Sunteți pe pagina 1din 33

II.

Audit statutar al situatiilor financiare (7 intrebari)


1. Care sunt elementele fundamentale ale conceptului de audit statutar?
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: - profesionistul competent i independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce poate fi o persoana fizica sau juridica; - examinarea este exclusiv profesionala; - obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil; - scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; - obiectul opiniei: imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; - criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) nationale sau internationale.

2. In cazul unei misiuni de compilare procedurile aplicate a) au drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare respective b) nu au drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare respective c) au drept scop furnizarea unei opinii de asigurari pozitive
Raspunsul corect este b) deoarece caracteristicile unei misiuni de compilare sunt: - nu se exprima nici o asigurare in raport ; - profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor ; - procedurile aplicate nu au drept scop sa permita furnizarea unei opinii de asigurare asupra situatiilor finanaciare ; - utilizatorii acestor informatii sunt increzatori totusi ei beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale in elaborarea acestor situatii financiare. 3. Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele

Criteriile de apreciere a imaginii fidele sunt: exhaustivitatea ( integritatea ) - toate iregistrarile care privest intreprinderea sunt inregistrate in contabilitate; realitatea criteriul realitatii operaiilor presupuneca toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic si ca toate elementele de activ, pasiv, de venituri di cheltuielireflecta valorile reale si nu fictive sau care nu privesc intreprinderea in cauza; toate informatiile prezentate in sitatiile financiare trebuie sa poata fi justificate si verificate; corecta inregistrare in contablitate si prezentare in situatiile financiare a operatiilor presupune ca aceste operatii trebuie: - sa fie contabilizate in perioada corespunzatoare, urmarindu-se deci respectarea independentei exercitiilor criteriul perioadei corecte; sa fie corect evaluate, adica sumele sa fie bine determinate, aritmetic exacte, urmarindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a 1

metodelor de evaluare - criteriul corectei evaluari; sa fie contabilizate in conturile corespunzatoare criteriul corectei imputari; sa fie corect totalizate, centralizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu reglementarile in vigoare criteriul corectei prezentari in conturile anuale. inteligibilitatea relevanta credibilitatea

4. In vederea evaluarii riscurilor legate de control intocmiti un chestionar pentru evaluarea controlului intern
Pentru determinarea riscurilor legate de control, auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern, va verifica functionarea acestui control intern. Toate actiunile ntreprinse de auditor n aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei ntrebari care furnizeaza baza de apreciere a sistemului de control intern: Care sunt procedurile efective, in functiune care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient? Aceste proceduri sunt aplicate? In ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci pot conduce la elaborarea de documente financiar contabile corecte? Chestionar intern privind evaluararea controlului intern prinvind departamentul de resurse umane: Intrebari privind controlul intern penru departamentul de resurse umane 1.Exista o proceudura pentru recrutariea personalului? 2.Exista procedee privind evidenta prezentelor, invoirilor, concediilor? 3.Exista programe de pregatire profesionala continua a personalului? 4.Exista o gestionare adecvata a dosarelor profesionale? 5.Exista o gestionare adecvata a carnetelor de munca? 6.Exista un sistem informational pentru gestiunea resurselor umane? 7.Exista procedee pentru arhivarea documentelor privind resursele umane? 8.Exista personal calificat pentru intocmirea si inregistrarea operatiilor privind contabilitatea salariilor? 9.Personalul calificat este la curent cu modificarile legislative in domeniu? Raspuns Da Da Nu Da Da Da Da Da Da

5. Definiti termenul de prag de semnificatie.


n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii. Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. 2

6. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul intangibilitatii bilantului de deschidere?
Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere al unui exercitiu prin care soldurile de deschidere a unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent. Concret, la inchiderea unui exercitiu financiar, toate conturile se soldeaza prin debitul si creditul contului extrabilantier 892 Bilant de inchidere (conturile de activ, cu sold debitor, prin debitul acestui cont, iar conturile de pasiv, cu sold creditor, prin creditul acestui cont). Apoi, la inceputul exercitiului financiar, toate valorile din contul 892 Bilant de inchidere se transfera in creditul si debitul contului 891 Bilant de deschidere (in debitul contului, creditarea conturilor de pasiv, pentru crearea unui sold initial creditor, iar in creditul contului, debitarea conturilor de activ, pentru a crea un sold initial debitor). Astfel bilantul de deschidere este acelasi cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent. Acest bilant de deschidere este intangibil, in sensul in care orice modificari de politici, proceduri sau metode contabile efectuate in cursul unui exercitiu financiar nu pot fi aplicate retroactiv astfel incat sa modifice valorile inregistrate in bilantul de deschidere. Orice modificari ale politicilor sau procedurilor pot intra in vigoare abia la inceputului unui exercitiu financiar. De asemenea, orice erori descoperite, aferente perioadei precedente, vor fi corectate pe seama rezultatului reportat si nu prin modificarea bilantului de deschidere.

7. Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa de acceptare a mandatului?
nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli profesionale i de deontologie. Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la: - cunoaterea global a intreprinderii auditorul cauta sa obtina elemente care sa ii permita aprecierea celor mai importante riscuri existente; - examenul de independen i de absen a incompatibilitilor auditorul verifica lista clientilor sais au ai societatii de expertiza in care lucreaza, pentru a se asigura ca nu exista o activitate dj remunerate de intreprinderea repectiva; auditorul mai verifica situatia sa si a membrilor familiei in legatura cu eventualele interese din partea intreprinderi respective; - examenul competenei auditorul trebuie sa se asigure ca propriile competente, ale personalului sau salariat sau ale colaboratorilor folositi sunt suficiente pentru exercitarea misiunii; - contactul cu fostul auditor sau censor autitorul trebuie sa se informeze in legaturile cu motivele demisiei sau refuzului de reinoire a mandatului fostului auditor sau censor, si mai ales, daca nu cumva au fost dezacorduri in ceea ce priveste: respectarea normelor legale, aplicarea masurilor hotarate, stabilirea onorariilor etc.;

III. Expertize contabile (3 intrebari)


1. Cum se clasifica expertizele contabile?
Expertizele contabile pot fi clasificate: I. Dup scopul principal n care au fost solicitate, n: a. expertizele contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedur civil; Codul de procedur penal; alte legi speciale; b. expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiiei. Sunt efectuate n afara unui proces justiiar. Nu au calitatea de mijloc de prob n justiie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de ctre pri a administrrii probei cu expertiza contabil judiciar sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabil. Dup principalul obiectiv la care se refer, expertizele contabile sunt: a. civile dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor civile; b. penale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor penale; c. comerciale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale; d. fiscale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale; e. alte categorii dispuse de organele n drept sau extrajudiciare solicitate de ctre clieni

II.

2. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil?


Expertul contabil trebuie s respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor la care a avut acces i de care a luat la cunotin cu ocazia efecturii expertizelor contabile, trebuind s se abin de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau dac are obligaia legal sau profesional s fac o astfel de divulgare Expertul contabil nu trebuie s refere mai mult dect se cere. n Raportul su trebuie s invoce numai evenimentele i tranzaciile care au legtur cauzal cu obiectivul fixat de cel n drept care a dispus expertiza contabil i care sunt probate cu documente justificative i evidenieri contabile. Expertul contabil trebuie s se abin de la divulgarea coninutului Raportului de expertiz contabil judiciar i a concluziilor, direct prilor implicate n actul justiiar. El depune raprtul sau, auditat calitativ, la organul in drept care a dispus expertiza contabila judiciara, de unde cei interesati il pot consulta, in conditiile legii. El trebuie s se abin de la contactarea prilor implicate, n afara procedurilor prevzute de lege.

3. Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei contabile)?


CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, al raportului de expertiz contabil, trebuie s conin cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) a expertizei contabile, care s cuprind o descriere amnunit a operaiilor efectuate, de ctre expertul contabil, cu privire la structura materialului documentar, actele i faptele analizate, locul producerii evenimentelor i tranzaciilor, sursele de informaii utilizate, dac prile interesate, n expertiza contabil, au fcut obiecii sau au dat explicaii pe care expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea concuziilor sale. n fiecare paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor i interpretarea rezultatelor acestora. Dar, dac aceste prezentri ar ngreuna nelegerea expunerii de ctre beneficiarul raportului de expertiz contabil, este recomandabil ca ansamblul calculelor s se fac n anexe la raportul de expertiz contabil, iar n textul expertizei contabile s se prezinte doar rezultatele calculelor i interpretarea acestora, cu trimiteri la anexe. Fiecare paragraf din CAPITOLUL II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, trebuie s se ncheie cu concluzia (rspunsul) expertului contabil, care trebuie s fie precis, consic, fr echivoc, redactat ntr-o manier analitic, ordonat i sistematizat fr a face aprecieri asupra calitii documentelor justificative, reprezentrilor (nregistrrilor) contabile, expertizelor i actelor de control (de orice fel) anterioare i nici asupra ncadrrilor legale. Aceasta deoarece expertul contabil analizeaz evenimente i tranzacii i nu ncadrarea judiciar a acestora. n cazuri deosebite n care expetul contabil, n exercitarea misiunii sale, se confrunt cu acte i documente care nu ntrunesc condiiile legale, care exprim ficiuni sau sunt suspecte, el nu trbuie s le ia n considerare n stabilirea rezultatelor concluziilor (rspunsurilor) sale la obiectivele fixate expertizei contabile, dar trebuie s menioneze aceasta n raportul de expertiz contabil. Dac raportul de expertiz contabil este ntocmit de mai muli experi care au opinii diferite, ntr-un paragraf al CAPITOLULUI II, DESFURAREA EXPERTIZEI CONTABILE, fiecare expert contabil trebuie s-i motiveze detaliat i documentat opinia pe care o susine. De regul, n expertizele judiciare opinia expertului recomandat de parte se menioneaz separat, n raport cu opinia expertului numit din oficiu.

IV. Evaluarea intreprinderii (3 intrebari)


1. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi se face pe baza: a) bilantului contabil; b) bilantului economic; c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora.
Evaluarea economica si financiara a unei intreprinderi se face pe baza bilantului economic. Metodele de evaluare patrimoniala abordeaza intreprinderii exclusiv din punct de vedere patrimonial, considerand ca valoarea intreprinderii este data de suma valorii elementelor sale patrimoniale. Aceste elemente se regasesc sub forma imobilizarilor (corporale, necorporale, financiare) si a activelor circulante (stocuri, creante, disponibilitati si plasamente). Aplicarea metodelor de evaluare patrimoniala presupune utilizarea informatiilor contabile care sunt centralizate si sintetizate cu ajutorul bilantului contabil. Insa, valoarea unei intreprinderi este, de cele mai multe ori, diferita de valoarea patrimoniului sau reflectat in contabilitate. Pentru a stabili valoarea economica a elementelor patrimoniale, bilantul contabil se retrateaza si se construieste un bilant economic care sa reflecte cat mai fidel patrimonial net al unei intreprinderi.

2. Care este valoarea activului net corijat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000: a) 43.500.000; b) 18.500.000; c) 28.500.000.
Activul net corijat reprezinta valorea patrimoniala a intreprinderii, obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.Activul net corijat se calculeaza prin 2 metode: 1.Metoda aditiva ANC=CAP.PROPRII(-)/(+) DIFERENTE DE REEVALUARE 2.Metoda substractiva ANC=ACTIVE REEVALUATE-DATORII Alte metode patrimoniale, sunt: Metoda capitalului permanent necesar exploatarii, Metoda valorii substantiale. Activ net corijat = Capital propriu+ (-)Diferente din reevaluare Capital propriu= Capital social+Rezerve+Profit= 3.000.000+500.000+1.000.000=4.500.000 Diferente din reevaluare= 14.000.000, de unde rezulta ca: Activ net corijat=4.500.000+14.000.000= 18.500.000

3. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Valoarea substantial brut a ntreprinderii va fi de: a) 455.000 mii lei; b) 320.000 mii lei; c) 350.000 mii lei.
Valoarea substantiala bruta a intreprinderii este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietatea acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cause.Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utilize intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. Astfel: VSB= ANC+VAL.BUN.INCHIRIATE- VAL.BUNURILOR INCHIRIATE LA TERTI VSB= 425.000+105.000-75.000=455.000

VII. Studii de fezabilitate (7 intrebari)


1. Ce se nelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?
Fezabilitatea presupune analiza complexa, premergatoare deciziei de investitii, avand drept scop stabilirea oportunitatii si eficientei dezvoltarii unei subramuri sau realizarii unor obiective de investitii. Studiul de fezabilitate presupune efectuarea unei analize complexe de marketing, comerciale, tehnice, de management si financiare a unui obiectiv de investitii, privit ca un sistem dinamic si deschis de productie si comercializare de bunuri si servicii, precum si a factorilor angajati (resurse umane, capital, resurse materiale si energetice etc.), cu mentionarea aspectelor juridice definitorii, desfasurata pe un anumit orizont de timp, luand in consideratie inclusiv factorii de risc si incertitudine. Element de baza in documentatia de finantare, indiferent de tipul acesteia, studiul de fezabilitate este un instrument care permite investitorului, promotorului sau analistului financiar, pe baza informatiilor de care dispune, sa decida daca poate sa abordeze o investitie si cand anume sa finanteze un anumit proiect.

2. La nivel strategic, ce presupune o investiie de dezvoltare?


Investiia poate fi privit ca o cheltuial pe care o fac persoanele fizice sau juridice cu scopul de a obine bunuri i servicii. Sunt acele renunri la o satisfacie imediat i sigur, n schimbul unei sperane al crei suport sunt tocmai resursele investite, cu alte cuvinte, sunt acele cheltuieli certe pentru venituri viitoare incerte. Noiunea de investiie are un sens larg i unul restrns. n sens restrns, investiiile sunt mijloace financiare destinate achiziionrii unor bunuri de folosin ndelungat sau de capital fix pentru lrgirea i modernizarea produciei. n sens larg, investiiile nglobeaz att cheltuielile cu procurarea mijloacelor de munc, ct i pe cele destinate achiziionrii materiilor prime, materialelor, plata salariilor, precum i pentru diverse operaiuni bancare, adic toate resursele financiare folosite n mod curent ntr-o unitate economic pentru finanarea produciei. Investiiile sunt economiile fcute de o persoan fizic, juridic sau de societate n totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri peste cheltuielile de consum i care sunt plasate de acestea pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea capitalului fix n vederea obinerii unui flux durabil de ctig viitor.

3. Ce reprezint durata de via a unui proiect investiional?


Durata de viata a unui proiect investitional reprezinta perioada n care se obin, ealonat, rezultatele utile scontate. Durata de viata a investitiei poate fi analizata din patru puncte de vedere: a) durata contabila: este durata stabilita prin catalogul normelor de amortizare n vigoare; b) durata tehnica: este durata asigurata de caracteristicile functionale ale echipamentului respectiv; c) durata comerciala: este identica cu durata de viata a produselor obtinute din investitia n cauza.

d) durata juridica: corespunzatoare duratei protectiei juridice asupra unor drepturi legate de investitie (de concesiune, brevete, licente, marci de fabrica etc.) e) durata de utilizare economica adic de intervalul de timp n care veniturile generate acoper cheltuielile aferente.

4. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale este termenul de recuperare a investiiei neactualizate. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului?
Termenul de recuperare a investitiei reprezinta termenul in care se recupereaza investitia.Termenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cash flow-ul mediu anual. TR = IT / CF mediu anual Unde : TR =termenul de recuperare investitie nereactualizat IT =investitia totala CF =cash-flow-ul Daca Durata de recuperare<Durata de exploatare atunci investitia este fezabila. Daca Durata de recuperare>Durat de exploatare atunci investitia este nefezabila.

5. Rata de actualizare este un element esenial n metodele de fezabilitate bazate pe actualizare. Care este coninutul acestei rate?
Rata de actualizare este utilizat pentru a determina suma pe care un investitor ar plati-o la data evalurii pentru dreptul de a beneficia de un flux viitor de lichiditi sau de profituri. Pentru evaluator, rata de actualizare este rata rentabilitii estimata ca acceptabil pentru un investitor care ar plati n prezent fluxuri viitoare generate de afacere, n contextul riscurilor presupuse de realizarea acestor fluxuri Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel: 1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare; - suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma Y daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)^n 2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare - suma Y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca suma Y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)^n Rata de actualizare este compusa din: rata de referinta (ex: rata dobanzii bancare) rata de risc care se stabileste, n general, n functie de riscul de tara RA=Rds+Rr

6. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este rata intern de rentabilitate. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului, innd cont de faptul c cash-flow-rile actualizate includ i valoarea rezidual?
Rata interna de rentabilitate (RIR) este rata de actualizare a fluxurilor viitoare de trezorerie pentru care VAN este egala cu zero. Altfel spus, rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata a costurilor (iesirile de trezorerie) este egala cu valoarea actualizata a veniturilor (intrari de trezorerie), iar profiturile viitoare actualizate sunt zero. Rata interna de rentabilitate trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata medie a dobanzii pe piata sau cu costul mediu ponderat al capitalului, pentru a justifica investitia facuta. Numai in aceste conditii rata interna a rentabilitatii permite compensarea costului finantarii. Etape pentru calculul ratei interne de rentabilitate: se porneste de la calculul VAN(valorii adaugate nete) care reprezinta surplusul de valoare rezultat din exploatarea unei investitii.Acest surplus (exprimat in valori absolute) este consecinta unei comparatii intre efectele estimate a fi generate de investitia analizata si efectele care se apreciaza ar putea fi obtinute pe seama unei alte variante alternative de investire, VAN = -I + CFt / (1+r)^t I = costul investitiei; CFt = cash-flow-ul aferent anului t; r = rata de actualizare; n = durata de viata a proiectului exprimata in ani. VAN determina urmatoarele optiuni de decizie: daca VAN > 0, investitia se accepta; totalitatea cash-flowurilor viitoare vor putea acoperi cheltuiala initiala; restul (valoarea VAN) se constituie ca un supraprofit daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta; intreprinderea nu mai beneficiaza de nici un reziduu de rentabilitate; ea a actionat gratuit, daca VAN < 0, investitia este respinsa, profiturile viitoare nu acopera cheltuielile. Pentru calculul ratei interne de rentabilitate se foloseste urmatoarea metoda(metoda de interpolare) care pleaca de la o rata minima si o rata maxima RIR=Rata min+(Rata max-Rata min) x (VAN ratamin/Van rata min-VAN rata max) Daca RIR> Rata de actualizare atunci investitia este fezabila Daca RIR<Rata de actualizare atunci investitia este nefezabila

10

7. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei i o rat de actualizare de 19% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost investiie Costuri de exploatar e 11.445 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 38.760 lei Total cost 17.865 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 50.205 lei Total ncasri 8.520 lei 9.440 lei 9.440 lei 9.700 lei 9.700 lei 9.700 lei 56.500 lei Cash-flow anual net -9.345 lei 3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 3.200 lei 3.200 lei 6.295 lei

0 1 2 3 4 5 Total

11.445 lei

Calculai termenul de recuperare al investiiei. Etape in rezolvare:


1. Se stabileste perioada de exploatare a investitiei : analizand structura fluxurilor de numerar prezentate in tabel, se observa ca inca din anul de realizare a investitiei (anul 0) se obtin incasari, de aceea si acest an este luat in calculul perioadei de exploatare, care este de 6 ani. 2. Se stabileste cash-flowul net pentru anul 0 : cash-flowul net pentru anul 0 se determina ca diferenta intre incasari si plati, fara a se lua in calcul si costul investitiei. CF(0) = 8.520 - 6.420 = 2.100 lei 3. Se calculeaza termenul de recuperare al investitiei care poate fi termenul de recuperare al investitiei neactualizat si termenul de recuperare al investitiei actualizat a) Termenul de recuperare al investiiei neactualizate se calculeaz ca i raport ntre investiia total i cashflow-ul mediu anual. IT Tr = ------------------------, CF mediu anual It = 11.455 lei CF0 + CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5 CF mediu anual =--------------------------------------------------- = 6

2100+3020+3020+3200+3200+3200 11

= ------------------------------------------------------------- = 2.957,67 6 11.445 Tr = -------------- = 3,87 2.957,67 Termenul de recuperare al investitiei neactualizate este de 3,87 si astfel putem spune ca este o investitie fezabila doarece termenul de recuperare este mai mic decat durata de exploatare. b) Termenul de recuperare al investitiei actualizat Se actualizeaza cash-flowul net actualizat pentru fiecare an al exploatarii, cu exceptia anului 0: Se calculeaza dupa formula : CFnet act(n)= CFnet (n) x 1 / ( 1+ra) n , unde n este anul pentru care se face calculul . anul 1 3.020 *1/ ( 1 + 19% )1 = 2.538 lei anul 2 3.020 * 1/ ( 1 + 19% )2 = 2.133 lei anul 3 3.200 * 1/ ( 1 + 19% )3 = 1.899 lei anul 4 3.200 * 1/ ( 1 + 19% )4 = 1.596 lei anul 5 3.200 * 1/ ( 1 + 19% )5 = 1.340 lei

Se stabileste termenul de recuperare al investitiei actualizat:

Termenul de recuperare al investitiei se calculeaza prin impartirea valorii investite la cashflowurilor actualizat mediu anual. Suma CFnete actualizate = 2.100 +2.538 + 2.133 + 1.899 +1.596 + 1.340 = 11.606 lei CF net actualizat mediu =11.606/6=1.934,33
n CF i i = 1(1 +r ) i
a

Tr = I

/ (

) med

TR act.= 11.445 / 1934,33 = 5, 92 ani . Astfel poiectul investitional este fezabil, deoarece termenul de recuperare a investitiei este mai mic dect perioada de exploatare a investitiei. Bibliografie: 1. Negril Adrian, Proiectele investiionale. Fezabilitate i eficien, Ed. Mirton, Timioara, 2003 2. Porojan Dumitru, Bia Cristian, Planul de afaceri, Ed. Irecson, Bucureti, 2007

VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (6 intrebari)


12

1. Calcula i i interpreta i situa ia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situa ie financiar: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibilit i Datorii mai mari de un an Datorii mai mici de un an
Bilantul contabil 1. Imobilizari 2. TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 3. Stocuri 4. Creante 5. Investitii financiare 6. Disponibilitati banesti 7. TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 8. TOTAL ACTIV 9. Capitaluri proprii 10. Datorii pe termen scurt 11. Datorii pe termen lung 12. TOTAL DATORII 13. TOTAL CAPITALURI PROPRII SI DATORII Bilantul financiar 1. ACTIVE IMOBILIZATE 2. ACTIVE CIRCULANTE - Stocuri - Creante - Investitii financiare - Disponibilitati banesti TOTAL ACTIV

31.12.n 2000 500 150 50 1150 350

2.000 2.000 500 150 50 700 2.700 1.200 350 1.150 1.500 2.700

2.000 700 500 150 50 2.700

1. 2. 3. 4.

CAPITALURI PROPRII DTM SI LUNG CAPITALURI PERMANENTE DTS TOTAL PASIV

1.200 1.150 2.350 350 2.700

Situaia net calculat ca diferen ntre activul total i datoriile totale contractate d o prim evaluare (contabil) a ntreprinderii la data nchiderii exerciiului. Situatia neta = active total datorii totale = 2.700 (1.150+350) = 1.200 lei Se observa ca avem capitaluri proprii pozitive, ceea ce inseamna ca avem active mai mari decat datorii,.

2. Analiza i pozi ia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultan ei financiarcontabile care prezint urmtoarea situa ie financiar:

13

Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibilit i Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt

31.12.n 2000 1000 20000 300 20000 2000 1300 0

I.

Analiza structurii patrimoniale

Active totale=Imobilizari+Stocuri+Creante+Disponibilitati=2.000+1.000+20.000+300=23300 ctive circulante= Stocuri+Creante+Disponibilitati=1.000+20.000+300=21.300 Capital permanet=Capital propriu+Datorii pe termen lung=20.000+2.000=22.000 Pasiv total=Capital propriu+Datorii mai mari de un an+Datorii de exploatare+Datorii bancare pe termen scurt= 23.300 Datorii totale= Datorii mai mari de un an+Datorii de exploatare+Datorii bancare pe termen scurt=3.300

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Specificatie Rata activelor imobilizate Rata activelor circulante Rata stocurilor Rata creantelor Rata disponibilitatilor banesti Rata stabilitatii financiare Autonomia financiara globala Autonomia financiara la termen Rata de indatorare globala Rata de indatorare la termen Rata datoriilor curente

Simbol RAI = AI/AT*100 RAC= AC/AT *100 Rst=St/AC*100 Rcr= Cr/Ac *100 Rd=Disp/AC RSF= Cpm/PT *100 RAFG=CPR/PT*100 RAFT=CPR/CPM RIG=DT/PT*100 RIT=DTML/CPM Rdc= DTS/PT*100

Valoare RAI=5,58% RAC=91,41% Rst=4,69% Rcr=93,89% Rd=1,42% RSF=94,42% RAFG=85,83% RAFT=90,90% RIG=14,6% RIT=9,10% Rdc=5,6%

Rata activelor imobilizate reprezinta raportul intre activele imobilizate si activele totale ale firmei.Reflecta gradul de imobilizare a activului si gradul de imobilizare al capitalului.Marimea ratei este diferita in functie de specificul activitaitii, fiind mai mare pentru firme cu productie si mai mica pentru firme care presteaza servicii.Totodata o rata imobilziata a activului este mai mare in primii 14

ani de functionare a unei firme, deoarece reflecta politica de investitii in active imobilizate. Firma analizata, fiind o firma de prestari servicii,nivelu ratei este de 5.58% , un nivel normal,fiind scazut.Un grad scazut al ratei activelor imobilizate indica faptul ca firma este flexibila la schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor. Rata activelor circulante este forte ridicata in cazul firmei analizate, respectiv de 91,41% si se datoreaza in special gradului ridicat al creantelor,acestea find in proportie de 85,83% din active totale respectiv de 93,89% din activele circulante. Rata activelor circualnte masoara indirect si gradul de lichiditatea al patrimoniului. Rata stocurilor reflecta ponderea stocurilor in total active circulante, si in cazul nostru este scazuta de 4,69%.Acest indicator ese normal deoarece firma presteaza servicii si rata este influentata de sectorul de activitate, de durata ciclului de exploatare si alti factori .Rata stocurilor reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide in totala active circulante. Rata creantelor evidentiaza ponderea creantelor in active circulante, fiind un indicator important deoarece gradul lor de lichiditate este mai mare decat al stocurilor.La firma analizata rata creantelor este foarte ridicata , fiind de 85,83% in total active, respectiv de 93,89% in totala active circulante.Este foarte important sa se faca o analiza detaliata a creantelor, deoarece aceasta suma ridicata poate sa rezulta din faptul ca are clienti neincasati, sau firma acorda scadente prea mari fapt ce duce la un dezichilibru, evidentiata si prin rata disponibilitatilor care in cazul nostru este foarte scazuta, de 1,42%. O lichiditate scazuta ne duce la gandul ca firma are probleme in incasarea clientilor, fapt ce va duce la imposiblitatea efectuarii platilor pentru datoriile curente .Firma se incadreaza putin sub nivlul de 100%, fapt ce ne face sa concluzionam ca firma nu v-a avea probleme in plata datoriilor pe termen lung. Rata stabilitatii financiare reflecta masura in care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent fata de total resurse.Aceste resurse cu caracter permanet sunt formate din capitaluri proproii si datorii pe termen mediu si lung.La firma analizata rata stabiliatatii financiare este foarte ridicata, de 94,42% .Este o sitautie pozitiva deoarece se observa ca o pondere imporatnata in capitalurile peemanene o au capitalurile proprii deci resursele proprii. Rata autonomiei financiare globale reprezinta garduld e independenta financiara a societatii.Aceasta rata este foarte ridicata, fapt ce evidentiaza ca firma are o autonomie financiara foarte buna. Rata autonomiei financiare la termen evidentiaza faptul ca resurse proprii pot sa acopere la termen datoriile pe termen mediu si lung.Firma se incadreaza putin sub nivlul de 100%, fapt ce ne face sa concluzionam ca firma nu ava avea probleme in plata datoriilor pe termen lung. Rata de indatorare globala reflecta pondera tuturor datoriilor pe care le are unitatea in pasivul total al acestuia.In cazul firmei analizate , rata este scazuta, fapt ce este o situatie pozitiva. Rata de indatorare la termen reflecta garduld e indatorare prin imrpumuturi pe termen mediu si lung.si inc azul nsotru este scazuta, de 9,10% O rata de indatorare la termen scazuta indica faptul ca firma paote sa se ia decizii de atargere a datoriilor pe termen mediu si lung, nepund in pericol firma.Firma analizata nu are datorii pe termen scurt ridicate, fapt ce evidentiaza faptul ca aceste datorii sun platite la termen. 15

Din prunct de vedere al ratelor de structura ale activului , sitauatia este satisfacatoare, cu un grad ridicat de risc in ceea ce priveste nivelul creantelor care va putea duce la un blocaj in ceea ce priveste disponibilitatilor.Din punctual de vedere al ratelor de structura ale pasivului, firma are o utonomie financiara ridicata, un grad de indatorare scazut, si astfel are capacitatea sa se imprumute in cazul unor disponibilitati scazute. II. Analiza echilibrului financiar: Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Simbol CPM AI FRN AC DTS FRN CP AI FRP FRS NFR TN Indicator Capital pemanent(cp+dtl+prov.) Active imobilizate nete FRN = CMP - AI Active circulante Datorii pe termen scurt FRN = AC DTS Capitaluri proprii Active imobilizate nete FRP = CPR AI FRS = FRN - FRP NFR=(St+Cr)-Dat.expl TN=FR-NFR Valoare 22.000 2000 20.000 21.300 1.300 20.000 20.000 2.000 18.000 2.000 19.700 300

Fondul de rulment este partea din capitalul ermanent care depaseste valaorea imobilizarilor nete si este destinat finantarii activelor circulante.In cazul firmei analizate avem un fond de rulment pozitiv fapt ce evidentiaza ca societatea inregistreaza un echilbru financair pe termen lung. Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizri nete) constituie marja de securitate a ntreprinderii pentru exploatarea sa cotidian, permindu-i s-i asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare funcionrii (stocuri minime, fond de cas minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an). Fondul de rulemnt net este ompus din: - fondul de rulemnt propriu(parte din capitalurile proprii care depeasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activitatii curente) -fond de rulemnt strain(parte din datoriile pe termen mediu si lung care depeasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activitatii curente) Necesarul de fond de rulmnt reprezinta parte din activele circulante ce trebuiesc finantate din resurse stabile., unnecesa de fond pozitiv indica faptul exista o activele circulante depasesc datoriile curente, exprimand un dezechiliebrul pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.Situatia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva, poate fi considerata normala, numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.In cazul firmei analizate se observa o lichiditate scazuta in ceea ce priveste creantele. Trezoreri neta reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia firmei rezultata din activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar.Reprezinta excedentul de lichiditati ramase dupa acoperirea nevoilor ciclice(ramase neacoperite) de catre excedentul de resurse permanete(FR-NFR). 16

III. Analiza bonitatii financiare (lichiditatea si solvabilitatea) Nr.crt I 1 2 3 II 1 2 Indicator RATE DE LICHIDITATE Lichiditatea curenta Lichiditate rapida Lichiditate imediata RATE DE SOLVABILITATE Solvabilitatea patrimoniala Rata solvabilitii patrimoniale = CP/T pasiv Simbol Lc=AC/DTS Lr=(Cr+Db)/DTS Li=Db/DTS Sp=AT/DT RSP=CP/TotP Valoare 16,38 15,61 0,23 7,06 0,85

Analiza lichiditatii firmei urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obliagtiile curente din activitatea curenta, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata. La firma analziata lichiditatea curenta precum si cea rapida este mult peste nivelul asigurator(1, respectiv 0,75%, dar lichiditatea imediata este inferiaora pargului asigurator de 0, 5 ceea ce situeaza firma intr.-o pozitie nefavorabila. Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul in care firma ar putea sa-si acopere toate datoriile sale indiferent de termen, din activele de care dispune in cazul in care ar inceta activitatea.Solvabilitatea patrimoniala >2 pe perioada analizata exprima gradul in care societatea ar putea sa-si acopere toate datoriile sale indiferent de termen din activele de care dispune.In cazul firmei analizate exista un grad ridicat de acoperire, fiind e 7,06.Rata solvabilitii patrimoniale > 0,5 reflect o situaie normal.

3. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care se cunosc informa iile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze reparti ia valorii adugate pe destina ii. Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Produc ia vndut Produc ia stocat
17

u.m. 2000 30000 1000

Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit
Nr.Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

10000 1200 7000 3000 1500 1400 1000


Valoare 2.000 1.200 800 30.000 1.000 31.000 11.500 10.000 1.500 20.300 7.000 13.300 3.000 10.300 1.400 8.900 8.900 1.000 7.900

9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

Elemente de calcul Venituri din vnzarea mrfurilor(ct 707) Cheltuieli privind mrfurile(ct 607) Marja comercial (1 -2) Producia vndut(ct 701 706 +708) Variaia stocurilor(ct 711 + -) Producia imobilizat (ct 721 + 722) Producia exerciiului (4 +5 + 6) Consumuri intermediare inclusiv cheltuieli provenite de la teri(gr.60, exclusiv 607, gr.61, gr.62, exclusiv 621) - materii prime - chirii Valoarea adugat(3+7-8) Venituri din subvenii de exploatare(7411) Cheltuieli cu impozitele i taxele(gr.63) Cheltuieli cu personalul(gr 64 +621) Excedentul (deficitul) brut din exploatare(9+10-11-12) Alte venituri din exploatare i venituri din provizioane Alte cheltuieli din exploatare Cheltuieli cu amortizarea i provizioanele Rezultatul din exploatare(13+14-15-16) Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul curent(17+18-19) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinar(21-22) Rezultatul brut al exerciiului(20+23) Impozitul pe profit Rezultatul net al exerciiului(24-25)

Marja comerciala a) Rata marjei comerciale medii fata de valoarea veniturilor din vanzarea marfurilor Mc 800 = = 40% Rmcv = Vmf 2.000 b) Rata marjei comerciale medii fata de valoarea cheltuielilor provenite din vanzarea marfurilor Mc 800 Rmcc = = = 67% Chmf 1.200

18

Valoarea adaugata a) Metoda substractiva Marja comerciala = 800 + Productia vanduta = 30.000 + Productia stocata = 1.000 - Cheltuieli materiale totale = 11.500 - cu materiile prime = 10.000 - cu chirii = 1.500 Total = 20.300 b) Metoda aditiva Cheltuieli salariale = 7.000 + Impozite, taxe, varsaminte = 1.000 (inclusiv impozit pe profit) + Cheltuieli cu dobanzile = 1.400 + Amortizare = 3.000 + Rezultatul net = 7.900 Total = 20.300 Structura valorii adaugate evidentiaza masura in care sunt remunerati participantii la activitatea intreprinderii, respectiv: personalul angajat, statul, creditorii, asociatii si intreprinderea (prin autofinantare). Structura valorii adaugate Valoare % Cheltuieli cu personalul 7.000 34,49 Impozite, taxe si varsaminte asimilate 1.000 4,93 Cheltuieli financiare (cu dobanzile) 1.400 6,90 Amortizare 3.000 14,78 Dividende Profit reinvestit (profit net) 7.900 38,92 TOTAL 20.300 100 Cea mai mare pondere o reprezinta remunerarea intreprinderii prin autofinantare, ceea ce indica o buna capacitate a acesteia de a-si finanta activitatea din profiturile obtinute. O pondere de asemenea mare in privinta remunerarii o detine personalul angajat 34,49%- aceasta situatie reflectand consumul de munca. Se observa o presiune fiscala redusa, statul fiind remunerate cu o pondere de doar 4,93% din valoarea adaugata. In perioada analizata actionarii nu au fost remunerati.

4. S se calculeze soldurile internediare in manier continental i n manier anglo saxon pornind de la informa iile de mai jos: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Produc ia vndut Produc ia stocat Subven ii de exploatare Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale
19

u.m. 2000 40000 1500 10000 10000 1200 15000

Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioane Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu asigurri sociale Impozite i taxe Venituri din dobnzi Venituri din diferen e favorabile de curs valutar Cheltuieli cu dobnzi Cheltuieli cu provizioane financiare Impozit pe profit
I.Solduri intermediare in maniera continentala Nr crt 1 2 I. 3 4 5 II. 5 6 7 III. 8 9 10 11 IV. 12 13 V. 14 15 VI. VII. 20 VIII. Specificatie +Venituri din vanzarea marfurilor - Cheltuieli privind marfurile =Marja comerciala + Productia exercitiului - Cheltuieli cu materii prime -Cheltuieli chirii = Valoarea adaugata - Impozite si taxe + Subventii pentru exploatare - Cheltuieli salariale -Cheltuieli asigurari sociale = Excedent brut de exploatare + Venituri din provizioane + Alte venituir din exploatare - Alte cheltuieli din exploatare - Cheltuieli privind amortizarea si provizioanele = Rezultat din exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli financiare = Rezultat curent + Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale Rezultatul exceptional =Rezultat brut - Impozit pe profit = Rezultatul net al exercitiului Simbol

1000 200 200 2000 300 200 200 800 100 1300

um 2.000 1.200 800 41.500 10.000 200 32100 300 10000 15000 2000 24800 1.200 23600 400 900 23100 23100 1.300 21800

Vmf Chmf Mc Qex Chm Chch Va Imp Sbv Chp Chas.soc EBE Vpv Ave Ace Cha Pe Vf Chf Pc Vex Chex Rexc Pb Ipr Pn

Excedentul brut din exploatare (EBE) masoaraa cumularea bruta din activitatea de exploatare, admitand ca amortizare si provizioanele sunt doar cheltuilei calculate nu si platite/.rxcedentul brut din explaotare masoara capaitatea potential de autofinantare a investitiilor pentru exploatare. 20

Rolul excedentului brut al exploatrii, poate fi urmrit sub trei aspecte: 1) este o msura a performantelor economice ale ntreprinderii. Un EBE suficient de mare va permite ntreprinderii rennoirea imobilizrilor sale prin amortizri, acoperirea riscurilor din provizioanele constituite i asigurarea finanrii sale care antreneaz cheltuieli financiare, iar diferena va fi distribuit statului (impozit pe profit), acionarilor (dividende) si/sau conservat prin autofinanare. 2) EBE este independent de politica financiara (nu este influenat de venituri i cheltuieli), de politica de investiii (nu ine cont de deciziile ntreprinderii privind modalitile de calcul a amortizrii), de politica de individ (deciziile ntreprinderii privind repartizarea profitului net), de politica fiscal i de elementele excepionale (nu ia n calcul impozitul pe profit i rezultatul excepional) 3) EBE reprezint o resursa financiara fundamental pentru ntreprindere. EBE constituie primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei. Rezultatul exploatrii (Re) masoara , in marimi absolute rentabilitatea procesului de explotare, prin deducera tuturor cheltuielilor exploatarii(platibile si executabile) din veniturile explatarii(incasabile si calculate). Acest rezultat este utilizat n compararea performanelor ntreprinderilor ce au politici financiare diferite. Exist dou modaliti de calcul: - ca diferen dintre totalul veniturilor din exploatare (Ve) i totalul cheltuielilor din exploatare (Che) Re = Ve Che - pornind de la mrimea EBE i are relaia Re = EBE (Amp +Ache) + (Ave + Vpr), unde Amp amortizri i provizioane Ache alte cheltuieli din exploatare Ave alte venituri din exploatare Vpr venituri din provizioane privind exploatarea Rezultatul curent (Rc) reprezint rezultatul tuturor operaiilor curente, obinuite ale ntreprinderii, fiind determinat att de rezultatul exploatrii curente, ct i de cel al activitii financiare, permind i aprecierea impactul politii financiare a ntreprinderii asupra rentabilitii. Deoarece nu este influenat de elemente extraordinare, acest sold permite analiza dinamicii rezultatului curent al ntreprinderii pe mai multe exerciii financiare. Rezulatul brut al exercitiului (Rb) este determinat de rezultatul tuturor activitatilor (exploatare, financiar, extraordianr), obtinundu-se prin diferenta intre venituri totale si cheltuieli totale. Rezultatul net al exercitiului (Rn) reprezinta, in marimi absolute, masura rentabilitatii financiare a capitalului propriu subscris de actionari.Acesta urmeaza sa se distribuie sub forma de dividend in raport cu numarul actiunilor detinute, sau se reinvesteasca in firma.Profitul net se obtine prin deducerea impozitului pe profit, datorat statului, din profitul brut. II. Solduri intermediare in maniera anglo saxona Indicator/ Subindicatori Relaia de calcul Valoare Rezultat nainte de plata dobnzilor, impozitului pe profit i amortizrii VexplCheltuieli variabile de EBITDA = Earnings Before Interest, 53.500-28.500=25.000 exploatare Taxes, Depreciation and Amortization (marj asupra cheltuielilor variabile) 21

Rezultat nainte de plata dobnzilor i a impozitului pe profit = RE EBITDA Cheltuieli EBIT Earnings Before Interest andamortizarea Taxes Rezultat nainte de plata impozitului pe EBIT Cheltuieli profit = RB financiare EBT = Earnings Before taxes Rezultat net = RN EBT Impozit pe profit

cu 25.000-1.000=24.000 cu 24.000-900=23.100 23.100-1300=21.800

CA=Venituri din vanzarea marfurilor+Productia vanduta+Productia stocata+Subventii de exploatare=2.000+40.000+1500+10.000=53.500 Ch.var.expl.=Ch.mat.prime+Ch.mf+Ch.sal.+Ch.asig.soc+Ch.impozite si taxe= 10.000+1.200+15.000+2.000+300=28.500 EBITDA=Cifra de afaceri- Ch.var.exploatare= 53.500-28.500=25.000 EBIT=EBITDA-Ch.amortiz.=25.000-1000=24.000 EBT=EBIT-Ch.fin=24.000-900=23.100 Cheltuieli financiare=Cheltuieli dobanzi+Cheltuieli provizioane financiare=800+100=900 PNET=EBT-Ch.impozit profit=23100-1300=21.800

5. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre unitar de 40 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilit i i chirii n cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i opera ional exprimat n unit i fizice i valorice i nivelul rezultatului de exploatare i curent ateptat la o cretere la 5500 a numrului de produse vndute.
Pragul de rentabilitate sau punctual critic este o masura a flexibilitatii intreprinderii in raport cu fluctuatiile activitatii sale si prin urmare o modalitate de masurare a riscului. Pragul de rentabilitate este punctul la care veniturile din vanzarea de bunuri, lucrari si servicii sunt egale cu cheltuielile, profitul find nul.

22

Pragul de rentabilitate reprezinta punctul n care veniturile din exploatare acopera ntreaga suma a cheltuielilor de exploatare, rezultatul exploatarii fiind nul. El reprezinta nivelul minim de activitate la care trebuie sa lucreze ntreprinderea pentru a nu nregistra un rezultat negativ (pierdere). Activitatea desfasurata de ntreprindere peste acest nivel degaja un rezultat pozitiv (profit). Cu ct CA este mai mare cu att riscul de exploatare este mai redus i rezult c unitatea se adapteaz repede la modificrile mediului ambiant prin cantitatea produciei obinute. Diferena dintre pragul de rentabilitate i cifra de afaceri este numit flexibilitate absolut sau marj de siguran (MS) i indic n ce msur poate oscila volumul activitii, fr ca aceast oscilaie s implice riscul nregistrrii unor pierderi. Prin punctul critic se nelege volumul vnzrilor, la care ntreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu are nc nici profit. n punctul critic veniturile totale din vnzri sunt egale cu consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat n uniti naturale i monetare. Acest punct critic se realizeaz cnd cifra de afaceri este egal cu cheltuielile totale.Cheltuielile totale se compun din cheltuielile fixe i cheltuielile variabile.Scopul analizei punctului critic const n alegerea unui asemenea volum al vnzrilor, care va asigura ntreprinderii un rezultat financiar nul.
a) Pragul de rentabilitate operational

Cheltuieli fixe Pragul de rentabilitate in unitati de produs = ------------------------------------------------------Pret unitar - Cheltuieli variabile unitare Cheltuieli fixe = Cheltuieli cu personalul indirect productiv + Cheltuieli cu utilitati si chirii +Cheltuieli cu amortizarea = 8.000+5.000+4.000 = 17.000 u.m. Cheltuieli cu personalul indirect productiv= 80.000*10%= 8.000 u.m Cheltuieli variabile = Cheltuieli cu materii prime si materiale + Cheltuieli cu personalul direct productiv = 60.000+72.000 = 132.000 u.m. Cheltuieli cu personalul direct productiv= 80.000*90%= 72.000 u.m Cheltuieli variabile unitare = Cheltuieli variabile 132.000 ------------------------------ = ----------- = 26,40 u.m. / buc Numarul de produse 5.000

Cheltuieli fixe Pragul de rentabilitate in unitati de produs = ------------------------------------------------------- = Pret unitar - Cheltuieli variabile unitar 17.000 = --------------- = 1.250 buc (40- 26,40) b) Pragul de rentabilitate financiar

23

Cheltuieli fixe = Cheltuieli cu personalul indirect productiv + Cheltuieli cu utilitati si chirii Cheltuieli cu amortizarea + Cheltuieli cu dobanzi = 8.000+5.000+4.000 +5.000= 22.000 u.m. Cheltuieli variabile = Cheltuieli cu materii prime si materiale + Cheltuieli cu personalul direct productiv = = 60.000+72.000 = 132.000 u.m Cheltuieli variabile 132.000 Cheltuieli variabile unitare = ------------------------------ = ----------- = 26,40 u.m. / buc Numarul de produse 5.000 Cheltuieli fixe Pragul de rentabilitate in unitati de produs = ------------------------------------------------------- = Pret unitar - Cheltuieli variabile unitare 22.000 -------------- = 1.618 buc (40 26,40) CA = Numar produse * Pret unitar = 5.000 * 40 = 200.000 u.m CA prag=1.618 buc * 40 u.m. = 64.706 u.m. CA CAprag 200.000 64.700 Marja de siguranta = ----------------------------- * 100 = --------------------------- * 100 = 21% Caprag 64.700 Cnd Marja de siguranta < 20% probabilitatea de aparitie a riscului de exploatare este ridicata, ntreprinderea dispunnd de un timp de reactie suficient de mic pentru a contracara actiunea factorilor perturbatori din mediul su economic, deci situatia este inconfortabila. Rezultat exploatare =200.000-60.000-80.000-5.000-4.000=51.000 u.m Rezultat curent= 51.000- 5000= 46.000 u.m Daca cantitatea vanduta creste la 5500 bucati, atunci rezultatul de exploatare se va caclula astfel: O crestere a cantitatii la 5500 bucati, adica o crestere cu 10% va duce implicit la o crestere a cheltuielilor variabile cu un procent de 10% si atunci Cheltuielile totale variabile= 132.000*110%=145.200 u.m Cheltuielile fixe raman neschimbate la o fluctuatie a cantitatii produse. Rezultat exploatare= Venituri din exploatare-Cheltuieli exploatare= 220.000(5.500 BUC*40 buc.)66.000- 87.200-5.000-4000 =220.000- 162.200= 57.800 u.m Cheltuieli exploatare = Cheltuieli materii prime+Cheltuieli salarii+Cheltuieli chirii+Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieliile cu materii prime vor creste cu 10%= 60.000*110%=66.000 Cheltuielie cu salariile personalului direct productive vor creste cu 10%= 72.000*110%=79.200 Astfel total cheltuieli salariale=8.000 +79.200= 87.200 u.m Rezultat curent=57.800-5.000= 52.800 u.m =

24

6. pentru o ntreprindere se cunosc urmtoarele informa ii financiare: Indicator Imobilizri Stocuri Crean e Disponibilit i TOTAL ACTIV Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Datorii salariale i fiscale Credite de trezorerie Indicator Cifra de afaceri Cheltuieli materiale Cheltuieli salariale Cheltuieli fiscale i sociale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu dobnda Impozit pe profit 2000 600 1000 150 100 50 25 N 1 500 500 100 50 1150 400 300 200 240 10 550 470 200 60 1280 420 330 250 250 30 u.m. N

S se calculeze fluxul de numerar de gestiune i disponibil i s se explice destina ile acestuia din urm.
A.CASH-FLOW DE GESTIUNE (CFG) Rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune reprezinta cash-flow-ul de gestiune. Operatiunile de gestiune sunt cele de exploatare, investitie si finantare. Formula de calcul: CFD = RN + CHD + CH AMO RN = rezultatul net CHD = cheltuiala cu dobanda CH AMO = cheltuiala cu amortizarea RN = 2.000 (600 + 1.000 + 150 + 100 + 50 + 25) = 75 CFG = 75 + 50 + 100 = 225 B. CASH-FLOW DISPONIBIL (CFD) Exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii. Este eficienta deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit. Indicator 1.Cifra de afaceri 2.Total venituri din exploatare 3.Cheltuieli materiale 4.Chelt salariale 5.Chelt fiscale si sociale Valoare- lei2.000 2.000 600 1.000 150 25

6.Chelt cu amortizarea 7.Total chelt de exploatare (=3+4++6) 8.Rezultatul din exploatare (=2-7) 9.Venituri financiare 10.Cheltuieli financiare 11.Rezultatul financiar (=9-10) 12.Venituri extraordinare 13.Cheltuieli extraordinare 14.Rezultat extraordinary(=12-13) 15.Rezultatul brut al exercitiului (=8+11+14) 16.Impozit pe profit 17.Rezultatul net al exercitiului

.100 1.850 150 0 50 -50 0 0 0 100 25 75

Formula de calcul: CFD = CFDact + CFDcr CFDact = RN - (CPR1 - CPR0) CFDcr = CHD - (DATFIN1 - DATFIN0) RN = rezultatul net CHD = cheltuiala cu dobanda CPR = variatia capitalurilor proprii DATFIN = variatia datoriilor financiare pentru care s-au platit dobanzi in perioada analizata RN = 2.000 (600 + 1.000 + 150 + 100 + 50 + 25) = 75 CPR = 420 400 = 20 CFDact = 75 20 = 55 DATFIN = (300-330) = -30 CFDcr = 50 (-30) = 80 CFD = 55 + 80 = 135 Tabloul fluxurilor de trezorerie Rezultatul exercitiului Eliminarea elementelor care nu au incidenta asupra trezoreriei sau nu sunt legate de exploatare +/- amortizari sau provizioane - cresterea cheltuielilor de infiintare -transferuri de cheltuieli sau cheltuieli de rapartizat + valoarea conatbila a elementelor de activ cedate,vandute - venituri din vanzarea elementelor de activ - cota parte de subventii virata la rezultat -/+ variatia stocurilor -/+variatia creantelor clienti si altor creante de exploatare +/- variatia datoriilor fata de furnizori si alte datorii de exploatare FLUXUL DE TREZORERIE DIN EXPLOATARE +vanzari de imobilizari necorporale + cesiuni ,vanzari sau reduceri de imobilizari 26 Valori +75

+30 (500-470) -100 (100-200=-100) +60 =(200-250)+(250-240) +65

corporale +cesiuni,vanzari sau reduceri de imobilizari financiare - achizitii de imobilizari necorporale - achizitii de imibilizai corporale -achizitii de imobilizari financiare +subventii de investitii primite,acceptate +variatia datoriilor asupra imobilizarilor FLUXUL DE TREZORERIE DIN OPERATII DE INVESTITII(B) +cresterea de capital(se sade profitul net) -reducerea de capital -dividende varsate +cresterea datoriilor financiare - rambursarea datoriilor financiare +avansuri primite,acceptate de la terti -avansuri rambursate clientilor -variatia capitalului subscris nevarsat FLUXUL DE TREZORERIE DIN OPERATII DE FINANTARE(C) VARIATIA DE TREZORERIE(A+B+C) TREZORERIA INITIALA(D) TREZORERIA FINALA(A+B+C+D)

-50

-50 =20-75= -55 +50

-5 10 50 60

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (4 intrebari)


1. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern.
Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii). Controlul intern. Sistemul de control intern reperezint un ansamblu de politici i proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia; implic respectarea 27

politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i exhaustivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare. Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui particpa intreg personalul entitatii respective. 1. Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din dtructura si sistemul de control intern al acelei entitatii. El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare).

2. Realizati o misiune de audit intern cu privire la ciclul Vinzari-Incasari pina la nivelul intocmirii matricei riscurilor si a raportului intermediar, inclusiv.
1. ntocmirea planului de audit intern n conformitate cu cerinele standardelor de audit intern. PLAN DE AUDIT INTERN Pe anul .2011.........
Nr. Crt Tema misiunii de audit Obiective Perioada supus auditrii Unitatea auditat Perioada desfurrii misiunii de audit

0 1.

1 Auditarea ciclului vanzari - incasari

2
- Plasamentul comenzilor pe clieni - Comand i livrare - Livrarea bunurilor clientului - Facturarea - Monitorizare conturi clieni - Incasarile de la clieni - Reconcilierea soldurilor clienti

3 01.01.11. 30.09.11

4 Departament financiarcontabil

5 01.11.1115.11.11

ef Departament Audit Intern, 2. Declanarea misiunilor de audit intern n conformitate cu planul de audit aprobat. Ordinul de misiune ORDIN DE MISIUNE Data.................. ORDIN DE MISIUNE Destinatar: Copie pentru informare: Obiectul misiunii: eful Departamentului de Audit Intern eful departamentului financiar-contabil
- Plasamentul comenzilor pe clieni - Comand i livrare

28

- Livrarea bunurilor clientului - Facturarea - Monitorizare conturi clieni - Incasarile de la clieni - Reconcilierea soldurilor clienti

Comitetul de Audit, 3. Repartizarea sarcinilor de serviciu pe auditorii interni astfel nct s se poat demara misiunea de audit intern. Ordinul de serviciu. ORDIN DE SERVICIU Nr.................Data............................ ORDIN DE SERVICIU n conformitate cu prevederile ordinului de misiune nr. ........... i cu planul anual de audit intern, se va efectua o misiune de audit intern la Departamentul Financiar-contabil n perioada 01.11.2011 15.11.2011 Scopul misiunii de audit intern este auditarea ciclului Vanzari-Incasari , iar obiectivele acesteia sunt:
- Plasamentul comenzilor pe clieni - Comand i livrare - Livrarea bunurilor clientului - Facturarea - Monitorizare conturi clieni - Incasarile de la clieni - Reconcilierea soldurilor clienti

Menionm c se va efectua un audit de.........................................(se precizeaz tipul de audit). Echipa misiunii de audit intern este format din urmtorii auditori: ........................(eful misiunii), ........................(auditori) ef Departament Audit Intern, 4. Informarea sefului activitii ce urmeaz a fi auditat, in baza ordinului de misiune semnat de Comitetul de Audit, cu privire la declanarea misiunii de audit intern. Notificarea privind declansarea misiunii de audit intern NOTIFICARE PRIVIND DECLANAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN Nr. ................... Data ...................... NOTIFICARE PRIVIND DECLANAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN Ctre: De la: Referine: Sef department Financiar-Contabil ef Departament de Audit Intern Auditarea ciclului Vanzari - Incasari

n conformitate cu Planul anual de audit intern, urmeaz ca n perioada 01.11.2011 29

15.11.1011 s se efectueze o misiune de audit intern cu tema Auditarea ciclului Vanzari - Incasari la departamentul financiar contabil. Misiunea de audit se va desfura sub coordonarea Dlui. / Dnei. ..................... . V vom contacta ulterior pentru a stabili, de comun acord, o edin de deschidere n vederea discutrii diverselor aspecte ale misiunii de audit i anume: - prezentarea auditorilor; - scopul misiunii de audit; - prezentarea obiectivelor misiunii de audit intern; - programul misiunii de audit; - alte aspecte. Pentru pregtirea misiunii de audit intern, v rugm s ne punei la dispoziie urmtoarea documentaie: 1. comenzile primite de la clienti; 2. avizele de insotire a marfii, respective notele de livrare; 3. facturile emise; 4. scadentarul soldurilor clienti, pe scadente; 5. situatia analitica a incasarilor clienti; 6. extrasele de cont reconcilierea soldurilor; Dac avei ntrebri privind aceast misiune de audit sau avei domenii care ai dori s fac obiectul investigaiei noastre v rog s m contactai pe mine sau s luai legtura cu Dl. / Dna. ............................(numele efului misiunii de audit) . ef Departament Audit Intern, Data....................... 5. Colectarea de informaii privitoare la structura/ activitatea auditat astfel nct auditorul s se familiarizeze cu domeniul ce urmeaz a fi auditat i identificarea factorilor de reuit a misiunii de audit. 6. Identificarea riscurilor specifice structurii / activitii auditate. Evaluarea controlului intern din cadrul structurii / activitii auditate.

TABEL ANALIZA RISCURILOR


Obiective Risc Clasificarea riscului Probabilitate Impact Descrierea consecinei Imposibilitatea de a recupera creantele. - Reducerea profitului unitatii prin diminuarea preturilor de vanzare. - trasnportul si Strategia existenta - Se verifica clientul - S-a astabilit o limita creditului client - Se verifica corespondenta comenzii cu nota de livrare; - Reducerile de prt se autorizeaza de Clasif. riscului rezidual Strategii necesar e

- Plasamentul comenzilor pe clieni - Comand i livrare

- a vinde bunuri clienilor ndoielnici - a vinde bunuri pentru preuri care nu sunt autorizate i a acorda reduceri care nu sunt n

30

- Livrarea bunurilor clientului

concordan cu procedurile societii - a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda; - a realize vanzari fara a pune la zi situatia stocurilor; - a face livrari care nu sunt recunoscute de clienti - exepedierea facturii catre client

riscul de perisabilitate a marfurilor distribuite eronat si returnate - a accepta comenzi fara a avea stocuri disponibile

catre un responsabil;

- Facturarea

Imposibilitatea de a recupera creantele. - plata cu intarziere a facturilor de catre client - effect asupra rezultatelor financiare - denaturarea situatiilor financiare

- Monitorizare conturi clieni

- a avea clienti indoielnici fara a ainregistra un provizion - incasari neinregistrate; - facturi neinregistrate; - diferente de sold intre societate si clienti; - existenta diferentelor de sold dintre clienti si societatea

- Incasarile de la clieni

- inregistrarea miscarilor de stocuri; - verificarea saptamanala a stocului minim de produse; - documentul care atesta livrarea trebuie acceptat si semnat de client; - emiterea si transmiterea facturii clientilor; - exista persoana responsabila cu urmarirea clientilor; - separarea activitatilor de inregistrare a facturilor si a activitatilor de inregistrare a incasarilor - reconcilierea lunara a soldurilor clienti

- Reconcilierea soldurilor clienti

supradimension area creantelor ; imposibilitatea incasarii creantelor nerecunoscute de clienti

3. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de prestari servicii turistice.
PLAN DE AUDIT INTERN Pe anul ...2012, 2013, 2014
Nr. Crt Tema misiunii de audit Obiective Perioada supus auditrii Unitatea auditat Perioada desfurrii misiunii de audit

0 1.

1 Auditarea capitalurilor

2 - Modificarile cu privire la capitalul social - Cresterile sau diminuarile de 31

3 01.01.12. 31.12.12

4 Departament financiarcontabil

5 05.01.1315.01.13

surse proprii de finantare - Miscarile de rezerve - Rezervele din reevaluare - Dividendele - Capitalurile straine 2. Auditul imobilizarilor, amortismentelo r si provizionelor - Verificarea existentei mijloacelor fixe, inventarierea; - Verificarea inregistrarilor privind imobilizarile; - Verificarea amortizarilor; - Verificarea provizioanelor; - Verificarea diferentelor din reevaluare - Reconcilierea soldurilor la sfarsitul anului; - Realitatea datoriilor sau creantelor inregistrate ; - Evaluarea corecta a creantelor de incasat; - Evidentierea corecta a reducerilor comerciale primite sau acordate; - structura titlurilor de plasament; - confirmarea soldurilor casa si banca; - realitatea incasarilor si platilor; - evidentierea soldurilor in bilant; - fluxurile de trezorerie; - verificarea cheltuielilor; - verificarea veniturilor; - stabilirea rezultatului financiar - soldurile intermediare de estiune;

3.

Auditarea conturilor la terti

01.01.13. 31.12.13 01.01.14. 31.12.14 01.01.12. 31.12.12 01.01.13. 31.12.13 01.01.14. 31.12.14 01.01.12. 31.12.12 01.01.13. 31.12.13 01.01.14. 31.12.14 01.01.12. 31.12.12 01.01.13. 31.12.13 01.01.14. 31.12.14 01.01.12. 31.12.12 01.01.13. 31.12.13 01.01.14. 31.12.14

Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil Departament financiarcontabil

05.01.1415.01.14 05.01.1515.01.15 20.01.1331.01.13 20.01.1431.01.14 20.01.1531.01.15 01.02.1315.02.13 01.02.1415.02.14 01.02.1515.02.15 16.02.1328.02.13 16.02.1428.02.14 16.02.1528.02.15 01.03.1315.03.13 01.03.1415.03.14 01.03.1515.03.15

4.

Auditul trezoreriei

5.

Auditul contului de profit

ef Departament Audit Intern,

4. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune: a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei; b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor ;
32

c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane; d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil; e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal; f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare; g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.
Riscurile posibile

Sa nu existe separarea sarcinilor intre persoanele care autorizeaz plata salariilor i persoana care efectueaz plata Inexistena fielor individuale pentru plata salariilor, fluturasii trebuie inaintati angajatilor Inexistenta procedurii scrise pentru evidenta, calculul i plata orelor suplimentare Calculul eronat al obligatiilor salariale Neinregistrarea corect a salariilor datorate i a orelor suplimentare Neinregistrarea corect a avansurilor si a restului de plata Trebuie sa existe o eviden a fiierelor salariilor chiar din momentul n care apare o schimbare Sa nu fie efectuata nici o reconciliere i o comparaie de la o lun la alta Sa nu existe o comparaie ntre salariul bugetat i cel realizat Sa nu fie efectuata nici o reconciliere ntre plile salariilor i a conturilor bancare Proceduri de control intern

Personalul de supreveghere i managementul de personal trebuie s participe la cursuri legate de legile i reglementrile muncii precum i politicile unitii Revizuirea periodic a politicilor i procedurilor de ctre un consiliu legal n scopul respectrii aplicarii legilor i reglementarilor n vigoare Incurajarea personalului de a raporta orice posibile violri a legilor, reglementrilor precum i politicile unitii n vigoare Luarea de msuri disciplinare pentru acei care ncalc legile i reglementrile n vigoare Personalul de la Departamentul de Resurse Umane trebuie sa participe periodic la cursuri de specialitate privind legile si reglementarile in vigoare Recrutarea de personal calificat si cu experienta in Departamentul de Resurse Umane Dosarele si fisierele trebuie tinute si inregistrate conform legislatiei in vigoare Accesul la inregistrarile si documentele Departamentului de Resurse Umane este restrictionat si accesat doar persoanelor autorizate Aplicarea unor parole de acces fisierelor confidentiale mentinute in format electronic si schimbarea periodica a acestora Identificarea si luarea masurilor de disciplina persoanelor care au furnizat informatii confidentiale persoanelor neautorizate Evaluarea periodica a performantelor personalului

33