P. 1
Papagali mici

Papagali mici

5.0

|Views: 4,232|Likes:
Published by Lucia Corina

More info:

Published by: Lucia Corina on May 20, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2014

pdf

text

original

Sections

Sezonul de imperechere al perusilor incepe in primavara, odata cu zilele
lungi si insorite si se sfarseste la inceputul toamnei. Totusi, in captivitate perusii pot
fi reprodusi pe tot parcursul anului, daca li se asigura conditiile necesare.

Lumina

Pentru stimularea reproducerii va trebui oferita perusilor multa lumina
puternica timp de circa 12 ore zilnic. Ideala este lumina naturala, dar in casele
noastre lumina care patrunde prin geamuri nu este suficienta pentru metabolizarea
vitaminei D. Astfel, ideal este sa se foloseasca o sursa de lumina suplimentara, cum
ar fi o lampa fluorescenta cu spectru total (UVA+UVB) care sa fie introdusa in
camera in care se afla colivia. Nu trebuie asezata de la inceput in apropierea
coliviei pentru ca s-ar putea sa stresati papagalii. Intai trebuie asezata intr-un colt
opus al camerei, si trebuie mutata in cateva zile din ce in ce mai aproape colivie. In

13

final se poate aseza lampa la o distanta de 50cm de colivie, astfel ca pasarile nu vor
putea atinge tubul sau cablul electric.

Mancarea si apa

Dieta unui perus este foarte importanta si ea trebuie sa fie cat mai sanatoasa
si echilibrata in orice moment al vietii pasarii, nu numai atunci cand o pregatim
pentru reproducere. Totusi, in vederea unei reproduceri reusite trebuie avut mai
multa grija de alimentatia papaglului. Ideal este ca, cu 2-3 luni inainte de a
reproduce perusul, acesta sa primeasca o hrana diversificata, cu continut ridicat de
proteine si vitamine:

- mixuri de seminte de calitate (in special mei);

- vegetale crude sau fierte: porumb, fasole, mazare, broccoli, cartofi dulci, morcovi
etc.,

- alimente moi: paine integrala umezita (nu imbibata de apa), ou fiert tare si
amestecat impreuna cu coaja pisata* (ideala ca sursa de calciu), paste, cereale
pentru copii amestecate cu apa (fara adaos de zahar sau cacao), orez fiert, fulgi de
ovaz amestecati cu apa sau alte alimente moi;

*Atentie! Coaja de ou trebuie bine spalata (pentru a indeparta orice urma de
Salmonella) si “coapta” la 350° timp de 45 de minute.

- suplimente de calciu si minerale (foarte importante pentru sanatatea femelei): os
de sepie si blocuri de minerale;

- o data pe saptamana suplimente de vitamine dizolvate in apa de baut.

Mancarea si apa de baut proaspete trebuie sa fie din abundenta la dispozitia

papagalilor.

Baile si umiditatea

Baile zilnice cu apa din abundenta sunt de asemenea importante si vor
stimula perusii se se imperecheze. Atat masculul cat si femela vor avea nevoie de
ele. Ideal este sa se mentina in permanenta “cadita” cu apa in colivie. Baile trebuie
sa continue si in perioada de depunere si clocire a oualor, intrucat acestea au nevoie
de diferite grade de umiditate.

Colivia

Colivia trebuie sa fie cat mai mare (minim 60cm latime, 40cm lungime si
inaltime), pentru a oferi spatiu suficient papagalilor pentru desfasurarea
confortabila a imperecherii. Perusii pot fi inmultiti atat in colonii cat si in perechi.

14

Pentru evitarea eventualelor probleme va trebui ca numarul de masculi si femele sa
fie egal in colonie sau sa se opteze pentru reproducerea unei singure perechi.
Colivia/voliera trebuie sa permita prinderea cuibului asezat in exteriorul coliviei
pentru a salva cat mai mult spatiu in interiorul acesteia.

Cuibul

Cuibul poate fi cumparat din magazinele de specialitate sau poate fi
confectionat din placaj de lemn (nici prea subtire, nici prea gros) sau din carton
gros (pus in mai multe straturi pentru a nu fi distrus de papagali). Forma cuibului
este de cub, prevazut pe o latura cu o gaura cu diametru de 5cm pentru a permite
pasarii sa intre (majoritatea papagalilor, prefera o intrare cat sa se strecoare prin
ea). Distanta de la acoperisul cuibului la gaura de intrare trebuie sa fie de circa
5cm. Cuibul va trebui sa fie suficient de mare (ideal 15X15X18cm) pentru a putea
gazdui 4-6 puisori si sa fie prevazut cu o usita (fereastra de vizitare) pe care sa o
folositi pentru inspectie si curatenie.

Fereastra de vizitare trebuie sa aiba o latime sau un diametru de circa 10cm.
Se poate folosi si cuiburi cu acoperis detasabil, in acest fel nu mai este nevoie de
fereastra de vizitare. Intrarea in cuib trebuie prevazuta atat in exterior, cat si in
interior cu o stinghie sau o alta structura pentru a permite intrarea si iesirea cu
usurinta din cuib.

Trebuie evitate cuiburile confectionate din sarma. Podeaua cuibului se
acopera cu cateva straturi de talas, femela isi va aranja cuibul si va decide singura
cantitatea de talas pe care o va accepta inauntru. Talasul trebuie sa fie netratat si
taiat cat mai mare. Ideal este sa se gaseasca o solutie sa se aseze cuibul in exteriorul
coliviei, permitand accesul pasarilor din interior. Cuibul va fi inspectat atat de
mascul cat si de femela si “imbunatatit” de acestia conform propriilor dorinte.

Cuibul trebuie pozitionat intr-o zona adapostita si protejata a coliviei, in
partea superioara, dar nu foarte aproape de acoperisul acesteia, deoarece pot aparea
probleme in lunile cu temperaturi ridicate.

Stinghiile

Stinghiile din cuib sunt foarte importante deoarece pe ele se petrece actul de
imperechere propriu-zis. Astfel, trebuie sa existe minim 2 stinghii solide, pe care
femela sa poata sta confortabil si in echilibru atunci cand masculul se va aseza
peste ea. De asemenea, trebuie avut grija la asezarea stinghiilor in asa fel incat
papagalii sa aiba suficient loc de manevra. Daca, de exemplu, sunt asezate prea
aproape de acoperisul coliviei masculul nu va avea loc sa stea peste femela. Actul
imperecherii presupune miscari de balans efectuate de mascul, deci nu trebuie
asezate jucarii sau alte accesorii in imediata apropiere a stinghiilor. Ideale sunt
stinghiile confectionate din crengi naturale.

15

Jucariile

Jucariile sunt si ele foarte importante. Papagalii sunt inteligenti si au nevoie
de stimulare mentala si divertisment pentru o sanatate perfecta. Chiar si in perioada
de reproducere ei trebuie sa-si exerseze si celelalte abilitati.

Imperecherea perusilor - comportamentul in perioada de reproducere

La inceput cele doua pasari s-ar putea sa se ignore, dar, pe masura ce trece
timpul (uneori dupa doar cateva minute, alteori dupa cateva zile) se vor lega una de
alta formand o adevarata pereche. In cazul in care acest lucru se intampla, se va
observa ca partenerii stau unul langa altul pe stinghiile din colivie, mananca
impreuna, se ciugulesc, se curata unul pe altul cu ciocul si, finalmente, se
imperecheaza.

Comportamentul femelei

Femela perus aflata in perioada de reproducere va cauta locuri potrivite
pentru depunerea oualor, se va pozitiona pe stinghii cu coada ridicata in sus si
aripile usor deschise. Pupilele sale se vor mari si micsora cu repeziciune, alternativ.
Daca are la dispozitie un cuib, isi va petrece mare parte a timpului in interiorul
acestuia, pregatindu-l pentru depunerea oualor. Ea este posibil sa devina mai
irascibila si mai putin afectuoasa cu stapanul sau, dorindu-si mai putina atentie din
partea acestuia decat de obicei.

Comportamentul masculului

Masculul pregatit pentru imperechere va face “reverente” cu capul in fata
femelei si va “dansa” (se va plimba inainte si inapoi pe langa femela, umflandu-si
penele de pe gat) pentru a-i atrage atentia. El va ciocani usor si rapid cu ciocul sau
in ciocul femelei. Vocalizarile lui vor deveni mult mai frecvente si mai puternice
decat de obicei. Pupilele masculului se vor mari si micsora cu repeziciune,
alternativ.

Ambele sexe se pot masturba cu ajutorul jucariilor sau altor obiecte. Femela
si masculul gata de imperechere se vor hrani reciproc regurgitandu-si hrana unul
altuia.

Imperecherea perusilor - depunerea oualor, clocitul si eclozarea puilor

Femela perus va putea incepe sa depuna oua la circa 10-14 zile de la prima
imperechere. Exista cateva semne care ne indica faptul ca momentul depunerii
oualor se apropie
:

16

- femela isi va petrece din ce in ce mai mult timp in cuib si se va hrani mult din
osul de sepie si blocul de minerale (nutrienti de care are nevoie pentru formarea
cojii oului);

- femela va aranja si rearanja de nenumarate ori substratul din cuib;

- cu 12-24 de ore inainte de depunerea oului cloaca femelei va fi vizibil umflata.

In perioada premergatoare depunerii, ca si in perioada incubatiei este foarte
important trebuie oferit femelei posibilitatea de a se imbaia, umiditatea este extrem
de importanta atat in “prepararea” oualor cat si in procesul de incubatie (cand ouale
din cuib trebuie sa aiba diferite niveluri de umiditate pentru a se dezvolta normal).
Dieta femelei este foarte importanta, este necesar sa primeasca suplimente de calciu
si minerale (os de sepie, blocuri de minerale), our fiert tare, seminte germinate,
mixuri de seminte de calitate.

In general, femela perus va depune in medie circa 4-6 oua mici, rotunde si
albe (desi este posibil sa depuna chiar si 10). Ouale sunt depuse cate unul la doua
zile, dupa primul ou existand de obicei o pauza de 2 zile. Daca femela perus se afla
la prima depunere, este posibil ca primul ou sa prezinte urme de sange si sa fie usor
alungit. Acest lucru este normal, iar puiul dinauntru are totusi sanse sa se dezvolte
normal. Procesul de incubatie incepe abia dupa depunerea celui de-al doilea sau al
treilea ou. Ouale fertile raman viabile pana la 7 zile la temperatura camerei daca
procesul de incubare nu a inceput.

Nu neaparat toate ouale depuse sunt fertile, se estimeaza ca doar circa 80-
90% din ele vor dezvolta pui. Dupa 7-10 zile de la inceperea incubatiei ouale pot fi
verificate pentru a evalua fertilitatea lor
si dezvoltarea embrionului dinauntru.
Pentru aceasta trebuie folosit o mini lanterna (sau sa adaptati o lanterna mai mare)
al carei fascicul de lumina sa nu fie foarte puternic (expunerea la caldura puternica
omoara embrionul). Oul trebuie examinat intr-o camera intunecata, fundul acestuia
fiind examinat la fascicolul de lumina provenit de la lanterna.

Daca oul este fertil va aparea imediat sub coaja o retea fina de capilare
distincte si rosii, iar embrionul apare ca o pata inchisa la culoare in mijlocul acestei

17

retele. Daca embrionul este mort va aparea ca o pata de culoare inchisa, uscata in
interiorul cojii. Daca oul este infertil sau nu este incubat va permite trecerea luminii
prin el. Examinarea oualor trebuie sa fie cat mai scurta pentru a nu afecta
embrionii. Ouale sunt manupilate cu mare grija intrucat sunt foarte fragile! Nu
trebuiesc zgaltaiti ouale, si intoarse de pe o parte pe alta pentru ca embrionii pot
muri! Ouale infertile sau cu embrioni morti trebuiesc indepartate din cuib.

Incubarea oualor este facuta numai de femela, care isi petrece aproape tot
timpul in cuib, fiind hranita de catre mascul. In timpul incubatiei, atat ziua cat si
noaptea, femela intoarce ouale de pe o parte pe alta in cuib, pentru a preveni
aderarea embrionilor de coaja oului. Intreruperea procesului de incubatie se
soldeaza intotdeauna cu moartea embrionilor.

Este bine sa se verifice cuibul perusilor din cand in cand (dar nu mai mult de
o data la cateva zile) pentru a se vedea starea oualor. Pasarile se pot speria daca lei
se deschide cuibul fara a fi prevenite si pot sparge din greseala unul sau mai multe
oua. Pentru a evita acest lucru este bine sa se ciocaneasca usor in cuib de fiecare
data inainte de a fi deschis. Manipularea cuibului si oualor se face cu mare grija,
sunt foarte fragile!

Eclozarea oualor va avea loc la circa 18-20 zile masurate de la inceputul
procesului de incubatie. In zilele premergatoare eclozarii pasarilor li se poate oferi
mai multe alimente moi pentru a-i obisnui bine cu acest tip de mancare pe care-l
vor oferi si puilor. Nu se inlatura ouale daca nu au eclozat dupa trecerea celor 20 de
zile, mai trebuie asteptat pana se implinesc 27 de zile. Uneori procesul de incubatie
incepe mai tarziu decat crede stapanul datorita faptului ca unele conditii necesare
nu au fost indeplinite decat mai tarziu. Eclozarea puilor este de obicei asincrona (nu
toti puii eclozeaza in aceeasi zi). Inainte de eclozare puiul poate incepe sa piuie din
interiorul oului. Puiul reuseste sa sparga coaja oului cu ajutorul unui dinte si acest
proces de eclozare poate dura chiar cateva ore bune, in functie de forta si vigoarea
puiului, dar si de grosimea cojii. Dupa aceasta “munca” obositoare puii se
“odihnesc” de obicei sezand pe spate, cu burtile in sus, nefiind suficient de
puternici ca sa stea pe picioruse. Aceasta pozitie este perfect normala.

Imperecherea perusilor - dezvoltarea puilor

Puii abia eclozati sunt foarte fragili, au ochii inchisi, gaturi lungi si nu-si pot
sustine singuri capetele. Ei nu vor fi hraniti de parinti decat dupa trecerea a cateva
ore si dupa ce vor fi complet uscati. Nu va faceti griji, ei au rezerve nutritionale
provenind din sacul galbenusului pe care l-au absorbit inainte de eclozare. Nu
trebuie incercat sa hraniti puii in acest interval. In conditii normale, daca nu este
hranit, un pui va supravietui circa 24 de ore dupa eclozare. Daca dupa trecerea a 20
de ore se observa ca puii nu au fost hraniti, va trebui sa fie incredintati unei alte
familii de perusi cu pui sau sa fie hraniti cu mana pana cand parintii isi vor prelua

18

corespunzator indatoririle. Pentru a determina daca puii sunt hraniti examinati gusa
acestora (situata imediat inaintea osului pieptului). Daca aceasta este umflata
inseamna ca puiul a fost hranit.

Amandoi parintii se vor ocupa de hranirea puilor si pentru aceasta au nevoie
de hrana de calitate si din belsug, precum si de apa proaspata. Hrana oferita trebuie
sa fie moale, legume si fructe proaspete (morcov, cartof fiert, broccoli, mazare,
porumb, mar etc.), galbenus de ou fiert tare, un mix de seminte de calitate, blocuri
de calciu si minerale. Ideal este sa nu se intervina prea mult in cresterea puilor, e
foarte posibil sa nici nu fie nevoie, perusii sunt de regula parinti excelenti. La
inceput numai femela va hrani puii, ea fiind la randul ei hranita de mascul. Dupa
primele doua-trei saptamani, femela va incepe sa paraseasca cuibul, iar masculul va
fi primit sa hraneasca si el puii, in acelasi timp cu femela sau in “schimburi”. Unele
femele nu isi vor lasa partenerul sa se amestece in cresterea puilor. Daca exista o a
doua cutie de cuibarit in colivie, femela va incepe o noua serie, iar masculul va
hrani atat puii, cat si femela. Este foarte important ca femela sa fie oprita de a face
oua dupa a doua serie de pui, deoarece o va epuiza foarte mult!

De obicei exista cate un pui mai mare, care va capata cea mai mare parte din
atentie si cea mai mare cantitate de mancare si cate un pui mai firav. Trebuie
verificat din cand in cand starea puilor (dar nu foarte des), daca se observa ca
vreunul arata slab si/sau neingrijit, este scos din cuib si hranit din mana.

Un pui sanatos trebuie sa aiba pielea de culoare roz, gusa plina de mancare,
sa fie vioi si capabil sa-ti tina capul sus pentru a fi hranit. Manipularea lor trebuie
facuta cu foarte mare atentie! Igiena este extrem de importanta! Inainte de a atinge
puii mainile trebuiesc spalate bine si de asemenea trebuie manipulati cu grija, sunt
foarte fragili! Puii nu-si pot regla singuri temperatura corpului si trebuie tinuti la
caldura! La varsta de 10 zile ochii puilor incep sa se deschida si penele sa strapunga
pielea, penele de zbor aparand in jurul varstei de 21-22 zile. In jurul varstei de 6-
10 zile
, daca se doreste, pasarile pot fi inelate.

Igiena cuibului este extrem de importanta. Astfel, zilnic sau o data la doua
zile, va trebui sa curatat cuibul. Cel mai potrivit moment pentru aceasta este
dimineata, cand parintii ies din cuib pentru a manca.

Acoperiti gura cuibului cu o bucata de carton pentru a impiedica parintii sa
intre. Scoateti puii afara, asezati-i intr-un bol (suficient de mare pentru ca puii sa nu
poata evada din el) captusit cu servetele moi, undeva unde este cald, inlocuiti

19

asternutul din cuib si curatati peretii daca este cazul. Va trebui sa efectuati toate
aceste activitati cat mai repede, pentru ca puii sa nu aiba de suferit. Faceti totul
calm si fara a speria parintii sau puii. Daca speriati parintii acestia s-ar putea sa
calce din greseala pe pui si sa-i striveasca.

Daca vreunul dintre pui este dat la o parte de catre parinti acest lucru
inseamna ca are probleme de sanatate si nu este un pui viabil. Totusi, chiar si acest
pui poate fi salvat daca este hranit din mana.

Incepand cu varsta de 2-3 saptamani puii pot fi hraniti si exclusiv din mana
insa acest lucru nu este recomandabil decat daca aveti foarte multa experienta si
stiti exact ceea ce trebuie sa faceti. Aceasta perioada din viata pasarilor este extrem
de importanta si orice greseala poate avea urmari foarte grave, iar hrana oferita de
parinti, care ajuta puii sa-si formeze sistemul imunitar, nu poate fi inlocuita perfect
cu nimic altceva. Hranirea din mana nu este singura posibilitate de imblanzire, va
puteti apropia de puisori si prin alte metode.

In jurul varstei de 35 de zile puii sunt gata sa iasa din cuib si sa-si incerce
timid aripile pentru prima oara. Ei sunt inca dependenti de hrana oferita de parinti,
dar vor iesi afara din cuib si vor explora colivia. In vederea acestei etape de
dezvoltare, va trebui sa faceti cateva pregatiri: plasati cateva stinghii la inaltime
joasa, aproape de fundul coliviei, indepartati gratarul de pe fundul coliviei (daca
exista) pentru a preveni ranirea puilor, plasati un bol de apa si unul de mancare la
inaltime joasa, aproape de fundul coliviei, captusiti fundul coliviei cu servetele
albe. Aveti grija si la spatiul dintre barele coliviei pentru a preveni orice fel de
accidentare (capete sau picioruse prinse intre bare). La circa 5-6 saptamani puii
vor avea penajul complet format (cu penele din coada scurte) si pot fi “intarcati”.

Parintii ii vor invata sa manance mancare solida si vor renunta treptat sa-i
hraneasca. Oferiti-le hrana pe care o oferiti si adultilor. Taiati hrana in bucatele
mici si cojiti toate legumele si fructele. Daca puii refuza sa manance legumele
proaspete incercati sa le fierbeti usor pentru a fi mai moi. Nu incercati sa grabiti in
nici un fel procesul de trecere la mancarea solida. Daca un pui nu mananca si
plange inseamna ca ii este foame. Hraniti-l dumneavoastra si lasati-l sa decida
singur cand este pregatit sa treaca la mancarea specifica adultilor. Un pui este
considerat complet “intarcat” daca mananca singur vreme de 10 zile. Nu grabiti
procesul!

In general, puii de perus sunt complet independenti de parinti la varsta de 6-
8 saptamani
. Acesta este si momentul la care puii este ideal sa fie separati de
parinti, pentru a putea preveni agresiunile. Dupa ce puii cresc si devin
independenti, este posibil ca acestia sa se intoarca la cuib, prin urmare este benefic
sa aveti un al doilea cuib pentru a permite clostii pregatirea urmatoarei serii de oua.

20

Amenajarea unei colivii pentru perusi (Melopsittacus undulatus)

Colivia

Atunci cand alegeti colivia potrivita va trebui sa aveti in vedere dimensiunea
papagalului precum si faptul ca o pasare are nevoie de cat mai mult spatiu pentru a
se dezvolta sanatos. Din pacate, coliviile pentru perusi disponibile in magazinele de
specialitate sunt intotdeauna mult prea mici. Pentru a se simti confortabil perusul
(Melopsittacus undulatus) trebuie sa aiba o colivie care sa-i permita sa-si intinda
aripile fara a se lovi de gratii, sa se intoarca, sa sara usor de pe o stinghie pe alta si
sa se poata juca, ceea ce inseamna ca trebuie sa masoare un minimum de 60cm
latime, 45cm adancime si 45cm inaltime. Nu uitati de faptul ca accesoriile si
jucariile din colivie limiteaza si ele spatiul. Regula general valabila este sa
cumparati o colivie cat mai mare pentru a oferi papagalului dumneavoastra o viata
cat mai placuta si sanatoasa. Daca aveti doi sau mai multi perusi va trebui sa
achizitionati o colivie si mai mare sau, ceea ce este de preferat, o voliera. Evitati sa
folositi colivii “la mana a doua”, acestea pot purta diverse boli sau bacterii de la
fostii “locuitori”.

Colivia trebuie sa fie confectionata din otel inoxidabil si sa nu aiba parti
ascutite in care pasarea sa se poata rani. Asigurati-va ca usita coliviei are o
incuietoare de siguranta pentru ca papagalii sunt foarte abili si inteligenti si pot
deschide usor o incuietoare simpla. Ideale sunt coliviile cu bare orizontale, acestea
oferind pasarii si posibilitatea efectuarii unor exercitii fizice de catarare. Atunci
cand alegeti colivia potrivita, va trebui sa aveti in vedere si distanta dintre bare,
care trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 1-1,2cm, pentru a preveni ranirea pasarii.
Ideal este sa achizitionati o colivie care sa aiba acoperisul amenajat in asa fel incat,
in timpul petrecut in afara coliviei, pasarea sa poata sta confortabil chiar pe
acoperisul coliviei.

Unii veterinari sustin ca, coliviile rotunde nu sunt confortabile pentru pasari,
din punct de vedere psihic, intrucat le accentueaza sentimentul de nesiguranta. O
colivie dreptunghiulara va oferi pasarii posibilitatea de a se retrage in colturi, unde
sa se simta ocrotita. De asemenea, perusul ar putea sa isi prinda gherutele in varful
unei colivii rotunde, acolo unde se intalnesc barele. Deci, evitati coliviile rotunde!

Colivia ideala are fundul detasabil, pentru a permite curatarea ei cu usurinta.
Pe fundul coliviei asezati hartie sau servetele de hartie pe care sa le inlocuiti zilnic.

Nu folositi rumegus, nisip sau alte materiale pentru ca pasarea le poate
inghiti, dezvoltand astfel grave probleme de sanatate si in plus, acestea pot cu
usurinta adaposti bacterii. Pentru a limita mizeria din jurul coliviei puteti inconjura
partea de jos a acesteia cu plexiglas. Aveti insa grija ca pasarea sa nu se poata rani
in clemele cu care prindeti acest material de colivie (clemele vor trebui sa fie
confectionate din otel inoxidabil).

21

Retineti ca orice perus trebuie sa petreaca mult timp (minim 3-4 ore pe zi) in
afara coliviei pentru a-si mentine sanatatea. Daca lasati papagalul dumneavoastra in
colivie majoritatea timpului va trebui sa cumparati o colivie cat mai mare, pentru a-
i permite sa zboare si sa-si mentina astfel forma fizica.

Desi nu este obligatoriu, pe timpul noptii puteti acoperi colivia cu un
material, aceasta va incuraja pasarea sa se linisteasca si sa doarma mai mult
dimineata, va tine departe insectele si va mentine constanta temperatura in colivie.
Folositi un material cu structura uniforma si neteda, pentru a evita ca pasarea sa-si
prinda ghearele in textura sa. Evitati materialele de tip prosop. Acest acoperamant
va trebui scuturat zilnic de praf si spalat saptamanal cu detergent fara parfum.

Accesoriile

Colivia trebuie sa contina minim 2-3 (chiar mai multe daca este spatioasa)
stinghii, pozitionate la nivele diferite, nu foarte aproape una de alta, pentru a
permite pasarii deplasarea confortabila intre ele. Stinghiile trebuie sa fie obligatoriu
de diferite grosimi si confectionate din materiale diferite. Cele mai potrivite sunt
cele din lemn si acrilic. Evitati stinghiile din smirghel intrucat cauzeaza rani pe
pielea fragila de pe piciorusele papagalului! Puteti folosi si franghie netratata
pentru a confectiona stinghii, insa va trebui sa aveti grija si s-o indepartati atunci
cand incepe sa se despice, pentru a preveni blocarea vreunei gherute in ea. Crengile
naturale sunt si ele o optiune buna. Evitati crengile de cires (este toxic), ideale sunt
cele de: mar, paltin, artar, frasin, stejar, ulm, fag, salcie. Asigurati-va ca alegeti
crengute proaspete si care nu au fost stropite cu insecticide! Stinghiile deteriorate
trebuiesc imediat inlocuite. Nu asezati bolurile cu mancare si apa sub stinghii,
pentru a evita stropirea alimentelor cu materii fecale.

Pentru mancare si apa, folositi boluri confectionate din otel inoxidabil,
plastic dur sau ceramica intrucat sunt sigure si usor de curatat (acestea vor trebui
spalate zilnic). Va trebui sa folositi boluri separate pentru pelete/seminte si pentru
fructe/legume.

Pentru apa puteti folosi si o adapatoare special conceputa. Asigurati-va ca
plasati bolul de mancare langa o stinghie pe care pasarea sa poata sta si manca.

In colivia perusului va trebui, obligatoriu, sa asezati si un os de sepia. Acesta
ii furnizeaza calciul necesar si este un material excelent pe care isi poate exersa
ghearele si ciocul.

Perusului ii place foarte mult sa se balaceasca in apa. Mai mult decat atat,
chiar are nevoie de o “baie” o data la 2-3 zile, pentru a-si putea curata penele. In
acest scop puteti folosi un bol putin adanc pe care sa-l umpleti cu apa si sa il asezati
pe fundul coliviei. In magazinele de specialitate exista si “cadite”, special
concepute pentru pasari, care pot fi fixate pe peretele coliviei. Va trebui sa aveti in

22

vedere totusi ca aceasta activitate, desi foarte utila si distractiva pentru papagal, va
produce mizerie si va fi necesar sa stergeti apa rezultata sau sa uscati/indepartati
hrana si accesoriile care au fost eventual stropite. Daca papagalul dumneavoastra
nu agreaza baile facute in acest mod, puteti sa stropiti pasarea cu apa calduta dintr-
o sticla cu pulverizator, avand grija sa nu indreptati stropii catre fata ei sau sa ii
udati puful de sub pene (care se usuca foarte greu). Baile trebuiesc facute ideal
dimineata si atunci cand temperatura ambientala nu este scazuta (pentru a evita
imbolnavirea pasarii). Nu adaugati niciodata detergent sau orice alt substanta in apa
cu care imbaiati perusul!

Jucariile

Jucariile sunt necesare pentru a oferi companionului dumneavoastra o
modalitate de distractie, pentru a-l feri de plictiseala si stres, pentru a-i stimula
inteligenta nativa. Studiile stiintifice efectuate in coloniile de pasari au aratat ca
acestea se bucura de o jucarie noua la fel de mult cum se bucura de o masa buna.
Aveti grija sa procurati jucarii care sa nu poata fi dezmembrate in bucati mici pe
care pasarea sa le poata inghiti. Evitati inelele metalice si lanturile, precum si
jucariile din materiale tratate chimic (zinc, mercur, adezivi etc.). Studiati cu atentie
clopoteii intrucat deseori acestia pot fi cu usutrinta dezmembrati de catre papagali.
Daca ii procurati suficiente jucarii si ii asigurati modalitati interesante de petrecere
a timpului va veti asigura ca papagalul dumneavoastra nu va dezvolta
comportamente distructive. Nu aglomerati colivia cu prea multe jucarii. Va trebui
sa aveti grija sa oferiti perusului jucariile prin rotatie, intrucat, aceleasi jucarii
mentinute prea mult timp vor sfarsi prin a fi ignorate.

Le puteti oferi jucarii din piele tabacita, din sfoara netratata chimic, diferite
leagane si scarite special concepute pentru papagali. Jucariile deteriorate sau prea
murdare trebuiesc inlocuite imediat.

Amplasarea coliviei

Colivia perusului NU trebuie asezata in bucatarii (pericol de toxicitate
datorita gazului emanat de articolele de menaj confectionate din teflon!) si nici in
bai. Aveti grija sa nu o plasati totusi in locuri unde pasarea sa se simta izolata,
departe de activitatea umana din locuinta. Perusul se plictiseste foarte repede si are
nevoie de interactiuni umane cat mai frecvente. Nu asezati colivia pe podea, ea
trebuie amplasata la inaltime pentru ca pasarea sa se simta in siguranta (ideal la
nivelul ochilor, minimul fiind 1m inaltime deasupra podelei). Colivia nu trebuie
asezata in locuri in care sunt curenti de aer si nici in camere unde sunt variatii mari
de temperatura. C. Pe timpul°Temperatura ambientala ideala pentru perusi este de
20-25 verii, nu plasati colivia in calea curentilor de aer conditionat. Amplasati
colivia departe de geamuri, in locuri luminoase, dar in nici un caz sub lumina
directa a soarelui.

23

Igiena. Curatarea coliviei si a accesoriilor.

Igiena este un factor extrem de important, mult mai important decat ne vine
sa credem, in mentinerea sanatatii pasarilor. Asternutul de pe fundul coliviei trebuie
inlocuit zilnic. Incercati sa curatati imediat materiile fecale cazute pe fundul
coliviei sau pe barele ei, odata intarite acestea sunt mult mai dificil de indepartat.
De asemenea, retineti ca hrana umezita si fecalele atrag foarte repede insectele si
dezvolta foarte usor bacterii. Saptamanal va trebui sa curatati colivia in intregime.
Clatiti cu apa din abundenta si lasati colivia sa se usuce complet inainte de a pune
pasarea in ea.

Bolurile de mancare si apa, adapatoarea trebuiesc spalate zilnic cu apa si
putin detergent. Aveti grija sa indepartati toate resturile si mizeria, in special in
cazul adapatorilor. Saptamanal le puteti dezinfecta si pe acestea, cu apa fiarta.
Clatiti din abundenta pentru a va asigura ca pasarea nu va ingera substantele toxice
cu care le-ati spalat.

Jucariile, stinghiile si celelalte accesorii din colivie trebuiesc si ele spalate si
curatate de indata ce sa murdaresc sau umezesc. Umezeala este inamicul numarul
unu! Uscati bine toate aceste obiecte inainte de a le reintroduce in colivie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->