Durerea de inima Cardiopatia ischemica: angina pectorala, infarctul miocardic

Generalitati
Angina este modul prin care inima ne spune ca nu are suficient oxigen pentru ceea ce i se cere sa faca. Aceasta se intampla atunci cand arterele coronare (arterele care iriga inima cu sange) sunt blocate din cauza procesului de ateroscleroza. In urma acestui proces, pe peretele arterelor se depun placi de grasime calcificata, care vor reduce debitul sangvin la acel nivel. O alta cauza a anginei este reprezentata de situatia in care efortul care se solicita din partea inimii este peste capacitatile pe care ea le are sau de situatiile in care are nevoie de mai mult oxigen decat in conditii normale. Angina mai apare si in cadrul altor boli cum ar fi anemia, bolile valvulare aortice, tulburarile de ritm cardiac sau functionarea exagerata a glandei tiroide. Bolile coronariene constituie prima cauza de deces in intreaga lume, deci si in Romania. In S.U.A., de exemplu, anual, peste 1,5 milioane de oameni fac infarct miocardic si o treime dintre acestia mor in urma infarctului. In ansamblu, bolile cardiovasculare ucid mai multi oameni decat toate celelalte cauze de deces la un loc. Angina este intalnita mai ales la cei in varsta de peste 30 de ani si este mai frecventa la barbati. Iar daca tinem cont de faptul ca cel putin o treime din populatia de peste 30 de ani sufera de hipertensiune arteriala, vom putea aprecia si mai exact cat de grava este situatia din acest punct de vedere.

Cuprins articol
1. Generalitati 2. Ce este angina pectorala? 3. Cum apare infarctul miocardic? 4. Simptomele anginei pectorale 5. Cum puteti sa stiti daca aveti sau nu angina? 6. Ce aveti de facut mai departe? 7. Ce puteti face acasa? 8. Rolul dietei in bolile cardiace 9. Cum se manifesta infarctul miocardic? 10. Chemati urgent medicul daca:

Ce este angina pectorala?

Termenul medical de angina pectorala se refera, ad litteram, la o durere specifica, aparuta la nivelul toracelui. Exista mai multe tipuri de angina, cea clasica purtand denumirea de angina stabila. Ea este determinata de un anumit efort si dispare la repaus. Daca aveti angina stabila, cu siguranta ca sunteti in stare sa prevedeti care sunt activitatile care va declanseaza criza anginoasa. Un alt tip de angina este angina instabila. Ea este o stare evolutiva mai grava, care poate aparea si in repaus sau chiar in somn, fara sa poata fi prevazuta in vreun fel. Angina instabila trebuie sa fie interpretata ca un semn al unei afectari cardiace severe, care precede, mai devreme sau mai tarziu, un infarct.

Cum apare infarctul miocardic?

Infarctul miocardic, sau atacul de cord, cum mai este denumit, intervine atunci cand o parte a muschilor inimii este complet lipsita de sange, iar celulele muschilor inimii mor din aceasta cauza. Un atac de cord poate avea loc atunci cand placa de aterom din interiorul arterelor inimii se rupe formand un cheag care blocheaza circulatia sangelui prin artera. O asemenea placa este formata din colesterol, leucocite, calciu si alte componente si este inconjurata de o capsula fibroasa. Daca presiunea si debitul sangelui cresc dintr-odata, capsula fibroasa se poate fisura sau rupe. Ca urmare, corpul primeste semnale pentru a repara captuseala interioara a arterei afectate, in modul in care ar vindeca o taietura externa, formand un cheag care sa sigileze zona. Un cheag de sange care se formeaza in artera poate limita circulatia sangvina de la musculatura inimii si poate cauza astfel un atac de cord.

Simptomele anginei pectorale

- Durerea este cel mai important semn. Ea este localizata initial la mijlocul toracelui si deseori iradiaza catre membrul superior stang, catre gat sau chiar catre abdomen. Durerea creeaza senzatia unei constrictii toracice puternice, a unei gheare care strange intreg pieptul. Unii sesizeaza aceasta durere numai la un nivel periferic (brat, gat). Alteori, din cauza asocierii cu senzatia de arsura retrosternala, durerea este confundata cu o indigestie. De fiecare data insa, durerea are aceeasi localizare si iradiere la aceeasi persoana. - Durerea anginoasa dureaza cel mult 5 minute. Daca dureaza mai mult si este de natura cardiaca, aceasta durere poate fi foarte probabil consecinta unui infarct miocardic in care durerea dureaza ore intregi. - In cazul anginei stabile, in afara efortului fizic amintit mai sus, durerea poate fi provocata si de alte circumstante cum ar fi: o masa bogata, expunerea la frig, o emotie puternica, actul sexual etc. Exista de asemenea, o serie de medicamente, unele chiar banale, cum ar fi cele pe care le luam cand avem nasul infundat, care pot provoca o criza anginoasa. - Durerea apare la efort si dispare le repaus. - Alte simptome care mai pot aparea sunt: anxietate, stare de oboseala, transpiratii reci, tulburari de vedere. Toate acestea insa nu sunt semne specifice. O serie de factori de risc coexistenti fac mai probabila aparitia anginei: hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia sau alte tulburari ale metabolismului grasimilor, fumatul, obezitatea, membrii directi din familie care au avut boli cardiace.

Cum puteti sa stiti daca aveti sau nu angina?

Daca aveti dureri la nivelul toracelui, trebuie sa va adresati unui medic care poate stabili daca aceste dureri sunt de cauza cardiaca sau nu. Vi se va face o electrocardiograma si probabil un asa-numit test de efort. Acest test va va cere sa faceti un efort gradat, supravegheat, cu ajutorul unei biciclete medicale sau al unui covor rulant, timp in care activitatea inimii dumneavoastra va fi urmarita. Daca angina apare la un asemenea efort si are un corespondent pe electrocardiograma, este

limpede: aveti o boala coronariana. Daca insa lucrurile nu se clarifica sau se doreste o investigatie mai amanuntita, se poate face o ecocardiografie sau o forma complexa de evaluare numita angiografie coronariana, metoda care identifica locul si marimea stenozelor pe care le aveti pe vasele coronariene.

Ce aveti de facut mai departe?

Daca aveti angina, medicul va decide ce tratament medicamentos sa urmati si ce regim de viata ar trebui sa aveti. Daca problema este mai avansata, se poate lua in discutie si necesitatea unei interventii mai agresive asupra inimii, mergand chiar pana la operatie. Retineti insa: indiferent ce medicament veti lua si astazi sunt medicamente extrem de eficiente acesta va actiona doar asupra efectelor aterosclerozei. Deci orice medicament luati, nu uitati ca la fel de importante sunt masurile legate de stilul de viata: o dieta adecvata, exercitiul fizic, controlul greutatii corporale, eliminarea fumatului.

Ce puteti face acasa?

- Daca aveti frecvent crize de angina noaptea, dormiti cu capul sau chiar cu toracele mai ridicat. Veti permite astfel inimii sa faca un efort mai mic atunci cand pompeaza sangele prin vene, catre inima. - Daca simtiti aparitia unei crize anginoase, opriti-va din orice activitate (opriti masina, daca sunteti sofer), asezati-va (daca stati in picioare), iar daca durerea persista, luati-va medicamentul cu care sunteti obisnuit. - Aspirina luata la recomandarea medicului, intr-o doza foarte mica, reduce semnificativ riscul de infarct miocardic si de angina instabila. - Dupa ce ati luat masa, odihniti-va un timp. Efortul digestiei fura sangele de la inima, dirijandu-l catre organele digestive. - Nu mai fumati. In mod cert, nicotina influenteaza negativ, in cel mai inalt grad, aparitia crizelor de angina. - Daca luati pilule anticonceptionale si aveti angina, opriti-le. Estrogenul continut de acestea creste riscul coagularii sangelui.

Rolul dietei in bolile cardiace

Dieta unui asemenea bolnav trebuie sa excluda grasimile saturate (maxim 20% din necesarul de calorii zilnice sa fie asigurat de grasimi, iar dintre acestea, 2/3 sa fie grasimi nesaturate). Aceasta dieta va contribui si la un control mai bun al tensiunii arteriale. Dieta strict vegetariana (sau total vegetariana, fara produse animale) bogata in acizi grasi polinesaturati poate duce la regresia leziunilor de ateroscleroza coronariana. Studii recente demonstreaza clar cresterea capacitatii de efort la bolnavii cu angina pectorala care au adoptat o asemenea dieta. Riscul unui infarct miocardic poate fi prevenit numai in proportie de 8% prin tratamentul hipertensiunii arteriale, posibilitatea de prevenire crescand la 30% prin tratamentul tulburarilor metabolismului lipidic. Obisnuiti-va sa serviti mese mici, care sunt mai usor de digerat! Nu va ridicati de la masa niciodata satul! Evitati bauturile reci, care pot precipita criza de angina pectorala. Dieta folosita trebuie sa imbine recomandarile date la arterioscleroza si hipertensiune arteriala.

Recomandari specifice pentru un bolnav care face episoade de angina pectorala sau a trecut printr-un infarct miocardic acut sunt: - eliminarea cafeinei si a altor metilxantine (cafea, bauturi cola) pentru reducerea potentialului de tulburari de ritm cardiac; - reducerea muncii cordului prin mese mai mici, cu alimente usoare sau lichide (imediat dupa infarct: 800- 1200kcal/zi); - restrictie de lichide si sare (sodiu) in functie de bolile asociate (insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala); - evitarea alimentelor prea calde sau prea reci. Angina pectorala este o boala serioasa. Luati-o in serios!

Cum se manifesta infarctul miocardic?

Infarctul miocardic are simptome multiple, dar cel mai relevant este durerea precordiala. Durerea cauzata de un atac de cord de obicei dureaza mai mult de 10 minute si adesea apar si alte simptome, incluzand: - disconfort in zona pieptului sau o durere apasatoare, de parca ar fi o greutate pe piept durerea care apare se raspandeste de la piept la gat, maxilar, unul sau ambele brate si umeri si nu trece la repaus; - transpiratii; - respiratii mai scurte si mai frecvente; - greata sau voma; - ameteala; - batai de inima rapide sau neregulate. Este important sa recunoasteti fazele initiale ale unui atac de cord si sa primiti ingrijire de urgenta. Tratamentul este necesar pentru a preveni moartea. Uneori medicamentele pot fi luate pentru a reduce afectarea musculaturii inimii cauzata de un atac de cord.

Hipertensiunea arteriala (HTA) reprezinta o crestere a valorilor tensiunii

arteriale peste limita normala, bazata pe media intre cel putin 2 determinari realizate in doua sau mai multe vizite dupa screeningul initial. Valorile normale ale tensiunii arteriale au fost stabilite de catre foruri internationale: TA < 130/80 mmHg, iar tensiunea arteriala optima fara risc cardiovascular este <120/80 mmHg. Clasificarea HTA Tinand cont de criteriul etiologic, HTA se clasifica in: HTA esentiala (primara), de cauza necunoscuta si HTA secundara care poate avea o varietate de cauze. Clasificarea hipertensiunii bazata pe criteriul cantitativ (dupa OMS): Hipertensiunea arteriala optima Valoarea sistolica: < 120 Valoarea diastolica:< 80

Normala Valoarea sistolica: 120-129 Valoarea diastolica: 80-84 Normal inalta Valoarea sistolica: 130-139 Valoarea diastolica:85-89 HTA grad I (usoara) Valoarea sistolica: 140-159 Valoarea diastolica:90-99 HTA grad II (moderata) Valoarea sistolica: 160-179 Valoarea diastolica:100-109 HTA grad III (severa) Valoarea sistolica: 180 Valoarea diastolica:110 HTA sistolica izolata Valoarea sistolica: 140 Valoarea diastolica:< 90 Tot Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S..) recomanda urmatoarea sistematizare stadiala din punct de vedere evolutiv al hipertensiunii arteriale esentiale: - stadiul I : presiunea sanguina crescuta. Fara semne de alterare organica a aparatului cardiovascular; - stadiul II : presiunea arteriala crescuta, cu hiperterofie cardio-vasculara, dar fara alte semne de leziuni organice; - stadiul al III-lea: presiune arteriala crescuta, cu leziuni de organ, datorita hipertensiunii arteriale. Dupa ritmul in care se desfasoara boala si dupa caracterul leziunilor la care se ajunge, se deosebesc doua tipuri in evolutia hipertensiunii arteriale: - hipertensiunea arteriala benigna , cu evolutie indelungata, lent progresiva, cu leziuni de arterioscleroza; - hipertensiunea arteriala maligna, cu evolutie scurta (1-3 ani), precipitata, accelerata, cu leziuni de arteriolonecroza acuta. Cei mai multi pacienti hipertensivi nu au simptome specifice ce pot fi atribuite cresterii tensiunii arteriale si sunt identificati numai in timpul examenului fizic. Simptomele care pot apare sunt atribuite: (1) tensiunii arteriale crescute insasi; (2) bolii vasculare hipertensive; si (3) bolii de fond, daca aceasta exista. Evaluarea pacientului hipertensiv cuprinde: - istoricul familial de HTA; cresteri intermitente ale TA in trecut; afectiuni sau tratamente anterioare efectuate de pacient; - existenta factorilor de risc: fumat, diabet zaharat, dislipidemia, istoric familial de decese premature datorate bolilor cardiovasculare;

- evaluarea stilului de viata al pacientului in aspecte privind dieta, activitatea fizica, statutul familial, profesia , nivelul de educatie; - examenul fizic; - investigatii de laborator. Hipertensiunea arteriala este de doua tipuri: - hipertensiune arteriala esentiala (a carei cauza nu se cunoaste, fiind si cea mai frecventa) si - hipertensiune arteriala secundara (care are cauza cunoscuta); aceasta din urma poate fi de cauza renala, endocrina, neurologica sau alte cauze variate. Consecintele hipertensiunii au rasunet in intreg organismul: cele mai importante efecte sunt cele asupra cordului, neurologice si renale. Tratamentul isi propune sa scada mortalitatea si imbolnavirea de cauza cardiovasculara si renala, iar tensiunea arteriala sa atinga valorile tinta de 140/90 mmHg pentru populatia generala si, respectiv, 130/80 mmHg pentru cei cu diabet sau boli renale. O componenta majora a tratamentului HTA o constituie modificarea stilului de viata, la care se adauga la nevoie tratamentul farmacologic. Acesta din urma poate contine unul sau mai multe medicamente, in functie de valorile TA si bolile asociate. Hipertensiunea arteriala este o boala cronica care nu se vindeca si trebuie tratata toata viata (necesita administrarea zilnica a tratamentului medicamentos in cazul in care acesta este instituit). In continuare discutam despre hipertensiunea arteriala esentiala (HTAE). Desi cunostintele noastre privind fiziopatologia hipertensiunii arteriale au sporit, in 90-95% din cazuri etiologia (si astfel posibila prevenire sau vindecare) este inca in mare masura necunoscuta. Ca o consecinta, in cele mai multe cazuri hipertensiunea este tratata nespecific, ceea ce determina un mare numar de efecte secundare minore si o rata relativ inalta de noncomplianta (~50%). Mecanismele aparitiei HTA HTAE reprezinta o tulburare a mecanismelor responsabile de reglarea tensiunii arteriale. Aceasta dereglare poate determina fie cresterea debitului cardiac , fie rezistenta vasculara. Schematic, in patogenia HTAE sunt implicati patru factori majori: factorul genetic, sodiul, factorii neurogeni si vasele de rezistenta. Mecanismele presoare au roulul determinant, intre ele existand o interrelatie.

Pulsul, martor al snttii noastre

 Felul cum circul sngele prin artere este indiciu important n diagnosticarea bolilor Medicii chinezi au dezvoltat o tiin numit pulsologie. Aceasta const n examinarea tactil a pulsului arterial. Informaiile oferite de aceast tehnic stau la baza diagnosticrii afeciunilor din corp, chiar i a celor mai subtile boli. Organul care sufer este identificat imediat de un specialist cu experien doar prin luarea pulsului la ncheietura minii. Noi nu putem dect s-i aflm valoarea, cu ajutorul aparatelor de luare a pulsului. Dar s vedem ce enigme ascunde micarea ritmic a sngelui, desluite de o tiin veche de 4.000 de ani. Ce este pulsul? Sngele nu circul la fel printr-o zon sntoas a corpului i prin una afectat, unde fluxul este nfrnat. Dei medicina susine c exist un singur puls arterial, specialitii chinezi simt 12 feluri de puls, fiecare constituind un indiciu despre funcionarea unui anumit organ. Inima, pompa care trimite sngele n organism, declaneaz un impuls electric care contract muchiul cardiac. Astfel se realizeaz btile inimii, a cror repetare msurat ntr-un minut reprezint ritmul cardiac. Creterea volumului de snge trimis de inim n artere determin dilatarea acestora, fenomen denumit puls. Un puls lent sau unul rapid reprezint indicii importante despre starea fizic i energetic a tuturor organelor, ca un tot unitar. Diagnostic cu trei degete Diagnosticianul palpeaz superficial i profund arterele radiale, lund pulsul n 6 puncte, cte trei la fiecare ncheietur a minii. Se spune c un medic chinez distinge circa 28 de tipuri i subtipuri de pulsuri, fiecare rspunznd de echilibrul unui anumit organ. Galenus a descris 36 de pulsuri diferite. Vechii chinezi simeau nuane fine pe care le comparau cu furnicturile unui cioc de pasre, cu picturile ce trec printr-o fant, cu o broasc ncurcat n iarb. Astzi, multe dintre aceste nuane cu denumiri metaforice sau pierdut, pstrndu-se doar tipurile generale de puls. Pulsul se ia prin palparea cu trei degete a articulaiei. Fiecare deget este aezat pe un meridian energetic rspunztor de un anumit organ. Un puls slab sau neregulat arat c meridianul i organul corespondent snt slbite. Un puls rapid indic o boal de inim sau nervoas. Totui, cnd se ia pulsul trebuie inut cont i de ali factori care l-ar putea accelera fr a fi vorba de o afeciune acut: efort fizic, emoii, modificri de temperatur, consum de alcool, cafea, buturi rcoritoare cu cafein. E bine s tim c... - Frecvena normal a pulsului la un adult n repaus este ntre 70 i 72 bti pe minut. Persoanele cu o condiie fizic foarte bun pot nregistra i valori mai sczute, ajungnd pn la 50-60 bti pe minut. La nou-nscut, pulsul are n jur de 120 bti pe minut, la copiii ntre 1 i 5 ani, ntre 90 i 120 bti pe minut, iar copilul ntre 5 i 15 ani are frecvena ntre 70 i 100. - Pentru a afla ce puls avei, aezai buricele a trei degete pe ncheietura celeilalte mini, exact sub degetul mare al palmei. Numrai pulsaiile timp de 60 de secunde sau numrai timp de 15 secunde i nmulii cu 4. La copii, se aaz buricele degetelor imediat sub mamelonul stng sau pe artera de pe faa intern a braului, ntre umr i cot.

- Exist o formul de calcul pentru a afla care este pulsul maxim personal: 220 vrsta = pulsul maxim, care e bine s nu se depeasc niciodat. Ce boli indic pulsul? - Puls rapid, puternic i viforos: cardiopatie ischemic - Puls rapid, profund, slab: insuficien cardiac - Puls rapid i glisant: enterocolite - Puls mic, fin, profund i uor: indigestii, boli de stomac - Puls mic, moale i profund: astm bronic, bronite, tuberculoz - Puls profund i fin: constipaie, colite de fermentaie - Pulas fin, profund, mic i lent, abia perceptibil: colite de putrefacie - Puls rapid i mic: afeciuni endocrine - Puls superficial, uor i lent: insuficien hepatic - Puls rapid i ntins: hepatite acute - Puls profund, ntins, lent i mic: insuficien hepatic - Puls plin i ntins: hiperchinezie biliar, colecistite acute - Puls profund, uor, fin, lent sau rapid: afeciuni renale - Puls rapid i fin: cistite - Puls rapid: afeciuni renale