Sunteți pe pagina 1din 5

Aristotel si filozofia lui Aristotel

Aristotel S-a nascut in 384 in Grecia in Stagira. Tatal lui era medic la curtea lui Filip II al Macedoniei. Preocuparile familiei sale sunt realiste. La 17 ani revine la Atena ajungand la Akademia lui Platon. Va sta 20 de ani elev si profesor a tinut prelegeri din filosofie. Va pleca in anul mottii lui Platon in Asia Mica si in statele grecesti din jur. Va face multe calatorii, lucreaza cu multi invatati in biologie. In anul 342 IH, este chemat de Filip al Macedoniei pentru a se ocupa de educatia fiului sau Alexandru. Dupa ce ajunge Alexanrdu rege, Aristotel revine la atena si isi deschide preopria scoala filosofica langa fostul templu al lui Apollon Lykeios, scoala liceu (Lykeion). Se va numi si scoala peripatetica de la obiceiul din scoala de a se discuta filosofie plimbandu-se printre sirurile de coloane. Spre sfarsitul vietii dupa moartea lui Alexandru, trebuie sa se refugieze deoarece partidul patriotic nui putea ierta legatura cu familia domnitoare. In Atena existau sentimente estide Macedoniei, se refugiaza in insula Eubeea in localitatea Calcis unde va muri in 322 la 62 de ani. Dupa propriile spuse i-a impiedicat pe atenieni sa pacatuiasca din nou impotriva filosofiei. 28458psy83ktt4x S-au pastrat prelegerile de la liceu. Opera sa cuprinde peste 1000 de lucrari din care se cunosc doar 160. Tratate de filosofie, poeme, scrisori, discursuri Opere : Tratate de Fizica (filosofia naturii), Metafizica (tratate de filosofie prima), Organon (tratat de logica), despre suflet, despre nastere si distrugere, istoria animalelor, despre cer, Politica, Poetica, Retorica, lucrari de morala : Etica nichomahica, Etica eudemica (Eudem). De la Aristotel inainte termenul de Metafizica va avea si sensul de Ontologie, dar va mai avea o acceptie de metoda filozofica opusa celei dialectice. Egal este cel care a numit. st458p8283kttt Aristotel este intemeietor aproape universal a tuturor stiintelor, teoretizat logica, etica, retorica, economia politica, poetica, psiholog , al naturii. Kant. De la Aristotel incoace logica nu a avut nevoie sa faca un pas inapoi, dar ca si pana astazi es n-a putut face un pas inainte . Opera aristotelica cuprinde toate domeniile, impresioneaza prin amploarea si adancimea, prin contributiile originale. In toate domeniile s-a comportat ca un adevarat om de stiinta, impresionand prin eruditia sa. Aristotel va dezvolta filozofia dar nu dinauntrul platonismului ci din alta perspectiva. El si-a dat seama ca nu poate merge pe urmele lui Platon, el se indoise, iar Aristotel nu putea merge, dar Aristotel se comporta respectuos, dar nu face compromisuri adevarului. Aceasta pozitie este exprimata in celebra exclamatie : Amicus Plato sed magis amica veritas ( Mi-e prieten Platon, dar mai prieten imi este adevarul ). Filozofia lui Aristotel deschide cai noi, meditatii filozofice. El arata erorile lui Platon : ca a separat generalul de particular, a considerat ca esentele generale ar exista independent de cele particulare, teza participarii ( lucrurile sensibile participa la ideea in sine de lucru ), teza reamintirii. Aristotel arata legatura dialectica dintre general si particular, generalitatea nu poate exista prin ea insati,ci se afla intr-un 1

continuu proces de miscare si transformare. Filozofia aristotelica are ca obiect determinarea participarilor de baza ale existentei universale. El socoteste metafizica ( ontologia ) ca fiind stiinta principiilor si cauzelor prime. Prin cauza principala = cauza fundamentala. El gasim prima data definitia principiului .. in 5 acceptii : 1. principiul este punctul de pornire al miscarii lucrurilor este elementul prim al generarii a tot ce exista; 2. principiul constituie punctul de plecare datorita caruia lucrul este, ia nastere si poate fi cunoscut. Pentru Aristotel principiile fundamentale ale existentei sunt materia si forma. Dupa el tot ce exista in mod efectiv reprezinta sinteza acestor 2 principii sinteza numita substanta. Materia principiul pasiv care da consistenta si care este modelat de forma. Forma cea care da configuratie, este elementul activ datator de structura care face ca lucrurile sa fie ceea ce sunt, dar nici forma si nici materia nu pot exista ca principii independente. Forma devine realitate numai actionand asupra materiei, dupa cum materia devine realitate primind forma. Ex. de Metafizica : statuia lui Hermes este facuta din piatra, piatra insasi este o materie dar si o forma, forma pentru ca se individualizeaza cu celelalte forme dar in raport cu statuia este materia iar statuia este forma pietrei. Un loc important in filozofia sa o ocupa teoria asupra categoriilor. Trateaza categoriile din punct de vedere filozofic ca domenii si grade ale existentei, dar si ca forma a gandirii logice, structura realului. Prin categorii, notiuni de maxima generalitate, care exprima cele mai generale elemente, insusiri si relatii de ordinul esentei lucrurilor sau a cunoasterii lor. Aristotel si-a propus sa puna in evidenta notiunile necesare cu ajutorul carora se poate examina conditiile oricaror lucruri. A elaborat 10 categorii : substanta, calitatea, cantitatea, spatiul, timpul, relatia, actiunea, pasiunea, posesia, pozitia. Cifra 10 este o rezonanta a filosofiei pitagorice, I-au scapat o serie de categorii lui Aristotel : efect, cauza, miscare si cu tot schematismul acestei teorii, teoria categoriilor este foarte importanta atat pentru filosofie cat si pentru stiinta. Teoria acestei miscari considera ca natura este de neconceput fara miscare si ca nu exista miscare in afara lucrurilor. Este importanta incercarea lui de a clasifica forme de miscare; cresterea sau descresterea miscare in raport cu cantitatea, schimbarea calitativa - miscare in raport cu calitatea, deplasarea miscarea in raport cu locul. S-a ocupat si de cauzele miscarii. Stim ca Heraclit din Efess lega miscarea de dedublarea unitarului (contradictie) dar Heraclit nu a avut raportul stiintific si logic pentru a demonstra aceasta problema logica. Aristotel leaga miscarea de contradictie numai ca el intelege contradictia ca un fenomen de suprafata, liniar, ca un fenomen care explica aparitia unuia si disparitia altui fenomen. Cum se ajunge la aflarea cauzei miscarii ? Aristotel da un exemplu : bila A care se misca intr-o directie constatam ca a fost pusa in miscare de mana noastra sau de bila A1 tot in miscare. Daca mergem in aceasta directie impingem cauza miscarii la infinit. De aceea Aristotel afirma ca exista un miscator initial nemiscat. Se intreaba : aceasta poate fi materie ? Raspuns : nu, pentru ca a demonstrat ca materia este pasiva. Acest miscator initial nemiscat se afla in afara materiei,este imaterial. Nu poate fi decat Dumnezeu, care aparwe in sistemul filozofiei a lui Aristotel ca fiind izvorul permanent al materiei Primul motor spiritual, unic, absolut care se afla in nemiscare, dar care genereaza miscarea in lume.

Teoria cauzelor prin care el vrea sa explice factorii diferiti care trebuie sa participe la aparatia unei entitati determinate. Exemplu : statuia care este facuta dintr-un bloc de marmura. Pentru ca statuia sa fie facuta trebuie sa existe blocul de marmura (cauza materiala), trebuie ca in mintea sculptorului sa existe imaginea a ceea ce el vrea sa faca (cauza formala). Sculptorul trebuie sa faca ca forma din capul lui sa se concretizeze in blocul de marmura (cauza eficienta), in toate acestea trebuie sa existe vointa sculptorului (cauza finala). Concluzia lui Aristotel pentru aparitia unei entitati determinate trebuie sa existe 4 cauze. Idei social politice. Le gasim in Politica 8 carti Studiul asupra constitutiilor pe care el le-a facut l-a dus la ideea ca statul este primordial fata de individual. Apare in aceeasi lucrare ideea istoricitatii vietii sociale. El sustine ca statul este o institutie naturala, omul de la natura fiinta sociala. Omul se deosebeste insa de animalele ce traiesc izolat, cat si de cele ce traiesc in grup prin aceea ca omul face parte dintr-o comunitate de munca. Considera comunitatea de munca ca forma politica a activitatii naturale. Aristotel analizeaza formele diferite de stat, tipuri de stat, aratand avantajele si dezavantajele fiecaruia in parte. Idei actuale ideea ca omul este un zoon politikon. (fiinta omeneasca este prin esenta sa membru unei societati organizate, a unui polis oras, stat, cetatean). Aceasta celebra teza exprima ideea de sociabilitate a omului. Dupa cum Aristotel nu se limiteaza la constatarea faptului ca omul este fiinta sociabila ci implica si ideea ca omul este asa de la natura, este subordonat statului. Daca Platon a admis o egalitate limitata in sfera conducatorilor statului, Aristotel dimpotriva, i-a apararea proprietatii private si a familiei, considera ca forma ideala de stat este aceea in care puterea politica apartine celor cu stare mijlocie. El admite ca pot fi alte forme de stat: monarhie, aristocratie si democratie. Aristotel face o pledorie remarcabila in favoarea democratiei. Arata ca multimea are capacitatea de a judeca mai bine in orice imprejurare decat un grup restrans de oameni. Vorbeste de faptul ca omul trebuie sa se supuna legii, ca legea are putere suprema in stat. Este intemeietorul eticii, esteticii, este acela care a stat la inceputul majoritatii stiintelor. Aristotel primul filozof la care gasim o constructie teoretica minutioasa, un adevarat sistem filozofic, este importanta analiza conceptelor pe care le face, a categoriilor, de asemenea cu Aristotel se produce primul moment al desprinderii unor discipline stiintifice de filosofie constituindu-se in stiinte de sine statatoare care studiaza realitatea din diferite perspective. Analiza critica facuta , filosofia lui Platon. Filosofia moderna si contemporana nu se poate lipsi de el fie pro sau contra se discuta cu respect de el si filosofia sa

UN GNDITOR CRETIN NAINTE DE CRETINISM: SOCRATE


17 octombrie 2011 16:18 3

Stpnirea pe care o avea asupra patimilor trupeti este mereu subliniat. Rareori bea vin, dar cnd se ntmpla s o fac, dovedea pe oricine i niciodat nu a fost vzut beat. n iubire, chiar i cnd ispitele erau maxime, rmnea platonic, dac e s-i dm crezare lui Platon. A fost un om desvrit: n dualismul dintre sufletul ceresc i trupul pmntesc dobndise o stpnire deplin a sufletului asupra trupului. Dovada suprem a acestei stpniri este nepsarea sa fa de moarte. Cuvintele acestea i aparin marelui filosof englez Bertrand Russell. n minunata sa carte Istoria filozofiei occidentale, n 2 volume, el prezint vieile gnditorilor importani ai omenirii. La nceputul acestei istorii, primul filosof prezentat este Socrate. El merit atenia noastr, fiind considerat un gnditor cretin nainte de cretinism. Viaa sa ne poate edifica dac aceast opinie este corect sau nu. Socrate s-a nscut n Atena n jurul anului 470 .Hr. Mama sa, Phainarete, era moa, iar tatl su, Sophroniscos, era sculptor. Socrate a urmat cursul studiilor oricrui tnr din vremea sa i a nvat gramatic, muzic, geometrie. Eforturile minii trebuiau combinate cu cele ale trupului n Atena acelui moment. Dup finalul rzboaielor medice, suferind pierderi, populaia Atenei era ntr-o perioad de refacere. Ulterior, dup terminarea acestor cursuri, Socrate a avut parte de dou ndrumtoare total opuse din punctul de vedere al caracterului. Aspasia din Milet era o curtezan, iar Diotima din Matineea, preoteas. Aspasia l-a nvat pe Socrate c dragostea i face pe oameni mai buni i aceasta trebuie s fie legea i msura vieuirii dintre oameni. Platon precizeaz c Aspasia dispunea de o elocin deosebit. Diotima din Matineea i-a sdit lui Socrate respectul fa de divinitate. Ea apare ca personaj n Banchetul de Platon, unde povestete naterea lui Eros, zeul iubirii. Soldatul filosof Puini oameni tiu c Socrate nu a fost doar un filosof priceput, ci i un soldat experimentat. Astfel, Socrate a participat la trei campanii militare. Slujea n armat ca infanterist. La asediul Potideei, petrecut ntre 432 i 429, i salveaz viaa lui Alcibiade, iar n lupta mpotriva tebanilor de la Delion, n 424, i salveaz viaa lui Xenofon. Doi ani mai trziu, n 422, particip la asediul oraului Amfipolis. Xenofon relata despre Socrate: M-a ntrecut nu numai pe mine, n ndurarea muncilor militare, ci i pe toi ceilali. Ori de cte ori, din cauza ntreruperii legturilor undeva, eram silii s ajunm, cum se-ntmpl la rzboi, nimic nu erau ceilali pe lng dnsul n privina rezistenei. Ct privete modul cum rbda asprimea iernii, fcea adevrate minuni. Am avut multe prilejuri s-l vd, dar odat mi-aduc aminte c era pe un nghe nspimnttor; toi ceilali sau nu ieeau din case, sau, dac vreunul se ncumeta s ias, i lua cele mai nstrunice veminte, cea mai clduroas nclminte, nfurndu-i picioarele fie cu postav, fie cu blnie de miel. Socrate a ieit cu dnii avnd aceeai hain pe care o purta obinuit i nainte; i a ieit descul i a umblat pe ghea mai lesne dect cei nclai. Soldaii se uitau cam urt la el, ca la unul care le-ar arta dispre. Nu dispre voia s le arate Socrate, ci ct de puin preuia el grija trupului. Gnditor nentrecut Oracolul din Delfi, ntrebat care este cel mai nelept dintre oameni, a rspuns: Socrate. Nu era doar cel mai nelept, ci i cel care gndea cel mai mult dintre toi. n timp ce majoritatea atenienilor preferau s petreac n ospee lungi i dese, Socrate prefera s gndeasc. Uneori, enorm de mult. ntr-una din zile s-a ntmplat un lucru demn de auzit. Socrate ncepu a sta pe gnduri ntr-un loc i rmase acolo n picioare, meditnd, chiar din revrsatul zorilor. Apoi, cum nu se lmurea asupra obiectului cercetrii sale, nu s-a mai urnit din loc, ci a stat reflectnd mai departe. i se fcuse miezul zilei i oamenii se uitau la dnsul, minunndu-se, ii spuneau unul ctre altul c Socrate sttea n acel loc din zori, meditnd la te miri ce! i cnd unii dintre cei ce-l vzuser i sfrir, ctre sear, lucrul, dup ce mncar, i scoaser afar paturile de campanie (era var atunci), att ca s se culce la aer, ct i spre a urmri dac Socrate rmne i noaptea acolo. Iar el rmase pn se fcu ziu i apru soarele. Atunci zise nti o rugciune i apoi se fcu nevzut (Platon, Banchetul, 220). Nu putem ti la ce s-a gndit Socrate o zi i o noapte ntreag. Cert este c la nici un filosof nu mai ntlnim aceast aplecare spre meditaie i cugetare. Toi marii gnditori au cugetat mult, dar foarte puini asemenea lui Socrate. 4

Metoda dialectic Socrate obinuia s aduc oamenii la cunoaterea de sine pe calea dialogului. Socrate obinuia s stea de vorb cu tinerii, deoarece era foarte dezamgit de alegerile politice din cetate. Uneori, conductorii erau desemnai prin tragere la sori i orice incapabil putea ajunge s conduc Atena. De aceea, Socrate ncepea, de regul, prin a ntreba unde trebuie s mearg pentru a-i repara nclmintea. Cineva rspundea c, n mod normal, la cizmar. Socrate continua cu ntrebri legate de repararea mobilei, a hainelor i a altor lucruri. De fiecare dat urmrea un rspuns pueril. n cele din urm, venea marea ntrebare: Corabia statului cine trebuie s o repare i s o conduc?. Astfel ncepea Socrate educaia tinerilor. i punea s nvee, s caute cele mai bune metode i s i fac sarcinile cu profesionalism i pasiune. Corabia statului nu putea fi lsat pe mna oricui. Procesul raiunii nelepte Muli invidiau metodele lui Socrate. n cele din urm, trei atenieni s-au ridicat mpotriva lui i l-au dat n judecat. Cei trei erau: Meletos, un poet obscur, Lycon, un retor mediocru, i Anytos, un tbcar bogat. Acuzaia era urmtoarea: Socrate se face vinovat de crima de a nu recunoate zeii recunoscui de cetate i de a introduce diviniti noi; n plus, se face vinovat de coruperea tinerilor. Pedeapsa cerut: moartea. Socrate a respins toate acuzaiile. De nerecunoaterea zeilor putea fi acuzat i Aristofan, ale crui comedii se jucau atunci prin cetate. Introducerea divinitilor noi era o simpl invenie, iar coruperea tinerilor nu se putea dovedi n nici un fel. Durerea lui Socrate nu era pricinuit de faptul c era acuzat la 71 de ani i i era cerut moartea dup attea sacrificii pentru Atena. Durerea cea mai mare o constituia ideea unei mori pe nedrept care pta istoria dreptii n Atena. Am de gnd s v mai spun unele lucruri care vor strni poate i strigte; eu v rog, nu facei asta. S tii bine c, dac m vei osndi la moarte ca fiind astfel precum v-am spus c sunt, nu mie mi vei aduce vtmare, ci vou niv. Mie, nici Meletos, nici Anytos nu-mi vor aduce vreo pagub, cci n-ar putea. Nu cred c dreptatea divin a hotrt s fie un ins mai bun oropsit de unul mai ru. A putea fi osndit la moarte, a putea fi surghinuit, mi s-ar putea rpi cinstea ceteniei, lucruri pe care i Meletos i oricare altul le socotesc nenorociri mari; eu ns nu le consider aa; eu cred c mult mai mare nenorocire e s faci dect s nduri o nedreptate, cum este aceea ce se ncearc acum s se fac, adic s se omoare pe nedrept un om. Socrate nu inea deloc la onoarea sa, nu se considera o persoan creia merit s i se fac o favoare, lsndu-i-se viaa. Sufletul su era lipsit de viclenie. Proorocia lui Socrate Socrate a fost declarat vinovat de 281 dintre judectori i nevinovat de 278. Conform legii, putea propune o pedeaps n bani n schimbul pstrrii vieii. Socrate propune o pedeaps n valoare de 30 de mine, o sum relativ mrunt. Judectorii au privit acest gest drept o ofens adus tribunalului. L-au condamnat din nou la moarte, cu 80 de voturi diferen. Socrate i va bea cupa plin cu otrav fcut din cucut. nainte de a face acest gest, ine un ultim discurs atenienilor. Aici se vede ntreaga noblee a acestui om care a fost cretin ntru toate i cruia nu i-a lipsit dect botezul pentru a fi considerat un cretin desvrit. Acum vreau s v proorocesc vou, celor care m-ai osndit, cci m aflu, ntr-adevr, n clipa n care oamenii obinuiesc s prooroceasc, i anume atunci cnd se afl n faa morii. V spun deci, vou, oameni care m trimitei la moarte, c va veni asupra voastr, ndat dup moartea mea, o pedeaps mult mai grea dect cea la care m-ai osndit pe mine. Dac v nchipuii aadar c, ucignd oameni, vei opri pe cineva s v mustre c nu tri drept, atunci nu judecai bine; cci aceast scpare nu e tocmai cu putin i nici frumoas nu e, ci aceea ar fi i mai frumoas i mai uoar, nu a-i pedepsi pe alii, ci a-i da toat silina s fii ct mai bun tu nsui.