HIDROSFERA

Apa in stare: lichida, solida, gazoasa, in compozitia chimica a rocilor, in organismele vii Circuitul apei in natura: Evaporare Condensare Infiltrare

Distributia apei pe Glob

71% din suprafata Terrei Emisfera sudica = 83% Apele oceanice -Oceanele -Marile Apele continentale - Ape de suprafata - Ape subterane

APELE OCEANICE
Oceanul Planetar = marile si oceanele (Panthalasa) comunica prin stramtori, relief oceanic neregulat O. Pacific: cel mai extins, adanc (11.022m), bogat in insule, Cercul de Foc O. Atlantic: dorsala oceanica=lant muntos submarin, O. Indian: in zona ecuatoriala si tropicala O. Arctic: prezenta ghetii

Apele oceanice
Proprietati fizice si chimice - Salinitatea (35g/l, 325 g/l Marea Moarta, 2-6 M. Baltica) - Temperatura (30-18- 0oC; M.Rosie 35oC) - Transparenta Disc Sechi - Culoarea continutul de particule in suspensie: M Sargaselor, M Galbena

MRILE
Dup poziia geografic pot fi: -Continentale (M.Neagra 2 straturi, M. Baltica) -Marginase (M. Arabiei) -Interinsulare (M. Filipinelor, M. Java) -Mediterane ntre continente Tem Localizai: Marea Roie, M. Alb, M. Galben, M. Caraibilor, M. Kara, M. Sargaselor, M. Laptev, M. Bering, M. Arafura, M. Ohotsk, M. Mediteran cu cele 4 mri componente.

DINAMICA APELOR OCEANICE

Valurile = miscari ondulatorii generate de: vant, cutremure (tsunami) eruptii vulcanice
Elemente: creasta, baza, inaltimea, lungimea Deferlarea (spargerea); hula=valuri paralele in larg

Mareele
= miscari de inaltare si coborare generate de actiunea fortei de atractie a Lunii si a Soarelui Flux Reflux 2/24 ore; Pororoca/Amazon, Mascaret/Sena 19-20m G. Fundy, 13m-G.Saint Malo (Insula Saint Mont Michel)

Curentii oceanici
= deplasari determinate de vanturi, diferenta de salinitate, temperatura. -de deriva, liberi, de compensatie. Viteza: 0,2-10 km/h Curenti calzi Gulf Stream (format in Golful
Mexic, 500km latime, 120km/zi), Kuro Shivo, Ecuatorial de Sud si de Nord. Curenti reci: Peruan, Labrador, Benguelei,

Apele continentale
ghetari ape subterane pruri ruri fluvii lacuri

Fluviile
Nil 6671 km Amazon, Parana, Mississippi, Columbia, Colorado, Chang Jiang/Yangtze/ Fl.Albastru, Huang He/F.Galben, Gange, Indus, Obi, Enisei, Lena, Mekong, Amur, Zair, Niger,Orange, Limpopo, Volga, Dunare, Rhin, Sena, Tamisa

Lacurile

 Definiie: ape cantonate n excavaiuni ale uscatului. Criterii de difereniere: - adncimea (civa metri 1621 m) - suprafaa (371. 000 km2) - salinitatea
dulci <1g/l salmastre 1-24 g/l srate > 24 g/l (Marea Moart)

- temperatura - originea cuvetei lacustre

Lacuri formate de factori naturali

I. Factori interni 1. Lacuri de origine tectonic excavaii rezultate din micrile scoarei n bazine intramontane L. Titicaca (Anzii Bolivieni; suprafaa > 8000 km2; peste 3800 m altitudine) - L. Victoria n cuvete ca rezultat al ridicrii scoarei terestre L. Okeechobee (Florida; >1800 km2; 3-4 m adncime) relicte (izolate de mri datorit micrilor epirogenetice) M. Caspic, L. Aral faliate Africa L. Malawi, Tanganyika; Asia L.Baikal, L.Balha, Marea Moart. - L. Ciad

2. Lacuri vulcanice din: cratere de explozie Marele Lac Srat statul Nevada - SUA; cratere de scufundare L. Crater statul Oregon, SUA; denivelri de lav (Yellowstone - SUA, Islanda); L. Sf. Ana

II. Factori externi 1. Aciunea apelor curgtoare limane fluviatile (L. Mostitea, L. Snagov, L. Oltina) delte n depresiuni lacustre L. Fortuna, L. Lumina 2. Aciunea apelor marine lagune L. Razim-Sinoie, Siutghiol, Venetia limane fluvio-maritime L. Techirghiol, L. Babadag

3. Aciunea de dizolvare a apei carstice L. Deep - Pen. Florida - SUA, L. Vroaia, L. Ponor; ghips L. nvrtita Nucoara, jud. Arge sare L. Ursu; clastocarstice (n loess)- L. Ianca, L. Movila Miresii, L. Plopu;

4. Aciunea ghearilor n vi glaciare L. Lia, Viorica, Florica, Ana n circuri glaciare 200 n Romnia: L. Bucura, Znoaga, Blea de piemont L. Leman, L. Constana M. Alpi; Marile Lacuri: L. Superior, Michigan, Huron, Erie Ontario (Niagara) SUA; Canada: L. Urilor, L. Sclavilor, L. Renilor de baraj morenic L. Como, L. Garda, L. Maggiore Italia;

5. Aciunea vntului n Oltenia, L. Ciad; 6. Aciunea organismelor L. Echo (Insula Grand din L. Superior); 7. Formate de meteorii L. Quebec;

B. Lacuri antropice
1.de baraj cu scop hidroenergetic (Porile de Fier, Izvorul Muntelui); pe Volga, pe Columbia, pe Parana, pe Chang Jiang; 2. iazuri L. Dracani Pod. Moldovei; Herstru, Tei, Colentina Cmpia Romn; 3. heletee L. Cefa Cmpia de Vest;

Importana economic a lacurilor

navigaie (L. Aral, Ladoga, M.Caspic) hidroenergetic pescuit irigaii terapeutic (nmol Ursu, Techirghiol) turistic consum de ap pentru aezri, industrie

APELE SUBTERANE
n pturile superioare ale scoarei terestre; se acumuleaz n straturi de roci permeabile formnd pnza acvifer. Provin din infiltrarea apelor din pp, ruri, lacuri ap vadoas. n funcie de adncime: -ape freatice -ape de adncime Izvoare: calde, reci, cu debit continuu sau variabil (izbucuri) Gheizere ape termale+ emanaii de gaze(Islanda, Kamceatka, Noua Zeeland)

ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR HIDROLOGICE

VITEZA DE CURGERE A APEI (flotori)

V=L/T (m/s) DEBITUL (m3/s) TEMPERATURA TURBIDITATEA COMPOZIIA CHIMIC

HIDROSFERA I SOCIETATEA OMENEASC

Utilizarea apelor (nc din comuna primitiv)

Transport Aprare Agricultur irigaii Hidroenergie Turism Activiti portuare, etc.

Poluarea

Hidrografia orizontului local

Caracterizai componentele hidrografice ale Bucuretiului (ruri, lacuri, ape subterane)

Hidrografia Bucuretiului