la ea tmpovtrraii cu provrzu cel'ceproduceqi mnsdmtr.I-laffi de iarntr.Omirl es'te oeci, stuoiind, lnainte te toate,'problemele slle qi linistrtnd furnicarul." )ar al1ii, pentru Dar altii. Dentrua-mi artrtaoraqul,trecaude parteaceaDesopeream, a fluviuhii., gastr:ladmirdepe--ce$lqlt.mal ca str-l admir de ne cellilalt mal Desope.ream, unele mai din profil, in splendoarea isfinlitului, casele, :, altele mai siunde, unele mici, altele mari, ii sf,geata sgunde, ;i s{geata elor astrtindca niste catargeneguranorilor purpurii. imi anar'eaasemeheauneTflotE sata de plicarb. Iar georl oras.^ului mai era ordine stabilAsi adevlr de qeoI orasirlui nu grdine stabill qi-adqpr plmintului croazlerei r, ci asalt al pf,mintului de cltre omJn vintul croazierei om^in spun&m, mindria cuceririi. tn fruntea oragelor -latf,,

n, itupul unde dorm dluinele. ln zorii zil6i sd provizii Astfel,oamenii extras sc in clmniadin care-si gi recoltriaz6. mnlo.aie66 animale.adric-inspre $i

CITADELA O 7T ..*__,_." va fi adumele voi Duncomandanti.clci!.in creatid omul isi el;:bil sub * Dotolindu-se cenuqd'atunci cind fiecareisi in bucuria. si ln eustul avenduriisi?TifiEiiliiei." Si ni e"ra ru,r: ,,: - unulrecolta rililtii^liiuf copiiicare'se'jucau-pe stru iin, rur?inJr",iuu *egutuisauscaunul de bf,trin' meifOdvirat, ilici mai putin'addvrrat, ci altfEl...' sub focului ceasemenea se Altii, pentru a mtr facb sd admir orasul. mtr luau cu e nil' ,=.i]iiiJniiii, oibqur odihneqte "Lino,iiil", sperantele' 'la'temolu. Inrm" mi!l!l!t 19-ut" tout..rtigf intericiruf zidurilor si m[ conduceau ii toati; a Diltrunsde liniste. umbra si rdcoare.Meditam.Si meOirror,, 'rlj avinturile, toate temerile,"toate'elanurileinimii de cate inea mi se plrba'mai imobrtant{ decit hrana si cucerrir ;;;trt;;;-itiipingl-,-toiie'proutemele-care-qi"!13-pjr ampind ucide la zi' toarc nuvo'r CIci mit.hrdnisempenlru a trtri,-treisem pentrd a cucer-' u 6ri:u*", t"ate "rlte"caienimicpins-n-?9ry91?t9::t?::; am cucerit Dentrua mI lntoarce.si a medita.si a-mi simti inirma, lilrniile nuvor descoperi care mortiidarinci iparenla mai plin[ fn odihna liniqtii mefe.,,Iattr,sp'uneam, ado@lr ffldt" ;n;i ittiin ;'d;;ft]" tunimic om-ql.ui._Nu.g::::::::::::::lqsHsufletul sdq. fn fruntea-ora$uiur AH; u6# i'iiiii""ii?i!"'iita &le nu'rotosedte decit frin t"linttt!i-"I]T!^iT meiivoi?sezi 6oeti si Df'edti. Iar ei vCIrfaceca inimile c nu moment, L acest ca 9 ".i"'fii"i[it1,ii nilor sd si tnnbUit6zb.a riu era nici mai adevlrat, nici Si *"i", deindatl ceva agiiaroiul, il ya red.a p-e moqte70 t Antoine de Saint-Exupery ,,oras",nu o fac pentru a raliona, ci pentru a numi, pu simplu. tot ceeace el imi adirce in iniml si exoerientl r inv$lat, gi singurltatea mea pe srrldull'e sale, fi irtil imptrrgitdin caselesale,qi glofia sa de cuceritor, gf oidu admir6tddin intrllimea m'untelui.$i multe alte lucruri p re nu le-agputea3puneqi.la-care mtr gindesc riu in.aoir: ment. Si cum m-as folosi de cuvlnt peitru a rationace,ea e adevlrat dupl un semn,e faG dupl un altul.. ce

putinadevtrrat, altfel... ci Iar acum,-lnlntelepciunelmea,-dactr cu\ folosesc

qi la intoarce ciulinii * .i'.h;rio ;"' ;.^t.ro.r il ,ft in" se ua intoaice la ciulinii qi ffi'.:*bilil'iii"ii.iJ"ir" o" airineseva
li-s-9Yqptu ninrufle{itd gi aqwea s-o "4b",;i oir6rite, legdturalimbajului nu o" mis,cari c dG;1ft'.i6

m.lin"*i"

ura bucuria'suTerinla' iqi va relu?cautarea,

de depozite imaffin';i.'tffii tnainti"u, ,G sintaceste m{t"mi deo separeevident dug aE.d-'-sP-}l: omenire 4, s-ciinstruiescr

XXII
Dar. mai pres5 de orice, mi s-a impus.ceva in priru mostentrfl oamenrlor.mostenlre De care sl-o transmrtt[ altrfia, din generagie gerieralie,iaci dacd,in liniqteaioti iir mele, colini ora;fi gi o privesi pe aceea vorbqt'e iutriul ce

surfuindu-i o btiriOe cu ieam5, pe ceacirreaqieapt{ frm slau arcerea rdzboinicului, peiea caie-qi sau pedepseqte'sen'im ffi;;ilrc
rea, sau De cel ce predic{ }esemnarea'sa-u sau dr-eotatea. I tsl g{e invrljbegtb mullimile, se ridicS-pentiu rtrzbunmi lgr. qi i4 aplynregcelui slab, sau pe acela ce sculptead n obiect de fildes.il ia de la un candt si se aorooie oascu m de perfectiunei'carese slseste iir el.'DacSlmibrivesconfrntl atuhci cirid adoarmeqi fEceicel zgomot ce se dtinge,&qrneacelui al unui ereidrcare a fostiovit si incl mai"cintg- ru s. liniqtegteca qi cirid soarelel-ar ft agitat,'aqa cum agiti ul ruL de dlbine, iai apoi vine searacare i6 obosi:ste si arip"ile. wge parfumulflohlor, gi nu mai existl adieri de vint'pentic I m ardtadrumul. Cind vtrd acestelumini stingindu-se, i.r:rmiar

ffi ;.il;ffi 'ai''iii-si"d"iil'-ll:'L":1;llLd**.f"",?h11 '-----fi" -0"in dem6ntez pd4ile lor qi nu mat t-:T, tJ iriso'.t"u,
95! rt'.rv' l"^"#",1 enrrr c:re .t ea :t ma' ffi #{;';ffd:;"i"i,il*"ni"I*t"clrelarn4dras-o:l:ld:; ^- i
'Erlrrr., '- '"' ;;ili;;aca voruescdesprEcapre'9i' ryre carenl.voi q qT-, ^^-anrx in+ari^qr4n. se ransmtte

uale, t*.i; ii;-;aAe inilivid g"lgi.':i:1i"',*:YlJ*

vbrbadeatitudiniproP Cacieste saucar1i.

ffi f 'q'ili,#jAAirLrq::::"*1"$:*,i$,':n'tL in if iubire iubire' $i-din ; :iliii,;:'ti'^piitiiiriitiu oragostei'

veli contactul veti ruoe ddcd rupe contactul rc1si6 mncreni-re ttr-ti*.iii.'Oar ffi;'ffi;ffi#;;iilftI".'Di'peneratie Oa'ce aceastacragosrc "" alta' atta,dceaSll ti tlatr intre o^ginii"tie!i r nnsurtr 9t1g9j1' ;r.ngurd -o
lnrrc i sinsrir[ dat[ contactulintre vetedattr $i oacaveti rupe singurd -!'nla:tul ea nu va mai fi declt falada --"tE. &d;iiin aimat'a-voastr"d, i "*

72 o Antoine de Saint-EruPdry .':': unei caseoustii si se va nlrui la prima loviturtr,iar daca rupe contictul iritre morar qi fiufs{u, ve{i pierdetot c e =ii de'nret din moard- morafa $i fervoareaSa,5i cele o mie n' # o mie de'aiituoini czrre *^nu *i*pti't''ti.eG ;tft;i iustincl qreu prin rltiune,'dar care existd- ctrci mai m:li' intelisenft sedna in lticruri a$acum sint ele decitin cuvinr dar l"e ci:reti sI reclddeasii lumea prin simpla lecturl 'r ctrrtilor. car6 nu sint decit imagini qi rbflexeneputincioa<tr van'ein-fa1atotalittrlii experienleloi-$i faceli din om un en' in mal orimiiiv si sol. iritind cI orirenirela mbrsulei estersr ment:a unui irSorb care crelte ;i se continutrin altul. :u putereaarborelui seplstreaztrtreclnd pgn nodtyir qi rtrsuci-u e cu iamuri. $i am de-a^face un trup-qi nu-mi dau seamz lnseamnt moartea atunci cind privesc din inllgimea.ceq mele,clci aici cad frunze, dincolo nascmuguri' Eltotql truuull Prin aceste schimbtrri filf,runte nrnm solid se DAstreaze. esential nt, este atins qi continui sI vezifmpl{ lnal$nOun hambarul golindu-seli umplindu-se,poemul intrumuse:m si marsine; rotundtr a ffntinii lustruinllu-se.Dar dacl ssm ienera"tiiteeste ca qi cum ai wea sd reincepi omul insts Mi iniitocrit vielii sale !i, qtergindu-idin minte tot ceeac frl' siritea. intefeseasi hoiea,-seinlocuieqti aceasti mullime ue dtn:* cun6stintddeieniie carne cu formulele palidescoase cartel suilrimind toatf, seva cirre urca prin trunchi, neslr transinitihO oamenilor dectt ceea ce foate fi codifica: $r cum cuvintul falsifici pentru a cuprinde,gi simplificl Pertrr de ei a explica,gi omoarf, pbntru a in1e1ege, inceteaztr a u fi hrdniti cu viat5. - --Dit'"u -tr spuri : Este bine strinlesnili gen?.Tadinastiilor dactrdintr-uh mic grup au ieEit doai t[m5duitorii mel dn disounindde o moslenirecombletd9i numai de cftevas;":c' te-'voi avea in cet6 Oin urmf,'tlmf,duitori cu mai muh il decit dacl as llrei selectiaasupra poporului in lntregi: u' nu as alese nii iotoitilor si'ai matiriloi. $i aceasta insea-rrd ca inlius vocatiile. ctrci acest trunchi va forma un nu-i'm Iar destulde'tarepdntnl a-i puteagrefaramuri strtrine' dinrmu mea va absortrisi va trdnsformaln ea instrqihrana nod x carevocatiilei-o vor da. Cdci,6 datl mai mult, am aflat c[ logicaucideviap Si dlt nu continenimic prin ea inslsi... -omulu- *l O"i ft.etorii ie formule i-au inqelatasupra platil a cedrului, cu ;'a:m! mnfundat formula, care este umbrtr din volumul, greutateasi culoarea lui, cu inc{rc{tura :'i or

CITADEI'A I putea exprima fiMri qi frunziqul sau,care nu s-ar

,73

qi cuprinde

t tFl$T.:t#Hnrunoe

cu care formula desemneazl obiectul

*rTffii

sr interzici qi amaflatcr e zadarnic9.1imel9i9sveneau care g9"dt-4itnn:i' ra.pono"um confundau care ordinea' Jr-Oin-eidar '"ffioftiiil !T oespre Fmi vorbeasca
muzeelor' i.ii,it"t!, C"araniarea cr tiu"i"f" et"iqFgP}t ceci{-e-u sp-un
I urca rnsPt; .T""r.iiri-iiiiginitor r}i aceasta

aici ordinea

wn*#';ru*:ryt"
iniievisteto-r me dle.$i, a Domnulur' ce *Ente aratao oro'nfilti-esi" inl"t"ptione

ffiJJi'?1'"*#:iiJ""Ha;;;l@jotiqglecarJnudire crrlile dacr i-aqidT; uoii.tot' ar imbundtf,ti

,hiruindper-sonaiere,f "E:li* * Rlffi j#1";fl'.1?li?.%?tlJ ml*A?ilf.:*t 3l'ff'f o carteai ll'"#n;;m' pentru
ordine' Fffi+1,fr:::i;d-l'pil; d;o cartein

%jii.
-

ffi"'i'.5.,'"-4itrrt-'nitrg:,t"J#Fnlf'.? ffi9"'1,#*,"ff."fi$'r1#:ris$:::S'#:'F* a ate'-rcu g H#lTlii,iff ,p""'#ffi A;ft Illd'po pe mar ;ffi 5

'li: m-eu ? rrnde pe weunul in tot?iiiiii'-iiroome,liul in intregime n"tonti1yti hr.;tedaduri fdt6 ca#i"* ih ptt, met' ueneralii i1tl,S I *le-doudno ," n"uia"itiii" iri' poeliloriare ar cinta ir:r slorific6oo."nrift,'ilii .iii,"t *&?'onu iut qi estea seopune altaa secoltlazjge' -"1,1:
rfri diferite. Ordinea n rr :rin unul singur, t;;;;;ta;idin-e s:l vorba d6 a refuza

su.portacenu.se Pg!#"Jt1#3i'i?t s'.p^uteg ceea cu J; iri;litii,'intt iai intrr in contradiclie

ffi.:*hlutfr4*t#*il:iitr:g#
Hil;[,:d:ca"r!]rlly#:':iii:iimr+ffi are te t :Lr tri6 icliil e. [i _c *es a crea.orolTea' lq?r3i{':; n a" u pentru ""'"]::H# ;?f.' ceiiti.a
ca triuttt-meu pe nigte r=rut retuzvialaEi-ifi?"ilil;ioin p3i-11e atins-oeste au ,d:'i de-alungul c'o*uTui,'orqi""" la a nu fi decito rd:r-15.De asemene;,t;a ieoucodmcniitermitele CIci ? pii"'l t" *-ar seduce l::,,-iie de termite'
mS.oblisdla creatte

74 t Antoine de Saint-Exupdry iubesc omul eliberat prin credinta sa si lnsufletit de zeil rrl cdre-i aEez.i4 cas8, domeniu]imi,irriu, dstfjl incit sr rru, astf6lincit sa',' 3lej T,-_qr el: ts1l {^o4eniui cuorinzdtor deci: r: :. poatl oricind schimba in ceva -ihp6riu, oricintl mai cuprinzdtor decit * ^i4."1 insuqi. Si de ce nu i-ag lISa Strse cerre^inrre df, rtiino i te'intre dil ltiinO a nu s{'re!pete.Ciii atunci n-ar mai fi vorba, pentru el, de-t vorba. Dentruel. dc$ de a' consurhaproviziile ftrcute.^ .iind. in'sfiri Stiind. in' shrsit. ctr'to:L chiar ;i forma i.rhei.grgne trebui6 sd cieascd, sI-traiasrL si ;i nu'va fi decit moiiftq olUieaOemrml ;i sesd'ffaffifcirme,.ditfet sau rutin5. Iar eu deosebesc osebesq continuitateafe rutintr. Si dLilF continuitatea dE rutin[. daubescstabilitatea I de m,o4rte. Nici stabilitatea cedrrihii, nrq'o imperiului nu se inteihi:iazdpe decrepitudinealor. ,$sm e bide,spungeneralii mei,decihu seva inai schimba !""Darar urf,scsedllntariiqi le spunmoarte oraEelorperfecte. XXIII
E* a

CITADEI'/I

I 75

miqcarei reuseste care 2*mr te'cuprinoip" toit" u."i* cenu-sr tinta qiqtiind pentrua Seimpfini, omul trebuiesdcre ctr, ctr,pentru seimplini,omultrebuie cresd lintaEiqtiind linta !L

XXIV mai celorceconsumd asupra Mi s-aintimolats[ reflectez ctrci lor eite minfiunaqefi de stat,. rliil.i;;"4il-estlef .t'intul lor sttreficacitatea ;Jili;I; li.p-lt"l::tlfl*; din irecte lnsemnate miniiuha' $imi tocesc h-Iaieiis*i timp in caidii i"t"i*si. $i dacrnii-aminvins rsra in acelasi lui md *ersffii t;t'"itfi"t, tfueni ora in car'e voi inf61i9a
rs r r r w r El t *

-, E rf,u cind inima o ia inaintea sufletului. Cind tul o ia inainteasniritului. : Astfel, in imfierluftneu, bm aflat ctrbste mai usol S unqti oameniipiin sentiment. decit prin spiritul ce dornril sentimentul. FAiSindoialtr,e semn ij spiriiul trebuie st & vin[ sentiment,dar c{ nu existtrsentimeht caresd conteerlmr primul rind.

o*d

f,

-t

N\41' . arme. [a fel estecel ce scrie poemeqi scoateefectetrigtnd asqPra ^"i .-r:r^- ^^^^-+^+^ Ca"i efgclirt-09scqndnl este ceva'Lraf tculiloii"""ptute. r\;'.ri ii afantirl de sglt$al este CeVa. Dar ffi l"^;'il;1il?t*.rt.t.!rCi-p'en1r-uu-n-avanlaiPfrsoryl gr'rHe vasul in care se geseq@-comoara mqga' PqnJnra se de ffiira," niineazl posibilitllile -expn11l: _9"_*:::9t',: ;.;'#,i:mtru';-;i'i;;'lumin[fncendiazapddurgarat sa.P.ro: .;it cu erorile ae siritaxa,n[ mai pot nici mdcar s[ de ;nuit ;i e.rorile siritax[.nri mai pot nici m6car pro'scandalul sf, impun prin bizar. Dar nu mal pot nlcr..sa si

in" mhfi iiafcenusd la dispofrtiacelorlalli' Cind m-am

mecsi lumind. Vecinul meu a ftrurit lumea fiindcl o simteain inirnn fl1 a flcut din poporul sdu un imn. Dar iatl c{ boporul s&.r s teme de singurltate qi de plimbareape munte,cfnd acesre rc dasftrqoartr picioareca trena undi profet. iar acolo - & sub glTpr.q* *o |i lfgut-9l,]$atqle,9i intgrogaliaglacialtr, tinis,tea acela vor aducmlere. mt?-vor fi avut drentul de a rftftu mul{inieh. -S. merel aceas "ifr"iEf -{Fd*peie{i- r5. fi^r i dtL,l t4 E dma am Spus-o, himeni n,a cuiiosCritij iiniilinire vesela.Sr :@ vd ridic inseamnl ctrvtr scot rlin pieieafi61di sa dinrr{ -.r{

Iffigj",lil#1ffi;ruH$ schimbein bp?ntec._Hrana cdfe-o'"ffi6qirj'fieUuie s-o pe

inslsi creatiasa flnlelor multimii. CIci ^q9{,ggjlg*za trebuie sI dev'rnifo'

. Asrfel,qryqfial cd

:r+_geBuig4up,uqm

clipiri din ochi,t<iat[ selnne' aceste tr t'*;iiia;;;;J.ii" care-mi elaborat-qi ..0 atit deindeiung *"rtfili;bs"i6,l."tt Frmitea'sadxprimce.aveammai-1yt$,t_1$1":-T.-,u1,lT celor$i ffir;i ;;;t.lnou-mi instrumentul. instrumentul
ftdni -L f"t este ironia, care nu aparline omului, ci prostului' Se zuvernatorulcare dominl gi este respectat l-am loloslt comice,iomparindu-l cu un lnlgar'5i ;id;il;i"-"iJcti ilceni nu se aqteptala indrlzneala mea' l)ar a venrt zlua ln guvernatorqi mlgar atit de bine, incit n-.am 1ce am amestecat

umuseleavtrhiult111lit'q1,911"-Tl1"l:Tl9 xpri4infr

ilffi;;;";i*;riiif

ambitif fertile,o imagine,ag$nqogt'.lhue de dscensiune, eTe-Ea Jglqgrq' Am Ierul: 9n mat'Cdftroara tatonsu se tradarea alla ln lrE-r si i-am risiDii-iifndle' Greqeala, guvernafolosi,distrugindu-1,-de m-dmp"utut ii. oace ffioi r"fi;t. tttii il cieaierl. Mi s-aoferit un prilej de a mdex-

g+opt!i-o rioa. $iamr"uinat ierarhie,

76 s Antoine de Saint-Exupdry

CITADELA 1,77

intr-o tabffl .[i'l';de.c"r'il-""Cr"oio"io19mer-eucredincios** prima. M-am folosit de el pentru a-l distruge. Astfel au riu:netiputernici. C[ci nu exist[-fidelitatedoar ,Hiifi trtrdat. ttdeazato#i+iiiaii-ir"ol voi :tt" credincios' cel iuir ce-qi Dar cel cescriecu viqoaresi isi ctrlesteinstrumentulpennu 1l sprijiniputerea oe a folosi vehiculul, isi alcute irrrha intieOuinllnd-o qi,'asde- Eramnevbie o cetaie].lieinice9i oamenilor' :e outreziciunea Si consumtndu-le. cel ce-sidomintrpt* isi mlreste resursel<! este tiifiiifi';-#;utttr piir"iriunii' orice opertr un crci o'orul. iri ciuda sreuttrtilor si amtrrtriiunilor, brin aderdrr nule nb.1.t-e *::: :1T:'1T%-" Eternrt4.E! :mspre ce buviniului s5u.si"isi spbrestdsarantia pe mtrSrira se foii;!11i " sestede ea.a,ielaia fr urniat in rezboi Si cel ce intemeiad instr'umentulde carer seirtimentul grandorii, construieEte oiru6-t""'tu tuiuroriln t9-11lil1ln irti lni[ta minunata va folosi miine.

"i.:;""t"ll'TJt1iffi',t1i.fi
:ii utninooiau acelaqi

l'fi ffi liilbnip":ry.if$i*1,n:l,lil;1:?" H;;i!*:*:*f treziciunii'

(. ) ,. i-*o xxvl '--t 'fl'*'r"*# & t-*1"r'"L

XXV

;Llil'ffi i'iiniii"e"rili"ie'19tpliLt"l'.1'-t"lTlil"1lii: 1T;#i,li",1Liitiiii,"riio1^&.i"iii"i'orbhdeunveh conducltor'

"i.fiilriili - f.fu aveti menire*-sa'uheetismril-in puiul de om. tt* str-l transfoffiitilir furnicr'pentruliala ile turniqi. Cm putin imi pasddacdo'trfifftt mai tult sau mai pulin Frr' cotisit. Ceeace mf, intereseazl este sI fie mai mult sauml ouiin om. Nu m5 intreb in primul rind dacl omul va fi sr w hu'fericit. ci'care om va fi-fiiiciil:Si nu ml-intereseaza lenta sed6ntaffrTrii shiftuit saua vit'elor in dHul. Nu-i veqi coplegi cu formule goale, ci cu imegn purtitoare de structuri. r*--*.,Iu-i ve(i indopa cu cunostinte moarte, ci le,vqtijtrun rn sti I AstfdffigEsriffiJAinlerdge.: -"Nu le veti iudeca aDtitudinile numai duDtraparenu lr cel uQurinltr intrlo"directie Saualta. Clci cel-Sarebhrirtat m

ce tara Dentru amchemat

spus le-am :

i:'tr"ffi StHil1ffi ;ilgiitff'.fir?,.Qlf Nrcr ",*1":'iiii;iilii;-t iliinr. No re mai Nici mar Eostea. lostea. mai mult' llH#l:fg:.$teXlRqireuEeqte.veti!ine.6N' mi'e' Sl*Sq#fi iiii ioii qgqltzaruri ',,1 #il.}i :n"ft":,?ilit'iri*ff,q ti""itqe atia'i 191 Nu v4 ve[i opri asuprafolosirji, ci asupraerea[iei ntr$r, lege unui inbnteaziuunestarea. astfel inclt acesta sI-3i qlefuiascl scincluracu credil$ n
onoare.si o va slefui mhi 6ine. ii vi:fi invafa respectul; ctrci ironia aparline prostulu nu esteultarea ngunlor. Veti lupta impotrivalegtrturiloromului cu bunurilem teriale.'$i ieti qrpaoau.!i-i ppiutdc om, inv5[tndu-l_scgqnu va ,F* batqa ina i ntd'ri6!{t6,'?dii{afa-9-c;ria!q1e, -fi nemrscare. ii'veti-hvata meditatia slrustrciunea, clci astfel suflld
..:-..-^ * ----i' : t ;iFl --?

? tatf,lmeu,{-Ei va strigadesperarea l%r"ri. imi spuse ,*ti-GhliliJ6, casa-tvezicrscind' -r ^- ^^-^ d m,rrir .

N'P."!i " Hiffi* .p,,r" Jn"l 1u1n1i111'.{YI31, tn::

d:.imii nuii rezistl ii'ci:iiii'Irib ibo"nt"t
rc

ceea w+iilllliidut''utnlx*3$thE este ce h? ffiilE1Hi'ilLt;?;# i'oi'i"iGo1"l^*u.^"l"r

ct cd Dutrezeqte' lru'rsrA. nefericireau.?ttui f"ptos riu este intreproviziile Si

j1s r seIr rge $i b-bu i&e diErgoffiAftrcc_ar puted tr:-r;* nn i' e dragoStei. iuffitfaiostin' oesiiie .estEsontrariul
Veti DrfpciniinTncilna qi pira, care,desifur, pot f.-r:tn omului qi, ii aparenl[, cetaiii: Dar numai ficlelitaiea.-rsu

bioiooraqveneau.oin-c-i1il1::T*.:i-l3l1:,3i%Tnr in Jurul ilrili-di{:k":*J"".1i"?'*'t}fli neu *'sl?'1i"l',iiffi .tl ;t;i'.ttui vritcanutui' .qi se "j ffirsrt de urcat, "t*P ;.?;til;

erupfi.. piegatinou-li ffil li,li1fiffi ft1;f; r.ii'sr"r.ir

i,!r{

78 t Antoine de Saint-Erupdry deci, ca in iurul unui mister, in prea':Se lngrf,mtrdeau, ctmprilui leprosului.Dar nu eiista nici un mister. - Nu-ti faceiluzii. imi spuneatatll meu. Nu-1i inch:u iiuiit"ittite?Ssucite in insomnie,ii mini-:i' oe,soeraiea'iu. sau imp'otrivalui Dumn6zeu, impbtriva sa,sauimdotri\" .T care crffi' menilor. C{ci nu existtrnimic in-el, decit absenltr Ce poate aveacomun cu ceilalli ? Ochii itEiirg; iar braleiei cad'ca niste weascuri. Din orhs nu mai pririe$te deciit m

CITADEI'A

t 79

':J"l l?l":il"'",''rt!LF!th."tri'fi :.P;?'f,'lf,t'ilr"ffi fericite fisurjle cu :at.Siprivino aspriri!'liffi'r;'i;tqf.cdci ce

Dentru ei rr'eiaupentru oecii'iJiii;il4; "i"htoare'-si

srshenelor coborind,-ili-ti ihatiimea'calului' negustori ca if,ii"i'iiingttii. $'"tteiiino cirner[bdare teama' decit nu-i ig""i6t iiiiGp4rta-t,Vi"gi mhinraneqtr! cl ll sry l'iaisd-l umple.naocriie-hidttiiite qi care-provoca nimic- Nu 1ury nu inseai.rnd ti'col nedeslusit.Un sp'ectacol u inseamndnimic- Nu pry decit din.ceea.s -1 trdi decit din ceeacdir?nifgnfllrtrrtlieqti
Tntt:tm depozit--El'er ftfi dactrar pro estdatftifffrTne pietl-eTi-arcontribui la edifi ca:ce bTeffii-crhdtrriiffi.c5ia " *fiecare zi, inouio$a1ide mizeria lui, sf,-qiqruncedarurile u ir-. rotu tii*itoi 6-i inereoeaucirirpuf $i iatd ctr era se;fo imnodobii si imbrdcatci'un idol. Hrdnii cu cele mai t'rc mthcari. Si'cniar. in zilele de slrbltoare, onorat cu mu:rd $i totuqi,'dacdel aveanevoie de to1i, rSneni n-aveanerr de bunurile, ddr.nrfa,y-qa-hunuri oL* de el. Diipuqgp de.,toate nt. " - Asemeneaidolilor de lemn, imi spuneatatdl meu-!E care-i acoperi cu daruri. Si in fata lor ird ldmpile crdirciosilor.si'fumes5aromaohandeldr,Siseinmulte$tepodc@ Dar, iti spun, mullimed care arus4 lor'de iietre pr-etioase. idolilof Draun Ei'pietre imtiogillqte, .ije lcolilor u$F4 sl Dletre se lmDogalelte, crl F"tr"ldo_lEg Or, pemul d a t coDac. trtri inseamntr Pl?lmddi a " *$tra';r-vxtrt"]"e

-iiriiiii"iiilericrre",*n*ll1f "*Xiil"*"i""Uipili #;i!:t*.';Ti3l:i"turu;qpgi,..up"!i,idli'p;'{"tl un coEla

ca.i,;;i:;,'4,.'o*."llil;li;;i*rf i3;lil,f;lfl';

adaggs-tu11 @!i-se*Ei 4 iempi"t"i.oii tu ttrnfie daL 'i'otusi. hr veneau Locuitorii un obicei. s-e-fihiramintbriit

it'Li''"','il;tr[',J:{ifX$fi f,'F!ik;itri}i'",;;f 1;:l+*1H,,P.ilff"f,TfJ ffi .n!?sffi

ar Darce fi pututtffiUA; t?itgi9p:1io:meni nimic' ?. u asteotau ." i,fii it i" ;;1 il;#i;;iii J" ausotut N riici '-Yen mi-aspus maipoa6 mlcarsa [Aiffi .N; caieeste a aEteptare fiiitiseald; ** ii&#;ffii;l;
oamenilor. XXVII

tti;'$1"J:1i :irll's#I"'fr ii'fr ?h:'"f ;i HhrTffi aqteptareapltcts.ea-ta' careerau ;i ;;;ifi ;i Cunoaqte

?ft ieq ffi #hffi 5Tt*1*?,i;*ffi -iTtffi -*$iTAIif v*r'trr fcp6s" Tep6s ieqinooin
T"d-

I s5u siL

privir'eamoarttr.Mafinacoesilf, olinibindu-si asuDrahoastid ircestui zsoinot care, totu$i,incerca str-i facd plScere.oe$ dac5.cine* valurilor-m5rii. Desprip. dp nqi gi inaccesibil..lar \: il din multime ii ardta'mild, priv6acu un vagdispre!... uce lidar, ci'scirbit de un joc fAiI garanlii. Ctrcli mill e aert carehu ia in brate oeitru a legnna?'Si,in schimb,dacesru ininia 0'ea fi ajunsspectafrt s animalic in el in& ii deqtepta curiozitate de bilci, minie pulin adincS,fiindc5 noi nu m copiilor stri'ns-ir fdceamparte din universul-lui, asemenea e ce iurul bailnului in carese invirte un crap leneE, n pes& ininia lui. cici ce minie este aceeacare nu poate lo\-1-i: tr1l' poate de6it sd dea drumul la cuvinte goalefn vintul ca:: c 'poirte ? Astfel, mi-a apdrut despuiat-de bog[tia lui'-F-rn iminteam de leprogii din sud care, din cauzalegilor as-:rJ

1"'; J}!1ff e-a ?^ilTf - Mi parl!, HJ'Jlltl'i'fffiih. inlereg' ;t thffi fh?rfxTi'iffi:#H %ffiHi:'6;ild *'lH tiff,"I? upe9i P," li"i3li3;orqr-ein:g?*'i'tine at., Jq{ti i:ati'iericiiea-osimti in *pi."q;i'{;
.'l#i&;;-i pe re-am vazut-o hma unui truct plrn $*;"d;'-$iie?' in lniinitd' aplecat5 fa1tr' pieptul masindu-si "o"it#ni6ul deci,la.dreapt'a.T93' ffiff";A sI !i deaqezarl, tiiiiiti"""i-nef6rici1i"' Si am ff,cut incoace, ,,Veni1i milinga'mei"' le-amspus' pentru;i'":#"iii rcneclopotele saTnleleg' mdintreEi be s dupf, i-amt"putu*i'iiniiii;tiii rdul ?" mmt',,O"undevirie nici bucurianu CIci nu credin aritiletica' Nici durere4 lui suferinta e mare rc inmultesc. daceil;iit"dt-tufera' $i nu e rdu c{ acela a :r aceea unui p.pgi..si"1na*t:!t-:t*o' pentrud fi defolospoporutut' ;c 'airificf