P. 1
Referat Functiile Managementului Calitatii

Referat Functiile Managementului Calitatii

|Views: 1,046|Likes:
Published by Pucheanu Adrian

More info:

Published by: Pucheanu Adrian on May 20, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/10/2013

pdf

text

original

Referat

Functiile Managementului Calitatii

Nume:Pucheanu Adrian Clasa:XII B Economic

Conform ISO 8402-1994 planificarea calităţii cuprinde activităţi prin care se stabilesc obiectivele şi cerinţele privind calitatea ca şi cerinţele pentru implementarea elementelor sistemului calităţii. antrenarea. adică planificate. iar pe de altă parte se urmăreşte obţinerea unor performanţe superioare nivelurilor prevăzute în standarde. coordonarea. planificarea are drept scop dezvoltarea de produse şi procese care să fie conforme cerinţelor clienţilor. Funcţiile managementului calităţii aşa cum sunt prezentate în literatura de specialitate sunt: • Planificarea calităţii • Organizarea activităţilor referitoare la calitate • Coordonarea activităţilor referitoare la calitate • Antrenarea personalului pentru realizarea calităţii • Ţinerea sub control a calităţii • Asigurarea calităţii • Îmbunătăţirea calităţii Planificarea calităţii –cuprinde activităţile prin care se stabilesc obiectivele şi cerinţele referitoare la calitate. În acest scop se compară valorile determinate ale caracteristicilor de calitate cu specificaţiile stabilindu-se măsurile corective necesare.2. Funcţiile managementului calităţii În literatura de specialitate sunt exprimate puncte de vedere diferite privind funcţiile managementului calităţii. îmbunătăţirea calităţii. Îmbunătăţire a calităţii este considerată cea mai importantă întrucât procesele corespunzătoare acestei funcţii trebuie să asigure eliminarea pierderilor datorate problemelor cronice ale calităţii. precum şi cerinţele privind implementarea elementelor sistemului calităţii. Conform lui Juran managementul calităţii are trei funcţii principale reieşite din trilogia calităţii: planificarea. respectiv: previziunea. Are rolul de a anticipa schimbarea ca necesitate constantă contribuind la reducerea incertitudinii şi a riscului. comanda şi controlul. evitarea suprapunerii unor activităţi.organizarea. ţinerea sub control a calităţii presupune asigurarea unei zone de toleranţă cât mai mică între nivelul calităţii obţinute şi cel prescris.Toate acţiunile de întreprins se stabilesc la nivel strategic ( orientările generale ale . ţinerea sub control şi îmbunătăţirea calităţii. Astfel. Managementul calităţii adaptează funcţiile generale ale managementului aşa cum au fost identificate de Fayol.2.

Este necesar ca la nivelul de vârf să se desemneze un reprezentant al Managementului Calităţii RMC care are rolul de a coordona activităţile referitoare la calitate pentru a se asigura buna funcţionare a SMC şi de a menţine legătura permanentă cu condurea la vârf. Activităţile sunt grupate pe compartimente. deciziile şi subsistemele referitoae la calitate în scopul realizării obiectivelor definite de sistemul calităţii. Coordonarea activităţilor referitoare la calitate poate fi definită ca un ansamblu de procese prin care se monitorizează acţiunile.Motivarea presupune corelarea satisfacerii necesităţilor şi interesului personalului cu obiectivele şi sarcinile atribuite. orientare şi menţinere a comportamentului uman”. În management motivarea reprezintă procesul de „selecţie. Alte posturi şi departamente: un departament calitate un department de auditori interni pentru calitate sau cel puţin două posturi de auditori compartiment sau funcţie cu responsabilităţi de CTC-control tehnic de calitate comisii de calitate cerc al calităţii laboratoare Antrenarea personalului în realizarea activităţilor referitoare la calitate se face printr-o motivare corespunzătoare a întregului personal care trebuie cooptat şi care trebuie să fie la fel de activ şi cooperant. financiare. la necesarul de resurse materiale.organizaţiei în domeniul calităţii care se regăsesc în polituca privind calitatea) şi operaţional prin identificarea clienţilor şi transpunerea cerinţelor clienţilor în caracteristici ale produsului/serviciului şi dezvoltarea proceselor care să conducă la obţinerea acestor caracteristici. umane precum şi combinarea şi folosirea acestor resurse pe criterii economice. . Organizarea activităţilor referitoare la calitate presupune stabilirea anasamblului activităţilor în cadrul Sistemului de management al calităţii pentru realizarea obiectivelor stabilite în domeniul calităţii. posturi. Este important ca personalul organizaţiei să fie atras şi motivat să participe la realizarea obiectivelor referitoare la calitate. formaţii şi se delimitează responsabilităţile referitoare la calitate.

Verificarea calităţii constă în confirmarea conformităţii cu cerinţele specificate prin examinarea şi aducerea de probe tangibile.Standardele definesc o serie de activităţi de ţinere sub control a sistemului calităţii organizaţiei:supravegherea calităţii. încurajarea gândirii independente şi a iniţiativei. Astfel prin supravegherea calităţii se înţelege monitorizarea şi verificarea continuă a stării unui întreg în scopul asigurării că cerinţele specificate sunt satisfăcute. în urma evaluării şi controlului se . Asigurarea calităţii include procesele prin care performanţele calitative ale firmei sunt măsurate şi comparate cu obiectivele care derivă din politica organizaţiei pentru calitate şi cu prevederile standardelor fixate ca referenţiale în vederea eliminării deficienţelor constatate. dispoziţii care devin obligatorii pentru subordonaţi care trebuie executate la termenele şi în condiţiile stabilite.inspecţia calităţii. auditarea calităţii. Adepţii teoriei X consideră că realizarea obiectivelor calităţii este posibilă doar prin constrângerea personalului. verificarea calităţii. în timp ce adepţii teoriei Y se bazează pe conştiinţa acestora.Inspecţia calităţii presupune activităţi de măsurare. În afara auditului managerii organizaţiilor pot lua hotărârea de a evalua independent sistemul calităţii pentru a stabili dacă există compatibilitate între sistemul calităţii şi politica organizaţiei în acest domeniu.De asemenea pot formula ordine. asigurarea unei bune comunicări la toate nivelurile managementului. monitorizare sau control şi motivare pozitivă sau negativă Ţinerea sub control a calităţii presupune îmbinarea eforturilor tuturor participanţilor manageri şi a executanţilor pentru a asigura mijloacele necesare atingerii obiectivelor calităţii.Juran defineşte 2 teorii X şi Y pe care le pot implementa managerii în domeniul calităţii.În condiţiile actuale este important să se construiască o conştiinţă sănătoasă a angajaţilor prin implemetarea unui management descentralizat care presupune responsabilizare.Un rol important în realizarea funcţiei de ţinere sub control a activităţilor referitoare la calitate revine auditului calităţii adică examinarea sistematică şi independentă a activităţilor şi rezultatelor referitoare la calitate pentru a determina dacă acestea corespund cu dispoziţiile prestabilite şi dacă dispoziţiile sunt implementate corect astfel încât să fie capabile să atingă obiectivele. examinare. încercare a uneia sau a mai multor caracteristici ale unei entităţi urmată de compararea rezultatelor cu cerinţele specificate.

în principal managerilor.constată dacă s-au înregistrat abateri. tehnicile şi instrumentele care pot fi utilizate în acest scop sunt prezentate în standardul ISO 9004:2000 intitulat Sisteme de management al calităţii-linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor.analiza concurenţei. analiza datelor. Asigurarea calităţii implică asigurarea internă a calităţii (activităţile desfăşurate pentru a da încredere conducerii firmei că va fi obţinută calitatea propusă) şi asigurarea externă a calităţii ( activităţile desfăşurate cu scopul de a da încredere clienţilor că sistemul calităţii furnizorului permite obţinerea calităţii cerute).Sursele de idei de îmbunătăţire a activităţii sunt rezultatele auditurilor interne. . Cadrul conceptual şi metodologic de îmbunătăţire continuă a calităţii. proceselor. confirmarea conformităţii cu cerinţele specificate. constructivă între angajat şi persoana care controlează. Orientări actuale în mangementul calităţii În literatura de specialitate sunt evidenţiate două orientări actuale în managementul calităţii: 1. la toată activitatea şi tot ce ţine de SMC şi se transpune în practică prin acţiuni corective şi preventive. Prin evaluarea calităţii se urmăreşte monitorizarea continuă a activităţii. Această activitate trebuie să aibă caracter permanent. In unele cazuri. monitorizarea satisfacţiei clienţilor.asigurarea externă a calităţii se limitează la existenţa unei inspecţii finale. Îmbunătăţirea calităţii este o funcţie deosebit de importantă în managementul calităţii pentru că în concepţia ISO trebuie să se refere la toată documentaţia.Asigurarea externă a calităţii poate fi efectuată de organizaţie. tratarea produselor neconforme.Responsabilitatea pentru calitate revine. de clientul acesteia sau o terţă parte în numele clientului pentru a-l asigura pe acesta că serviciul comandat va fi realizat şi livrat în condiţiile de calitate cerute. preponderent preventiv şi cu accent pe comunicare corectă. auditul sistemului calităţii sau elementelor acestuia. care au fost cauzele şi se stabilesc corecţiile şi acţiunile corective care se impun. Un indicator important al controlului calităţii îl reprezintă costurile referitoare la calitate. Orientarea tehno-managerială consideră că managementul calităţii trebuie să se pună accentul pe îmbunătăţirea proceselor din organizaţie pentru a satisface cerinţele clienţilor. produselor şi serviciilor.

2. satisfacţia clientului (8. Punctul cheie al abordării bazată pe proces este reprezentat de aplicarea metodologiei cunoscute sub numele de ciclul lui Deming sau PDCA.Această orientare este cea mai veche în managementul calităţii.3).2). Leadership. Cerinţe) sunt stipulate cerinţe ca: orientarea către client (5.4).1.dar în prezent este predominată.3. Orientarea raţionalist-responsabilizantă potrivit căreia în managementul calităţii trebuie să se pună accentul pe responsabilitatea individuală a lucrătorilor. procese referitoare la relaţia cu clientul (7. comunicarea internă (5. 2.Adepţii acestei orientări consideră că este importantă utilizarea metodelor statistice şi implementarea programului în 14 puncte a lui Deming.) 2. instrucţiuni de lucru . competenţă.reprezintă liantul obligatoriu pentru constuirea unui SMC funcţional.Standardul ISO 9001 prezintă cerinţe referitoare la mediul de lucru(6. 3. Procesul este reprezentat de orice activitate care utilizează resurse şi care este condusă astfel încât să permită transformarea elementelor de intrare în elemente de ieşire.conştientizare şi instruire.Standardul SR EN ISO 9001:2001 conţine cerinţe referitoare la responsabilitatea managementului (cap 5 din standard). respectiv .constă în aplicarea unui sitem de procese care interacţionează şi care trebuie conduse astfel încât rezultatele să fie cele proiectate. pe conştientizarea lor privind rolul pe care-l au în realizarea calităţii. 4.2). implementarea şi menţinerea unui SMC conform standardelor ISO 9000:2000 se bazează pe opt principii care constituie factori cheie ai îmbunătăţirii continue a performanţei organizaţiei. Ea a fost demarată de conceptul „zero defecte” iniţiat de Crosby. Implicarea personalului.2. 1.Principiile managementului calităţii Au fost definite de către un comitet tehnic ISO (TC 176) şi au stat la baza dezvoltării ultimei ediţii a standardelor ISO 9000 Proiectarea. Orientarea către client – în standardul SR EN ISO 9001:2001(Sisteme de management al calităţii.liderul trebuie să stabilească o viziune. o politică şi obiective clare.SMC este alcătuit dintr-un ansamblu de procese intercorelate. Abordarea bazată pe proces.5. transparente pentru evoluţia organizaţiei şi să implmeneteze strategii şi să aloce resurse pentru realizarea lor. Fiecare funcţie din organizaţie este transpusă în documentele SMC în proceduri.

se efectuează. Abordarea sistemică a managementului – înţelegerea. Abordarea pe bază de fapte în luarea deciziilor fundamentale. obiectivele şi cerinţele pentru produs şi se raportează rezultatele. . apoi se întreprind acţiuni pentru îmbunătăţirea continuă a performanţelor proceselor. Se planifică obiective şi procese în concordanţă cu cerinţele clientului şi politica organizaţiei. stabilirea proprietarilor de proces. se verifica. Standardul ISO 9001 include acest principiu într-un subcapitol intitulat Aprovizionare. Pentru fiecare proces din organizaţie se planifică procesul. se implemetează. subcap. se monitorizează rezultatele şi se aduc îmbunătăţiri.furnizorii sunt evaluaţi în funcţie de specificaţiile proprii în ceea ce priveşte calitatea furnizată.analiza datelor şi a informaţiilor. 7.4. intitulată îmbunătăţirea continuă. Îmbunătăţirea continuă este un obiectiv permanent al organizaţiei. În cadrul ISO 9001 există cerinţa 8.1. 6. stabilirea diagramelor de flux pentru fiecare proces şi a interacţiunilor dintre procese. Relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii. identificarea şi tratarea proceselor corelate ca un tot unitar este modalitatea principală de îmbunătăţire a eficienţei şi eficacităţii unei organizaţii.planifică-efectuează-verifică-acţionează. 5.5. acţiuni corective şi preventive întreprinse. monitorizează şi măsoară procesele şi produsul în raport de politicile. implementează procesele. Proprietarii de proces sunt acele persoane care deţin controlul asupra procesului şi a interacţiunilor şi ei trebuie să cunoască obiectivele organizaţiei şi modul în care acţionează organizaţia .7. 8. Abordarea bazată pe proces este fundamentul implementării unui SMC şi începe cu identificarea tuturor proceselor din cadrul organizaţiei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->