Sunteți pe pagina 1din 6

01. FOCUS PE CDEREA PRULUI.

nelegerea fenomenului
Ciclul de via al unui fir de pr este, n medie, de cinci ani i se desfoar n trei etape:

Faza activ (anagen), n care firul crete n medie cu 0,3 milimetri pe zi. Faza de repaus (catagen), n care foliculul se atrofiaz i se retrage spre suprafaa scalpului. Faz finala (teleogen), n care firul de pr sfrete prin a cdea, lsnd loc pentru apariia unui

nou fir. Prin urmare, dac ciclul de cretere a prului nu ar fi perturbat de factori ereditari, genetici sau de mediu, toat lumea ar trebui s i pstreze podoaba capilar ntreaga via. Alopecia, n cele mai multe cazuri de origine ereditar, este n egal msur legat de sensibilitatea pe care o dezvolt firul de pr fa de hormonii androgeni, responsabili n principal de cderea prului. Vrsta nu este neaprat un factor determinant, chiar dac se constat la brbai o diminuare progresiv i natural a densitii capilare spre vrsta de cincizeci de ani. La femei, perioadele marcate de veritabile bulversri hormonale pot s declaneze o cdere masiv a prului (pubertate, maternitate, perioada pre menopauz i de menopauz).

Identificarea acceleratorilor cderii prului


Alti factori care pot s provoace sau s agraveze cderea prului:

Schimbrile de anotimp, n special toamna, cnd razele soarelui nu mai stimuleaz creterea prului. Stresul, care reprezinta in acelasi timp cauza si efectul caderii parului. Nelinitea, oboseala sau un oc psihologic. Un regim sever i cu carene. Poluarea, radicalii liberi i fumatul, care provoac mbtrnirea prematur a celulelor. Anumite produse contraceptive sau tratamente hormonale de substituie.

Protejarea podoabei capilare


Pentru a combate eficient procesul cderii prului, este indispensabil s avem o alimentaie echilibrat, bogat n aminoacizi sulfurai, fier, zinc i vitamine, necesare regenerarii esutului capilar. O bun igien de via i ngrijirea regulat a prului, adaptat tipului de pr, vor ajuta la pstrarea frumuseii naturale a prului. Dou-trei splri cu ampon n fiecare sptmn sunt suficiente. Masai scalpul cu podul palmei i cu vrful degetelor, cu micri circulare pe prile frontale i n vrful capului, innd capul n jos, pentru a stimula microcirculaia la nivelul scalpului. Limpezii din abunden cu ap cldu. Nu se recomanda folosirea uscatorului de par, care are tendinta de a fragiliza firele de par. napoi sus

02. PROBLEMA
Din ce moment trebuie s considerm cderea prului ca fiind anormal?

n fiecare zi, doar 85% din firele de par cazute se mai regenereaza. Anumite perioade ale anului sunt marcate de o cretere de par mai activ; altele, mai ales primvara sau spre sfritul verii, sunt caracterizate de o cdere mai substantiala a prului. Media de cdere a prului se situeaz ntre 50 i 100 de fire de pr pe zi. n afara acestor limite i dac fenomenul persist mai multe luni, cderea poate fi considerat anormal sau excesiv. Pentru a evalua sntatea podoabei dumneavoastr capilare, punei minile pe scalp i apoi, retrgnd minile, trecei cu degetele pe toat lungimea prului. Dac, la repetarea operaiunii pe ntreg scalpul, vei strange mai puin de 10 fire de pr, totul este n limite normale. ntre 10 i 15, optai pentru tratamente specifice mpotriva cderii prului; peste 15, discutai cu farmacistul sau dermatologul, care v vor putea recomanda un tratament adecvat. napoi sus

03. CAUZELE Cderea prului i motenirea genetic


La brbai, 95% dintre problemele legate de cderea prului sunt de origine genetic. Aceasta este o cauza la fel de importanta si in cazul femeilor, dei 20% din femeile afectate nu au antecedente n familie. n ambele cazuri, sensibilitatea excesiv a scalpului la hormonii androgeni (hormonii masculini) este cauza cea mai frecvent a cderii prului. Aceasta se datoreaz n principal efectelor DHT, un hormon local creat dintro combinaie de testosteron i o enzim situat la nivelul scalpului, care accelereaz ciclul de via al firului de pr i deterioreaza treptat foliculii piloi. La femei, secreia de hormoni feminini, estrogeni, joac rol de antidot fa de secreia de hormoni masculini, diminund efectele nocive ale acestora asupra podoabei capilare.

Cderea prului i mediul


Poluarea, clima, fumul de tigara si praful acioneaz negativ asupra sntii prului: mai puin oxigenat, mai puin hrnit, acesta i pierde treptat capacitatea natural de protecie. Scalpul devine mai sensibil, celulele mbtrnesc prematur si numrul total de fire de pr scade. Pentru a ajuta lupta mpotriva acestor inamici din mediul nconjurtor, trebuie s ajutm la pstrarea funciilor vitale ale prului, asigurate de microcirculaia sanguin la nivelul scalpului. Ideea? Eradicarea problemei de la rdcin: echilibru alimentar, splarea (de dou-trei ori pe sptmn) i coafarea regulat a prului pentru eliminarea excesului de sebum sau de praf. Evitati fumatul, care diminueaz la rndul su oxigenarea esuturilor i elasticitatea vaselor sanguine i faceti sport pentru eliminarea toxinelor.

Cderea prului i comportamentul


Pentru meninerea prului n plin form este important s l ngrijim adecvat i cu regularitate.

Splarea prului de dou-trei ori pe sptmn utiliznd, alternativ, un produs neutru i un produs specific. Aplicarea unei mti sau descurcarea prului, masnd scalpul cu vrful degetelor pentru stimularea microcirculaiei. Limpezirea abundent cu ap cldu. Evitarea usctorului de pr, care fragilizeaza firul de par Periajul uor dimineaa i seara, pentru eliminarea prafului i polurii.

Un regim alimentar echilibrat contribuie evident la sntatea prului: proteinele, lipidele, glucidele, vitaminele i oligo-elementele particip la crearea esutului capilar. Sunt indispensabile crnurile roii datorita acizilor grai sulfurai care intervin n producia de cheratin, drojdia de bere pentru vitamina B i vitamina E, petele, legumele i fructele pentru vitamine i minerale. Bei cel puin 1,5 litri de ap pe zi. napoi sus

04. CDEREA PREMATUR A PRULUI


Brbaii care sufer de cderea prului sunt n general afectai de alopecia denumit androgenetic: aceasta este ereditar i se manifest prin diminuarea volumului capilar, respectiv apariia calviiei. 70% dintre brbai au aceasta problema. n fapt, dei exist muli hormoni care par s aib efecte asupra creterii prului, este vorba de hormonii brbteti, androgeni, care joac un rol primordial n apariia alopeciei. nelegem deci din ce cauz aceast form de alopecie precoce, denumit androgenetic, se manifest infinit mai mult la brbai dect la femei. Alopecia este de asemenea o manifestare a multor factori interni (hormoni, afeciuni), nutriie (anemie, intoxicaii), dar i a unor factori externi (poluare sau radiaii UV, ageni chimici, decolorare...). Brbaii tineri pot s prezinte alopecie androgenetic. Totui, cderea prematur a prului poate s fie un semn al unei probleme severe de cdere a prului. Aceasta necesit o aciune rapid. Cderea prului apare fie la nivelul golfurilor, fie, mai rar, n cretetul capului, i este revelat prin constatri individuale (dup o tunsoare, la gsirea de fire de pr n diferite locuri, diferene de densitate observate prin comparaie cu fotografii mai vechi...) sau, n mai mic msur, prin observaiile anturajului apropiat. Acest fenomen de cdere poate fi accentuat de stresul oxidativ. n fapt, brbaii cu vrsta mai mic de 30 de ani, n funcie de modul lor de via, pot fi supui stresului oxidativ extrinsec din poluare, fum de igar, raze ultraviolete... dar i intrinsec, legat de exemplu de proaste obiceiuri alimentare, de stres i de oboseal.

O alimentatie echilibrata: Este necesar sa incluzi in alimentatia ta zilnica alimente precum: carnea rosie, bogata in aminoacizi sulfurati, compusi de baza ai keratinei, drojdia de bere, bogata in vitamina B, uleiul din samburi de struguri, bogat in vitamina E, toate avand un rol important in revitalizarea si regenerarea parului. Pe de alta parte, cerealele integrale si legumele verzi cu un continut bogat de minerale (fier, magneziu, calciu ) si oligoelemente (zinc, seleniu si sulf) sunt ideale pentru regenerarea tesuturilor capilare!

Vitamina B9 lupta impotriva caderii parului


Cunoscuta si sub denumirea de inozitol, aceasta vitamina hidrosolubila poate fi sintetizata si de organismul nostru dar in cantitati destul de mici. Cea mai mare parte a sa o luam din alimentatie. Inozitolul este absorbit la nivelul intestinului ajungand prin circulatie la celulele tinta. Nu exista forma de depozitare a vitaminei. Surse de vitamina B9 O gasim in alimente precum spanacul, fasolea verde, varza, germenii de grau, inima si creierul de vita, stafidele, pepenele galben. Se gaseste si sub forma de suplimente alimentare.

Efectele vitaminei B9 Cele mai importante roluri pe care le detine sunt prevenirea caderii parului prin hranirea lui si scaderea cantitatii de colesterol din organism. De asemenea, protejeaza sanatatea pielii luptand impotriva eczemelor. Alte efecte cunoscute ale inozitolului asupra organismului sunt stimularea productiei de lapte matern la femeile care alapteaza, favorizarea echilibrului emotional, scaderea durerii si este un important factor de crestere. Doze recomandate Cantitatea zilnica de vitamina B9 pe care ar trebui sa o consumam este de 1 g/ zi. Efectele sale sunt stimulate daca este luata in combinatie cu celelalte vitamine din complexul B, mai ales cu B12. Nu se cunosc efecte toxice ale surplusului de inozitol. Carenta sa duce la aparitia eczemelor.

4 vitamine esentiale pentru un par sanatos


Caderea parului intervine atunci cand regimul alimentar nu este suficient de bogat in Vitamina B, acid folic, minerale, sulf, zinc. Pentru a favoriza cresterea parului, este necesara imbunatatirea circulatiei in scalp, prin asigurarea unei doze optime de vitamina E si C. Lipsa vitaminei A in organism creaza o deficienta de sebum la nivelul scalpului, rezultand un par uscat si fragil. 1. Vitamina A Vitamina A are un rol foarte important in producerea de sebum. Fara ea, parul este uscat, subtire si exista o mare predispozitie pentru matreata. Toate aceste simptome, pot determina caderea parului. Absorbtia vitaminei A in organism poate fi impiedicata de: - administrarea de aspirina sau alte medicamente; - fumul de tigara. La polul opus, o doza prea mare de vitamina A poate avea acelasi efect: caderea parului, prin cantitati crescute de sebum. Cu toate acestea, daca doza recomandata de vitamina A este asigurata prin consumul de alimente bogate in aceasta vitamina, nu exista riscul de supradoza. Alimente recomandate: - Mango; - Portocale; - Cartofi dulci; - Morcovi; - Bostanel. 2. Vitamina B Vitamina B are o foarte mare importanta in mentinerea unui par frumos si sanatos. vitamina B ajuta organismul sa asimileze hemoglobina, care la randul ei ajuta scalpul in obtinerea oxigenului de care are nevoie parul pentru a creste sanatos. Principalele vitamine B necesare cresterii sanatoase a parului sunt: - Vitamina B-6; - acidul folic. Vitamina B se gaseste in special in alimentele bogate in proteine, necesare de asemenea pentru prevenirea caderii parului. Alimente bogate in vitamina B-6: - cartofi; - banane;

- carne de vita; - cereale; - fasole; - piept de pui; - faina de ovaz; - cotlet de porc. Acidul folic se gaseste in: - linte gatite; - papaya; - mazare congelata si/sau fiarta; - sparanghel. 3. Vitamina C Vitamina C este necesara pentru dezvoltarea sanatoasa a colagenului, care este necesar pentru un par puternic. Vitamina C poate fi gasita in: - kiwi; - guava; - ardei rosu; - portocale. 4. Vitamina E Vitamina E imbunatateste circulatia sangelui in scalp prin cresterea absorbtiei de oxigen. Deficitul de vitamina E este destul de rar intalnit, iar atunci cand apare, de regula, este cauzat de inabilitatea organismului de a absorbi grasimile din alimente. In aceste situatii, se recomanda administrarea unui supliment de vitamina E. Alimente bogate in vitamina E: - cereale; - ulei de floarea soarelui; - migdale; - ulei de porumb; - ulei de soia.

Biochimia este tiina care studiaz chimia vieii. Considerat mult vreme o ramur interdisciplinar aflat la grania ntre chimie i biologie, biochimia s-a dezvoltat n special n ultimele decenii ca o disclipin de sine stttoare, abordnd subiecte ca structura chimic a substanelor din care sunt formate organismele, interaciunile ntre aceste substane i transformrile metabolice pe care acestea le sufer in vivo. n mare, se poate considera c biochimia are dou ramuri: biochimia metabolismelor i biochimia structural. Biochimia structural se ocup cu studiul moleculelor vieii: proteine i aminoacizi, glucide, lipide, acizi nucleici. De asemenea, aceast ramur studiaz i vitaminele i enzimele. Biochimia metabolismelor studiaz cile metabolice prin care nutrienii sunt procesai n interiorul celulelor vii (anabolism i catabolism).

Biochimia acizilor nucleici i studiul codului genetic, sinteza proteinelor (transcripia i translaia), studiul fenomenelor de transport membranar i de transmitere a semnalelor sunt doar cteva domenii n care biochimia cunoate un progres remarcabil n ultimii ani.