O ISTORIE COMENTAT A MISCRII LEGIONARE, 1927-1999

- DISCUTIE CU MIRCEA DIMITRIU (fragmente din volumul "Miscarea Legionara intre adevar si mistificare" de Liviu Valenas, Ed. Marineasa, 2000) Nota: Acest interviu constituie materialul primar pentru volumul citat mai sus, care aduce o serie de completari si revizuiri la informatiile prezentate aici. Istoria Miscrii Legionare reprezint un subiect extrem de interesant pentru istorici, mai ales c este un teren nc nedefrisat. Este simptomatic n acest sens, c la o dezbatere organizat de TVR, n 16.01.91, asupra asa numitei rebeliuni legionare din 21-23 Ianuarie 1941, nu a luat parte (alturi de moderatorul emisiunii) dect istoricul Dan Amedeo Lzrescu, restul istoricilor romni refuznd s participe. Dup Decembrie 1989 s-ar fi putut aborda de ctre istoriografia romneasc istoria Legiunii, dar, s-a evitat tratarea acestui subiect delicat. Nu este o surpriz, istoricii romni nu au dorit si nu doresc s abordeze subiecte delicate, precum perioada regimului carlist (1938-1940), personalitatea lui Carol al II-lea, guvernarea lui Ion Antonescu si chiar istoria regimului comunist din Romnia. Refuzul de a aborda astfel de subiecte pare s-i dea dreptate aceluiasi Dan Amedeo Lzrescu, care declara n 1991, "c n perioada comunist istorigrafia romneasc a fost cea mai slab din tot Estul Europei, fiind si n urma Albaniei"... Ascunderea adevrului nu serveste la nimic bun, cci asa cum spunea Nietzsche, "Toate adevrrile care sunt tinute n tcere devin otrvitoare"... Dup 1989 s-a scris foarte mult despre Miscarea Legionar, dar fie c s-au reluat tezele din timpul regimului comunist ( n lucrarea "Mihai Moruzov si Serviciul Secret de Informatii al Armatei Romne",Bucuresti, 1997, istoricul SRI Cristian Troncot, vorbeste despre Legiune ca despre o "miscare ultranationalist, terorist"), fie abund o memorialistic legionar, care a adus multe precizri si detalii care lipseau, dar care, inerent, este partizan. n aceste conditii nu este de mirare c singura lucrare serioas apartine unui istoric strin, spaniolul Francisco Vega ("Istoria Grzii de Fier", Barcelona, 1988), republicat n Romnia, dup 1990, n mai multe editii, n prestigioasa editur "Humanitas". Nu este pentru prima dat, cnd istoricii strini i depsesc pe cei romni, n tratarea unor aspecte din Istoria Romniei... Abordarea unui subiect din istoria modern a Romniei nu poate fi fcut dect fie apelnd la consultarea arhivelor, fie recurgnd la memorialistic. Majoritatea documentelor, care privesc istoria Miscrii Legionare se afl ns n prezent n arhiva Serviciului Romn de Informatii, ca atare ele nu ne-au fost accesibile (nu au fost accesibile nici pentru istoricul Francisco Vega...). Tratarea istoriei Miscrii Legionare trebuie depolitizat, fr patimi inutile. n aceast situatie singura solutie, care ne-a mai rmas, a fost recurgerea la mrturiile unor persoane, care au avut un rol conductor n Miscarea Legionar. Actualmen- te persoana cea mai ndrepttit s vorbeasc, din interiorul Legiunii, despre Legiune, este fr ndoial MIRCEA DIMITRIU, care dup 1993 (moartea lui Horia Sima) a preluat n bun parte prerogativele conducerii Miscrii Legionare. Mircea Dimitriu, aflat n Miscarea Legionar nc din 1928, dublat de o memorie prodigioas si de o evident cultur, a fost un interlocutor pasionant. Tinem s-i multumim si pe aceast cale. Multumirile noastre se ndreapt si spre d-nii Iulian Neamtu, Constantin Trlea, Dr. Dionisie Ghermani, Dr. Nicolae Stroescu-Stnisoar, Wilfried H. Lang si Nicolae Moranciu, care ne-au pus la dispozitie un vast material documentar, care a fcut posibil structurarea ntrebrilor noastre. Amplul dialog purtat (n care noi nu ne-am permis s modificm rspunsurile interlocutorului nostru), credem c reprezint o modest contributie la cunoasterea istoriei Romniei moderne, mai ales c pentru prima dat se vor afla date despre o perioad mai putin cunoscut a Legiunii, cea de dup 1945. Din aceast cauz, credem c difuzarea acestui material pe "Internet", va servi n primul rnd istoricilor romni si strini. Liviu Vlenas

I. NCEPUTURILE MISCRII LEGIONARE (1927-1933) Nunta de la Crng Liviu Vlenas.: - D-le Mircea Dimitriu, nainte de a porni lunga noastr discutie despre istoria Miscrii Legionare, v-as ruga s v faceti o scurt prezentare. Mircea Dimitriu.: - Sunt nscut la 13 martie 1913 la Panciu, n fostul judet Putna, din printi romni, de profesie viticultori. Mi-am fcut liceul, mai nti la "Unirea" din Focsani, apoi la "Gheorghe Lazr" din Bucuresti si l-am terminat la "Papiu Ilarian" n Tg.Mures, unde am luat si diploma de bacalaureat. Am urmat, din 1932, Politehnica din Timisoara, pn in 1938, cnd n urma prigoanei dezlntuit mpotriva Miscrii Legionare de ctre Carol al II-lea, am fost nevoit s m refugiez n Germania. Dup un an de practic ntr-o fabric, m-am nscris la Politehnica din Berlin-Charlottenburg, lund-o dela nceput, nereusind s obtin recunoasterea anilor studiati la Timisoara. Concomitent, am urmat cursurile dela "Aussenwissenschafliche Fakultt". n timpul guvernrii Antonescu-Sima, am rmas la Berlin, unde am condus grupul de legionari, care se mai afla acolo. Aflnd de decizia lui Hitler, de a-l sprijini pe Antonescu contra noastr, am plecat la Bucuresti spre a da alarma. Am ajuns tocmai n ajunul puciului lui Antonescu din 21-23 Ianuarie 1941. Fiind urmrit n vederea arestrii, m-am ascuns cteva luni n Romnia, apoi am reusit s fug din tar, ajungnd din nou la Berlin. Aici nefiind internat, ca majoritatea legionarilor, am putut s m ocup de legtura dintre legionarii nc liberi din tar si Horia Sima, care era internat. n acelasi timp mi-am putut continua studiile, dar pe care nu le- am mai terminat, din cauza arestrii mele de ctre GESTAPO, n 1942, cnd eram n vizit la Paris. Am aflat ulterior c arestarea mea s-a produs la ordinul personal al lui Ribbentrop. La Paris am fost ncarcerat n nchisoarea "Cherche-Midi", transferat nu dup mult timp la Spandau, apoi la sediul GESTAPOului din Berlin, pe urm internat, mpreun cu restul studentilor legionari din Berlin, n lagrul de concentrare dela Buchenwald. Dup eliberarea din lagr, la 23 August 1944, am luat parte la Guvernul dela Viena, prezidat de Horia Sima. n urma capitulrii Germaniei, m-am refugiat n Bavaria, unde am lucrat ca slug la un tran, numai pentru mncare si adpost. Am ajuns apoi n Italia, la Roma si Aversa, unde era un lagr britanic pentru refugiati. De acolo am fost trimis de Horia Sima la Salzburg, ca s coordonez activitatea legionarilor din Austria si Germania Occidental, unde se organizaser, mai peste tot, "Comitetele romnesti". Avnd sprijinul organizatiilor caritative ale Bisericii Romano-Catolice, precum si ntelegerea autorittilor locale, aceste comitete au ajutat, n acele timpuri, mii de refugiati din Romnia, oferindu-le un prim adpost, hran gratuit si ajutndu-i s ajung mai departe n Vest, ori s-si gseasc un loc de munc. Cnd francoamericanii au propus Miscrii Legionare o colaborare ofensiv, pe plan militar, am primit ordin de la Horia Sima, s m ocup, mpreun cu dr. Mircea Musetescu, de conducerea, din partea Miscrii Legionare, a acestor operatiuni. Dup sfrsitul colaborrii cu franco-americanii, m-am angajat n Germania Occidental, ntr-o fabric de aparate de radio si apoi ntr-una de masini unelte, mai nti la planificarea productiei si ulterior n departamentul electric. Dup ce am iesit la pensie, cu o sum modest, dar suficient unui trai decent, am fost nsrcinat de Horia Sima cu conducerea Secretariatului General al Miscrii Legionare din afara trii. Ulterior mortii lui Horia Sima, o adunare de cadre legionare a desemnat un Grup de Comand pentru Miscarea Legionar din afara Romniei, fiind si eu numit ca membru n acest organ si care caut, n ciuda piedicilor de comunicare, s-si acorde pozitiile si actiunile cu Miscarea Legionar din tar, ambele fiind o unitate de nedesprtit. n Miscarea Legionar am primit gradul de comandant-ajutor n 1935, cel de comandant n 1952 si cel de comandant-general-ajutor n 1954. L.V.: - Acest "Grup de Comand" al Miscrii Legionare din Exil, din cte persoane este format ? M.D.: - Grupul a fost format initial din patru persoane, ns dup mbolnvirea grav a lui Faust Brdescu (care a revenit n Romnia, fiind ngrijit de familie) am rmas trei persoane, la Paris, Dumitru Cretu si Filon Verca, iar n Germania, la Stuttgart, persoana mea. L.V.: - Dup 1989, ati mai revenit n tar, chiar numai pentru o scurt vizit ? M.D.: - Nu, din motive familiare.
2

L.V. : - Cum ati ajuns d-le Dimitriu s faceti parte din Miscarea Legionar ? M.D.: - Totul a pornit de la faptul c am asistat la nunta lui Corneliu Codreanu, din data de 13 Iunie 1925. Dup aceea am luat legtura cu Frtia de Cruce "Victoria" din Focsani, fiind ajutat n acest sens si de fratele meu, membru al Frtiei de Cruce, mai mare dect mine cu patru ani. Din aceast Frtie de Cruce fceau parte si Iordache Nicoar, Victor Chirulescu, Dric Atanasiu. Pe urm am ajuns s activez ntr-o alt Frtie de Cruce, unde eram fotograful ei, mpreun cu Traian Cotig, Gheorghe Serban, Stan Serban, Zanetti. Asta se ntmpla n 1928. L.V.: - Erati foarte tnr atunci, aveati n fond numai 15 ani... M.D.: - Da, eram elev de liceu... ntre timp n orselul meu, Panciu, era un vechi legionar, Neculai Voinea, cu care, n vacante, fceam marsuri mpreun, ne duceam de pild la Soveja, unde aveam o baz foarte solid n persoana fratilor Blan (trei frati foarte bogati din sat). Ajuns la Bucuresti, la liceul "Gheorghe Lazr", am cutat un contact cu Miscarea Legionar, dar nu l-am putut realiza, am gsit ns un alt contact, la buletinul "Anti-iudeo-masonic" al doctorului Vasile Trifu, unde impreun cu Vasile Prjescu si Toma Petrescu, lucram n redactia acestei publicatii, n strada Lipscani... L.V.:- Fiindc v-ati referit la nunta lui Corneliu Codreanu, dac vreti s descrieti acest eveniment, mai ales c nu mai exist filmul acestei nunti (pelicula a fost distrus la putin timp din ordinul Partidului National Liberal aflat la guvernare)... M.D.: - Este greu acum s-mi amintesc toate detaliile, au trecut de atunci 74 de ani... Nunta lui Codreanu s-a desfsurat la Crng, la vreo trei km de Focsani, asistenta era format din cteva zeci de mii de persoane (unii au apreciat cifra ntre 80.000 si 100.000...). Corneliu Codreanu mpreun cu tnra sa sotie Elena, si-au fcut aparitia ntr-un car tras de boi, bine decorat. Eu aveam atunci numai 12 ani, eram elev de liceu n clasa a doua, stteam la margine, mpreun cu nc un prieten si ne uitam cu mare curiozitate. Nunta era organizat n aer liber, era var si vreme foarte frumoas. Atunci l-am vzut prima dat pe Corneliu Codreanu... L.V.:- Ce impresie v-a fcut Corneliu Codreanu ? M.D.: - Un tnr voinic, mbrcat n hainele lui traditionale, adic n port bucovinean. Era un tnr nalt, cu o privire care fascina. Avea evident un fel de magnetism. Ulterior a devenit si mai vizibil aceast atractie pe care o difuza n rndul tinerilor, n rndul maselor. Cine l ntlnea, era foarte impresionat de el... Cine era Corneliu Codreanu ? L.V. : - Magnetismul, charisma personal a lui Corneliu Codreanu, s fie o explicatie, sau una din explicatii, pentru ce Miscarea Legionar, de la 7 membri a ajuns n 13 ani la peste 800.000 de membri ? M.D.: - Nu as spune asta. Mai degrab ideile lui, pe care le-a promovat cu mult perseverent, au dus la aceast evolutie numeric a Miscrii Legionare. L.V.: - Istoricul Dan Amedeo Lzrescu, membru si al conducerii actuale al PNL, a afirmat, la 16 Ianuarie 1991, ntr-o emisiune televizat (realizat de Vartan Arachelian) : "Corneliu Codreanu nici mcar nu a fost romn"... Este adevrat acest lucru ? M.D.: - Este bine c puneti aceast ntrebare, ca s putem lmuri lucrurile. Aceast insinuare nu este deloc nou, reia teze mai vechi. Insinuarea apare si n mai 1938, din gura procurorului militar Ionescu, n procesul intentat lui Corneliu Codreanu, din ordinul lui Carol al II-lea. Procurorul militar Radu Ionescu a spus atunci "Ce vroia s afle aici Corneliu, fiul lui Zelinzki si al Elizei Brauner" ? "Ce vroia s afle omul care ducea o actiune de ntelegere cu organizatii strine" ? Rspunsul pe care l-a dat avocata lui Codreanu, Lizeta Gheorghiu este urmtorul : "Tatl lui Corneliu Codreanu, Ion Zelea Codreanu si trage obrsia dintr-o familie de rzesi moldoveni din satul Ighesti, din tinutul Storojinetului din Bucovina. Tatl acestui Ion Zelea Codreanu se numea Neculai Zelea, numele de Zelea provenind din amintirea mbrcmintii de lupt a
3

ostasilor moldoveni. Numele de Zelea nu se pstrase ns de-a lungul anilor. Dup anul 1785 Bucovina a trecut sub administratie austriac, devenind un simplu district al Galitiei, iar acest nume de Zelea, a fost schimbat de autorittile din administratie si armat n Zelinski, schimbare pe care o fceau toate stpnirile strine, cu popoarele minoritare din statul lor, ca si n Ungaria, Miklos pentru Nicolae, Istvn pentru Stefan etc. Limba romn nu mai era acceptat nicieri n Bucovina, iar religia ortodox era combtut cu energie, polonezii din Galitia fiind romano-catolici. Dar dac, n acest fel, schimbarea numelui era relativ usoar, n schimb religia ortodox nu mai putea fi schimbat cu aceeasi usurint. De obicei, cnd numele era schimbat, religia ortodox rmnea nscris si prin autentificarea ei se putea face cu certitudine si consemnarea originii romne. n aceste conditiuni, tatl lui Corneliu Zelea Codreanu a ajuns s fie numit Ion Zelinski, dar originea sa romneasc era certificat de un act de botez, n limba romn, precum si de religia ortodox, exclusiv romneasc, n care se fcuse botezul. Mai mult dect att, ca o confirmare sigur, certificatul de botez al lui Ion Zelinski are si viza consulatului romn din Cernuti. Ori pentru a obtine o astfel de parafare, nu se puteau adresa dect cei de origine romn. n familia lui Ion Zelea Codreanu toti antecesorii au fost pdurari, asa c alturi de pronumele de Ion, mai era trecut alturi, pe acte, acel de Pduraru, care indica ocupatia. Deci tatl su era nregistrat Neculai Zelinski-Pduraru. Acesta ia n cstorie pe romnca Maria Anticu si aceasta devine mama lui Ion Zelea Codreanu. Purtnd numele de Ion Zelinski-Pduraru, acesta se cstoreste cu Eliza Brauner, care era romnc de religie ortodox, iar nasul la cununia lor a fost A.C.Cuza. n 1902 familia Ion Zelinski-Pduraru trece n Moldova romneasc, iar aici Ion Zelinski Pduraru consider c este cazul s-si modifice numele dup datina strbun si ca urmare devine Ion Zelea Codreanu. Aceasta este ntreaga ambiant, care explic numele de Zelinski si transformarea sa n Zelea, iar aceluia de Pduraru n Codreanu. Toate aceste date amintite fac dovada c n privinta tatlui, poate fi urmrit originea curat romneasc din mosi strmosi, modificrile de nume aprnd n mod artificial, prin interventiile unor autoritti strine. nainte de mplinirea vrstei de trei ani, Corneliu Zelea Codreanu nu mai avea nimic comun cu numele de Zelinski, nume care nu a fost dect un artificiu, ca si alte nume impuse de cei pe care mprejurrile i fcuser stpni peste unele provincii romnesti". L.V.: - Istoricul spaniol Francisco Vega, n teza sa de doctorat "Istoria Grzii de Fier" (publicat la Barcelona n 1988), sustine ns "c mama lui Corneliu Codreanu era o nemtoaic bavarez, de religie romanocatolic"... M.D.: - Probabil c Francisco Vega a dorit s fie obiectiv, dar s-a informat din surse complet gresite ! Sotia lui Ion Zelea Codreanu, Eliza Brauner, este fiica romncei Marita Srghii si a romnului ortodox, dup mam, Costache Brauner. Acest Costache Brauner este fiu al romncei Cernea si al lui Adolf Brauner de origine german bavarez. Asadar, toti antecesorii lui Corneliu Zelea Codreanu sunt romni, cu exceptia unui strbunic al mamei, Adolf Brauner, care era un german desnationalizat. Aceast analiz a genealogiei lui Corneliu Zelea Codreanu trebuie ncheiat cu cele spuse in 1938 de avocata Lizeta Gheorghiu : "Comparati acum adevrul cu mistificarea si veti socoti ct miselie s-a vrsat si se mai vars asupra Miscrii Legionare, cci mi se pare o miselie s lovesti pe un strnepot, cu aceleasi arme, pe care le-au inventat strinii mpotriva strbunicului" ! L.V.: - Este o boal mai veche la romni, de a gsi diverse origini strine persoanelor antipatizate (Mihai Eminescu era "srb", Caragiale "grec", sau chiar "ultimul fanariot"<sic>, Iuliu Maniu "papistas", Regele Mihai "neamt" si asa mai departe...). Iar multi din Vechiul Regat i considerau si i consider pe romnii ardeleni "unguri", sau "vnduti ungurilor"... M.D.: - La data de 29 Noiembrie 1918, primarul liberal al orasului Cernuti, Marmeliuc a fcut o caracterizare pentru Ion Zelea Codreanu si care a fost publicat n organul de propagand "Glasul Bucovinei". Iat textul despre Ion Zelea Codreanu : "Unul din cei mai intransigenti idealisti ai neamului nostru, nenduplecat n nici o ntorstur a vremii si luptnd fr rgaz si fr sovire pentru drepturile clasei trnesti, din rndurile creia s-a ridicat si al crui port curat, ca sufletul trnimii, l poart mereu, a sosit ieri la Cernuti, pentru a se bucura de fericirea trisoarei sale la a crei realizare a contribuit o viat ntreag. Mnat de zborul sufletului su romnesc, a prsit la 1898 orasul Suceava, al crui elev a fost si de atunci nu a mai clcat pe pmntul Bucovinei, pn n clipa cnd glasul puternic al gliei bucovinene si-a chemat fiii din toate prtile, ca s ia parte la srbtoarea izbvirii sale. Ion Zelea Codreanu a venit ca biruitor, are mngierea duioas a lupttorului drz, care si vede mplinit ideea pentru care a purtat un steag ce nu l-a plecat nimnui si
4

niciodat. Maiorul romn, viteazul decorat de attea ori n asprimea glorioas a frontului, tranul, fiu al acestor plaiuri, vine astzi la noi". Iat cine a fost tatl lui Corneliu Zelea Codreanu. L.V.: - Apelativul de "cpitan" dat lui Corneliu Codreanu, de unde provine ? M.D.: - Corneliu Codreanu nu avea un grad militar de cpitan. El participase, ca voluntar, cu mult eroism, la campania din 1916 a primului rzboi mondial. Fcuse liceul militar dela Mnstirea Dealului si a luat parte la trecerea Carpatilor si la dezrobirea Ardealului. Cnd ns a nceput retragerea din toamna anului 1916, comandantul regimentului l-a trimis acas, fiind prea tnr (17 ani) pentru Front, cu toat rugmintea lui de a continua lupta. Spiritul de ordine si disciplin, obtinute n aceast perioad l-au caracterizat n ntreaga lui scurt viat. Ion Mota, n cutarea unei denumiri, alta dect "sef", o denumire usor ridicol ("Hei sefule"...), i s-a adresat primul cu titulatura de "Cpitan", adic "Cpetenie", urmat apoi de toti din Legiune. Constituirea Centrului Studentesc Legionar Timisoara L.V. : - Acest prim contact, vizual, pe care l-ati avut la Crng-Focsani, n 1925, cu Corneliu Codreanu, v-a marcat drumul n viat ? M.D.: - Nu as putea spune... Eram atunci mult prea tnr. Ulterior ns, contactul cu Frtiile de Cruce, cu prima si mai ales cu a doua, unde avnd si un aparat fotografic, fceam fotografii n sedintele pe care le tineau, iar ulterior, n marsurile executate mpreun cu Neculai Voinea n judetul Putna si n special pe Valea Susitei, nspre munti, sunt acelea, care m-au determinat din ce n ce mai mult n aceast directie. Dup terminarea liceului, la Tg.Mures, am revenit acas, nu mi-am putut continua studiile, din cauz c printii mei nu mai aveau mijloacele financiare necesare, fiind loviti si ei de criza economic mondial, declansat n 1929. n aceast perioad, am adncit activitatea legionar, alturi de acelasi Neculai Voinea. n anul urmtor m-am dus la Timisoara la Politehnic, unde, dup ce n prealabil trecusem pe la sediul Miscrii Legionare din Bucuresti (am luat dela Corneliu Codreanu autorizatia de-a face un cuib legionar la Politehnica din Timisoara), am nfiintat primul cuib la Politehnica din orasul de pe Bega. Corneliu Codreanu mi-a dat si un om de contact n judetul Timis-Torontal, profesorul Ilie Ghenadie, care era un legionar cunoscut la Centru. Deci n toamna lui 1932 am nfiintat la Timisoara primul cuib legionar, care ulterior a crescut la vreo sase cuiburi, care au constituit Centrul Studentesc Legionar Timisoara, pe care l-am condus pn am plecat din Romnia, n 1938. L.V.: - Cum se fcea, practic, constituirea unui cuib legionar ? M.D.: - Se poate afla citind "Crticica sefului de cuib". La Timisoara se afla atunci o mare cantitate de membri ai partidului lui A.C.Cuza. De asemenea comunistii si simpatizantii lor, erau numerosi. Erau multi studenti din Basarabia, dintre care foarte multi de origine rus. La Timisoara se ddeau cu precdere burse pentru studentii din Basarabia. n aceast mare de studenti, care n majoritate erau afiliati LANC-ului (Liga Aprrii National Crestine) lui A.C.Cuza si dup cteva luni de zbateri, am gsit ctiva camarazi, ctiva prieteni, chiar din anii superiori dela Politehnic (cu 4-5 ani mai mari dect mine), care nclinau spre Codreanu, dar nu erau activi. Astfel era biatul profesorului Brileanu dela Cernuti (era student n anul IV, eu fiind atunci n anul preparatoriu), altul era Gheorghe Dragomirescu. Trebuie s spun c eu am introdus la Timisoara un sistem de organizare, care diferea de cel prescris de publicatiile legionare. Fcusem un cuib central, compus din sefii cuiburilor, iar fiecare din acest cuib central devenea seful garnizoanei, prin rotatie, timp de o lun. Eu eram seful cuibului central. L.V.: - n terminologia legionar ce se ntelege prin "garnizoan" ? M.D.: - Totalitatea legionarilor dintr-un centru oarecare. Garnizoana la care m-am referit era cea a Centrului Studentesc Legionar Timisoara. n felul acesta, fiecare dintre sefii de cuib primea posibilitatea de a conduce ntreaga garnizoan timp de o lun, sub supravegherea sefului de cuib central, care eram eu. Activitatea noastr consta din marsuri de propagand prin judetul Timis-Torontal si ulterior n judetele Severin si Caras. ns mai aveam si alte activitti. Centrul Studentesc Legionar Timisoara a luat parte la o tabr de munc, care construia un cmin studentesc n Cluj. n anul urmtor am luat parte, cu studentii legionari din Timisoara, la
5

tabra de la Carmen Sylva, care era condus personal de Corneliu Codreanu. Acolo construiam un dig de piatr, de aprare contra valurilor. L.V.: - Miscarea Legionar, a fost acuzat, printre altele, c ar fi fost o miscare (grupare) paramilitar, avnd si o uniform specific (cmas verde cu centur si diagonal). De unde aceast cmas verde ? M.D:: - Miscarea Legionar nu a fost niciodat "paramilitar"... Uniforma (cmas verde cu centur si diagonal) a fost o necesitate, pentru a deosebi Legiunea de cuzisti, care aveau cmsi albastre si de formatiunile lui Gheorghe Brtianu, care purtau cmsi galbene. Ulterior Corneliu Codreanu i-a acordat o semnificatie de simbol legionar. Culoarea verde n sine provenea dela culoarea ierbii proaspete de pe plaiurile romnesti, nu era o "inovatie" de "import". L.V.: - Ideea c Miscarea Legionar ar fi o grupare militar provenea si dela denumirile specifice n Legiune... M.D.: - Cnd Codreanu si ceilalti au ales la nchisoarea Vcresti pe Arhanghelul Mihail, ca patron, singura denumire potrivit cu misiunea pe care o avea Arhanghelul cu ostile ceresti, care se lupta cu Diavolul misunea pe care Codreanu si ceilalti (care erau cu el la nchisoare) si-au asumat-o, nu putea fi alta dect una cu rezonant de lupt. "Legiune" deci, nu partid, asociatie, grupare etc., care nu indicau nimic. Termenul de "garnizoan legionar" este lipsit de orice semnificatie militar, putnd fi foarte bine nlocuit cu "grup legionar", dar traditia oblig... n rezumat, nimic nu indic, c Miscarea Legionar ar fi fost vreodat o grupare paramilitar, care ar fi functionat dup regulamente militare, sau cvasi-militare. Tabra de munc dela Carmen Sylva L.V.: - Cum decurgea viata pentru legionarii n tabra dela Carmen Sylva (actuala Eforie Sud, iar pe vremea lui Dej "Vasile Roait") ? M.D.: - Stteam n corturi, pe malul mrii. Tabra era condus personal de Corneliu Codreanu, care se ocupa ndeaproape de educatia legionarilor, care veneau de pe tot cuprinsul trii, n schimburi de 2-3 sptmni. Tabra dura toat vara, deci trei luni, dar participantii se schimbau. n fiecare sear ne adunam n jurul unui foc de tabr, unde Cpitanul n picioare, explica, punea ntrebri sau rspundea la ntrebri. L.V.: - Cti luau parte la tabra dela Carmen Sylva ? M.D.: - n jur de 150 de persoane pe "schimb". Tabra dela Carmen Sylva a fost organizat ani de-a rndul, fr ntrerupere. Acolo am avut ca participanti si multi studenti polonezi, din organizatia nationalist polonez ABC. Mncarea se fcea n comun, erau tot felul de negustori din Constanta si din Bucuresti care ne donau alimentele, iar camaradele noastre gteau. Acolo se afla si Nicoleta Nicolescu, care era sefa organizatiei legionare de femei si care era deseori "indignat", c rolul femeilor n Miscare nu este suficient de subliniat. Nicoleta Nicolescu dorea ca femeile legionare s fie lupttoare, si nu s fie "la cratit"... ntr-adevr femeile si fetele, care erau n organizatia condus de Nicoleta Nicolescu au fost niste eroine, au rezistat la schingiuri, unele au fost aruncate n crematoriu de vii, cum s-a ntmplat n final si cu Nicoleta Nicolescu. Dup ce a fost arestat de autorittile carliste, n 1938, Nicoleta Nicolescu a fost torturat, violat si apoi trezit din nesimtire si constient, a fost aruncat n flcrile crematoriului... S revin ns la tabra dela Carmen Sylva. Cpitanul era prezent incontinuu, trei luni, vara, n aceast tabr, el revenea la Bucuresti abia dup terminarea ei. Eu am venit cu aproximativ 10 insi de la Timisoara, n 3-4 corturi si mncam la cazan, seara ascultam prelegerile lui Codreanu, iar n timpul zilei lucram la dig. Se mai fceau si marsuri n regiune, cu cntece. L.V. : - Care erau temele prelegerilor tinute de Corneliu Codreanu ? M.D.: - Vorbea despre principiile Miscrii si rspundea la ntrebrile care i se puneau. ntrebrile se refereau la diverse chestiuni, cum ar fi problema evreiasc, rolul femeii n societate si n Miscare, ce se ntmpl dac Cpitanul este asasinat... L.V.: - Ce s-ar fi ntmplat dac Corneliu Codreanu ar fi fost asasinat, ceea ce s-a si ntmplat ?
6

M.D.: - Cpitanul a cerut s fie rzbunat ! Iar cei care erau prezenti au jurat s-l rzbune... L.V.: - De ce a cerut s fie rzbunat ? n fond rzbunarea nu este ceva crestinesc... M.D.: - Pentru c n toat istoria Neamului Romnesc, toti marii fptuitori au czut prin trdare ! Asa a czut prin trdare Mihai Viteazu, asa a czut Tudor Vladimirescu, prin trdare au czut si Horea, Closca si Crisan... Cpitanul era de prere c trebuie s se termine, odat si odat, n istoria neamului nostru cu trdarea ! L.V.: - La romni trdarea este o boal cronic veche, pn si Nicolae Ceausescu a fost trdat de "tovarsii" si de "lupt"... M.D.: - Toat Istoria Romneasc este plin de trdri ! L.V.: - Ati amintit c la Carmen Sylva, Corneliu Codreanu vorbea despre "chestiunea evreiasc" din Romnia. Concret, ce v spunea Codreanu, la Carmen Sylva, n aceast problem ? M.D.: - Tin minte, c n August 1936, la Carmen Sylva, la ntrebarea, de ce Miscarea Legio- nar este mpotriva evreilor, Cpitanul a rspuns : "Solutia legionar a problemei evreiesti n Romnia este sus de tot, n conducerea statului si const n totala incoruptibilitate a guvernantilor si din perfecta aplicare a legilor. Cnd vor constata c nu mai au pe cine corupe si nu mai sunt romni de vnzare, evreii vor prsi teritoriul nostru din proprie initiativ si de nimeni constrnsi"... Ca o parantez peste timp, asa s-a ntmplat n anii 19501960, cnd Dej a luat msuri contra nomenclaturii comuniste evreiesti. Atunci nomenclatura evreiasc, vznd c nu mai poate face "afaceri" sub Dej, a emigrat n Israel... Codreanu a mai continuat : "Iar dac vor mai rmne evrei dornici s triasc n pace cu noi si capabili de munc cinstit, productiv, cu att mai bine pentru ei si pentru Romnia"... "Deci cu att mai bine pentru noi legionarii" a conchis Codreanu. Aceasta era pozitia la care ajunsese Codreanu la maturitatea sa si a Miscrii. L.V.: - Care era vrsta si provenienta social a celor care luau parte la tabra dela Carmen Sylva ? M.D.: - Toate vrstele, absolut toate vrstele, chiar si mosnegi... Erau elevi, studenti, oameni de 30-40 de ani si erau si oameni de peste 70 de ani. II. LEGIUNEA NTRE ANII 1933-1937 Casa Verde Liviu Vlenas.: - Fiindc ati condus d-le Dimitriu Centrul Studentesc Legionar Timisoara, cam ct la sut, n perioada interbelic, din studentimea trii, era legionar ? Mircea Dimitriu.: - Studenti legionari propriu zisi erau cam 15-20 %, iar simpatizanti nc vreo 30-40 %, restul studentilor erau cu totul neangajati politic, n afar de cuzisti (care se aflau n special la Timisoara) si comunisti (n majoritate tot la Timisoara). L.V.: - Cum se manifestau acesti studenti comunisti ? M.D.: - Se manifestau exclusiv n clandestinitate. L.V.: - Nu exista si o studentime liberal si national-trnist ? M.D.: - Exista, dar era slab reprezentat numeric. La Timisoara aveam ceva studenti liberali. L.V.: - Din cte stiu, ati mai luat parte pe un santier de munc legionar, la Bucuresti, la construirea viitorului sediu al Miscrii Legionare, asa zisa "Cas Verde"...

M.D.: - Da, am participat la acest santier, mai precis spus, la facerea crmizilor necesare pentru Casa Verde. Acest santier era condus personal tot de Corneliu Codreanu. Eu aveam o grup de aproximativ 15 studenti camarazi din Timisoara si trei sptmni am fcut crmizi. La facerea crmizilor, lucra cot la cot cu noi si generalul Zizi Cantacuzino-Grnicerul, care avea peste 70 de ani... L.V. Din ce fonduri si pe ce teren s-a construit aceast "Cas Verde" ? M.D.: - Terenul a fost donat de o persoan, care fcea parte din organizatia "Prietenii Miscrii Legionare", mncarea necesar pe santier era druit de negustori din Bucuresti, care erau fie legionari, fie simpatizanti ai Miscrii. L.V. Pn la urm ce s-a ntmplat cu "Casa Verde" ? M.D.: - Dup ce a fost construit, la putin timp a fost ocupat abuziv de guvernul condus de Armand Clinescu, pe urm am reluat-o n 1940. n curtea casei, ntr-un mausoleu au fost depuse osemintele lui Corneliu Codreanu, tot acolo odihneau, din 1937 si Mota si Marin. L.V.: - Care a fost soarta acestui mausoleu si a "Casei Verzi" ? M.D.: - Comunistii au spulberat mausoleul... Iar Casa Verde a fost nationalizat de comunisti, care au dat-o n administrare CFR-ului, care a deschis acolo birouri. L.V.: - Miscarea Legionar nu a fcut diligente, dup 1989, pentru recptarea acestui imobil ? M.D.: - Miscarea Legionar actualmente nu este recunoscut juridic n Romnia. Se stie c legea elaborat n 1991, de Ion Iliescu si neocomunistii din jurul lui, interzice orice activitate legionar... Din aceste motive Miscarea Legionar nu a putut s fac nici o cerere pentru retrocedarea Casei Verzi. Sunt ns informat, c un frate al lui Corneliu Codreanu, care mai este n viat, Ctlin Codreanu, ar fi fcut o cerere pentru a primi Casa Verde napoi, dar nu a primit-o pn acum si sunt de fapt putine sperante s o primeasc dela actualul regim Constantinescu. L.V.: - Fiindc ati pomenit de familia lui Corneliu Codreanu, ce s-a ntmplat cu sotia lui Codreanu, dup asasinarea acestuia, n pdurea Tncbesti, n noaptea de 29 spre 30 Noiembrie 1938 ? M.D.: - Ea a fost lsat o vreme n pace, mai ales c a reusit s se ascund n Ardeal, undeva n Muntii Apuseni si de acolo a reusit s fug n Ceho-Slovacia, mpreun cu fetita pe care o adoptase Corneliu Codreanu (sotii Codreanu nu au avut copii). Fetita adoptat, Ctlina, era fetita unor rude. mpreun cu Ctlina, d-na Codreanu a ajuns la Praga, de unde a comunicat la Berlin, lui Ciorogaru, unde se gsesc si c doresc s fie ajutate s ajung la Berlin. Eu am fost trimis la Praga ca s le aduc la Berlin. Am reusit s o aduc pe d-na Codreanu si pe fetit din Ceho-Slovacia, cu cteva ore nainte ca trupele germane s ocupe complet Cehia (Boemia si Moravia), la 15 Martie 1939. Elena Codreanu a rmas n continuare la Berlin, a fost primit cu toat condescendenta de grupul nostru, Horia Sima, Papanace si ceilalti.. n 1940, dup ce Horia Sima a reusit s fac un guvern cu Antonescu, d-na Codreanu a revenit n tar. S-a bucurat atunci de toate onorurile si s-a stabilit la Husi, n casa printeasc. Dup puciul lui Antonescu, acesta a ncercat s o acuze de anumite nereguli, care tineau de codul penal, dar s-a dovedit n final c acuzatiile nu erau fondate, asa c a fost lsat n pace. A rmas n pace doar pn au venit comunistii la putere, care au arestat-o, doar pentru c fusese sotia lui Codreanu... Dup ce a fost eliberat, a trit la Bucuresti pn la moartea ei, survenit n 1994. L.V.: - Ce viat ulterioar a avut fiica adoptiv a lui Codreanu, Ctlina ? M.D.: - Au auzit c este inginer la o firm n Cluj si nu a avut de suferit din partea Securittii, care s-a convins repede c nu reprezint nici un pericol pentru regimul comunist. Propagand legionar prin Banat L.V.: - Cnd l-ati cunoscut pe Horia Sima ?
8

M.D.: - Horia Sima mi-a fost recomandat de la Bucuresti, n 1932, ca sef al judetului Severin. Am luat contact cu el. Noi, Centrul Studentesc Legionar Timisoara, aveam obligatia s ajutm judetele din Banat n propaganda electoral si n general n toate activittile de propagand (de pild marsuri). Cnd Horia Sima a ajuns seful regiunii Banat, a devenit un fel de superior al meu. Ce fel de om era Horia Sima ? In primul rnd trebuie s spun c era o persoan foarte inteligent. n al doilea rnd, era foarte ndrznet, care nu avea nici o fric de moarte. Se bga unde era pericolul mai mare n luptele cu jandarmii, se expunea total. L.V.: - Se poate face o paralel ntre Corneliu Zelea Codreanu si Horia Sima ? M.D.: - Trebuie s spun c Horia Sima abia ulterior, spre maturitate si-a dezvoltat ntreaga sa personalitate. Sarcinile lui pn n 1940 au fost destul de reduse, sef de judet si sef de regiune... n orice caz, ntre Codreanu si Horia Sima a existat o mare deosebire. Corneliu Codreanu era un vizionar si un educator, care a creat o ideologie, iar Horia Sima era o personalitate nclinat spre fapte, era un realizator, dac vreti. Niciodat Horia Sima nu a pretins s-l nlocuiasc pe Corneliu Codreanu ! L.V.: - Dup aceast parantez, s revenim la activitatea din Centrul Studentesc Legionar Timisoara. n marsurile de propagand prin judet, cu ce mergeati, cu trenul ? M.D.: - Cu trenul si pe urm pe jos, prin sate. L.V.: - Prin satele din Banat, n acei ani, cum erati primit ? M.D.: - Aveam n sate, ciocniri permanente cu jandarmii. Personal am fost de mai multe ori arestat. Ciocnirile cu jandarmii aveau loc invariabil la intrarea n sate (unde ei ne asteptau), acolo ne bteam cu ei... Btile erau din cauza faptului c jandarmii vroiau s ne aresteze, iar noi nu doream acest lucru (...). Cu bti sau fr bti, ajungeam pn la urm n centrul satului, iar lumea ncepea s ni se alture nou. n aceast situatie, fie c jandarmii ne lsau n pace, fie c continuau s ne agreseze, dar avnd suficienti camarazi, rezistam pe pozitii... L.V.: - Dar de unde stiau jandarmii c trebuia s ajungeti ntr-un sat oarecare ? M.D.: - Erau informati de dinainte ! De multe ori jandarmii ne asteptau n gri, unde stiau c trebuie s coborm din tren. Ca s le dejucm planurile, sream din tren, nainte ca trenul s ajung n gar... Trebuie s spun c organizatia judetean Timis-Torontal a Miscrii Legionare avea n rndurile sale un mare numr de ceferisti, inclusiv mecanici de locomotiv. Vorbeam n prealabil cu ei, si ei ncetineau mersul trenului acolo unde noi vroiam s srim din tren, ca s-i evitm pe jandarmi. Dup aceea plecam pe jos si intram n sat sau n oras, prin partea opus la care ne asteptau jandarmii... Trebuia s uzm de tot felul de siretlicuri ca s ne putem face propaganda necesar... L:V.: - Ati fost si arestat d-le Dimitriu n acei ani ? M.D.: - Desigur ! Si nu odat... Am fost arestat de nenumrate ori, nici nu mai tin minte numrul arestrilor. De obicei eram tinut n arest cteva zile, cam 3-4 zile. n 1933 am fost s strng semnturi pentru alegerile parlamentare din acel an. M-am dus ntr-un sat, de unde era originar Ilie Ghenadie, care la ora aceea era seful organizatiei legionare a judetului Timis- Torontal. Acolo am nceput s strng semnturi de la rudele lui, pentru propunerile la Camera Deputatilor. La un moment dat primarul a telefonat la Timisoara, "c este atacat, este baricadat, legionarii iau cu asalt primria"... Erau toate bazaconii, nici gnd nu aveam de asa ceva, nimeni nu ameninta primria din comuna Secusici. Asa c ne-am trezit din nou cu jandarmii (condusi de un maior), veniti n mare vitez, cu un camion dela Timisoara. Am fost din nou arestat... ns dup ce s-a lmurit cu adevrata situatie, maiorul de jandarmi a spus "c toat alarma este fals, dar pe dumneata nu te pot lsa aici, trebuie s te iau la Timisoara". Am avut deci transportul "gratuit" napoi la Timisoara, n camionul cu jandarmii. Pe drum, tot vorbind de una alta, i-am spus : "D-le maior, o s ai ghinion dac nu m lasi n pace"... Si ntr-adevr, se fcuse noapte, era o ploaie torential, niste drumuri desfundate si s-a stricat camioneta. A trebuit s rmnem ntr-un sat, maiorul m-a luat cu el ntr-o camer la un ungur. Am dormit deci o noapte cu
9

el n aceeasi camer (cu dou paturi), rechizitionat dela o familie de unguri si la un moment dat, maiorul de jandarmi mi-a spus : "Uite ce este, am stirea c nu o s puteti face nimic, Duca o s v vin de hac"... Asasinarea lui I.G.Duca L.V.: - Peste putin I.G.Duca avea s scoat n afara legii Garda de Fier... M.D.: - La care eu am ntrebat : "Cum l cheam ? Duca ?, atunci o s se duc"... Maiorul de jandarmi m-a contrazis imediat, "Nu o s se duc, st bine pe picioare"... Pe urm am ajuns la Timisoara, am fost tinut la Comandamentul Jandarmeriei cteva ore si apoi mi-a dat drumul, pentru c nu m putea acuza de nimic ! S-a ntmplat apoi atentatul contra lui Duca, comis pe data de 29 Decembrie 1933. Imediat au venit s m aresteze, ns eu eram deja diprut dela 10 Decembrie 1933... L.V.: - n fond dv. ce legtur ati avut cu atentatul contra lui I.G.Duca ? M.D.: - Nici o legtur. Absolut nici o legtur ! Am reusit s fug din Timisoara si am plecat n tar. Am fost dat n urmrire general pe toat tara, ca si "complice" la acest atentat ! Cnd s-au mai linistit lucrurile, la vreo patru sptmni, m-am prezentat, mpreun cu un avocat, la politia din Focsani. Imediat am fost arestat si cu lanturi la picioare, nsotit de doi jandarmi, am fost trimis la Bucuresti. M-au dus la Siguranta General, pe bulevardul Protopopescu, m-au bgat ntr-o celul si m-au tinut cteva zile acolo cu un jandarm, la usa deschis. Dup aceea am fost luat la anchet. ntre timp sosise la Siguranta National rezultatul perchezitiei, care mi se fcuse la cminul studentesc din Timisoara unde locuiam. n acea camer aveam doar un dulap si un cufr... Eu fcusem nainte niste ncercri, de a pune niste versuri pe muzic. n acest scop fcusem o schit de iambi si de trohei. Erau cteva foi de hrtie n total. sta era actul de acuzare ! Conspirasem la atentat, cci utilizasem un "limbaj secret" !... Pn la urm am reusit s explic ofiterului de Sigurant care m ancheta, c nu era vorba de niciun "limbaj secret", de vreun cifru sau cod, erau doar iambi si trohei. Pe urm am fost trimis, tot cu escort, la Timisoara, unde era chestor Ovidiu Gritta. Acolo, m-au tinut vreo dou zile, ns decizia dela Siguranta General de la Bucuresti, era s fiu eliberat, din cauz c nu s-a gsit nimic mpotriva mea. Gritta a venit la mine si mi-a spus, "Ai scpat nemernicule, criminalule, ai scpat de data asta, dar te prind eu alt dat"... "Alt dat" fusese la 10 Decembrie 1933. Noi, studentii din Timisoara, fceam n fiecare an, la 10 Decembrie, un pelerinaj la biserica din cartierul Fabrik. Ziua de 10 Decembrie era ziua studentimii, a generatiei dela 1922. La 10 Decembrie 1922 s-a realizat unitatea centrelor studentesti din tar, sub conducerea lui Corneliu Codreanu si Ion Mota. Aceast zi a fost srbtorit de studentii din Romnia, n fiecare an, pn n momentul n care Carol al II-lea a instalat dictatura. La aceast dat de 10 Decembrie 1933 Duca a dizolvat Miscarea Legionar si n timpul noptii au fost arestati peste 20.000 de legionari. Studentii legionari din Timisoara erau nc liberi si am participat la pelerinajul traditional la biserica din cartierul Fabrik. Cnd am ajuns n dreptul Prefecturii de Politie, am fost arestat... Atunci, toat coloana de studenti, erau vreo 400 de studenti, au nconjurat Prefectura de Politie si au nceput s strige s fiu eliberat. L.V.: - Acest demers a avut succes ? M.D.: - La Prefectura Politiei am gsit alti legionari, pe Constantin Stoicnescu, care acum era seful judetului Timis-Torontal, pe Ilie Ghenadie si nc alti ctiva insi. Cum studentii strigau incontinuu s fiu eliberat, seara, m-au dus la poarta Prefecturii si mi-au dat drumul. n momentul acela eu am si disprut !... Pe urm s-a dat ordin s fiu din nou arestat, pentru complicitate la atentatul comis mpotriva lui Duca, numai c eu nu am mai fost gsit... Aceste lucruri s-au repetat aidoma si peste patru ani. n 1938, Carol, prin instalarea dictaturii sale din 12 Februarie, a interzis studentilor si functionarilor publici s mai fac politic, cu mentiunea c aceast dispozitie, deja se aplica, de facto, sudentilor, din Decembrie 1937. Cu toate acestea, noi, studentii legionari, mpreun cu muncitorii legionari din Timisoara, am organizat o manifestare de protest mpotriva acestei msuri. Totul s-a desfsurat n perfect ordine si fr incidente. A doua zi am aflat c Parchetul Militar a emis un nou mandat de arestare mpotriva mea. Atunci am disprut din nou, cutnd adpost la fosti colegi n Bucuresti si n provincie. Fat de prigoana care se anunta, m-am gndit s prsesc tara, dar nu eram nc hotrt s fac acest pas, plin de consecinte. Cnd ns am fost vizitat de tatl meu si cnd mi-a spus c "un evreu, cu care fusese asociat ntr-o afacere, i spusese, c sus de tot s-a decis distrugerea Miscrii Legionare", orice ndoial mi s-a spulberat !... Fiind bolnav de tuberculoz, o nchisoare mai prelungit ar fi nsemnat
10

pentru mine moartea. Am nceput s-mi organizez fuga si am reusit s trec n Polonia si de acolo n Germania, stabilindu-m la Berlin. Era n data de 8 mai 1938. L.V.: - Revenind la atentatul comis mpotriva lui I.G.Duca, pe peronul grii Sinaia, de legionarii Ion Caranica, Doru Belimace si Nicolae Constantinescu, cine l-a ordonat ? L-a ordonat personal chiar Corneliu Codreanu ? Sunt si variante c n spatele atentatului ar fi fost chiar Carol al II-lea, s fie adevrat ? M.D.: - Atentatul mpotriva lui I.G.Duca a fost un act spontan. I.G.Duca a dizolvat Garda de Fier, n plin campanie electoral ! Peste 20.000 de legionari au fost arestati si schingiuti, 7 legionari au fost asasinati (Virgil Teodorescu, Constantin Nit, Nicolae Blianu, Toader Toma, Gheorghe Bujdi si Sev. Frdea), toate publicatiile legionare au fost interzise, iar sediile Miscrii Legionare, nchise si devastate. Indignarea legionarilor a fost imens si mai multe grupuri, necunoscute Sigurantei, au luat initiativa de a-l pedepsi pe Duca, cu att mai mult cu ct se bnuia c si Cpitanul ar fi fost asasinat, legturile cu Bucurestiul fiind total ntrerupte. Personal cunosc dela Petre Fleschin, c a fcut parte dintr-o grup de legionari din Sibiu si care a fost foarte deceptionat c altii au fost mai rapizi... De altfel la procesul din 17 Martie - 5 Aprilie 1934, s-a putut constata, fr dubiu, c ntre conducerea Miscrii Legionare si grupul Nicadorilor (Constantinescu, Belimace si Caranica) n-a existat vreo comunicare. Despre alegatia c Regele Carol al II-lea cu Eugen Cristescu ar fi organizat atentatul contra lui Duca, am luat si eu cunostiint dintr-o brosur scris n Iunie 1983 de Serban Milcoveanu - la acea dat, cel putin, agent al Securittii - dar consider c este una din fabulatiile lui, pentru care este unanim cunoscut. L.V.: - Practic deci, de peste 60 de ani, triti in Exil ? M.D.: - Nu chiar de 60 de ani, ci de 58 de ani, cci am revenit n tar, cu 4-5 zile nainte de data de 21 Ianuarie 1941, data puciului lui Antonescu. ntlnirea dintre Corneliu Codreanu si Alexandru Safran L.V.: - n 1937 a avut loc o ntlnire absolut uluitoare, Corneliu Codreanu s-a ntretinut mai multe ore cu cel care avea s devin, trei ani mai trziu, Rabin Sef al Romniei : Alexandru Safran !... Aveti date despre ce au discutat cei doi atunci ? M.D.: - Este adevrat c a avut loc aceast ntlnire, n 1937, la sediul Miscrii Legionare, Casa Verde. Corneliu Codreanu l-a primit pe Alexandru Safran, cel care peste trei ani avea s fie seful spiritual al tuturor evreilor din Romnia Mare. ntlnirea, precizez acest lucru, a avut loc la cererea viitorului Rabin Sef ! Corneliu Codreanu si Alexandru Safran au fcut un schimb de vederi, de preri, si-au expus personal, cu sinceritate ideile si crezul lor. Putem cunoaste acum ce au discutat, chiar din cartea rabinului Safran "MARX A FOST ANTISEMIT", aprut la Ierusalim, n 1979. Scrie Rabinul Sef Alexandru Safran : "Vorbeam de peste dou ceasuri. Nu era o discutie de cabinet, ci s-au amestecat aici durerile lumii (...). Adevrurile lui si ale mele, ardeau, chinuiau gnd si suflet, cersindu-si rspunsuri, argumente, pentru a ne desprti ca prieteni. l vd cum se ridic, mi ntinde mna si-mi spune : Am avut o mare plcere de ntlnirea noastr. Nu stiu dac am rezolvat problemele, dar am nvtat frme din taina nfinit a credintei. Eu nu am venit s provoc ur sau rzbunare. Mi-e sufletul curat. Nu stiu dac toti legionarii gndesc ca mine. Dac un evreu a fost lovit ori jignit pe plan moral, iart-i pe rufctori. Ei nu sunt dect oameni, poate chiar buni crestini. Nu pe omul superior ncercm noi s-l slefuim, ci pe omul-om... Am plecat. Am cntrit mult ultimul su rspuns. Am vzut n trirea lui un nceput de logic. Apoi a venit tvlugul. Codreanu a fost ucis din ordinul lui Carol al II-lea, n 1938. Nu stiu dac am procedat bine, rednd aceast convorbire cu Corneliu Zelea Codreanu. Am vrut s se vad ideile unui conductor politic, care a pltit cu viata pentru convingerile sale, trgnd dup el mase nsetate si ele dup o buctic de dreptate"... Aceste amintiri ale Rabinului Sef Alexandru Safran cred c ne dau o imagine asupra adevratelor sentimente ale lui Corneliu Codreanu fat de poporul evreu. L.V.: - Dar atunci de ce este permanent caracterizat Miscarea Legionar ca "antisemit", sau chiar "mnctoare de evrei" ?

11

M.D.: - Miscarea Legionar a fost incontinuu calomniat, actiune care continu cu aceeasi intensitate si acum, n 1999. Se poate deduce usor dac Legiunea a fost antisemit sau nu, dac ne referim la cele spuse de Corneliu Codreanu n tabra de la Carmen Sylva : "Solutia legionar a problemei evreiesti n Romnia nu sunt persecutiile, exproprierile si masacrele, cum ar fi foarte usor, dar este foarte ru. Ea este sus de tot, n conducerea statului si const n totala incoruptibilitate a guvernantilor si din perfecta aplicare a legilor. Cnd vor constata c nu mai au pe cine corupe si nu mai sunt romni de vnzare, evreii vor prsi teritoriul nostru din proprie initiativ si de nimeni constrnsi". Codreanu a mai adugat : "Iar dac vor mai rmne evrei dornici s triasc n pace cu noi si capabili de munc cinstit, productiv, cu att mai bine pentru ei si pentru Romnia"... Pot aduce nenumrate dovezi, fapte istorice care nu mai pot fi reinterpretate, c Miscarea Legionar nu i-a prigonit pe evrei. Astfel, n timpul Statului National Legionar, ntr-o perioad cnd Germania era atotputernic n Europa, comandantul legionar Radu Gyr, n calitatea de director general al Teatrelor, a autorizat nfiintarea teatrului evreiesc Baraseum n Bucuresti (teatru care functioneaz si n prezent, cu mentiunea c n timpul comunismului a purtat denumirea de "Teatrul Evreiesc de Stat"), fapt unic n spatiul influentat de Germania ! Desigur c nemtii au protestat cu hotrre mpotriva deciziei de a nfiinta n 1940 acest teatru evreiesc, dar Miscarea Legionar nu a tinut cont absolut deloc de aceste proteste. n Ianuarie 1996, ntr-un interviu acordat publicatiei "Totusi iubirea", profesorul Raul Sorban - cettean de onoare al statului Israel - spune c Letitia Popa din Turda, desi legionar, a condus grupuri de evrei, prin Turda, clandestin la Bucuresti, ca s-i scape de holocaustul, care li se pregtea n Ardealul de Nord (aflat sub administratie ungureasc) , fr a cere vreo rsplat... Astfel de fapte nu au fost izolate, si alti legionari i-au ajutat pe evrei, cnd s-a pus problema s fie exterminati de germani. III. MISCAREA LEGIONAR SCOAS DIN NOU N AFARA LEGII, 1938-1940 Atentatul mpotriva lui Stefnescu-Goang Liviu Vlenas.: - Fiindc facem acum o parantez mai larg n trecutul Miscrii Legionare, cine a stat n spatele atentatului comis la 27 Noiembrie 1938, la Cluj, mpotriva rectorului Universittii "Regele Ferdinand" Stefnescu-Goang ? ntrebarea este justificat, mai ales c unii legionari au afirmat ulterior, c acest atentat (n care a fost rnit grav rectorul Universittii) a constituit pictura care a umplut paharul lui Carol al II-lea, care s-a decis atunci s-l suprime pe Corneliu Codreanu, mpreun cu alti 13 camarazi... Mircea Dimitriu.: - Comandantul legionar din Cluj, Vasile Andrei, a lsat posterittii niste rnduri foarte importante, care lmuresc culisele acestei actiuni. Astfel, comandantul Vasile Andrei neag categoric afirmatiile mincinoase ale preotului Stefan Palaghit, n a sa "Istorie (tendentioas) a Miscrii Legionare", si anume c ar fi dat personal ordinul de executare al rectorului Stefnescu-Goang. Vasile Andrei spune c nu a primit un astfel de ordin si nici nu l- a dat ! De fapt Vasile Andrei era arestat nc din data de 17 Noiembrie 1938 si detinut la nchisoarea militar din Cluj. In privinta a ceea ce urma s se ntmple, pe data de 27 Noiembrie 1938, Vasile Andrei a fost nstiintat abia cu o zi nainte, la vorbitor, de ctre camaradul Aurel Srcianu, unul din cei doi studenti care urmau, a doua zi, s-l pedepseasc pe rectorul Stefnescu-Goang. Vasile Andrei, care mprtea celula cu nc 75 de camarazi legionari, i-a istorisit, ce urma s se ntmple a doua zi afar, doar doctorului Victor Apostole- scu. Au urmat cele cunoscute. La o sptmn ns, a fost adus n celul profesorul Gheorghe Veres (care si-a schimbat ulterior numele n Gheorghe Voicu) si care i-a spus c doctorul Vucu, trimis special din Bucuresti, cu ordinul expres ca executarea lui Stefnescu-Goang s nu aib loc, a ajuns prea trziu la Cluj... L.V.: - Bnuiesc c ordinul si contraordinul de lichidare a lui Stefnescu-Goang fusese dat de Horia Sima. n fond de ce trebuia "pedepsit" Stefnescu-Goang ? M.D.: - Este fals. Horia Sima a aflat de aceast intentie si a cutat s-o mpiedice, trimitnd pe doctorul Vucu cu acel ordin, care ns din pcate a ajuns prea trziu ! Studentul n filozofie Ioan Pop, principalul autor al actiunii de pedepsire a lui Stefnescu-Goang, i-a mrturisit lui Vasile Andrei, n lunile petrecute mpreun n celula sa, de condamnat la moarte, "c pe Stefnescu-Goang era hotrt s-l pedepseasc cu mult timp nainte, c pedepsirea lui Stefnescu-Goang doar coincidea cu dorinta superiorilor si locali, c nu a primit un ordin expres n aceast privint si oricum ar fi fcut aceasta n orice conditii, pentru c pedepsirea lui Stefnescu-Goang era o datorie ctre sufletul curat al tineretului ardelean". Era notorie "preocuparea"
12

rectorului Stefnescu-Goang pentru studente, de care abuza ori de cte ori putea. Aceste apucturi i-au adus pedepsirea. Ioan Pop, nainte de a fi executat, a mai spus : "Noi am rezistat 1000 de ani maghiarilor pentru c sufletul ne era curat, iar tolerarea celei mai triviale imoralitti, concretizate n Stefnescu-Goang, ar fi ntinat cei 1000 de ani de curtenie sufleteasc"... Cert este c eliminarea lui Stefnescu-Goang de la conducerea universittii clujene era un imperativ, pentru toat studentimea clujean, n toat perioada 1930-1938. L.V.: - Atentatul contra rectorului Stefnescu-Goang apare, n lumina acestor dezvluiri, mai degrab ca o initiativ personal, desi este cert c s-a bucurat de aprobarea Legiunii. Acest atentat, comis la Cluj, pe 27 Noiembrie 1938, nu l-a determinat totusi pe Carol al II-lea s hotrasc lichidarea ntregii conduceri a Miscrii Legionare, dou zile mai trziu ? M.D.: - Legiunea n-a aprobat acest atentat, cum am artat deja, iar Carol a luat decizia nc din timpul vizitei sale la Londra din Noiembrie 1938, cel putin asa sustine diplomatul Vardala, dela Legatia Romniei din Londra, martor fiind la o convorbire ntre Carol al II-lea si ministrul Romniei la Londra, Viorel I.Tilea. n plus, dup ntlnirea ulterioar cu Hitler, Carol s-a asigurat c actiunea sa de suprimare a conducerii Miscrii Legionare, n frunte cu Cpitanul, nu va avea consecinte externe serioase. ncep disensiunile n Legiune L.V.: - nc din anii -30 au nceput divergente puternice n Miscarea Legionar, cum s-au nscut ele, care a fost cauza lor ? M.D.: - Dac dizidenta s-a manifestat pe fat ceva mai trziu, divergentele dintre noi au aprut n schimb mult mai devreme. Diferentele de vederi s-au manifestat, imediat dup moartea Cpitanului, mai ales ntre Horia Sima si Constantin Papanace. Aceste diferente de vederi erau legate de strategia pe care trebuia s o urmeze pe viitor Legiunea, dup arestarea lui Corneliu Codreanu. n grupul refugiat la Berlin, ntre anii 1938-1940, Horia Sima si Constantin Papanace, au colaborat totusi foarte strns. Se uitaser divergentele, Horia Sima avea ca misiune legturile cu Romnia si reorganizarea Miscrii Legionare n tar, n timp ce Constantin Papanace avea conducerea grupului din Berlin. n acest scop Horia Sima s-a dus de 4-5 ori n tar, nainte de cderea lui Carol al II-lea. Horia Sima reusise s creeze o filier de trecere clandestin n Romnia, prin Banatul iugoslav. Aceast filier era utilizat si de Horia Sima personal, dar si de alti legionari, printre care si multi intelectuali. Trebuie s fac acum o parantez mai lung. Sub presiunea succeselor germane pe toate fronturile, Carol a crezut, gresit de altfel, c Miscarea Legionar este sprijinit de nemti si din cauza asta a cutat s se mpace cu Miscarea. La sugestia Elenei (Magda) Lupescu, Carol l-a ales, pentru o viitoare colaborare, pe Vasile Noveanu. Tatl lui Noveanu fusese evreu botezat, trecut la religia crestin. Noveanu era un tip foarte maleabil, nu era tipul de lupttor. Carol s-a gndit s-l fac pe el seful Miscrii. L-a scos din lagr si l-a chemat la Palat, avnd mai multe ntlniri cu el. Noveanu pe de alt parte, n urma acestor ntlniri la Palat cu Carol, a obtinut eliberarea din lagr a lui Radu Mironovici si a altor fruntasi ai Miscrii. n urma acestei "autoritti" de a-i scoate pe legionari din lagre, Carol, ct si Noveanu, credeau c n acest fel Noveanu se va impune ca sef al Legiunii... Noveanu era asistat de un alt fruntas legionar, Augustin Bidianu (care fusese sef legionar de judet). L.V.: - Cu toate acestea, nici Noveanu si nici Bidianu nu au reusit n final s se impun n fruntea Miscrii Legionare, de ce ? M.D.: - Acesti oameni nu aveau simpatii n rndul Miscrii. n primul rnd pentru c nu fcuser nimic deosebit (n afar de administrarea unui judet) ! Pe de alt parte, celulele legionare reorganizate n Romnia de Horia Sima dela Berlin, erau loiale lui Horia Sima. Strnea si admiratie faptul c Horia Sima trecea clandestin granita romno-iugoslav, de cte ori vroia, fr s aib fric, c va fi prins de autorittile carliste... n urma unei astfel de treceri, probabil, Horia Sima a organizat si pedepsirea lui Armand Clinescu !... Spun probabil, pentru c nu cunosc detalii. Asasinarea lui Armand Clinescu

13

L.V.: - n privinta asasinrii lui Armand Clinescu, la 21 Septembrie 1939, lucrurile nu sunt clare nici pn in ziua de astzi. Cert este c Horia Sima nu a explicat niciodat, n mod clar, cine a dat ordinul de lichidare a lui Armand Calinescu, cine a stat n spatele actiunii. Dac a vorbit, a vorbit oarecum ambiguu, totusi, nu a negat faptul c s-ar fi declarat de acord cu eliminarea fizic a lui Armand Clinescu. Care este adevrul ? M.D.: - Dac Miscarea Legionar nu reactiona n niciun fel mpotriva lui Armand Clinescu, ERA POLITIC DESFINTAT ! S nu uitm c Armand Clinescu era ASASINUL Miscrii Legionare, din ordinul su fuseser asasinati Codreanu, nicadorii si decemvirii, cu alte cuvinte asasinase conducerea Miscrii. Iar acei legionari care erau n lagre si nchisori, erau pentru Miscare pierduti si asa... Pentru motivul, c ori trebuiau s batjocoreasc memoria Cpitanului, prin declaratii colaborationiste (ca s poat iesi afar), ori aveau soarta de a fi omorti, asasinati... Un caz tipic este cel al lui Ilie Grneat si Mile Lefter, care au iesit din lagrul dela Vaslui, numai dup ce s-au dezis de Corneliu Codreanu... Drept rsplat, Carol l-a numit pe Grneat avocat la Frontul Renasterii Nationale (FRN), formatiunea politic a lui Carol al II-lea, l-a obligat s mbrace uniforma FRN. Restul legionarilor din lagr au rmas permanent cu aceste exemple de lasitate ale celor doi, Grneat si Lefter... Strns cu usa, Carol ncerca s capteze bunvointa Germaniei, cednd n toate domeniile, cu exceptia aliantelor pe care le avea cu Franta si Anglia, la care nu vroia s renunte nici n ceasul al 12-lea. n speranta, c dac colaboreaz cu Miscarea, nemtii nu se vor atinge de tronul su, el i-a gsit initial, asa cum am mai spus, pe Noveanu si Bidianu, ca "purttori" ai acestei "desprinderi" de trecut... Carol a esuat n aceast manevr, pentru c legionarii din clandestintate, cei din lagre si din grupul de la Berlin nu au fost de acord. n aceast situatie, Carol a jucat ultima sa carte fat de Miscarea Legionar, a cerut grupului de la Berlin s vin n tar si s colaboreze cu el. ns nici Horia Sima, nici Constantin Papanace, nu erau de acord s vin n tar si s colaboreze cu Carol. La prima delegatie trimis de Carol la Berlin, Horia Sima si Papanace au rspuns, "Dac, Carol renunt la alianta cu Franta si Anglia si trece de partea Axei, atunci ei se rentorc in Romnia"... Carol nu a fost multumit de acest rspuns si dup o lun a trimis din nou o delegatie. La aceste parlamentri, a reusit s se introduc n discutii Constantin Stoicnescu, care era mpotriva unei colaborri cu Regele si n orice caz, Stoicnescu urmrea ca Horia Sima si Papanace s nu fac concesii prea mari. Delegatia s-a rentors la Bucuresti, cu o luare de pozitie scris din partea lui Horia Sima si Papanace. Papanace cerea si el alipirea Romniei la politica Germaniei, dar pozitia lui marca o diferent fat de Horia Sima, Papanace oferea, unilateral, renuntarea la violent din partea Miscrii Legionare. Acest lucru era o contradictie a ceea ce, mpreun cu Horia Sima, se plnuise : rsturnarea lui Carol ! Toat munca lui Horia Sima de pn atunci vizase tocmai acest obiectiv, organizarea unei revolutii n Romnia, pentru rsturnarea lui Carol. L.V.: - Din ce spuneti dv. rezult implicit, c Horia Sima a trimis personal n tar echipa de "prahoveni" condus de avocatul Miti Dumitrescu, ca s-l asasineze pe Armand Clinescu, pe 21 Septembrie 1939... M.D.: - Horia Sima, ct si Papanace, au stat de vorb, personal, la Berlin, cu Miti Dumitrescu, restul echipei lui Miti Dumitrescu se afla in tar. Este evident c att Papanace, ct si Horia Sima, au aprobat actiunea pe care o proiecta Miti Dumitrescu ! Cert este, c ulterior, n lagrul de la Berkenbrck, Papanace i-a fcut un elogiu impresionant lui Miti Dumitrescu. Papanace a spus atunci; "Prin pedepsirea lui Armand Clinescu, Miti Dumitrescu si prahovenii si au salvat Miscarea Legionar dela disparitie"... Cpitanul nsusi ceruse s fie rzbunat, dac ar fi fost lichidat de autorittile carliste si toti legionarii au apreciat n 1939 c pedepsirea lui Armand Clinescu era si o datorie politic si moral a Legiunii... Comandamentul de Prigoan L.V.: - Adversarii lui Horia Sima au afirmat tot timpul, "c Horia Sima era un epigon jalnic al Cpitanului"... Cu alte cuvinte Codreanu era contrapus lui Horia Sima si Horia Sima lui Codreanu, ce s-a urmrit prin aceasta ? M.D.: - Nicolae Iorga a spus foarte bine odat, "Dac vrei s distrugi o hait de cini, mpusc cinele care este fruntas"... Cnd Codreanu a condus Miscarea, a fost tinta tuturor atacurilor, de toate felurile (c este un venetic, c fabric bani falsi la Rsinari etc.). Pe urm atacurile s-au revrsat asupra lui Horia Sima, mai ales c el era lipsit de experienta conducerii. El s-a pomenit mpins de evenimente n fruntea Miscrii, datorit
14

curajului, perseverentei si a abnegatiei totale, care i-au surprins pe toti fruntasii legionari, mai mult sau mai putin descurajati. L.V.: - Tocmai asta i s-a reprosat lui Horia Sima, c a ajuns n fruntea Miscrii Legionare fr a fi omul cel mai potrivit pentru aceasta... M.D.: - Nu a fost nimeni altul ! Pot s v spun pe scurt, cum a ajuns Horia Sima n aceast functie. Cnd Codreanu a fost arestat, s-a format aproape imediat un Comandament de Prigoan. Acest comandament a fost mereu schimbat, pentru c tot timpul politia aresta pe cineva din el. Horia Sima nu avea fisier la Sigurant si din aceast cauz se putea misca mai liber prin tar. Horia Sima primise sarcina s reorganizeze infrastructura n tar, din legionarii rmasi nearestati. Acestia doreau s se fac ceva, mai ales c Codreanu se afla dup gratii. S se fac ceva era si opinia lui Horia Sima si a lui Alexandru Cantacuzino, care era si el n acest Comandament de Prigoan. n opozitie cu opinia lor, era Constantin Papanace, care era de prere "C nu trebuie fcut nimic, legionarii trebuie s stea linistiti, pentru c altfel viata Cpitanului este n pericol"... Dintro scriere a lui Papanace (cartea se cheam "Fr Cpitan") reiese clar c aceast pozitie de "liniste" a fost, ulterior, lansat chiar de Sigurant, pentru ca s nu se produc "o reactie" la asasinarea plnuit a Cpitanului... L.V.: - S fi lucrat, constient, sau inconstient, Constantin Papanace pentru Sigurant ? M.D.: - Nu, deloc ! Papanace a explicat convingtor, c pozitia sa se baza pe grija legat de soarta Cpitanului. L.V.: - Cum vedea Horia Sima aceast "revolutie" ? M.D.: - Cum a vzut-o si dup aceea. A vzut-o exact cum s-au si ntmplat lucrurile la 3 Septembrie 1940... L.V.: - Gheorghe Barbul, secretarul generalului Antonescu, a afirmat, intr-o discutie mai lung purtat cu subsemnatul, la 24 Octombrie 1994, "C legionarii erau destul de slabi n Septembrie 1940 pentru a-l rsturna singuri pe Carol, dar Antonescu si anturajul su au exagerat deliberat pericolul legionar, forta legionarilor, pentru a-l speria pe Carol si n felul acesta s-l oblige n final s plece". "Nu avea important cum pleca, de ce pleca, important era s plece", a afirmat Gheorghe Barbul n 1994... M.D.: - Realitatea este putin alta. Este posibil, c fortele legionare, care fuseser decimate de Carol n 19381939 (s ne aducem aminte de mcelul din 21-22 septembrie 1939, cnd au fost executati sumar n ntreaga tar 252* de legionari nevinovati, aproape toat elita Miscrii), s nu fi fost att de puternice, ca ele singure s-l poate rsturna pe Carol. ns, nu trebuie uitat, toat tara dorea plecarea lui Carol... Vreau acum s revin la momentul discutiilor de la Berlin, cu a doua delegatie sosit acolo. Horia Sima si Papanace avuseser n vedere crearea unor echipe legionare n tar, care s ia legtura cu cadre din armat, n vederea rsturnrii lui Carol. Acest plan era o creatie comun a lui Horia Sima si Papanace. Delegatia a plecat napoi n tar, dar ntre timp, Horia Sima trimisese 47 de legionari, clandestin, n tar, ca s organizeze revolutia anticarlist. Conducerea acestei actiuni trebuia s o preia, personal, Horia Sima. Dar cnd s plece, tot clandestin, Horia Sima n tar, Papanace s-a opus, "Nu, nu trebuie s pleci, am promis lui Carol c ncetm orice actiune contra lui"... Horia Sima nu a vrut s renunte n niciun fel la planul su si i-a spus lui Papanace, "C el a crezut c promisiunea de liniste dat de Papanace emisarilor lui Carol, era o diversiune, pentru a acoperi actiunea lui n tar". ------------------------ * Repartitia celor 252 de legionari executati fr judecat n zilele de 21-22 Septembrie 1939 este urmtoarea : Bucuresti : 10, Spitalul Militar Brasov : 7, Lagrul dela Miercurea Ciuc : 44, Penitenciarul Rmnicu Srat : 13, Lagrul dela Vaslui : 31, jud. Durostor : 3, jud. Timis- Torontal : 3, jud. Caliacra : 3, jud. Gorj : 3, jud. Constanta : 4, jud. Putna : 3, jud. Vlcea : 3, jud. Lpusna : 3, jud. Bacu : 3, jud. Mehedinti : 3, jud. Arges : 3, jud. Cluj : 2, jud. Bihor : 2, jud. Roman : 1, jud. Vaslui : 1, jud. Brila : 2, jud. Caras : 3, jud. Neamt : 3, jud. Olt : 3, jud. Flciu : 3, jud. Teleorman : 2, jud. Ialomita : 3, jud. Dmbovita : 3, jud. Dorohoi : 3, jud. Turda : 3, jud. Blti : 3, jud. Brasov : 4, jud. Mures : 3, jud. Hotin : 3, jud. Cernuti : 3, jud. Severin : 3, jud. Slaj : 1, jud. Ciuc : 3, jud. Tighina : 3, jud. Nsud : 3, jud. Cetatea Alb : 3, jud. Tecuci : 3, jud. Muscel 2, jud. Covurlui : 3, jud. Soroca : 3, jud. Arad : 3, jud. Maramures : 3, jud. Iasi : 3, jud. Hunedoara : 3, jud. Orhei : 3, jud. Romanati : 2, jud. Suceava : 1, jud. Buzu : 1, jud. Trei
15

Scaune : 2, jud. Botosani : 3, jud. Satu-Mare : 2, jud. Cmpulung : 3 si jud. Trnava Mic : 3. Din aceast list, 6 legionari au fost asasinati ulterior datei de 22 Septembrie 1939, ns ordinul pentru executarea lor a fost dat de autorittile carliste n data de 21 Septembrie 1939. n general, cadavrele legionarilor executati, au fost lsate 2-3 zile n aer liber, pentru a servi ca exemplu... - nota L.V. Aceasta a fost nceputul unor mari disensiuni si dezacorduri ntre cei doi ! Cert este c Horia Sima nu a putut fi oprit, cci l asteptau n tar oamenii trimisi deja de el dela Berlin. Dac renunta, vesnic ar fi purtat anatema de las si fricos, iar "Revolutia" nu ar fi avut loc, cu toate consecintele nefaste ce ar fi avut loc. IV. LEGIUNEA REINTR N POLITIC - 1940 Colaborarea cu Mihail Moruzov Liviu Vlenas.: - Revenind la anul 1940, ce s-a ales din intentia lui Horia Sima de a merge n tar si de a prelua personal conducerea operatiunilor contra lui Carol ? Mircea Dimitriu.: - Horia Sima, cu toat opozitia lui Papanace, a ajuns, clandestin (tot prin filiera iugoslav) n Romnia, dar, de data aceasta, a fost arestat si transportat la Bucuresti, la sediul Sigurantei Generale. Dup cteva sptmni, Horia Sima a fost dus la Niky Stefnescu, care era seful Sigurantei. Niky Stefnescu a nceput s-i explice, "C in situatia deosebit de grea n care se afl Romnia (Germania amenint cu cedarea Ardealului la unguri, Bulgarii vor Cadrilaterul si Silistra, iar Rusia preseaz continuu n Est) se impune colaborarea tuturor fortelor politice cu Carol, inclusiv legionarii". Cu alte cuvinte Niky Stefnescu a tatonat ca s vad dac Horia Sima este dispus s colaboreze cu Carol. De jure Horia Sima era condamnat la moarte (sentint dat n contumacie, cnd Horia Sima era la Berlin), ca atare se astepta s fie executat n orice moment. Horia Sima si-a dat seama c singura sa sans ca s ias viu din inchisoare si s poat apoi organiza rsturnarea lui Carol, era ca el s accepte, formal, o colaborare cu Carol... Ulterior l-a vzut si pe Mihail Moruzov, seful Serviciului Secret de Informatii al Armatei Romne (SSI). n final Horia Sima a fost primit n audient de Carol. Acesta i-a cerut lui Horia Sima ca toti legionarii s se nscrie n noul su partid pe care-l preconiza, Partidul Natiunii (creat oficial abia pe data de 21 Iunie 1940). Horia Sima si-a dat seama c aceast propunere i d posibilitatea s actioneze liber sau relativ liber. I-a spus lui Carol, c nu-i poate convinge pe legionari s se nscrie n acest nou partid, dect dac vorbeste personal cu ei, iar pentru aceasta trebuie s aib libertate de miscare, s actioneze liber... Carol a fost de acord si Horia Sima a putut actiona n libertate. n timpul pregtirilor pentru revolutia anticarlist, vine dela Berlin printele Palaghit, trimis de Papanace, cu un manifest, care s fie tiprit si mprstiat prin tar. n rezumat acest manifest denunta actiunea lui Horia Sima si pregtirea revolutiei legionare... Noroc numai c preotul Palaghit a putut fi convins s renunte la rspndirea manifestului de ctre nsusi paracliserul lui (care nu era legionar), care ntmpltor l-a citit, mpedicndu-se astfel o nou catastrof pentru Miscarea Legionar. L.V.: - Ajungnd la episodul arestrii lui Horia Sima n 1940 si ale tratativelor duse cu el la Sigurant, tratative la care a participat si Mihail Moruzov, s-a afirmat constant ulterior, de diverse persoane si cercuri, inclusiv de unii legionari, "c Horia Sima, Constantin Stoicnescu, Traian Borobaru, Radu Mironovici si Mile Lefter au lucrat pentru Moruzov, fiind agenti n slujba lui", fapt ce ar fi explicat si asasinatele dela Jilava din 26/27 Noiembrie 1940, inclusiv lichidarea lui Moruzov... Ct adevr exist n aceste acuze ? M.D.: - ntrebarea este bine venit, cci lucrurile trebuiesc odat si odat lmurite, mai ales c acest episod a fost continuu (inclusiv n prezent) speculat, dup 1948, de ctre Securitate. Securitatea a construit un ntreg roman pe seama relatiilor dintre Horia Sima si Moruzov, n scopul compromiterii lui Horia Sima n ochii legionarilor si a obtine astfel destrmarea Miscrii Legionare. Asupra acestui subiect trebuie struit, mai ales c starea actual a Legiunii se datoreaz n bun msur acestei miestre operatiuni a Securittii. n realitate lucrurile stau cu totul altfel. Cnd Horia Sima a ajuns n 1940 n celula Sigurantei, si-a vzut pe de o parte toate planurile sfrmate, iar pe de alt parte, si astepta executia. Dar cnd a fost dus la Niky Stefnescu, a vzut sansa, care-i permitea nu numai s-si salveze viata, dar mai ales care i permitea s-si duc planurile la ndeplinire, adic izgonirea lui Carol de pe Tron. Cnd a fost dus si n fata lui Moruzov, a avut certitudinea c totul va depinde de abilitatea lui. Horia Sima si-a dat seama c va trebui s joace poker cu Moruzov, a acceptat acest joc, convins c are asul lui n mnec... Acest poker cu Moruzov era ns un joc periculos, cea mai mic greseal nsemna moartea si totul ar fi fost pierdut. Trecut prin sita Moruzov-Ghelmegeanu16

Urdreanu, el a ajuns la Carol, care i-a cerut, dup mai multe ore de discutie, s intre n guvern si s fie ajutorul lui ntr-un partid nou, ce urma a fi creat, Partidul Natiunii, n care trebuiau s fie adusi toti legionarii. Horia Sima a acceptat, dar a obiectat : "Dup toate cele ntmplate, legionarii sunt reticenti si va trebui s-i aduc rnd pe rnd la Bucuresti, pentru a sta cu ei de vorb si a-i convinge s intre n noul partid al lui Carol"... Carol a nteles situatia, a fost de acord si l-a nsrcinat pe Moruzov s patroneze si s finanteze actiunea (aducerea si cazarea a sute de legionari n Capital provocnd inerente cheltuieli) si binenteles, s o si supravegheze. Horia Sima, ajutat de Stoicnescu si Borobaru s-a pus pe lucru, fr s piard ctusi de putin din ochi planul propriu, care trebuia realizat acum sub ochii suspiciosi ai lui Moruzov si ai Sigurantei. Horia Sima, care a obtinut si eliberarea tuturor legionarilor din nchisori, a "convins" pe multi legionari s se nscrie n viitorul partid al lui Carol, dar cu legionarii de mare ncredere pregtea n plus, "ora X", ziua n care trebuia rsturnat Carol. n timpul acestor pregtiri, cade ns, ca o lovitur de trznet, ordinul de concentrare la regimentele din provincie pentru Horia Sima, Borobaru si Stoicnescu, dar inexplicabil, si pentru Radu Mironovici si Mile Lefter, care nu erau initiati n planul lui Horia Sima. Toti acestia, trebuiau, n termen de trei zile, s se prezinte la unittile lor militare, n caz contrar i astepta Tribunalul Militar ! L.V.: - Cine credeti c a stat n spatele acestei actiuni ? M.D.: - Noi am bnuit serviciile secrete britanice, prin ofiterii din Statul Major. Prin ndeprtarea lui Horia Sima si a celorlalti din Capital, se dorea mpiedicarea lui Carol de a ajunge la o ntelegere cu Legiunea si binenteles cu Germania. n orice caz, Horia Sima s-a vzut confruntat n vara lui 1940 cu o problem n plus, care putea s duc la prbusirea ntregului su plan. Horia Sima si-a dat seama, c singura solutie era s-i cear, prin Moruzov (care era patronul actiunii), Regelui s intervin. Suveranul a evitat ns s se confrunte direct cu puternicul Stat Major al armatei (ordonndu-i pur si simplu s anuleze ordinele de concentrare) si a gsit o solutie abil, cerndu-i lui Moruzov s comunice Statului Major "c cei cinci (Horia Sima, Stoicnescu, Borobaru, Lefter si Mironovici) sunt mobilizati pe loc, n cadrul Serviciului Secret de Informatii, cu misiuni speciale" (...) si s-i angajeze pe cei cinci, pro forma, n Serviciul Secret de Informatii (SSI)", ca s poat continua activitatea, de nfiintare a partidului nou, Partidul Natiunii. Pentru Horia Sima si colaboratorii lui, esential era s rmn n Capital si de aceea a fost de acord cu orice fel de solutie, cci numai astfel si putea realiza planul, acela de a-l ndeprta pe Carol de pe Tron. "Angajarea" lor n Serviciul Secret de Informatii al lui Moruzov a fost luat n serios numai de Mile Lefter, care nefiind initiat, mergea regulat la "serviciu", fiind surprins c numai el singur se duce, c st ntr-un birou gol si nu primeste nimic de fcut... n aceasta a constat "faimoasa" "colaborare" a lui Horia Sima cu Mihail Moruzov. Cert este c prin "mobilizarea pe loc n SSI", Horia Sima a reusit s organizeze revolutia legionar dela 3 Septembrie 1940. O alt acuzatie care decurge tot din "angajarea" lui Horia Sima n SSI, este aceea c Moruzov l-ar fi propulsat pe Horia Sima la conducerea Miscrii Legionare n 1940. Nimic mai absurd ! Este nevoie de mult rea credint pentru a putea stlci astfel o realitate att de evident. Horia Sima n-a ajuns la conducerea Miscrii Legionare, numai pentru c a fost ajutat s rmn n Capital, ci pentru c a fost singurul dintre fruntasii legionari rmasi n viat, care riscnd totul, a avut curajul, tenacitatea si iscusinta de a actiona n interesul unei Miscri Legionare aproape n agonie, redndu-i ncrederea si aducnd-o n pozitia de a fi factor de decizie n politica trii, tocmai cnd aceasta se afla ntr-un moment critic pentru suveranitatea ei. L.V.: - Pentru a lmuri mai bine chestiunea colaborrii lui Horia Sima cu SSI, voi reproduce integral un referat al SSI, datat 31 August 1940, semnat chiar de directorul general Mihail Moruzov : "Dup napoierea domnului Horia Sima n tar, n urma unor aranjamente luate fat de Forul Conductor al statului (Carol al IIlea - nota L.V.) s-a ordonat urmtoarele : 1. S fie pus n libertate. 2. S se ntreprind prin elemente foste legionare indicate de d-sa si pe rspunderea d-sale, o propagand n tar, rspndindu-se formula : "Credint pentru Rege si n slujba intereselor Trii". n executarea acestui ordin, domnul Horia Sima mi-a prezentat o list de 11 persoane, din 40 cti am cerut, n frunte cu d-sa pentru a li se clarifica situatia militar si a fi pusi n posibilitatea de a executa aceste ordine. Acestia sunt : Horia Gh. Sima, Augustin Bidianu, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu, Ilie Colhon, Mile Lefter, Emil Popa, Constantin Stoicnescu, Seman B. Traian, Simion Lefter, Ion I Brsan. n ceea ce priveste partea juridic, n legtur cu latura penal, s-a hotrt acordarea amnistiei, ceea ce s-a fcut. Pentru aranjarea situatiei militare, Ministerul Aprrii Nationale a ordonat detasarea acestor elemente la Cabinet si apoi - n mod secret - repartizati la Serviciul Secret. La prezentarea n serviciul ordonat, am ndeplinit forma disciplinar, nsrcinnd cu aceasta pe domnul colonel N. Vldescu, fr ca personal s-i cunosc sau s vorbesc cu ei, pentru executarea misiunilor pe care s-au angajat pe cuvnt
17

de onoare, iar pentru orice abateri vor primi sanctiuni legale. Paralel cu misiunea de mai sus, acestora li s-a dat si nsrcinarea s culeag informatii, prin legturile ce au n toate straturile sociale, n ce priveste propaganda comunist, terorist, iredentist. Rezultatul activittii lor se afl consemnat n alturatul dosar. n legtur cu lotul dela Berlin, domnul Ghelmegeanu mi-a spus c este neaprat nevoie ca s se clarifice situatia lor. Cum demersurile fcute nu au dat rezultate, cei vizati, ezitnd a avea contact cu Legatia noastr din capitala Reichului, s-au exprimat c singurul element n care au ncredere este cel militar. Domnul Victor Moldoveanu, secretar general, a apelat la domnul colonel Vorobchievici, atasatul nostru militar dela Berlin, care i-a adunat n jurul su si a reusit s-i aduc la simtmntul de constiint national, reusind s li se schimbe atitudinea, cu exceptia a trei dintre ei. Profitnd de ocazia venirii n tar a d-lui colonel Vorbchievici, s-a cerut d-lui Horia Sima s-si dea prerea, ce este de fcut cu grupa separatist. Consftuirea a avut loc la domnul general Coroam. Rezultatul a fost c separatistii s fie abandonati deocamdat, neprezentnd important, cci nici dsa nu-i poate convinge. n concluzie : Toat actiunea s-a executat conform ordinelor primite si s-a raportat locului n drept. Este nenteles cum dintr-o actiune ordonat n interes de stat, se interprete- az si se fac deductii. O singur explicatie poate s fie : Ori ne aflm n fata unei actiuni de provocare, ori de necunoastere a realittilor. n orice caz, trebuie s se ancheteze cu toat severitatea aceste cazuri, s se dea satisfactii pentru cei nevinovati si s se aplice cele mai severe sanctiuni pentru oricare ar fi vinovatul". Acest referat, aflat, binenteles, n arhiva SRI, fond "d", dosar nr.1, nu ne lmureste pe deplin, n ce a constat concret colaborarea lui Horia Sima si a grupului su cu SSI, pe linia "culegerii de informatii". Din textul referatului nu rezult implicit c cei nominalizati ar fi spionat pe alti legionari, doar dac prin "activitti teroriste", am vrea s ntelegem neaprat activitti legionare... Mihail Moruzov mentioneaz ns un dosar-anex. Acest dosar, ca si restul documentelor privind colaborarea lui Horia Sima si a grupului su cu SSI, s-a pierdut, sau a fost distrus. Dac materialele informative au fost distruse, nu se stie cnd au fost distruse si de ctre cine... Nu este exclus nici ipoteza, ca aceste dosare s existe, dar din ratiuni obscure, SRI-ul le tine n continuare sub cheie... M.D.: - Unii au insinuat c documentele la care faceti referire ar fi fost distruse chiar de Horia Sima, sau de Miscarea Legionar, ct timp a fost la guvernare, ntre Septembrie 1940 si Ianuarie 1941. Este fals, dup 6 Septembrie 1940 Serviciul Secret de Informatii a fost tot timpul n mna lui Antonescu, Legiunea nu a avut nici un control asupra SSI, nici n perioada cnd la conducerea SSI era colonelul Ioan Nicolaid (6 Septembrie 1940 - 15 Noiembrie 1940) si nici cnd Antonescu l-a nlocuit cu Eugen Cristescu (15 Noiembrie 1940 - 23 August 1944). Dac documentele au fost distruse, distrugerea nu a putut fi fcut dect de Eugen Cristescu, sau, mai probabil, dup 1948, de Securitate. Dar este posibil ca aceste dosare si documente s se afle si dosite undeva la SRI. Participare la guvernul Ttrescu L.V.: - Un episod de asemenea controversat, este intrarea lui Horia Sima n guvernul Ttrescu, pe data de 28 Iunie 1940 si apoi retragerea sa precipitat, dup numai cteva zile, la 8 Iulie 1940. Care a fost mobilul acestor dou actiuni ? M.D.: - Din pozitia de subsecretar de stat n guvernul Ttrescu, n care fusese numit fr a fi ntrebat, Horia Sima a desfsurat o intens campanie de alarmare a personalittilor politice si nepolitice, asupra pericolului din partea Axei, de a da satisfactie revendicrilor Ungariei si Bulgariei, dac Romnia nu iese ct mai urgent din blocul de aliante anti-germane, renuntnd la garantiile engleze si avnd un guvern cu oameni noi, n care Axa s poat avea ncredere. Dup expunerea fcut de Horia Sima lui Carol, guvernul Ttrescu (format la 11 Mai 1940) a fost nlocuit, la 4 Iulie 1940, cu altul, condus de Ion Gigurtu si compus din oameni noi, dar si cu doi generali, la Interne si la vicepresedentia Consiliului de Ministri. Pentru a-i da o oarecare aparent ct mai pro-Ax, Carol a numit, iarsi fr s-i ntrebe, trei legionari, n resorturi guvernamentale de minim important : Horia Sima la Culte si Arte, Noveanu la Inventar si Bidianu subsecretar de stat la Finante. Pentru Horia Sima era mult mai putin dect se asteptase dup audienta la Carol, dar a acceptat numirea, n speranta c din interiorul guvernului va putea influenta politica lui, avnd n vedere c majoritatea ministrilor nu erau adversari ai Axei, ci dimpotriv. Dar dup primul Consiliu de Ministri, Horia Sima s-a lmurit, c noul guvern nu va avea putere de decizie, fiecare ministru trebuind, sptmnal, s prezinte la Palat dosarul cu problemele curente, iar Carol decidea pn si n cel mai minor caz. Astfel c de fapt nu guvernul, ci Camarila conducea tara pe o directie anti-german, iar guvernul si mai ales cei trei legionari aveau menirea de a adormi suspiciunile Axei. Miscarea Legionar nu putea accepta acest rol si dup o ncercare disperat de a-l convinge
18

pe Rege de necesitatea urgent de a realiza o schimbare real, care s fie credibil la Berlin si Roma (pentru a mpiedica noi sacrificii teritoriale), ncercare total esuat, Horia Sima a prezentat la 8 Iulie 1940 primului ministru Ion Gigurtu demisia sa, neurmat ns, dect mult mai trziu, de ceilalti doi legionari, Vasile Noveanu si Augustin Bidianu... L.V.: - Din perioada cnd Horia Sima a functionat n guvernul Ttrescu, apare o not a SSI, datat 30 Iunie 1940. Reproduc prima parte a acestui material : "n anturajul subsecretarului de stat Horia Sima s-a discutat ieri urmtoarele probleme, care ar fi urmat s fie supuse M.S. Regelui : 1. Formarea unui guvern compus din elemente nationaliste tinere, din miscarea legionar, nazist (partidul lui Stefan Ttrescu - Pavza de Otel National-Socialist-Fascist - n. L.V.) si gogist, care - sub presedintia sa, sau eventual n extremis, altei persoane desemnate de M. S. Regele, s adopte o politic indicat de mprejurri. 2. Strngerea raporturilor politice si militare cu Germania ct mai grabnic si ct mai adnc ; 3. S se cear Berlinului trimiterea n Romnia a unei misiuni militare, care - mpreun cu autorittile militare romnesti - s studieze si s pregteasc n amnuntime rzboiul mpotriva Rusiei, care crede c nu va ntrzia mai mult de o lun sau dou. n legtur cu aceste zvonuri, n cercurile oficiale ale Legatiei germane se afirm c aceasta s-a produs n urma sugestiilor fcute lui Horia Sima de ctre von Ritgen (...)", arhiva N.I.C., fond P.C.M.- S.S.I., Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f.316-318. Cu o zi nainte, pe 29 Iunie 1940, o alt not a SSI, este semnat chiar de Mihail Moruzov, din care reproduc urmtoarele rnduri : "Astzi, subsecretarul de stat Horia Sima, mi-a spus categoric c Germania ar dori un guvern sub presedintia d-sale, ncadrat de personalitti si specialisti (...)", arhiva N.I.C., fond P.C.M. - S.S.I., Politica extern a Romniei, dosar nr.. 2/1937, p.308-309. Rsturnarea lui Carol al II-lea L.V.: - Pn la urm cum s-a desfsurat "revolutia" lui Horia Sima ? M.D.: - nainte de a aborda acest punct, vreau s fac o mic parantez. La sfrsitul lui August 1940, Horia Sima s-a gndit s-l elibereze, prin fort, pe generalul Antonescu, internat de Carol al II-lea la Mnstirea Bistrita. n acest scop a pregtit chiar si o echip care urma s ia cu asalt mnstirea. Lui Horia Sima i era team ca generalul Ion Antonescu s nu mprtseasc soarta lui Corneliu Codreanu si a camarazilor si. Desigur, Horia Sima nu era la curent, c nainte de plnuita sa actiune, nemtii l-au atentionat pe Carol, "ca nu cumva generalul Antonescu s pteasc ceva", fapt ce l-a obligat pe Suveran s dea asigurri ferme germanilor, c lui Antonescu nimeni nu-i pune viata n pericol. Actiunea lui Horia Sima nu a mai avut loc, pentru simplul motiv c Regele Carol i-a luat-o "nainte", eliberndu-l el pe Antonescu, de care acum avea nevoie pentru a-si pstra Tronul. Horia Sima a fost foarte mirat aflnd de eliberarea lui Antonescu dela Mnstirea Bistrita si mai ales de chemarea lui la Carol. Abia atunci si-a dat seama prin ce primejdie trecuse n vara lui 1940, cnd aflat la Bucuresti, a vrut s-i ncredinteze generalului Antonescu (nc neinternat la Mnstirea Bistrita) datele revolutiei pe care o plnuia, adic rsturnarea lui Carol. Din fericire, avnd poate o presimtire, nu i-a spus atunci nimic... Dac i-ar fi spus ceva, probabil c Antonescu l-ar fi denuntat lui Carol si revolutia legionar din 3 Septembrie nu ar fi putut avea loc. Revin ns la ntrebarea dv. Alarmat de informatia c Regele pregteste o nou prigoan, stire coroborat cu destituirea lui Moruzov si a lui Niky Stefnescu, precum si cu aducerea generalului Antonescu dela mnstirea Bistrita (Moruzov plecase ntre timp n Italia, la Venetia), pe data de 3 Septembrie 1940, Horia Sima si-a pus n aplicare planul, lansnd un manifest si organiznd manifestri contra lui Carol n toat tara. n acest scop au fost mobilizati zeci de mii de oameni. Sau tras si focuri de arm, dar violente masive nu au fost. La Brasov si Bod au fost totusi mpuscati cinci legionari, iar la Constanta am avut alte trei pierderi. Carol si ddea foarte bine seama, c o represiune armat masiv contra legionarilor ar fi ridicat toat tara. Se pierduse Ardealul, Basarabia, Nordul Bucovinei si Herta, era n curs si pierderea Cadrilaterului si toate acestea s-au produs fr s se trag un singur glont !... n Romnia era atunci o atmosfer general de ostilitate mpotriva lui Carol si mai ales mpotriva Elenei Lupescu si a Camarilei. Desi Horia Sima nu reusise prin actiunea sa de la 3 Septembrie 1940 s-l determine pe Carol s plece, actiunea lui a fost totusi scnteia, care a aprins revolta ntregii tri... La Bucuresti legionarii au organizat o imens demonstratie, din care poate numai un sfert era legionar, restul erau cetteni care erau n opozitie fat de Carol. Imensa multime a debordat apoi n Piata Palatului, s-a urcat chiar pe gardul Palatului Regal, fapt ce a provocat panic lui Carol, care i-a cerut generalului Coroam, comandantul militar al Bucurestiului, s trag n multime. La aceast cerere a Suveranului erau prezenti si Antonescu si generalul Mitrea. Coroam, care avea simpatii legionare, i-a rspuns, "Majestate, eu nu trag"... Atunci Regele s-a
19

ndreptat spre Antonescu ; "Dar dumneata tragi" ?... Antonescu la vremea aceea nu avea n Capital nici un regiment si binenteles nu avea cu ce s trag. Antonescu se gsea atunci la Palat, pentru c Regele credea, n mod gresit, c generalul Antonescu ar fi prieten cu legionarii, si ca atare, i va putea linisti. Antonescu nu a fost NICIODAT prietenul Legiunii... n orice caz, Antonescu i-a spus lui Carol, "Dac Coroam nu trage, atunci nu trag nici eu"... De fapt refuzul lui Antonescu era oricum inutil, cci nu avea cu ce s trag... n plus militarii stiau foarte bine, c n conditiile n care nu trseser nici un glonte pentru aprarea teritoriului pierdut n 1940, a trage n tineretul trii i-ar fi dezonorat pe vecie ! n aceste conditii, Carol s-a vzut n final nevoit s abdice, spre satisfactia lui Antonescu, care nu-i putea ierta Suveranului c-l internase n vara lui 1940 la mnstirea Bistrita (Antonescu l acuzase in prealabil pe Carol, mai voalat, mai direct, c sustrsese din fondurile nzestrrii armatei, fapt la care Carol a reactionat cu duritate). Carol chiar dorise s-l judece n vara lui 1940 pe Antonescu, dar a renuntat la aceast intentie, sftuit de niste generali s nu fac asa ceva, cci si ridic Armata n cap. Carol mai ncercase si n trecut s-i fac greutti lui Antonescu, i montase acestuia, cu ajutorul lui Moruzov, un proces de bigamie, proces ns cstigat, n final, de Antonescu... L.V.: - Generalul Ion Antonescu, care l iubea pe Carol al II-lea tot asa de mult ca si legionarii, dnd dovad de mult perseverent, dar si de siretenie, l-a determinat n final pe Carol s abdice (o veritabil lovitur de stat) si s prseasc Romnia. Ajuns singur la putere, Ion Antonescu s-a vzut confruntat imediat cu o problem stringent, aproape de nerezolvat : alctuirea unui guvern. Ce propuneri, concrete, i-a fcut Ion Antonescu lui Horia Sima, dup 6 Septembrie 1940 ? M.D.: - Evenimentele au descurs n felul urmtor : initial, Antonescu a primit de la Carol numai mandatul de a forma un guvern de Uniune National, care s restabileasc ordinea. Antonescu s-a adresat partidelor politice, dar toate l-au refuzat. Antonescu avea s declare n 1946 : "n dou zile am depus de dou ori mandatul". Sub presiunea demonstratiilor ostile, cu decretul regal nr. 3053 din 5 Septembrie 1940, Carol l nvesteste pe Antonescu cu "puteri depline", n schimbul promisiunii c va rmne pe Tron. Astfel Carol i-a transmis lui Antonescu dictatura sa... Noul demers pe lng partidele politice fiind iarsi esuat, Antonescu si calc pe inim ("Cu Horia Sima nu duc medieri") si l trimite pe Ic (Mihai) Antonescu s-l caute pe Horia Sima, "pentru c Horia Sima reprezenta baza politic a trii n acele momente, toat tara se manifesta pentru regimul legionar" (din declaratia lui Antonescu la asa zisul proces al "Marii Trdri Nationale" din 1946). Ic Antonescu a reusit s afle adresa din Brasov unde se gsea ascuns Horia Sima, iar tratativele, care au durat o ntreag noapte, s-au purtat n masina lui Mihai Antonescu. Horia Sima ns a conditionat participarea la guvern de abdicarea lui Carol. La ncptnarea lui Horia Sima, care nu admitea alt solutie pentru rezolvarea crizei, dect abdicarea lui Carol, Ic Antonescu a sfrsit prin a fi de acord, dndu-i un telefon de la Brasov lui Antonescu, spunndu-i : Regele Carol nu se poate mentine, n aceste conditiuni, pe Tron"... ntre timp manifestatia din 6 Septembrie 1940 l-a constrns pe Carol, prsit si de generalul Coroam, comandantul grzii Palatului, s abdice. Din pozitia de dictator, confirmat, la cerere, de noul rege Mihai, prin decretul regal nr. 3072 din 7 Septembrie 1940, Antonescu ncepe tratativele cu Horia Sima, ncheiate la 14 Septembrie, prin proclamarea statului national-legionar. V. STATUL NATIONAL LEGIONAR, 1940-1941 Legiunea guverneaz mpreun cu Ion Antonescu Liviu Vlenas.: - Din ce spuneti dv. d-le Dimitriu, rezult c Ion Antonescu s-a debarasat de Carol al II-lea la presiunile lui Horia Sima ? Mircea Dimitriu.: - Da, la presiunile exercitate de Horia Sima. Ceea ce afirm Gheorghe Barbul, reprezint punctul de vedere al lui Ion Antonescu, Gheorghe Barbul, din dorinta de a-l scoate ct mai bine pe Antonescu, a mai fcut ulterior afirmatii partinice. Dup generalul Vasile Mitrea, rolul esential l-a avut generalul Dumitru Coroam (pentru c a refuzat s-l apere pe Carol) si nu Antonescu. L.V.: - Cert este c Antonescu l-a obligat pe Carol s abdice, mai mult chiar, s plece a doua zi din tar, pe motivul, "c nu-i poate asigura securitatea"... Horia Sima, nu se gndise ns ca Suveranul s rmn n tar, pentru a fi judecat si "pedepsit", pentru ceea ce fcuse n 1938- 1939 Miscrii Legionare ?
20

M.D.: - Sigur c da, Horia Sima se gndise la judecarea sau la pedepsirea lui Carol, numai c Regele Carol al II-lea a reusit s fug din tar cu complicitatea lui Antonescu. Acesta i promisese lui Carol, "C dac abdic si pleac din tar, i asigur securitatea pn la iesirea din tar", iar generalul s-a tinut de cuvnt, organizndui n secret plecarea... L.V.: - nainte de a ajunge Horia Sima la guvernare, ne-ati spus, c n Exil, n cadrul grupului de la Berlin, existau mari divergente ntre Horia Sima si Papanace, aceste divergente au continuat si dup data de 14 Septembrie 1940 ? M.D.: - Cu toate divergentele care au avut loc ntre Papanace si Horia Sima, nainte de Septembrie 1940, Horia Sima a chemat tot grupul de la Berlin la Bucuresti, ncadrndu-l la guvernare. Papanace a devenit subsecretar de stat, iar doi dintre criticii cei mai acerbi ai lui Horia Sima, Vojen si Constant, au primit si ei functii importante, Vojen fiind numit ministru plenipotentiar la Roma, iar Constant a primit functia de subsecretar de stat n cadrul guvernului. L.V.: - I s-a reprosat ulterior lui Horia Sima, c a angajat prematur Miscarea Legionar la guvernare, la 14 septembrie 1940, neavnd deloc cadre corespunztoare. Nu sunteti de acord cu aceast apreciere ? M.D.: - Da, unii i-au imputat lui Horia Sima angajarea la guvernare a unei Miscri Legionare complet decimat, cu cele mai bune capete asasinate, o Miscare n care autoritatea conducerii nu era consolidat, n total contrast cu ce a spus Cpitanul n 1937, cnd Miscarea se gsea la apogeu si dispunea de cadre de maxim competent. Cpitanul afirmase, n 1937, c "Legiunea nu este nc pregtit s vin la guvernare". ns cine poate afirma c situatia Romniei din Septembrie 1940 era identic cu cea din 1937 ? Puterile Axei, biruitoare n 1940, au impus trii noastre dureroase pierderi teritoriale, iar clasa politic, n frunte cu Regele si camarila sa, adversar declarat a Germaniei, se comporta de asa natur, nct noi pierderi teritoriale erau n continuare posibile... Nici mcar pierderea complet a suveranittii nationale nu era exclus. De altfel, aceast perspectiv sumbr a determinat si grupul legionar de la Berlin s decid alungarea lui Carol de pe Tron si a determinat plecarea clandestin a lui Horia Sima n tar, ca s-l rstoarne pe Carol. Cei 300.000 de refugiati din provinciile pierdute si ntreaga populatie din restul teritoriului romnesc, erau adnc convinse de necesitatea de a fi nlocuit conducerea statului cu o alt conducere, n care Germania ar fi avut ncredere si astfel s-ar fi putut evita pierderea de noi teritorii. Revolutia dela 3 Septembrie 1940 si alungarea lui Carol au revelat populatiei c aceast alternativ exist, iar populatia a cerut cu vehement punerea n aplicare a acestei alternative. nsusi Antonescu, a declarat la procesul su din 1946; "Horia Sima reprezenta baza politic a trii n acele momente, toat tara se manifesta pentru Miscarea Legionar"... Dac Horia Sima s-ar fi sustras, n 1940, vointei poporului, tara ar fi rmas mai departe amenintat din partea Germaniei, pentru c Antonescu neavnd nici o baz politic proprie si fiind refuzat de toate partidele s fac un guvern cu el (cum singur a declarat) el ar fi fost nevoit s apeleze, n final, tot la oamenii lui Carol, care erau n guvernare. Adic, ar fi trebuit s apeleze tot la aceia care au mcelrit n modul cel mai bestial Miscarea Legionar, tineretul trii. Si dup cum s-a vzut ulterior, s-ar fi aruncat din nou asupra Miscrii Legionare cu si mai mare ferocitate. Acesta a fost al doilea motiv important pentru care Horia Sima a angajat Miscarea la guvernare. Al treilea motiv a fost necesitatea urgent a Miscrii Legionare, de a-si completa cadrele, decimate de prigoana lui Carol, care nu era posibil dect ntr-o perioad de liniste si lipsit de persecutii si care, n situatia dat, nu o putea asigura, dect participarea la guvernare. Horia Sima nu putea proceda altfel, cci dup rsturnarea lui Carol, restul era obligatoriu. Dac ar fi fcut altfel, ar fi distrus DEFINITIV Miscarea Legionar ! Aceast scurt guvernare, de numai patru luni si 9 zile, a avut totusi rezultate hotrtoare, att pentru tar, ct si pentru Miscarea Legionar. Tara nu a mai suferit pierderi teritoriale, cstignd n final ncrederea Germaniei prin intrarea n alianta Axei. Antonescu a cstigat si el ncrederea lui Hitler, iar Miscarea Legionar a reusit s-si mreasc, cu cteva sute de mii, numrul cadrelor Frtiilor de Cruce si al simpatizantilor. Aceste persoane, n lungile perioade de prigoan ce au urmat, au devenit legionari si cu toate imensele pierderi suferite sub Antonescu si sub comunisti, au asigurat continuitatea biologic a Miscrii Legionare, pn n prezent. Ct priveste decizia lui Hitler de a-l prefera pe Antonescu Miscrii si de a bga Miscarea Legionar n lagrele de concentrare germane, i-a adus Legiunii, pe termen scurt, o sngeroas prigoan. ns pe termen lung, ea i-a asigurat existenta, att biologic ct si politic, cci ce s-ar fi ales de Miscarea Legionar, dac invazia sovietic din 1944 ar fi gsit-o la guvernare ? Pe lng Siberia si executii masive, Tribunalul International dela Nrnberg ar fi declarat-o "criminal de rzboi"... Pe de alt parte, tratamentul ingrat la care a supus-o Hitler, i21

a asigurat nu numai absolvirea de nazism sau fascism, dar si le-a permis democratiilor vestice, n special Statele Unite ale Americii si Franta, s colaboreze cu Miscarea Legionar, montnd operatiuni comune contra comunismului. L.V.: - Un alt episod controversat este refuzul lui Horia Sima, de a-l nsoti pe Antonescu, n ianuarie 1941 la Hitler... n fond de ce a refuzat Horia Sima s-l vad pe Hitler (cei doi nu s-au ntlnit niciodat de altfel) ? M.D.: - La Berkenbrck, n lagr, Horia Sima a fost atacat violent pe aceast tem de grupul PapanaceGrneat. Reprosul era alimentat de repetatele declaratii ale lui Rademacher (consilier de legatie n ministerul de externe al lui Ribbentrop), care venea, aproape n fiecare lun la Berkenbrck si declara "Fhrerul nu va colabora niciodat cu Horia Sima"... Acest fapt l-a determinat atunci pe Horia Sima s renunte la conducerea Miscrii, dar punnd conditia ca guvernul german s readuc Miscarea Legionar la guvernare, din nou cu Antonescu mpreun, care nerealizndu-se, renuntarea a fost caduc.... L.V.: - n fond de ce a declinat Horia Sima cele dou invitatii de a-l vedea n 1940-1941 pe Hitler, la cartierul su general din Germania ? M.D.: - A fost de fapt o singur invitatie, care a venit din partea Fhrerului, pentru Antonescu si Horia Sima. Horia Sima fusese deja invitat de Rudolf Hess pentru 15 Ianuarie 1941 si primise asigurri (e drept neoficiale) c va fi primit si de Hitler. Cnd a fost invitat mpreun cu Antonescu, pentru 14 Ianuarie 1941, la numai o zi de invitatia la Hess, a nteles c este victima unei intrigi Antonescu-Fabricius, cu succes si la Hitler, care intentiona mpiedicarea lui de a-l vedea singur pe Hitler. Iar dac Antonescu repeta mitocnia comis fat de Sturdza, ministrul lui de Externe (pe care l-a tinut la us n timpul convorbirilor cu Hitler), invitatia era o fars menit s-l umileasc, nu att pe el personal, ct Miscarea. Dac totusi vor ajunge mpreun n fata lui Hitler, Antonescu sigur se va plnge, acuznd Miscarea Legionar de toate relele, majoritatea nscociri ale lui Eugen Cristescu. n aceast nedorit situatie (foarte posibil de altfel), el, Horia Sima, va trebui s rspund, fcnd din Hitler arbitrul problemelor interne romnesti., ca pe vremuri Poarta Otoman. Si cum multe firme germane au fost mpiedicate de Miscare s preia ntreprinderile "romnizate", Horia Sima a simtit c este atras ntr-o capcan, din care independenta Miscrii nu poate iesi dect sacrificat si a refuzat s dea curs invitatiei de a-l vedea pe Hitler mpreun cu Antonescu. Gestul lui - mai curnd instinctiv, dect rational - a deservit momentan Miscarea Legionar, dar cu totul neprevzut, a creat premizele unei evolutii, care mpreun cu alte actiuni instinctive ale lui Horia Sima, au asigurat continuitatea si actualitatea politic a Miscrii Legionare. L.V.: - A urmat apoi guvernarea de patru luni Antonescu-Sima... M.D.: - n care majoritatea posturilor erau ocupate de militari sau de oameni livrati de partidele istorice, iar pentru a fi stpn absolut, Antonescu l nlocuieste la 8 Septembrie 1940 pe generalul Coroam de la comanda trupelor din capital, cu un prieten de-al su, generalul Dumitru Popescu, Coroam fiind trimis ct mai departe, n Moldova... Eugen Cristescu, dusmanul Legiunii L.V.: - nseamn c statul "national legionar", proclamat la 14 Septembrie 1940 nu a fost dect o fictiune ? M.D.: - Horia Sima a cerut lui Antonescu s organizeze alegeri parlamentare. Antonescu a refuzat categoric, stiind c el nu are nici un partid si nu are nici o sans ca s fie ales. Chiar la procesul su din 1946, Antonescu a declarat "n Septembrie 1940 toata tara era cu legionarii". Se pune ntrebarea de ce a dorit Horia Sima aceste alegeri ? Pentru motivul c Miscarea Legionar niciodat nu a vrut s ajung la putere printr-o lovitur de stat, sau prin nselciune. Capitanul afirmase totdeauna, "Atunci cnd vom avea peste jumtate din populatia trii cu noi, atunci ne vom face gnduri s guvernm". Ceea ce este foarte important pentru cele ce vor urma n tar, a fost faptul c Antonescu a cerut tot timpul s fie el seful Miscrii Legionare ! ! De trei ori a insistat pe lng Horia Sima, care l-a refuzat politicos, demonstrndu-i c nu este posibil, pentru c legionarii nu pot s fie comandati ca la armat ! n plus exist o legtur sufleteasc ntre seful Miscrii si legionari. La 6 Septembrie 1940, nainte de formarea guvernului, Horia Sima a fost consacrat de Forul Legionar, ntr-o sedint, la propunerea lui Corneliu Georgescu, ca sef al Miscrii Legionare. Propunerea a fost acceptat cu
22

aclamatii, iar Horia Sima a fost consacrat ca urmas al lui Corneliu Codreanu. Ion Antonescu a fost continuu refuzat de Horia Sima la cererea lui de a prelua el sefia Miscrii. La ultimul refuz al lui Horia Sima, Antonescu l-a chemat pe Eugen Cristescu si l-a numit seful Serviciul Special de Informatii (SSI), n locul unui ofiter din armat de mai putin ncredere. Eugen Cristescu trebuia s rspund numai fat de generalul Ion Antonescu. Eugen Cristescu a declarat ulterior, "n calitate de sef al Politiei de Sigurant, timp de 14 ani, am activat mpotriva Miscrii Legionare si am efectuat dizolvrile Grzii de Fier din 1931 si 1933" !... Tocmai aceast activitate trecut a lui Eugen Cristescu l-a determinat pe Antonescu, s-l numeasc, la 15 Noiembrie 1940, ca sef al SSI, continuatorul SSI-ului lui Moruzov... Ca o parantez, cu numai o sptmn nainte, la 8 Noiembrie 1940, la Iasi, Antonescu a mbrcat pentru ultima dat cmasa verde si a cerut din nou lui Horia Sima, sefia Miscrii Legionare... L.V.: - Eugen Cristescu, aici nu mai ncap dubii, a fost foarte loaial generalului Antonescu... M.D.: - Nu numai loial, l-a si dezinformat cu bun stiint. Astfel, cu putin timp nainte de anul nou 1941, Cristescu l-a informat pe Antonescu, "C SSI a primit informatii care arat c legionarii pregtesc RFUIALA CEA MARE, pentru noaptea de revelion, din care vor s fac o adevrat noapte a Sfntului Bartolomeu, iar n acest scop Politia Legionar a ntocmit o list de 2.000 de democrati proscrisi n Capital si peste 20.000 n ntreaga tar" !... Reaua voint a acestei comunicri si falsitatea ei, rezult si din faptul c Politia Legionar fusese oficial desfiintat la 2 Decembrie 1940... Eugen Cristescu a cerut generalului Antonescu,"S ia msuri ferme contra legionarilor", dar acesta i-a rspuns : "Nu este vremea, i sustin nc germanii, continu si urmreste-i n continuare si tine-m la curent cu toate constatrile"... Eugen Cristescu, nemultumit de rspunsul lui Antonescu, a mai adugat n final : "De fapt am informatii c vor s v mpuste ntr-o sedint a Consiliului de Ministri"... Nu mai ncape nici un dubiu, c activitatea contra legionarilor era cea mai important activitate contrainformativ a SSI n statul asa zis "national legionar", prin proportiile si implicatiile sale politice... Care va se zic, acest ticlos de Eugen Cristescu a fost acela care l-a attat permanent pe Ion Antonescu contra Miscrii Legionare, cu informatii false, care nu aveau NIMIC de-a face cu intentiile Miscrii Legionare. Profesorul Ion Zelea Codreanu pretinde sefia Legiunii L.V.: - Un episod straniu din istoria Legiunii s-a petrecut n Noiembrie 1940, cnd tatl lui Codreanu, profesorul Ion Zelea Codreanu, a luat cu asalt un sediu din Bucuresti al Miscrii, dorind ca s fie el sef n locul lui Horia Sima, ce s-a ntmplat n realitate ? M.D.: - Da, este vorba de sediul aflat n casa generalului Zizi Cantacuzino-Grnicerul, de pe strada Gutenberg nr. 3. Desi profesorul Codreanu a participat, la rsturnarea lui Carol, alturi de Horia Sima, ulterior a nceput s aib pretentii asupra sefiei Miscrii. Adevrul este c profesorul Codreanu fusese manipulat de adversarii din Legiune ai lui Horia Sima, printre ei preotul Dumitrescu-Borsa si Ciorogaru. Preotul Dumitrescu-Borsa conducea Comandamentul de Prigoan de la Berlin, dar dup asasinarea lui Armand Clinescu n 1939 nu a mai vrut s stie nimic de Legiune, acuzndu-l pe Horia Sima "c a distrus Legiunea si tineretul trii". Ciorogaru n schimb se considera sef al grupului de la Berlin pe motivul c "el a fost numit n aceast functie chiar de Corneliu Codreanu personal, ca persoana care rspundea de relatiile Legiunii cu germanii" (singura realizare a lui Ciorogaru n Germania a fost publicarea n german a crtii "Pentru Legionari" a lui Codreanu, dup moartea acestuia). Cnd s-au rentors n tar, dup 3 Septembrie 1940, preotul Dumitrescu-Borsa si Ciorogaru au nceput s-l atte incontinuu pe profesorul Codreanu contra lui Horia Sima. Nu era prea mult nevoie de aceste attri, pentru c deja profesorul Codreanu ridicase pretentia, nainte de congresul Legiunii dela Iasi, din 8 Noiembrie 1940, "c el trebuie s fie numit seful Miscrii, fiind succesorul pmntean al Cpitanului"... Desi a purtat lungi discutii cu profesorul Codreanu, Horia Sima nu a reusit s-l conving s renunte la aceast pretentie. In zadar i-a demonstrat Horia Sima profesorului Codreanu, "c el a fost desemnat de Forul Legionar s conduc Miscarea", Ion Zelea Codreanu a rmas pe pozitia lui, nimic nu l-a putut ndupleca pe profesorul Codreanu s renunte la ideile sale. Corneliu Codreanu l folosise pe tatl su exclusiv pentru felul su de a vorbi maselor, foarte colorat si foarte convingtor... L.V.: - Dac l-ati cunoscut ndeaproape, cum l-ati caracteriza acum pe tatl lui Corneliu Codreanu ?
23

M.D.: - Mare romn. mpreuna cu A.C. Cuza, Iorga, Sumuleanu, Gavanescul, a fost un premergator al nationalismului romnesc. Sfatuitor al Capitanului n probleme nationale. L.V.: - Actiunea de "comando" a profesorului Codreanu, cum s-a terminat ? M.D.: - Profesorul Codreanu a venit nsotit de un grup de tineri, care nu stiau despre ce este vorba. Au intrat n curtea sediului de pe strada Gutenberg nr.3, pzit de o gard normal, ce l-a lsat pe profesor s intre n cldire, el s-a dus si s-a asezat la masa unde sttea de obicei Cpitanul, iar nsotitorii sai au rmas afar, lor nu li s-a permis accesul n cldire. Nenorocirea a fost c s-a dus vestea c sediul este ocupat, nu se stia exact de cine, diverse grupe legionare s-au alarmat si au venit s despresoare sediul. A fost un moment de confuzie, garda care pzea sediul vzndu-i pe legionarii veniti s despresoare cldirea, au crezut c acestia sunt o nou grup care vor s ocupe sediul. S-a deschis focul si pn s-au lmurit lucrurile, doi legionari au fost mpuscati. A venit la sediu si Horia Sima care i-a explicat profesorului Codreanu c actiunea lui nu are nici un rost, eventual doar s compromit Legiunea. Destul de suprat, profesorul Codreanu s-a retras, plecnd apoi la Husi. n ceea ce-i priveste pe preotul Dumitrescu-Borsa si pe Ciorogaru, acestia au fost trimisi la locurile lor de origine, ca s nu aib de suferit represiuni din partea unor legionari mai indignati. Ciorogaru s-a dus n satul lui natal din Gorj si a stat acolo, pn cnd a fost arestat de comunisti. L.V.: - Ulterior datei de 23 Ianuarie 1941, ce s-a mai ntmplat, pn la moartea sa, cu profesorul Ion Zelea Codreanu ? M.D.: - Profesorul Ion Zelea Codreanu, mpreun cu ctiva legionari, s-au oferit generalului Antonescu, pentru a continua colaborarea cu Miscarea Legionar, ntrerupt de puciul acestuia, dar Antonescu, dup cteva discutii, a respins oferta, desi guvernul german a ncercat s creeze o alternativ legionar - fr, sau chiar anti-Sima, pus sub conducerea generalului Antonescu. Ce s-a mai ntmplat dup aceea cu profesorul Codreanu, nu sunt informat, nemaifiind n tar. Presupun c a avut de suferit si sub comunisti, cci nu era omul s plece capul. Asasinatele dela Jilava, Strejnic si Snagov L.V.: - Un alt episod controversat sunt asasinatele din noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940 dela Jilava. Printre cei asasinati aici a fost si Mihail Moruzov, fostul sef al SSI. Exist bnuiala c legionarii aveau intentia precis de a-l lichida, pentru a sterge urmele unei trecute colaborri cu el, este adevrat ? M.D.: - Este fals. In primul rnd pe Moruzov nu l-au arestat legionarii, ci militarii lui Antonescu. Cnd zilele lui Carol n Romnia erau numrate, Moruzov a plecat n Italia, la Venetia (la invitatia Serviciului Secret German, pentru o consftuire), toat lumea credea c nu va mai reveni n tar, chiar si Canaris l-a sftuit insistent s nu revin pe moment n Romnia, "pn nu se vor linisti apele"... Moruzov ns a primit niste asigurri, false desigur, c poate s vin linistit n tar, pentru c nu i se va ntmpla nimic. Moruzov, care era foarte versat a czut ns n capcan, s-a urcat pe data de 4 Septembrie 1940 n trenul spre Romnia si via Iugoslavia, a ajuns n seara zilei de 5 Septembrie 1940 la Bucuresti. A doua zi Carol a fost nevoit s abdice si aproape imediat Mihail Moruzov a fost arestat de patru ofiteri din Statul Major al Armatei. Canaris a intervenit de trei ori pe lng Antonescu, ca Moruzov s fie eliberat, fr succes ns. Ultima dat a intervenit chiar si Hitler personal, si el fr succes. Antonescu stia s urasc... Antonescu nu-i ierta lui Moruzov procesul de bigamie si internarea sa la mnstirea Bistrita. Nu-i ierta nici dosarul compromittor ntocmit mamei sale, Lit Baranga. Odat cu el, Antonescu a ordonat si arestarea lui Niky Stefnescu, revenit si el, cu acelasi tren dela Venetia. L.V.: - Fiindc ne-am referit la asasinatele din Noiembrie 1940 de la Jilava, ce s-a ntmplat de fapt si cine este vinovat (sau vinovati) pentru aceste omoruri ? M.D.: - Nefiind n tar n acele zile, mi lipseste informatia proprie, dar din tot ce am aflat ulterior, am ajuns la concluzia c acest act nu a fost premeditat si cu att mai putin comandat. n Septembrie 1940 Antonescu a inclus pe lista lui de vinovati, fcut chiar public, o multime de oameni politici, colaboratori ai lui Carol, ca Ttrescu, Ghelmegeanu, Mirto, Titeanu, Lobey, generalul Ilcus, generalul Tenescu etc. Lista a fost redus, la
24

insistentele lui Horia Sima, la numai 60 de mari vinovati. La aceast list, comisia de anchet nfiintat adhoc, a mai descoperit nc 4 mari vinovati. Acesti 64 au fost dusi la Jilava, ntr-o sectie separat, unde la cererea expres a lui Antonescu, trebuiau s fie pziti de legionari si nu de soldati (care s-ar fi putut lsa mituiti). Dar acest zel punitiv al lui Antonescu a nceput cu Noiembrie 1940 s se diminueze simtitor, sub interventiile rudelor influente ale multora dintre detinuti, dar si din cauza refuzului lui Horia Sima de a-i preda conducerea Miscrii Legionare (o dorint imposibil de realizat, Miscarea nefiind un regiment, creia i se numeste un comandant nou). Din acest moment Antonescu a devenit un dusman al Miscrii Legionare si a apelat la serviciile lui Eugen Cristescu, care va cuta prin toate mijloacele serviciului secret s distrug, pentru a patra oar, Miscarea Legionar. Comisia de anchet, s-a aliniat, cu satisfactie, la pozitia lui Antonescu, declarnd nevinovati doi asasini (Traian Cinghit, ofiterul care la Vaslui a ordonat mpuscarea a 31 de legionari si pe comisarul Davidescu, care a schingiut si omort zeci de legionari), cernd punerea lor n libertate. Mai mult, a decis internarea generalului Bengliu si a generalului Gavril Marinescu, ntr-un sanatoriu. Colonelul Zvoianu, prefect al Politiei Capitalei s-a opus acestor cereri. Cum Mihai (Ic) Antonescu, ministrul Justitiei, refuza permanent s fixeze un termen pentru procesul celor 64 de asasini, a devenit clar tuturor legionarilor, c clica lui Antonescu asteapt numai un moment favorabil, pentru a-i face scpati si absolviti de orice vin, putnd fi acum de folos, cu experienta lor, contra Miscrii Legionare. La 26 Noiembrie 1940 au nceput spturile la movila din interiorul Jilavei, unde, dup spusele asasinilor, erau nmormntati Cpitanul, Nicadorii si Decemvirii. Se adunaser multi legionari si se lucra n schimburi nentrerupte. Toti erau cuprinsi de o stare de emotie si de revolt, care se amplifica pe msur ce lucrrile naintau. Se fcuse noapte si la slaba lumin a felinarelor, aparitia uriasului bloc de beton a zguduit emotional pe toti cei prezenti pn la un punct, cnd explozia de revolt putea fi stpnit numai de certitudinea c asasinii vor fi judecati si condamnati. Si poate c nu s-ar fi ntmplat nimic, dac n acest moment de maxim tensiune, unde stpnirea de sine se afla la punctul critic, nu ar fi sosit stirea c Antonescu a dat ordin unittii militare din Jilava s nlocuiasc, imediat, paza asasinilor cu o gard militar, ordin confirmat de pregtirile neobisnuite ale militarilor din incinta Jilavei. Subit, toti au nteles c Antonescu vrea s-i elibereze pe toti asasinii si s lase crimele lor mpotriva Miscrii Legionare neispsite. E posibil ca cineva s fi aruncat o lozinc, cert este c toti legionarii dela mormnt, mpreun cu garda de schimb, tocmai sosit si cu cea care trebuia schimbat, au luat cu asalt celulele asasinilor, hotrti s ia n mna lor pedepsirea acestora, pentru c Antonescu si clica lui vroiau s o mpiedice. ntreaga rspundere o poart n realitate Antonescu, care nu mai vroia s le fac proces si pentru c a trimis ordinul de schimbare a responsabilittii pazei la Jilava, tocmai n momentul dezgroprii Cpitanului, cnd starea emotional a grupului de legionari care lucrau, era la paroxism. ntreaga Miscare Legionar, atunci si ulterior, a fost solidar cu acest act nedorit de justitie, cealalt cale, pe care a dorit-o, si permanent a cerut-o, fiindu-i refuzat si fcut imposibil... L.V.: - Se stie c profesorul Nicolae Iorga a fost asasinat, imediat dup masacrul de la Jilava, de o echip condus de Traian Boeru, dela Institutul National al Cooperatiei. Se cunosc si motivatiile acestei rzbunri sngeroase, care a adus ulterior Miscrii Legionare o condamnare unanim. Dar de ce a fost asasinat la Snagov profesorul de economie Virgil Madgearu ? Ce avea Miscarea Legionar cu el ? M.D.: - n echipa lui Boeru a fost si Stefan Cojocaru. Bnuiesc c el a avut initiativa. Fusese "trntit" la examen de Madgearu si a vrut s se rzbune. n plus am aflat ulterior, c Stefan Cojocaru avea o sotie rusoaic. Este interesant c nu a fost implicat n procesul lui Boeru, desi se afla n tar. A ajuns ulterior n Germania, fiind internat la Rostock si la Buchenwald. S-a rentors n tar si a fost arestat de comunisti mult mai trziu dect ceilalti. L.V.: - Ar fi fost posibil salvarea lui Iorga si Madgearu ? M.D.: - Cnd Horia Sima, a fost informat, pe la orele 14,00, n data de 27 Noiembrie 1940, de arestarea lui Madgearu de ctre Traian Boeru si de intentia de a-l aresta si pe Nicolae Iorga, el se afla blocat la Presedintia Consiliului de Ministri, ocupat de armat, angajat ntr-o sedint dramatic, nceput nc la orele 4,00 si provocat de cele petrecute n cursul noptii la Jilava si ulterior, la orele 7,00, de stirea arestrii lui Ttrescu, Ghelmegeanu, Argetoianu, Gigurtu si a generalului Ilasievici (ulterior acestia au fost eliberati, scpnd nevtmati). Horia Sima, la nceput singur, apoi cu ministri legionari si cu Forul Legionar, erau masiv atacati pentru cele ntmplate si li se cerea ultimativ s-l proclame pe generalul Antonescu, ca sef al Miscrii Legionare, pentru a se putea "restabili ordinea"... Horia Sima fiind n imposibilitate de a prsi sedinta, s-a
25

mrginit a telefona la Ploiesti, ca Boeru s fie interceptat si retinut, iar lui Nicolae Petrascu, i-a cerut s-i telefoneze lui Iorga, ca s plece de acas, fapt ce a fost confirmat la procesul lui Boeru, de ctre sotia profesorului. Iorga ns a crezut c este o curs si a rmas acas, fapt ce i-a fost n final fatal. Boeru nu a mai putut fi retinut la Ploiesti si si-a continuat cursa criminal spre Sinaia. Pe de alt parte, n sedinta de la Presedintie, cnd s-a aflat, la orele 18,00, si de arestarea lui Iorga, acuzatiile si cererea de sefie a Miscrii Legionare pentru Antonescu, au devenit tot mai puternice, iar sansele de rezistent a Miscrii Legionare si mai diminuate. O ruptur prea inevitabil, cnd pe la orele 19.00 apare Neubacher, trimis de legatia german, care n discutii separate cu ambele prti, a putut gsi un compromis acceptat de toti. Era sear trzie, cnd Horia Sima a putut pleca personal n cutarea lui Boeru. Drama fusese deja consumat. L.V.: - L-ati cunoscut personal pe Traian Boeru, asasinul lui Iorga ? M.D.: - L-am cunoscut numai la Buchenwald, unde era evitat de ceilalti, cu toate c se manifesta zgomotos pentru Horia Sima. N-a fost la Viena si s-a dedicat bursei negre n stil mare si a fcut multi bani. Ulterior s-a aliat dizidentei, finantnd-o. Ajutat de generalul Ion Gheorghe, de Aureliu Rut, de colonelul Tomoroveanu, de Usctescu si de Ilie Grneat, a organizat "un consiliu de onoare" la Paris, cu intentia de a stabili c a actionat (la asasinarea lui Iorga si Madgearu) din ordinul Miscrii Legionare, ceea ce era complet fals ! Mai trziu, desi fusese condamnat (n contumacie) la moarte n Romnia, si-a adus familia n Occident, cu viz de iesire n regul, dat de autorittile comuniste de la Bucuresti. Mentionez c familia sa nu a avut de suferit, nici sub Antonescu, nici sub comunisti... A mai ncercat, n 1954, cu ajutorul argatilor lui (dizidenti legionari) rpirea lui Horia Sima... L.V.: - Miscarea Legionar a mai fost acuzat si de faptul c a asasinat evrei la Abator, este adevrat ? M.D.: - "Masacrul de la Abator" se pretinde c s-a" produs" ntre 21-23 Ianuarie 1941. Fiind atunci n tar, nu am auzit de asa ceva ! Acest masacru pur si simplu nu a existat ! "Masacrul de la Abator" a fost o nscenare ulterioar a lui Eugen Cristescu, pentru a-i furniza lui Ic Antonescu material pentru cartea "Pe marginea prpastiei", ca de altfel si cellalt fals "celebru", cealalt legend, "soldatul romn ars de viu de legionari". Cu toate c ar fi dorit mult de tot, Mihai Antonescu nu a reusit s prezinte niciun legionar, cruia s i se fac proces pentru aceast presupus fapt oribil (masacrarea unor evrei la Abatorul din Bucuresti), fie chiar si n contumacie. De abia n 1945 Ilya Ehrenburg reia "afacerea", urmat de "Romnia Liber" si "Tribuna Poporului", care se ntrec n detalii fanteziste. n 1946 Procuratura, n proportie deja de 90 % comunist, se autosesiseaz si ncepe ancheta. Dr. Aurel Naghel, fost director n 1941 al Abatorului, precum si sute de fosti angajati, sunt anchetati. Numai mcelarul Horvth (evreu maghiar) crede c a fost un pogrom, dar el a fost angajat al Abatorului, ulterior "masacrului". n schimb un alt evreu, angajat n acea perioad la Abator, Segal, a declarat c nu a existat NICIUN MASACRU ! Neputnd gsi niciun indiciu, Procuratura comunist nchide dosarul... De altfel, chiar nainte de audierea martorilor, fosti medici si angajati ai Abatorului Bucuresti, protesteaz, printr-o ntmpinare, adresat ziarelor "Universul" si "Dreptatea" mpotriva alegatiilor din "Romnia Liber" si "Tribuna Poporului", declarnd pe propria rspundere, c faptele descrise sunt de domeniul fanteziei ! Dezmintirea n-a mai aprut, cele dou ziare, "Dreptatea" si "Universul" fiind interzise de comunisti, dar ea a fost publicat n facsimil n "Expres Magazin" nr.13 din Aprilie 1992. De altfel conductorul Federatiei Evreiesti de atunci, dr. Wilhelm Fildermann, nu pomeneste despre un astfel de pogrom si nici chiar mai trziu Rabinul Sef Moses Rosen, cunoscut adversar declarat al Legiunii si al nationalismului romnesc, dar binecunoscut si pentru exagerrile lui fanteziste ! n 1991 a fost editat n Romnia, de Centrul de Studii al evreilor din Romnia, lucrarea "Martiriul evreilor din Romnia n 19401941", un studiu de 300 de pagini, lucrare prefatat de Rabinul Sef Moses Rosen. n acest studiu nu se pomeneste nici un cuvnt despre presupusul masacru dela Abator, autorii studiului nu au dorit s se discrediteze relatnd fapte inexistente. n fine, pn si Tribunalul International dela Nrnberg a aruncat acuzele lui Ilya Ehrenburg la cosul de gunoi... Puciul din 21-23 Ianuarie 1941 L.V.: - Dv. d-le Mircea Dimitriu sustineti c Antonescu este vinovat de puciul sngeros, din 21-23 Ianuarie 1941 ?
26

M.D.: - Este clar lucrul acesta ! El l-a plnuit si el l-a condus ! Cu o zi nainte de acest puci, Antonescu l-a destituit pe ministrul de interne, generalul Petrovicescu, un simpatizant al Legiunii, pe motivul ridicol al asasinrii maiorului german Dhring (asasinat produs n plin centrul Capitalei de un agent englez, grec de origine). Dup aceea, l-a rechemat pe ministrul plenipotentiar de la Berlin, Constantin Greceanu, care era legionar, lsnd intentionat postul vacant la Berlin, ca s nu poat fi nemtii n niciun fel influentati. Mai nainte, Antonescu si-a fcut un buncr la sediul guvernului din Piata Victoriei, ca s fie sigur c nu va putea fi atacat. Pe data de 19 Ianuarie 1941, a chemat urgent Divizia 3 a Corpului 1 de Armat de la Pitesti, precum si alte trupe din provincie, asa c la 21 Ianuarie 1941 erau n Bucuresti (dup generalul Vasile Mitrea) 20.000 de soldati cu echipament de rzboi si 200 de tancuri. Cu o zi nainte, la 20 Ianuarie 1941 secretarul de stat de la Interne Riosianu, recheam urgent la Bucuresti numai prefectii legionari, n numr de 40, n timp ce alti cinci prefecti (nelegionari) nu au fost chemati !... L.V.: - Esecul (pentru c a fost categoric un esec) guvernrii n comun Antonescu-Sima, s-a datorat si naivittii (de care ati si pomenit de fapt) lui Horia Sima ? M.D.: - O anumit naivitate, cert, Horia Sima a avut. Experienta lui cu levantinismul Vechiului Regat era nul. Cu totul fals, legionarii crdeau c Antonescu este un prieten al Legiunii. El judeca oamenii dup caracterul su propriu. Horia Sima si-a nchipuit c Antonescu, fiind si militar, este un om de onoare. n plus, Antonescu l indusese premeditat n eroare pe Horia Sima, mbrcnd de mai multe ori cmasa verde. Trebuie s tinem cont c Horia Sima era "un sef al Legiunii n devenire", pe lng el erau altii, cu o vechime mult mai mare n Miscare, dar nu fuseser activi, fuseser "adormiti"...Totusi Horia Sima trebuia s tin seama si de ei. Pot s spun, cu mna pe inim, c Horia Sima era n schimb curat, era un om cinstit. Ca s nu fiu nteles gresit, eu nu am fost n relatii de prietenie strns cu Horia Sima, dar am colaborat ndeaproape cu el, din 1932 si pn la moartea sa n 1993, adic vreme de 61 de ani, aproape nentrerupt... n 1940 autoritatea lui Horia Sima n Miscarea Legionar nu era consolidat si nici nu putea fi n cteva sptmni de la proclamarea sa ca sef al ei, n Miscare neexistnd constrngere, ci numai consimtireliber. L.V.: - Cnd s-a hotrt Hitler n favoarea lui Antonescu, n toamna lui 1940 sau numai n Ianuarie 1941 ? M.D.: - Am fost informat, pe la mijlocul lui Ianuarie 1941, prin niste intermediari, c interpretul lui Hitler, Schmidt, a declarat ntr-un cerc de intimi "Fhrerul s-a hotrt pentru Antonescu si dac Sima nu-si bag mintile n cap, am terminat cu el !... Persoana care mi-a adus informatia nu mi-a comunicat data la care Hitler luase aceast hotrre confidential. Eu cnd am aflat de hotrrea lui Hitler, am prsit imediat Berlinul, cu primul avion. L.V.: - Ati zburat fr escal pn la Bucuresti ? M.D.: - Nu. Avionul s-a oprit la Budapesta. De aici, am luat trenul pn la Bucuresti. Dup o zi am reusit s-l gsesc pe Horia Sima, i-am comunicat informatia confidential pe care o primisem la Berlin. Fac o parantez, pe Horia Sima l cunoasteam foarte bine, eram n relatii strnse, datorit faptului c lucrasem o bun perioad de timp mpreun, Horia Sima fiind seful regiunii Banat. I-am comunicat deci lui Horia Sima ceea ce am aflat, dar el a rmas foarte incredul la cele comunicate de mine. Mi-a spus chiar; "Nu cred c poate s fie chiar asa de ticlos generalul, noi dac am vrea, am putea s-l lichidm n fiecare moment. La usa lui, n cabinet, se gsesc doi legionari, cu pistoale mitralier, care fac de gard. Oricnd poate fi lichidat, dar nu ne-a trecut niciodat prin gnd asa ceva. Nu, nu cred c el poate s fac astfel de chestii"... L.V.: - Avea Horia Sima o ncredere att de mare n Hitler ? M.D.: - Nu, nu avea. Dar n schimb avea ncredere n Antonescu, pe care l credea un om de onoare. Antonescu mbrcase cmasa verde, ori asta a nsemnat mult pentru Horia Sima. Adevrul este c Horia Sima era naiv n aceast chestiune. Deci Horia Sima, persistnd n naivitatea sa, a primit informatia mea cu nencredere, "c nu este posibil ca Antonescu s se gndeasc s-l nlture"... n ceea ce m priveste, nu am reusit s-l conving pe Horia Sima de adevrul situatiei, peste cteva zile a venit puciul lui Antonescu contra noastr si ncepnd cu data de 24 Ianuarie 1941 a trebuit din nou s m ascund, intrnd n clandestinitate. Am ncercat apoi s obtin o viz dela Ambasada Germaniei din Bucuresti, unde aveam o coleg dela
27

"Aussenwissenschafliche Fakultt" din Berlin. ns, spre surprinderea mea, dup ce s-a consultat cu superiorii si, a refuzat s-mi dea viza de intrare n Germania... L.V.: - Concret, ce ati fcut, d-le Dimitriu, n zilele puciului din 21-23 Ianuarie 1941 ? M.D.: - Puciul m-a suprins n locuinta fratelui meu din Bucuresti. Pn la clarificarea situatiei, n-am prsit locuinta, ascultnd doar stirile la radio. Din precautie, m-am mutat apoi n locuinta unui fost coleg din Timisoara, stabilit n Bucuresti, nelegionar. ntmpltor, pe strad, am ntlnit o student, fost n organizatia fetelor legionare din Timisoara, mutat n Bucuresti cu printii pensionari. Ea era activ n organizatia feminin din Bucuresti si m-a pus n contact cu Maria Cantacuzino, sora mai mic a generalului Zizi Cantacuzino-Grnicerul si a Ioanei Catacuzino (Ioana se ocupase de munca de curierat, dintre grupul de la Berlin si legionarii rmasi n tar), pe care o cunoscusem la Berlin si acum era ntr-un lagr. Nefiind legionar, Maria Cantacuzino preluase totusi contactele Ioanei cu serviciile secrete germane. Aflnd de situatia imposibil n care erau ascunsi niste legionari cutati nominal, am organizat cu Maria Cantacuzino (care avea un automobil) si cu logodnicul ei Constantin Sideri, cpitan aviator n rezerv (dar acum mobilizat), o actiune de evacuare a lor. Uniforma cpitanului aviator Constantin Sideri, la volanul automobilului Mariei Cantacuzino, ne asigura trecerea necontrolat prin toate cordoanele militare instalate de generalul Ion Antonescu... Prin contactele Mariei au putut fi dusi vreo 10 legionari ntr-o magazie a firmei "Adesgo", de care dispuneau maistri germani. Din aceast magazie legionarii erau preluati si dusi n Germania. Plecau n camioane militare germane, mbrcati n uniforme ale armatei germane, convoaiele militare germane nefiind controlate de autorittile romnesti. VI. EXILUL DIN GERMANIA SI GUVERNUL DELA VIENA Internati n lagre de concentrare Liviu Vlenas.: - n aceast situatie cum ati reusit s fugiti din Romnia ? Mircea Dimitriu.: - Pe data de 9 Mai 1941, am prsit Capitala si m-am dus la Timisoara. Acolo fostii mei camarazi aveau legturi cu organizatia svabilor bnteni, care se ocupa si ea de transportul clandestin al unor nemti, spre Germania. M-am adresat lor, am primit de la ei o manta militar german si cu un camion german am ajuns pn la Viena. Autorittile germane aveau ns ordinul, ca toti legionarii pe care-i aduc din Romnia, s fie dusi si internati la Rostock. Or, eu tocmai acest lucru vroiam s-l evit... Ca atare, eu m-am dat jos din camion la Viena, am spus "multumesc" soferului, am scos mantaua de pe mine si am plecat mai departe cu trenul la Berlin, unde aveam locuinta mea (nu m dezanuntasem de la acest domiciliu), n care locuiam legal. L.V.: - Bnuiesc c aceast libertate nu a durat prea mult, cci Antonescu fcea presiuni din ce n ce mai mari asupra Germaniei, ca toti legionarii, dac nu sunt extrdati n Romnia, atunci mcar s fie toti internati n lagre, sub paz strict... M.D.: - Da, numai c asta a mai durat un timp. La Berkenbrck erau internati Horia Sima, Ilie Grneat, Constantin Stoicnescu, Vasile Iasinschi, Dimitrie Groza, Viorel Trifa, Corneliu Georgescu, Nicolae Horodniceanu, Traian Borobaru si altii. Eu continuam s locuiesc legal la Berlin, aveam pasaport romnesc, activam n continuare n cadrul cuibului meu la Berlin. Dup un timp au fost ridicati si acei legionari, care stteau legal in Germania, cazul meu de pild. Eu am fost arestat de GESTAPO la Paris, n 1942, unde fcusem o scurt vizit. Dup nchisoarea "Cherche-Midi" si dup Spandau am ajuns n lagrul de la Buchenwald, sectia Fichtenheim. Acolo erau patru barci, una pentru lucru, una pentru familii si celelalte pentru noi. Eram pziti de nemti, dar si de ucrainieni si rusi, probabil din armata generalului Vlasov. Spun probabil, pentru c mai erau si alte grupri rusesti si ucrainiene, care luptau de partea nemtilor. L.V.: - Revenind la perioada petrecut la Berlin, imediat dup fuga dv. din tar din 1941, ce ati mai fcut ? M.D.: - n lagrul din Berkenbrck, era si Constantin Stoicnescu, care iesea, clandestin, aproape n fiecare noapte din lagr. Acesta venea la Berlin si lua contact cu mine si cu nc o camarad, Tiana Silion (care mai trieste). Eu n acea perioad eram nc liber, locuiam legal la domiciliul meu. n felul acesta eu eram "adresa"
28

la care soseau stirile din tar, fie prin curieri, fie prin oamenii de afaceri care veneau n Germania, si care aduceau stiri dela legionarii din tar. La fel era n Italia, unde "adresa" era o alt camarad, Maria Bucur, care era spicherit la radio Roma n limba romn. Tiana Silion era n schimb spicherit n limba romn la Radio "Donau". Prin semnale convenite, cele dou camarade puteau comunica de la Roma la Berlin si invers. Toate acestea s-au ntmplat pn n anul 1942. Eu ntretineam si legturi cu autorittile germane, necesare pentru a combate intrigele pe care adversarii lui Horia Sima de la Berkenbrck le fceau prin memorii adresate ministerului de externe german. L.V.: - Dup arestarea dv. de ctre GESTAPO, n 1942 la Paris, ati fost apoi transferat n Germania, la Spandau, apoi care a fost traseul pe care l-ati urmat ? M.D.: - Am fost dus n lagrul de la Buchenwald. Acolo am gsit o parte din grupa adus dela Rostock, iar ulterior a venit si a doua grup de la Rostock, al crei sef era Mile Lefter, comandant al Bunei Vestiri. La scurt timp, toti care eram acolo l-am alungat pe Lefter de lng noi, pentru c nu mai puteam suporta servilismul lui suprtor, njosirea lui, n fata oricrui soldat din lagr. L.V.: - De ce au aprut aceste disensiuni si certuri ntre legionarii internati n lagrele germane ? M.D.: - Divergentele dintre noi si dizidenti (ulterior botezati de noi "mexicani") au aprut relativ devreme, fr ns a duce imediat la o dizident. L.V.: - De ce "mexicani" ? M.D.: - n glum, un legionar mai putin dotat cu inteligent, le-a spus acestor dizidenti "mexicani"... L.V.: - Cum era viata n lagrul dela Buchenwald ? M.D.: - La nceput, am fost toti bgati ntr-o cldire din crmid, n interiorul lagrului mare. De restul lagrului eram desprtiti numai printr-o srm ghimpat. Dup cteva luni, nemtii au construit pentru noi un "lgrus" mai mic, compus din patru barci mari de lemn, una era pentru familiile legionare, alta atelier, unde noi reparam binoclurile aduse de pe front si n alte dou stteam noi, cei "nefamilisti". Aveam si o mic infirmerie, iar lng infirmerie, era corpul de gard, care era compus din soldati nemti si din soldati rusi. Totul ngrdit cu srm ghimpat, pus sub tensiune... L.V.: - Cti legionari se aflau internati la Buchenwald ? M.D.: - Circa 450. Deci grosul Miscrii Legionare din Germania se afla internat n acest lagr. n schimb conducerea Miscrii, care fusese internat n lagrul de la Berkenbrck, acum se afla internat n lagrul de la Dachau. L.V.: - Munca n lagrul de la Buchenwald era salarizat de nemti ? M.D.: - Noi munceam cte sase ore pe zi, exclusiv la reparat de binocluri. Erau doi maistri dela Carl Zeiss Jena care ne-au nvtat cum s facem reparatiile si lucram cte sase ore n dou schimburi pe zi. Eram remunerati prin mncare si o ratie de trei tigri pe zi. Eram privati de orice contact cu exteriorul, regimul la care eram supusi, n terminolgia german se chema "Nacht und Nebel" ("Noapte si ceat"). n limbajul politienesc german asta nsemna practic, "pierduti fat de exterior"... L.V.: - Ce s-a mai ntmplat n continuare la Buchenwald si Dachau ? M.D.: - Dup ce l-am scos din rndurile noastre pe Mile Lefter, nemtii nu au mai avut ce s fac cu el si l-au transferat la Dachau, unde se afla internat conducerea Miscrii Legionare. ntre timp am fost confruntati cu o alt problem. Dela Dachau plecau incontinuu memorii, semnate de Papanace, ctre ministerul de externe german, n care Horia Sima era denuntat ca "antigerman"... n Decembrie 1942, Horia Sima reusise s prseasc Germania, oarecum clandestin (el nu era nc internat n lagr, dar aflase de iminenta lui internare),
29

si s-a dus la Roma, cu convingerea c va fi primit de Mussolini (cum fusese asigurat de altfel, de Mario Appelius) si va putea s-l determine pe Duce s ntervin n favoarea legionarilor internati n Germania. Antonescu a aflat imediat de fuga lui Horia Sima, l-a amenintat pe Hitler, "C retrage armata romn de pe front, dac Horia Sima nu este readus imediat n Germania si internat n lagr". Mussolini, sub presiunea lui Hitler, nu s-a mai ntlnit cu Horia Sima, iar GESTAPO-ul l-a arestat pe Horia Sima si l-a readus imediat n Germania. Hitler, furios, a vrut s-l execute (ca trdtor), dar la interventia lui Himmler, a acceptat n final numai izolarea lui, n nchisoarea din lagrul Oranienburg-Sachsenhausen. Aveau nevoie de el, pentru a-l santaja n continuare pe Antonescu. Binenteles, c n urma plecrii clandestine a lui Horia Sima la Roma, nemtii au nsprit regimul de lagr, iar la Dachau, cei care erau contra lui Horia Sima au profitat de acest fapt, Constantin Papanace, Ilie Grneat si Mile Lefter l-au "demis" pe Horia Sima din functia de sef al Miscrii si n locul lui l-au "ales" pe Vasile Iasinschi... ns grosul Miscrii se afla la Buchenwald, iar legionarii de aici au intrat n conflict cu grupul restrns dela Dachau si nu au recunoscut "demiterea" de ctre nemti a lui Horia Sima. Cei de la Buchenwald au trimis autorittilor germane un memoriu de solidarizare cu Horia Sima. Am avut surpriza s fim amenintati de conducerea lagrului cu mpuscarea, dac nu suntem "cuminti", a fost arestat conductorul grupului nostru, doctorul Iosif Dumitru, tinut vreo sptmn si ceva ntr-un buncr situat n interiorul lagrului, amenintat cnd cu cini, cnd cu mpuscarea, dac nu-si schimb "atitudinea". Noi n aceast situatie am declarat greva foamei, iar nemtii ne-au spus "c ceea ce facem noi este o actiune contra Fhrerului, pentru c sabotm lucrul"... Noi continuam ns s reparm binoclurile, cu toat greva foamei, asa c nu puteam fi acuzati "c-l sabotm pe Fhrer".. Actiunea noastr a "culminat", n a 6-a zi de grev a foamei, cnd am fost nconjurati de soldati nemti si rusi, cu proiectoare directionate asupra noastr si cu mitraliere n pozitie de tragere (fusesem scosi cu forta din brci si aliniati ntre brci). Am petrecut toat noaptea n aceast situatie... Ctre zori a sosit un nou ordin si au fost retrase proiectoarele si mitralierele. Am aflat ulterior c generalul Mller a venit cu o dispozitie de la Himmler, ca s mpace lucrurile cu noi. L.V.: - Nu au existat si ncercri de asasinare a lui Horia Sima n perioada captivittii sale n Germania ? M.D.: - Au existat aceste tentative de asasinat. La Rostock a fost descoperit un complot, urzit de un agent al lui Eugen Cristescu, Musat, care l-a gsit pe unul, Gheorghe Serbu, care trebuia s-l asasineze pe Horia Sima. La un moment dat Serbu a disprut de acolo si dup dou luni s-a rentors. S-a descoperit asupra lui un pasaport romnesc, cu vizele germane de iesire si intrare n Germania, precum si vizele de intrare si iesire din Romnia... Luat din scurt, a declarat c a fost la Bucuresti si instruit n tirul cu pistolul, cum s-l asasineze pe Horia Sima. Asasinatul era plnuit pentru 26 Decembrie 1942, n pduricea de la Berkenbrck, unde Horia Sima si fcea regulat plimbrile. Cnd acest complot a fost comunicat GESTAPO-ului, GESTAPO-ul s-a artat foarte indignat, a protestat c nu este adevrat, c el nu are niciun amestec... Noi ns am fost convinsi c acest complot, plnuit de SSI, a fost montat cu asentimentul GESTAPO-ului. L.V.: - Plnuirea acestui atentat era opera exclusiv a lui Eugen Cristescu, sau seful SSI executa o dispozitie dela Ion Antonescu ? M.D.: - Eu cred c atentatul era plnuit exclusiv de Cristescu, fr stirea lui Ion Antonescu, dar cu asentimentul lui Ic Antonescu. El tot timpul s-a ocupat de attarea lui Antonescu contra Miscrii. L.V.: - n timpul cnd legionarii erau internati n lagre, care era comportamentul nemtilor fat de Legiune ? M.D.: - Ministerul de Externe German ne privea cu dusmnie, organele politienesti, SD si GESTAPO (care aveau informatiile lor precise din Romnia, peste capul Ambasadei Germaniei de la Bucuresti) aveau o oarecare simpatie fat de legionari. Nu am avut de suferit niciun act de brutalitate din partea lor. L.V.: - n perioada cnd erati internati n lagrele germane, dar si n perioada guvernului dela Viena, erati la curent c existau camerele de gazare si milioane de evrei (dar nu numai evrei) au pltit cu viata ? M.D.: - n Buchenwald eram total izolati (regimul "Nacht und Nebel") asa c nu am putut afla nimic despre camerele de gazare. Nu am putut afla nici la Viena, nimeni nu ne-a informat asupra existentei lor, iar noi nu puteam bnui c ar exista asa ceva !
30

L.V.: - Timpul a trecut si a sosit si ziua de 23 August 1944, ce s-a ntmplat n aceast zi cu legionarii internati n lagrele de concentrare din Germania ? M.D.: - La Buchenwald ziua de 23 August 1944 a debutat pentru noi cu o mare surpriz, am primit "vizita" unor bombardiere britanice (RAF-ul) care ne-au bombardat barcile de lemn. Am avut 5 morti si 40 de rniti. Noi eram obisnuiti cu aceste bombardiere britanice, ele treceau regulat deasupra noastr, n raidurile care le fceau asupra Jenei. Dar de data aceasta ele s-au nvrtit asupra lagrului si n final au largat bombele direct pe noi... n noaptea de 23 spre 24 August 1944 am cantonat sub cerul liber, iar a doua zi dimineat ni s-a comunicat c ne asteapt un tren, la statia cea mai apropiat, care s ne duc la Viena, unde ne asteapt Horia Sima ! L.V.: - Care credeti c a fost motivatia raidului britanic (n fond au fost aruncate bombe asupra unui lagr de prizonieri si internati) ? M.D.: - Nu stiu care a fost motivatia raidului. Noi aveam ns n lagr un mic aparat de radio, de care nemtii nu stiau. Si nu mic ne-a fost mirarea, cnd auzind BBC-ul n dup amiaza zilei de 23 August 1944, am aflat, "c n fine toti legionarii internati n lagrul de la Buchenwald au fost lichidati"... Probabil c Aliatii se gndeau, c dup 23 August 1944, noi le-am fi putut ncurca planurile n Romnia... Dar certitudini nu avem, doar supozitii. Guvernul dela Viena L.V.: - Ajunsi la Viena, ce ati mai fcut ? M.D. : - La Viena ne astepta Horia Sima. El ajunsese la Viena cu o zi nainte, dup ce fusese dus n prealabil, din lagrul de la Sachsenhausen, la cartierul general al lui Hitler, la Wolfschanze dela Rastenburg, unde s-a ntlnit cu Ribbentrop si cu Himmler (cu Hitler nu s-a vzut, probabil c s-a jenat s-l vad pe Horia Sima, dup tot ce-i fcuse...). Ribbentrop si Himmler l-au ntrebat dac este dispus, dup tot ce i s-a ntmplat n Germania, s devin aliatul Germaniei si s lupte alturi de ea, mpotriva comunistilor care au invadat Romnia. Din motive evidente ideologice, Miscarea Legionar fiind pn n ziua de astzi un dusman declarat al comunismului si comunistilor, Horia Sima a acceptat propunerea lui Ribbentrop si Himmler, cu att mai mult cu ct Miscarea a apreciat c dup 23 August 1944 n Romnia nu mai exist un guvern legal. Totusi trebuie s spun, cu deosebit claritate, propunerea german a fost acceptat de Horia Sima numai dup o lung sovial. Horia Sima personal si Miscarea Legionar, pierduser orice simpatie fat de Germania hitlerist, care-i tratase att de ingrat. n plus, Horia Sima personal fusese umilit, trt prin nchisori si scpat ca prin minune dela o executie, pe care Hitler o dorea (se pare c o si ordonase). Pe de alt parte nfrngerea Germaniei devenise evident. Cu toate acestea Horia Sima, a acceptat n final propunerea Germaniei, gsind si asentimentul legionarilor, cu exceptia celor dizidenti. Horia Sima a considerat c Miscarea Legionar nu poate fi absent de la lupta contra comunismului, care a invadat tara. ncepnd cu data de 23 August 1944 Romnia se gsea sub ocupatie strin, comunisto-bolsevic. Pentru a salva onoarea Romniei, care nu trebuia s nceteze lupta contra comunismului, Horia Sima a acceptat aceast colaborare cu Germania. Colaborarea, trebuie s spun, a fost din nou sabotat de Ministerul de Externe German, la interventia personal a generalului Ion Gheorghe, care fusese ambasadorul Romniei la Berlin, omul de ncredere al lui Ion Antonescu. Generalul Ion Gheorghe nu mai era ministrul Romniei la Berlin, dar refuzase s se rentoarc n tar, rmsese n Germania si trgea toate sforile posibile contra Miscrii... n plus, ministerul de externe german si Ion Gheorghe erau ajutati si de dizidentii nostri, de "mexicani", adic de Papanace, Lefter si Grneat. ntre timp sosise dela Bucuresti sotia unui cunoscut agent al lui Eugen Cristescu, pe numele de Nicolae Terianu, cunoscut ca asasinul lui Nae Ionescu (l-a omort pe acesta cu o tigar otrvit), iar sotia acestui agent primise ordin de la Bucuresti s se infiltreze n Miscarea Legionar, n grupul dela Viena. L.V.: - Istoricul german Andreas Hillgruber a afirmat c Hitler cochetase cu ideea s-l numeasc chiar pe generalul Ion Gheorghe n fruntea guvernului de la Viena, este adevrat ? M.D.: - Este posibil, numai c Ion Gheorghe a refuzat n final aceast functie, vznd c Germania va pierde sigur rzboiul...
31

L.V..: - Dar Horia Sima nu credea c Germania va pierde rzboiul ? M.D.: - Ba da, fr ndoial, Horia Sima vedea c Germania va pierde rzboiul ! ns Horia Sima a considerat c Miscarea Legionar nu poate s fie absent la combaterea comunismului, cci altfel s-ar fi dezis de nssi ratiunea pentru care Corneliu Codreanu a creat-o. Mai mult, Horia Sima s-a gndit si la represaliile din partea biruitorilor, ce se prevedeau la orizont. Cnd Papanace, Grneat si Lefter au refuzat colaborarea cu Guvernul National dela Viena, n sinea lui el a fost bucuros, c cel putin o parte din Miscare va putea fi ferit de consecinte, putnd duce astfel mai departe Miscarea Legionar. L.V.: - Cnd Horia Sima a acceptat constituirea guvernului su dela Viena, spera poate c Germania va reusi s mentin frontul pe Carpati, iar n Transilvania de Sud se va instala noul guvern al su ? M.D.: - Da, asa i s-a promis, numai c pe zi ce trecea, frontul se deteriora. Cnd Horia Sima a vzut c Transilvania a fost pierdut pentru frontul german, atunci el a trecut la realizarea unui plan, care dac ar fi reusit, ar fi schimbat situatia n Romnia. Astfel, el i-a trimis n tar, clandestin, peste liniile din Cehoslovacia si Ungaria, pe Stoicnescu, Schmidt si Petrascu. Stoicnescu trebuia s contacteze cadrele superioare ale armatei (printre care generalii Avramescu, Dragalina si Coroam) pentru a face o defectiune major, antiruseasc, in timp ce Schmidt si Petrascu trebuiau s ridice masele. Nicolae Petrascu a si rmas n continuare n tar. Ideea lui Horia Sima era, c dac armata romn s-ar fi rsculat mpotriva rusilor (acestia fiind slbiti prin ntrirea frontului lor pe Oder) le-ar fi fcut acestora dificultti att de mari, nct rusii, ori ar fi chemat n ajutor pe Aliati (care se aflau n Grecia si care dac ar fi rmas ulterior n tar, ar fi mpiedicat comunizarea Romniei), ori ar fi ncheiat un armistitiu cu Romnia, asemntor celui ncheiat cu Finlanda. Misiunea emisarilor a fost ncununat de succes, ora X a fost stabilit, iar Stoicnescu si Andreas Schmidt au plecat spre Germania (la Viena) pentru a comunica data si ora actiunii si de a coordona actiunea romneasc cu un redus sprijin aerian german. Dar, din nou a functionat trdarea, telegrafistul lui Schmidt, NicolaeTranu, a comunicat totul rusilor, avionul a fost dobort lng Seghedin de aviatia de vntoare romneasc (alertat de rusi si obligat s se ridice n aer). Astfel actiunea a esuat... Trebuie subliniat faptul c doctorul Tranu nu a fost legionar, el a fost pe vremuri seful organizatiei cuziste din judetul Timis-Torontal si fusese racolat si instruit ca telegrafist de serviciile secrete germane si i servea personal lui Andreas Schmidt, seful Grupului Etnic German din Romnia. Nu stim de cnd a devenit d-rul Tranu omul rusilor, n mod sigur a fost constrns s lucreze pentru ei... n urma acestei trdri, generalii romni implicati n complot au fost arestati... L.V.: - Cum a reactionat Horia Sima fat de acest esec ? M.D.: - Horia Sima nu era omul care s se descurajeze. El a fortat pregtirea voluntarilor pentru parasutare si a trimis noi grupe de parasutisti n munti. L.V.: - Care a fost soarta ulterioar a lui Andreas Schmidt si Constantin Stoicnescu ? M.D.. - Dup ce avionul fost dobort n flcri, Schmidt si Stoicnescu, rniti, au fost luati imediat prizonieri, au fost transportati la Seghedin, apoi n Romnia, iar de aici au fost preluati de rusi care i-au dus n URSS, unde au fost anchetati. Dup mai multi ani petrecuti la Vorkuta, Andreas Schmidt a reusit s se ntoarc in Germania Occidental, n schimb Stoicnescu a disprut fr urm. Cineva care a fost prizonier la minele de crbuni din Rusia, a spus c n fundul unei galerii s-au ntlnit cu o alt grup care venea din cealalt parte a minei, ntre ei fiind un perete care trebuia spart. Din a doua grup, ar fi strigat cineva, prin perete, "s stiti c eu sunt Stoicnescu"... Poate c a fost doar un zvon, cert este c Stoicnescu niciodat nu a mai revenit din Rusia. Ce s-a ntmplat cu el, nimeni nu stie. nc o enigm a istoriei... L.V.: - De ce Guvernul dela Viena s-a constituit abia dup trei luni si jumtate, la 10 Decembrie 1944 ? M.D.: -Pentru c personal Ribbentrop s-a opus la constituirea acestui guvern. Ribbentrop avea legturile sale cu generalul Gheorghe Ion. Pe urm formarea guvernului a fost ntrziat si de nesfrsitele intrigi fcute de Papanace, Grneat, Stnicel, Lefter si n final si de Palaghit. L.V.: - Dv. dle Dimitriu, ce functie ati avut n acest guvern ?
32

M.D.: - Atasat de pres. Oficial eram atasat de pres, dar in realitate conduceam un grup de legionari care i asigurau protectia lui Horia Sima. L.V.: - Dar cine vroia s-l asasineze la Viena pe Horia Sima ? M.D.: - Din Romnia veniser o multime de refugiati, fie cu automobilele, fie cu trenul, fie pe jos... ntre ei se gseau o multime de agenti ai Serviciului Special de Informatii (SSI) dela Bucuresti. Cea mai cunoscut agent, pe care am cunoscut-o si personal, era sotia lui Neculai Terianu, despre care am mai relatat. Aceast doamn s-a stabilit ntr-un hotel si nu se stie cum, a intrat n relatii intime cu Stnicel. Stnicel, care si asa era n tabra dizidentilor, a fost "ntrit" n pozitia lui dizident de aceast doamn, si ca atare a ncercat s-i conving pe generalul Chirnoag, pe colonelul Ciobanu, pe comandorul Bil, pe mitropolitul Visarion Puiu, pe deputatul basarabean Vladimir Cristi si pe profesorul Ion Sngiorgiu, s nu colaboreze cu Horia Sima la alctuirea noului guvern... Toate aceste lucrturi au mpiedicat formarea guvernului prezidat de Horia Sima, timp de aproape patru luni... L.V.: - Cum ati putea caracteriza activitatea guvernului dela Viena, care oficial a luat sfrsit odat cu capitularea Germaniei, la 8 Mai 1945 ? M.D.: - Guvernul de la Viena a fcut trei lucruri importante. Mai nti a alctuit trei regimente, care erau sub comanda generalului Platon Chirnoag, ajutat de coloneii Alexandrescu, Ciobanu si Bil. O parte din aceste regimente au participat la luptele de pe frontul de Est (pe Oder). Fac o parantez, noi am pus conditie nemtilor, pe care ei au acceptat-o, c unittile "Armatei Nationale" ale Guvernului dela Viena, nu vor lupta contra romnilor, indiferent ce se va ntmpla pe viitor. Nemtii au fost de acord cu aceast cerere a noastr. Al doilea lucru important a fost pregtirea a cca. 100 de legionari, antrenati si echipati pentru actiuni de diversiune n spatele frontului. Acesti legionari au fost parasutati n Romnia. Ei au constituit nucleul rezistentei armate din munti, care a hrtuit regimul comunist, mai ndelung dect n orice alt tar ocupat de Soviete si au creat mari probleme rusilor. Al treilea lucru pe care l-a fcut Guvernul dela Viena a fost asistenta acordat miilor de refugiati, care veneau din Romnia. Acestia au gsit la Viena unde s doarm si ce s mnnce, putnd apoi s plece mai departe spre Vest. Frontul ns apropiindu-se de Viena, n Februarie 1945 ne-am mutat mai n vestul Austriei, n Salzkammergut, la Alt-Aussee, unde a functionat n continuare guvernul Horia Sima. Cu noi erau si 200-300 de legionari. Aveam grupe n pregtire pentru Armata National si grupe care se pregteau pentru parasutare n Romnia. ns odat cu sinuciderea lui Hitler a luat sfrsit si activitatea guvernului nostru. VII. COLABORAREA CU STATELE UNITE SI FRANTA Legiunea din nou pe drumuri Liviu Vlenas.: - Ce ati fcut n aceste conditii ? Mircea Dimitriu.: - Fiecare a plecat unde a putut. Eu m-am dus cu o grup, pentru o ultim rezistent, n muntii Dachstein, dar dup dou nopti, ne-am dat seama c totul este n zadar, nemtii ncetaser rezistenta pe toate fronturile. Atunci fiecare am plecat unde am vzut cu ochii... Horia Sima a disprut cu alte dou persoane, am aflat ulterior c a ajuns la Freiburg si de acolo n Italia. Eu am plecat spre Bavaria, mpreun cu Grigore Manoilescu (care mi se dduse n grij). ns am nimerit, n drum spre Bavaria, ntr-un lagr american de prizonieri. Cum lagrul era n curs de formare si avea o paz ineficient, am reusit s fugim din el. Mergnd pe jos, am trecut Salzachul pe un pod si dup alte dou nopti dormite la trani, ne-am oprit la un alt tran, n Bavaria, unde am rmas un timp. Ne-am angajat ca slugi, pltiti numai cu mncare si cas, dar cum Manoilescu era btrn si nu putea lucra, am pltit eu pentru el ca s fie tinut cu cas si mas... Deci profesorul Manoilescu era angajat ca argat, dar nu lucra, dar eu lucram de-a binelea... Asta a durat pn n Noiembrie 1945. n Noiembrie 1945 am trecut n Austria si aici am primit indicatii cum se poate trece n Italia, clandestin. Pe Valea Salzachului, prin zpad pn la bru, am trecut, mpreun cu profesorul Manoilescu, n Italia, mai precis spus, n Tirolul de Sud, unde am noptat la un neamt. De la acest neamt, cu un omnibuz am ajuns la o statie de cale ferat, si cu trenul, la Roma. Acolo am gsit niste camarazi, printre care Ilie Olteanu, fostul director al Bncii "Albina" din Sibiu. La Roma functiona deja un Comitet Romn. Dela Roma am plecat
33

mai departe spre Neapole. n ceea ce-l priveste pe Grigore Manoilescu, acesta a fost primit de o contes la Castel Gandolfo. Din Neapole am plecat la Aversa, unde era un lagr condus de englezi. Intentia mea era s ajung n Portugalia, dar la un moment dat m-a cutat Traian Borobaru si cnd am iesit din lagr l-am vzut si pe Horia Sima ! L.V.: - Horia Sima era internat si el la Aversa ? M.D.: - Nu, venise s m caute acolo, la Aversa. Horia Sima se refugiase si el n Italia, iar cnd ne-am ntlnit, mi-a dat dispozitie s m duc n Austria, ca s-i conduc pe legionarii din Austria si Germania. L.V.: - Dar cine finanta toate aceste deplasri ? M.D.: - Cnd ne-am desprtit la Alt-Aussee, eu am primit 100 de dolari, care pe atunci erau bani seriosi. n Italia am primit si un ajutor de la Comitetul Romn din Roma. Ct am stat la Roma, am luat contact cu diversi refugiati srbi si nemti. Exista un salon la o contes, care era frecventat de acesti refugiati. Acolo am cunoscut un general srb, un altul italian (probabil din Serviciul Secret). Am dat unui neamt din Tirolul de Sud, un formular de emigrare pentru Argentina, primit de la Comitetul Romn, iar el m-a recomandat familiei lui, ca s m ajute s trec clandestin n Austria. Am plecat la aceast familie, la Vipiteno, care m-a primit foarte clduros. Am stat acolo vreo 10 zile, asteptnd o vreme potrivit (era iarn). Nu au vrut s primeasc bani de la mine si m-au nsotit pn la frontiera cu Austria, am trecut frontiera si via Innsbruck, am ajuns la Salzburg. ntre timp camarazii puseser pe picioare un Comitet Romn n acest oras. L.V.: - Comitetele romnesti erau toate legionare ? M.D.: - Da, erau toate legionare ! L.V.: - Dup 1945 unde au aprut aceste Comitete romnesti ? M.D.: - Aproape n toat Europa Occidental. n Austria si Germania, erau la Salzburg, la Mnchen, la Kln, la Hanovra, la Hamburg, la Freiburg si prin alte localitti. n Franta era un Comitet Romn la Paris. L.V.: - Care era rolul acestor Comitete romnesti ? M.D.: - Aceste Comitete romnesti organizau ajutoare pentru refugiatii din Romnia, indiferent de apartenenta lor politic. Noi nu ne ocupam numai de refugiatii legionari, ci de toti refugiatii romni, majoritatea nu era legionari. Cine erau acesti refugiati ? Erau de toate categoriile, profesori universitari, diplomati, elevi, studenti, muncitori, trani, oameni n vrst. La Salzburg am fost ajutati foarte mult de un preot romanocatolic Dr. Florian Mller (care trieste si n prezent, aici n Germania, n landul Baden-Wrtenberg). Preotul Florian Mller era neamt, originar din Dobrogea, avusese o misiune pastoral n Romnia, nu era legionar, dar era un mare anticomunist, fusese foarte impresionat si marcat de faptul c n Romnia fusese arestat episcopul romano-catolic de Timisoara, Dr. Augustin Pacha (ulterior aveau s fie arestati n tar toti episcopii grecocatolici si alti episcopi romano-catolici). Preotul Florian Mller a organizat foarte repede un comitet de asistent al bisericii catolice, care se ocupa si de ngrijirea spiritual a refugiatilor romni, indiferent de confesiunea lor. Noi oricum, n Salzburg nu aveam nici un preot ortodox. Cu ajutoarele financiare de la printele Florian Mller am reusit s cumprm un cmin, adic o barac de lemn, chiar n apropierii grii din Salzburg, care a fost pus pe un fost buncr, pe care eu si ctiva camarazi, l-am amenajat ca sal de mese si buctrie. Pentru amenajarea buncrului a trebuit s muncim fizic serios... n barac aveam 15 paturi si ofeream mncare si adpost pentru cine venea din Romnia, ca refugiat. Noi deschisesem si o filier clandestin spre Romnia, filier prin care am putut s aducem mai multe persoane n Austria. Desigur majoritatea refugiatilor, dup ce se opreau la noi si primeau acest sprijin despre care v-am vorbit, plecau mai departe, fie n Franta, fie n Statele Unite, fie n Canada, fie n Venezuala etc., n multe cazuri cu ajutorul nostru direct. As mai vrea s adaug ceva, dizidentii nostri, imediat dup dizolvarea guvernului Sima dela AltAussee, au disprut, nu ne-au ajutat cu nimic n organizarea acestor Comitete romnesti. Petre Vlimreanu a ajuns n Italia la Roma, iar ulterior a publicat n "Lupta" lui Mihai Korne imensa aberatie, "C la Viena Horia Sima ar fi nsrcinat pe cineva s-l mpuste, iar acela ar fi refuzat s execute ordinul" !??... Stnicel cu Neculai
34

Tudose au disprut si ei. Fac acum o mic parantez, acest Neculai Tudose era o figur trist a Miscrii, a fost seful politiei legionare a lui Groza, care nfiintase aceast "politie" n 1940, fr stirea lui Horia Sima. Dimitrie Groza era seful Corpului Muncitoresc Legionar, nc din timpul lui Codreanu, si se credea ndrepttit s fac ce vroia el. n aceast "politie" erau elemente de tot felul. Neculai Tudose, care era si schiop, fcea raiduri n 1940, pe cont propriu, pe la evrei, i nspimnta si i obliga s-i plteasc bani... Antonescu a fost informat de abuzurile lui Neculai Tudose si l-a sesizat pe Horia Sima, imputndu-i acest lucru. Horia Sima, care nu stia nimic despre aceasta, a negat aceste fapte, ca pn la urm s afle c exist ntr-adevr aceast "politie" care si face de cap. A desfiintat-o imediat ! Acest Tudose mpreun cu Stnicel, umblau acum prin Austria, ca s-l caute pe Horia Sima si s-l dea americanilor, ca s fie arestat... La Innsbruck, care se afla n zona militar francez, cu autoritti militare franceze comuniste, Constantin Antonovici si alti dizidenti, i-au denuntat francezilor pe legionarii refugiati n Tirol. Acestia au fost binenteles arestati si tinuti n lagrul Reichenau aproape un an, pn de Gaulle a schimbat ofiterii comunisti cu gaullisti, iar drept consecint, legionarii au fost eliberati din lagr... Ba mai mult, chiar li s-a propus s colaboreze la depistarea refugiatilor romni care erau comunisti. Denuntul dizidentilor le-a fcut bine n final... Colaborare cu Biserica Romano-Catolic L.V.: - Istoricul spaniol Francisco Vega, sustine n teza sa de doctorat "ISTORIA GRZII DE FIER", "C un subiect interesant pentru o viitoare tez de doctorat, ar fi relatiile, de dup 1945, ntre Biserica RomanoCatolic si Miscarea Legionar". Ce a vrut s spun prin aceasta istoricul Vega ? M.D.: - Probabil s-a referit la faptul c am fost ajutati de Biserica Romano-Catolic. V-am vorbit deja de preotul Florian Mller, care era un bun nationalist, un mare anticomunist. Preotul Mller a colaborat cu noi foarte strns, foarte prieteneste. ns a fost si un prelat al Bisericii Catolice, mai precis spus a celei grecocatolice, care ne era adversar. Este vorba de monseigneurul Octavian Brlea, care s-a stabilit la Munchen. n schimb alti preoti uniti ne-au ajutat cnd si ct au putut, att n Europa, precum si n alte continente. Dar nu att ca preoti, ci ca Romni anticomunisti... L.V.: - Este interesant ceea ce spuneti, pentru c n ultima carte a regretatului Mircea Ciobanu, consacrat Regelui Mihai, o carte aprut n 1994 la Iasi, ntr-un document anex, cineva l acuza de contrariul pe monseigneurul Brlea, "c nu i-a ajutat dect pe legionari"... M.D.: - Dimpotriv, monseigneurul Brlea nu ne-a nghitit niciodat ! Avea o adversitate, trnist poate, mpotriva noastr. Este interesant faptul c monseignerul Brlea a fost o perioad de timp n America, iar acolo o revist, "Boian Report" l-a acuzat deschis c lucreaz cu comunistii mpreun. Nu stiu ce a dres, ce a fcut monseignerul Brlea n America, ca s merite o astfel de acuz grav... n schimb printele Vasile Zprtan, care a venit ulterior n locul lui Florian Mller, ne-a oferit toat asistenta spiritual necesar, primise n acest sens si o dispens de la Vatican, ca s se ocupe si de ortodocsi. Dincontr, printele Brlea a fost refractar de a acorda asistent spiritual ortodocsilor, abia mai trziu a oficiat niste slujbe de nmormntare si pentru camarazii ortodocsi... L.V.: - Dup Salzburg ce ati mai fcut n continuare ? M.D.: - De la Salzburg am plecat la Hanovra, trecnd fraudulos granita german n Bavaria, prin Obersalzberg. Am fost de mai multe ori interceptat de grnicerii bavarezi. Eu ns, n Mnchen, m-am nscris la facultate, la Sd-Ost Institut, aveam o legitimatie de student si o camer mobilat n Mnchen. Deci aveam nregistrare n Mnchen, dar aveam si o alt nregistrare c locuiesc n Salzburg, ca atare grnicerii, dup cemi perchizitionau rucsacul (ca s vad dac nu sunt contrabandist), m lsau n pace. n felul acesta fceam turneul Germaniei, luam legtura cu legionarii rspnditi n Germania. Horia Sima mi dduse aceast sarcin, ca s m ocup de acest lucru, s conduc legionarii din aceste dou tri, Germania si Austria. Umblam peste tot, n Germania, la Linz, n Tirol, numai la Viena nu m puteam duce, acolo erau rusii... L.V.: - Comitetele romnesti, trebuiau s dispun de o oarecare finantare. De unde proveneau fondurile lor ?

35

M.D.: - Noi asiguram doar mas si dormit, n mod gratuit. Altceva nu prea puteam oferi. Eram ajutati, asa cum am spus, de diferite organizatii caritabile, n special de Biserica Romano- Catolic. Dup preotul Mller a venit n locul su preotul greco-catolic Vasile Zprtan, care s-a ocupat si el de procurarea ajutoarelor pentru Comitetul Romnesc. Am mai primit ajutoare dela americani, n special pachete cu alimente. Ne mai ajutau si autorittile locale, care erau si multumite, c n cminele noastre era disciplin, refugiatii erau nregistrati, nu umbla nimeni s fure (cum se ntmpl astzi cu refugiatii romni, din pcate)... Tribunalul International dela Nrnberg si Miscarea Legionar L.V.: - Pn cnd v-ati ocupat de aceast munc de curierat pentru legionarii din Germania si Austria ? M.D.: - Pn n anul 1949-1950, cnd a nceput o actiune de colaborare a Miscrii Legionare cu organele militare franceze si americane. L.V.: - Tribunalul International dela Nrnberg cum a luat n considerare Miscarea Legionar, considerat si n prezent de ctre unii, drept "fascist" ? M.D.: - Ca urmare a unui memoriu, naintat americanilor din Austria de ctre fosti membri ai Guvernului National Romn dela Viena, n 1946, au fost internati n lagrul american de prizonieri dela Glasenbach (Austria), urmtorii legionari : Vasile Iasinschi, generalul Platon Chirnoag, comandorul Eugen Bil, Mihai Enescu si Traian Popescu. De asemenea, Spiridon Neat si Ion Rdulescu, legionari din Salzburg, denuntati de Stnicel si Tudose. n acest lagr, ofiterii americani, trimisi de Tribunalul International dela Nrnberg, fceau trierea colaboratorilor si respectiv a criminalilor de rzboi. Concomitent cu anchetarea grupului legionar dela Glasenbach, legionarii dela Freising (lng Mnchen), au nmnat lui Robert Murphy, ambasador si consilier politic al lui Eisenhower, un memoriu explicativ despre Miscarea Legionar. Prin decizia Tribunalului International dela Nrnberg, grupul legionar de la Glasenbach a fost pus n libertate. De asemenea a fost tolerat activitatea legionar n tot spatiul controlat de occidentali (n Tirol cu ntrziere). n sedintele publice ale Tribunalului International, nu a existat, conform protocoalelor publicate ulterior, vreo referint la Miscarea Legionar. n sedintele interne ns, s-au luat multe decizii (aceste protocoale sunt n schimb sub cheie) si desigur c acolo s-a decis, n mod pozitiv, despre Miscarea Legionar. Fr o astfel de decizie a Tribunalului International dela Nrnberg, nu ar fi fost posibil libertatea de activitate a Miscrii Legionare, dup 1946 si cu att mai putin, oferta de colaborare fcut Miscrii Legionare, n 1950, de ctre franco-americani si respectiv de ctre britanici. Legionarii sunt parasutati n Romnia L.V.: - Concret, cum a debutat aceast colaborare cu Statele Unite si Franta ? M.D.: - nceputul acestei colaborri, a fost colaborarea de la Innsbruck, ntre legionarii care fuseser internati n lagr, pentru depistarea comunistilor nfiltrati printre refugiati. Americanii si francezii ne-au fcut apoi propunerea, ca Miscarea Legionar s colaboreze cu ei, pentru anumite actiuni ofensive n Romnia. Francezii i-au fcut, la Paris, doctorului Mircea Musetescu aceast propunere, iar la Innsbruck mie. Horia Sima si-a dat aprobarea pentru aceast colaborare, dup ce a participat la o ntlnire a noastr cu cei doi ofiteri, francez si american, desemnati pentru aceast colaborare. Colaborarea francezilor si americanilor cu Miscarea Legionar a fost hotrt la cel mai nalt nivel, de presedintele Frantei Vincent Auriol si de presedintele Statelor Unite Harry Truman. Aceast colaborare se nscria ntr-un plan mai larg, subordonat direct celor doi presedinti Truman si Auriol, de a slbi, cu ajutorul emigratilor, regimurile comuniste instalate de rusi n Estul Europei. De asemenea se avea n vedere pregtirea populatiei din trile subjugate de rusi, n eventualitatea unui atac sovietic asupra Europei Occidentale. Se urmrea si cunoasterea potentialul inamic, n afar de cile conventionale. Sectia pentru Romnia, a organismului militar franco-american, s-a adresat initial Comitetului National Romn, dar constatnd posibilittile lui reduse, a fost nevoit s se adreseze Miscrii Legionare, dup ce n prealabil a obtinut, dup cum am mai spus, aprobarea presedintelui Truman si a presedintelui Auriol. De asemenea a fost obtinut si asentimentul generalului Nicolae Rdescu, care desi nu mai era n fruntea Comitetului National Romn, avea n continuare trecere pe lng americani, americanii fiind foarte deceptionati de Constantin Visoianu, care era succesorul lui Rdescu la presedintia Comitetului National
36

Romn. Pentru Miscarea Legionar, propunerea deschidea noi perspective. Pe de o parte, ea obtinea o dovad, mai vizibil si mai convingtoare dect cea obtinut la Tribunalul International dela Nrnberg, c nu este o organizatie nazist sau fascist. Pe de alt parte, deschidea posibilitatea Miscrii Legionare de a intra mult mai usor n contact cu legionarii din tar si de a-i reorganiza, dup arestrile masive, n vederea unei rscoale populare n Romnia, n cazul unui conflict ntre rusi si puterile occidentale. De asemenea, era de interes organizarea de filiere terestre spre tar, prin care s-ar fi putut refugia n Occident cei mai periclitati dintre legionari, care nu erau nc arestati. Din aceste considerente Horia Sima, informat fiind de Musetescu, a venit n Franta si m-a chemat si pe mine, pentru definitivarea acestei colaborri cu franco-americanii. L.V.: - Pe dv. de ce v-a chemat, erati specialist n domeniu (cum a sustinut ulterior fostul sef al contraspionajului din DSS, generalul Neagu Cosma) ? M.D.: - Eram vechi legionar, aveam gradul de comandant-ajutor, colaboram ndeaproape cu Horia Sima de multi ani, avea n mine suficient ncredere. Horia Sima era convins, c n aceast colaborare, eu voi apra interesele Miscrii. L.V.: - La Viena, n 1944-1945, v-ati ocupat n fond de asigurarea protectiei lui Horia Sima... M.D.: - Poate c si asta l-a influentat pe Horia Sima, nu pot s stiu exact. Cert este c Horia Sima, s-a gndit c n aceast colaborare, trebuie s fie si interesele Miscrii Legionare aprate si nu ar fi fost de acord cu neglijarea lor. L.V.: - Tot n aceeasi perioad, generalul D.Petrescu, i-a trimis un memoriu Regelui Mihai, prin care propunea formarea n Occident, a unei armate romne, de 5.000 de combatanti, care urmau s fie recrutati din Exil, si care ar fi luptat n Romnia, dac ar fi izbucnit preconizatul conflict ntre sovietici si occidentali. Miscarea Legionar a luat legtura cu generalul Petrescu ? M.D.: - Eram la curent cu acest plan. Cert este c generalul Petrescu a luat el legtura cu noi, prin intermediul generalului Chirnoag, care comandase Armata National. Din pcate generalul Petrescu avea idei fanteziste. Pe cine se putea baza ? S-ar fi putut baza pe legionari, numai c noi nu eram, n Exil, n numr de 5.000... Iar ceilalti care erau n Exil, se gndeau n primul rnd cum s se aranjeze material, cum s-si rezolve problemele de zi cu zi ale vietii si nu s mearg n Romnia si s lupte contra rusilor... Acum se ridic si ntrebarea, n fond de ce francezii si americanii au apelat la noi, la legionari ? Pentru simplul motiv, c datele serviciilor lor secrete, att a celor care activau n Romnia, ct si n Occident, au relevat c legionarii sunt total anticomunisti. Din actele oficiale pe care le-au avut dup cucerirea Germaniei, americanii s-au convins c Miscarea Legionar este rezistent la orice compromis si c legionarii si asum orice risc n actiunile pe care le ntreprind. De asemenea stiau despre Armata National pe care noi o organizasem la Viena, de echipele pe care acest guvern dela Viena le-a trimis, pentru actiuni de diversiune, n spatele frontului. Prin urmare francoamericanii erau convinsi c legionarii sunt combatanti, fr fric de moarte... L.V.: - Deci pentru franco-americani, legionarii erau un fel de "kamikaze"... M.D.: - Poate, cine stie. n fond militarii japonezi "kamikaze" nu erau cei mai ri... Probabil c americanii siau dat seama c si noi, suntem gata s mergem pn la capt, c nu ne este fric de moarte... Si asta o puteau cunoaste din toat istoria Miscrii Legionare. L.V.: - Cum au decurs discutiile cu franco-americanii ? Iar acesti franco-americani reprezentau serviciile secrete sau armata ? M.D.: - Erau reprezentatii serviciilor secrete militare. Trebuie s precizez c si englezii au contactat Miscarea Legionar, Horia Sima a fost n acest sens la Londra. Pn la urm si englezii au colaborat cu noi, instruind cteva grupe, dar dup 1949. Eu ns colabornd numai cu franco-americanii, nu cunosc concret n ce a constat colaborarea Miscrii cu englezii. Dup ce s-au fixat conditiile colaborrii ntre franco-americani pe de o parte si Miscarea Legionar pe de alt parte (binenteles nu pe hrtie, n fata noastr, dar mai mult ca sigur c exist documente n acest sens, n arhivele militare americane si britanice - un subiect de cercetare pentru
37

viitorii istorici militari), deci dup ce s-au stabilit conditiile colaborrii, s-a trecut la actiune. Miscarea Legionar a promis, pentru nceput, un numr de 50 de persoane, care s fie instruite. Franco-americanii urmau s pun la dispozitie finantarea necesar, centrele de instructie si anumiti instructori, pentru c altii erau ai Miscrii Legionare. L.V.: - Acesti 50 de legionari erau pregtiti exclusiv pentru actiuni pe teritoriul Romniei ? M:D.: - Sigur c da ! Franco-americanii ne-au pus la dispozitie mai multe centre de instructie, la Issny, Biberach, Lindau, toate n Germania, n zona francez, Longjoumeau, Montfermeil, Andilly si Chevilly la Rue, ultimele patru centre n Franta, n jurul Parisului. Actiunea urma s se desfsoare pe dou planuri, una ofensiv, de ptrundere si activitate n Romnia si una contrainformativ, n afara Romniei, n scop de protectie a primei actiuni. Prin aceste centre de instructie au trecut din partea noastr 50 de persoane, fiind pregtite pentru planul ofensiv, si tot 50 de persoane au fost instruite de noi pentru planul contrainformativ, care erau aproape n totalitate voluntari. L.V.: - Cei 50 plus 50, au fost selectionati n prealabil dintr-un numr mai mare ? M.D.: - Binenteles, a fost o selectie initial. Mai nti trebuiau s fie voluntari, apoi li se aducea la cunostint despre ce este vorba, iar dac se hotrau pentru o astfel de actiune, li se ddea un timp de gndire, n care se mai puteau rzgndi. Dup un timp treceam din nou pe la ei si aveam rspunsul, pozitiv sau negativ. Am avut si persoane care au refuzat, adic legionari care nu au vrut s se angajeze n aceste actiuni. L.V.: - n ce consta instructia, la cele dou sectiuni, ofensiv si contrainformativ ? M.D.: - n primul rnd era telegrafia Morse. Fiecare echip, de trei sau patru oameni, trebuia s aib un telegrafist. Pentru asta era un instructor din partea noastr, legionar, care fusese instruit de nemti la Viena, n anii 1944-1945, n scopul parasutrii n Romnia si care dup ce a fost parasutat a reusit s se ntoarc n Occident, iar un alt instructor era din partea francezilor. A doua faz de instruire era confectionarea, de unul singur, a legitimatiilor pentru a se putea camunfla ntr-o viat regulat. Respectivul trebuia s-si fac orice stampil, fr alte instrumente dect un fir de chibrit si tus. O a treia faz de instruire era utililizarea unei arme pentru a se putea apra. A patra faz a instruirii era identificarea locului unde trebuie s fie parasutat si cunoasterea lui ct mai amnuntit, pe baz de hrti militare. L.V.: - Bnuiesc c se fcea si o instructie de parasutare... M.D.: - Fr ndoial. Exercitiile de parasutare se fceau n sudul Frantei. Instructia viza tehnica saltului cu parasuta, dar mai ales orientare pe timp de noapte, dela locul parasutrii. Orientarea viza parcurgerea unei distante de pn la 20 km, noaptea, pn la locul stabilit. Am avut si un accident la aceste excercitii, un camarad s-a rnit la aterizare, la genunchi si cu toate ngrijirile medicale, a rmas invalid pe viat. Un om ca s treac de acest exercitiu avea nevoie de 10 salturi executate. Ceea ce era baza la aceast sectiune, nu era saltul propriu zis cu parasuta, ci orientarea pe timp de noapte cu busola. L.V.: - La instructia privind aprarea cu arma n mn, ce arm se folosea ? M.D.: - Numai pistolul. Se exersa n special precizia tirului, instructorii erau francezi. Toti instructorii francezi fceau parte din serviciile militare de informatii. Cnd, pentru necesittile instructiei, trebuia s facem naveta ntre Germania si Franta, eram transportati numai cu avioane militare franceze si aterizam invariabil pe aeroporturi militare. L.V.: - Dv. d-le Dimitriu, ce rol ati avut n aceast instructie ? M.D.: - Eu si doctorul Musetescu nu am fost instruiti. Noi eram acei care organizasem aceste centre de instructie si tineam contactul administrativ cu organele militare franco-americane. Cu alte cuvinte, eu si doctorul Musetescu nu participam la instructie, dar vizitam regulat aceste centre pentru a identifica si remedia orice nemultumire, orice defectiune.
38

L.V.: - n ce mai consta instructia ? M.D.: - Am ncercat fabricarea de aparate de emisie-receptie, cele furnizate fiind prea mari si grele.. Am avut o echip de tehnicieni, unul venise chiar de la Melbourne, din Australia, un inginer legionar, care lucra la televiziunea de acolo si care la Paris a condus o grup, ce fabrica manual aparate de emisie. n aceast grup aveam un strungar legionar, un alt inginer legionar, specialist n electronic. M-am ocupat si eu personal de astfel de aparate de emisie. L.V.: - Instructia ct a durat n total ? M.D.: - A durat un an, pn n 1950, pentru prima promotie de cursanti si apoi non-stop, pn n 1954, la ncheierea colaborrii cu franco-americanii, pentru c tot timpul alimentam cursurile cu alti voluntari. L.V.: - Tot n 1949 s-a nfiintat n Germania, initial sub un strict control american, Serviciul Federal de Informatii (BND), condus de generalul german Gehlen (n cadrul armatei germane, n timpul celui de al doilea rzboi mondial, generalul Gehlen a rspuns informativ de URSS). Miscarea Legionar a colaborat, ncepnd cu 1949, cu BND-ul ? M.D.: - Da, am avut un grup legionar, condus de Mailat, la Salzburg, care a colaborat cu BND-ul, pe linie de audieri ale refugiatilor care veneau din Romnia, iar rezultatele mergeau la Gehlen. Colaborarea noastr cu BND-ul era numai pe linie contrainformativ. Grupa lui Mailat culegea informatii strict dela refugiati, cine sunt, de unde vin, ce relatii au avut n tar, ce se ntmpl n tar, cine este sef la primrie si la Politie, cine conduce Securitatea n respectivul oras si asa mai departe. De asemenea ne interesa situatia unittilor militare din Romnia. L.V.: - BND-ul functionnd n acei ani sub control american, nseamn c toate informatiile ajungeau si la americani... M.D.: - Fr ndoial ! Am avut si o confirmare personal c asa se ntmplau lucrurile. A aprut astfel un duplicat al acestor "Berichte", acestor rapoarte, pe care le fceam BND-ului, si la o grup american. Am avut o problem, absolut neplcut, fiind chemat personal s dau socoteal americanilor, pentru c un sef legionar, care a cerut aceste rapoarte numai pentru informarea sa, a predat ulterior, din exces de zel, aceste rapoarte si altor americani... L.V.: - n timp ce cei 100 de legionari se instruiau n 1949-1950 n Franta si n Germania, Securitatea a mirosit c se pregteste ceva peste hotare mpotriva ei ? M.D.: - Eu cred c bnuiau. De ce s nu bnuiasc ? Cred c aveau agenti n Franta si n Germania, n acei ani, poate si printre noi, desi eu nu am putut descoperi, pn acum, n 1999, niciun agent al Securittii infiltrat printre noi, la centrele de instructie... Securitatea ns a mers pe o alt pist, destul de eficient, a observat c anumiti legionari lipsesc din localittile lor si ca atare bnuiau, justificat, c ei pregtesc ceva. Am fi putut fi trdati chiar de contraspionajul englez, care era n totalitate sub control sovietic, s ne aducem aminte numai de Kim Philby, cel care, prin trdare, a produs att de mult ru Occidentului, Lumii Libere (dup ce a fugit la Moscova, sovieticii i-au acordat pe loc gradul de general n KGB...). Din fericire ns, pot s spun cu toat siguranta, c despre parasutrile noastre legionare, nu a putut s trdeze nimic, desi n acea perioad Philby era detasat la Washington. L.V.: - Se stie acum c Kim Philby, personal, este vinovat de moartea tuturor partizanilor albanezi parasutati n Albania (aflnd de derularea acestei operatiuni, Philby a informat urgent Moscova, care la rndul ei a informat "Segurimi", Securitatea albanez, si pe Enver Hodja n persoan, ca atare partizanii parasutati au fost asteptati la locul aterizrii de trupe de securitate albaneze si lichidati pn la ultimul). Dac Philby nu ar fi trdat atunci, probabil Albania scpa nc din 1949 de dictatura comunist a lui Enver Hodja...

39

M.D.: - Ceea ce pot eu s afirm, cu sigurant, este c nici o echip legionar nu a fost asteptat de Securitate la locul de aterizare ! De asemenea nu au fost interceptati nici acei legionari pe care noi i-am trimis n Romnia pe cale terestr ! L.V.: - Prima actiune concret n Romnia cnd a avut loc ? M.D.: - n 1950, actiunile au continuat pn n 1953, cnd le-am oprit, n urma procesului de la Bucuresti, unde au fost condamnati la moarte (si rapid si executati) 10 legionari parasutati n Romnia. Cei 10 legionari erau Alexandru (Ic) Tnase, Ion Samoil, Ion Golea, Mircea Popovici, Ion Tolan, Vasile Mihai Vlad, Ion Buda, Gheorghe Dinc, Aurel Corlan si Erich Tartler. Mentionez c ultimii cinci erau din tar si au fost condamanti la moarte pentru c i-au ajutat pe Tnase, Samoil, Golea, Popovici si Tolan. Executia a avut loc n noaptea de 31 Octombrie spre 1 Noiembrie 1953 la Jilava. n acest proces a fost bgat si o alt operatie, care nu era a Miscrii Legionare, era a Comitetului National Romn. Aceast operatiune a fost condus efectiv de comandorul Mihail Opran si a constat dintr-o echip trimis n tar, compus din cpitanul Sabin Mare, Ilie Rada (fost n Legiunea Strin) si Gavril Pop. Acestia fuseser parasutati n Romnia tot de franco-americani, dar pe linia Comitetului National Romn. L.V.: - Aceste operatiuni au fost descrise destul de amnuntit de generalul (r) de Securitate Neagu Cosma, fost sef al contraspionajului din DSS (pn cnd a fost demis, n 1973, se pare pentru incompetent, de generalul Ion Mihai Pacepa), n cartea sa, aprut la Bucuresti, n 1994, "Sub cupola Securittii" (Editura Globus). n aceast carte, generalul (r) Neagu Cosma vorbeste destul de elogios <sic> de dv. si de doctorul Musetescu, ca "fiind creierele tuturor operatiunilor"... M.D.: - Astea sunt supraevalurile Securittii. n aceast carte a generalului Neagu Cosma este o not care nu corespunde realittii, referitoare la grupul Gheorghiu. Echipa Gheorghiu, care a avut ghinionul s fie parasutat la o distant enorm fat de locul fixat si nemaigsind locul unde trebuia s ia primul contact, dup vreo 14 zile de rtcire prin pduri, flmnzi, hrtuiti, cnd n fine au ajuns la o statie de cale ferat, au fost arestati de militie, fr vina lor. n starea n care erau, lihniti de foame, zdrentuiti si murdari, a fost usor s fie recunoscuti c era ceva cu ei... Neagu Cosma susutine, fals, c prin telegrafistul acestei echipe, a reusit s-i "ntoarc" si "s duc de nas serviciile secrete americane"... Realitatea a fost complet alta (acum probabil, citind acste rnduri, generalul Cosma isi va da seama, c n realitate el a fost pclit), imediat cnd grupa Gheorghiu, "ntoars" de Securitate, a fcut prima comunicare dela Bucuresti la statia lor de receptie din Occident, specialistii militari francezi si-au dat seama c sunt arestati si emit sub controlul Securittii !... L.V.: - nseamn c echipa Gheorghiu reusise s transmit un mesaj cod, "c emit sub control" ? M.D.: - Da, a reusit s transmit acest semnal, de care Securitatea nu stia. Fiecare telegrafist avea anumite semnale convenite pentru cazul c este arestat si c este fortat s lucreze pentru ceilalti, pentru adversari... Cu toate c Securitatea a luat msuri ca s supravegheze ct mai precis comunicrile echipei Gheorghiu, telegrafistul lor a reusit s transmit semnalul convenit. Francezii, dup o consftuire cu noi, au fost de acord ca echipa Gheorghiu s continue jocul, pentru a le salva viata. Jocul a continuat peste un an de zile. Grupul Gheorghiu "a cerut" s mai vin si alte echipe n tar, au cerut un nou aparat de radio-emisie (acesta li s-a si trimis, comunicndu-li-se c este ngropat sub un copac etc.). Deci peste un an de zile a continuat acest "joc" ntre franco-americani pe de o parte si Securitate pe de alt parte... Acest "joc" a permis salvarea vietii echipei Gheorghiu, ei au fost eliberati dup un timp din inchisoare, drept rsplat c au "colaborat" cu Securitatea si sau putut integra n viata civil din Romnia. Generalul Neagu Cosma mai face o inexactitate, dat fiind c Ionel Golea le-a creat mari probleme n Romnia (un an de zile Securitatea s-a strduit s-l captureze, mobiliznd aproape ntregul ei aparat pentru aceasta), generalul Cosma si Securitatea s-au npustit cu furie asupra memoriei lui, fcndu-l un afemeiat lipsit de orice scrupule <sic>... Securitatea a lansat ulterior legenda "c Ionel Golea n loc s se ocupe de misiune, s-a ocupat mai mult de femei"... Dup cum am mai spus, aceast furie era justificat, pentru c Ionel Golea le-a stricat "Festivalul" Mondial al Tineretului din 1953, la care comunistii tineau foarte mult. Ionel Golea a reusit s mprstie multe manifeste, la participantii dela acest festival, care erau veniti din toat lumea, iar n manifeste era descris starea jalnic n care se gseste Romnia sub tirania comunist. Din aceast cauz au ncercat, postum, s-l compromit moral.
40

L.V.: - Este o practic binecunoscut a Securittii si acum a noilor servicii secrete romnesti (SRI si SIE n mod special), de a-i "compromite" moral pe adversarii lor, lansnd diverse calomnii... Care era ins itinerarul pe care l urmau legionarii parasutati n Romnia ? M.D.: - Legionarii parasutati, cu un avion militar, erau transportati mai nti n Grecia. De aici, cu un alt avion, se survola teritoriul Bulgariei, apoi se lua directia Est, deasupra Mrii Negre, unde se zbura la foarte mic altitudine. Din acest moment contactul pe radarele bulgresti si romnesti era ntrerupt. Avionul fcea apoi o curb de 180 de grade, se zbura tot la rasul apei, adic sub 100 m altitudine si se ndrepta spre Dobrogea romneasc. Avionul survola Dobrogea si Cmpia Romn la mic nltime, ns n apropiere de locul parasutrii trebuia s ia nltime, minim 300 de metri si n acel moment el aprea din nou pe radarurile romnesti. n plus aprea pe radaruri si la trecerea Carpatilor, pentru c majoritatea parasutrilor au avut loc n Transilvania. Deci de la trecerea Carpatilor, avionul era urmrit pe radarele romnesti, ceea ce mrea enorm riscul operatiunii. Din pcate, ca s nu fie interceptat de aviatia de vntoare comunist, pilotul avionului nu avea timp s caute precis locul exact de parasutare (n plus era si noapte, ceea ce fcea si mai dificil recunoasterea locului) si ca atare multe parasutri au fost fcute departe de punctul exact, cazul cu echipa Gheorghiu. L.V.: - Pentru salvarea celor zece condamnati la moarte din grupul Golea-Samoil, nu s-a putut face nimic ? M.D.: - A fost imposibil, ei au fost tinuti n permanent arestati, sub paz sever, la Jilava, pn n momentul executiei. O actiune de comando pentru eliberarea lor nu ar fi avut nici o sans de succes ! Iar demersurile diplomatice erau de la bun nceput sortite esecului. n cartea sa, "Sub cupola Securittii", generalul (r) Neagu Cosma mai comite si o alt inexectitate, cnd caut s bage n acelasi cazan si pe altii care nu au avut nimic de-a face cu Miscarea Legionar, cum era fostul legionar macedonean Bebi Toma, care fusese racolat de un ofiter de contraspionaj american, ntr-un lagr de refugiati din Grecia si trimis n Romnia. ns Bebi Toma, cum a ajuns n Romnia, s-a predat la primul post de militie ! Bebi Toma nu a avut nimic de-a face cu actiunea legionar si colaborarea ei cu franco-americanii, din anii 1949-1954. Ca o parantez, fcea parte din dizidenta legionar. Referitor la esuarea grupului lui Sabin Mare, ei au fost trdati de persoana la care s-au adpostit, dar au reusit s fug, fr ns a avea nimic la ei. Asasinarea lui Sabin Mare ntr-o porumbiste, n Tara Fgrasului, n versiunea generalului Neagu Cosma, pare s fie plauzibil. Cosma a sustinut c Sabin Mare a fost asasinat chiar de propriul su coechipier Ilie Rada, cert este c Rada, care a reusit s revin n Franta, a fost imediat arestat de franco-americani si pus sub acuzarea c l-a asasinat pe Mare. Nu-mi dau seama cum au avut si franco-americanii informatia pe care o descrie detaliat n cartea sa Neagu Cosma. L.V.: - Pn la urm s-a pus punct, n 1954, acestor operatiuni, de ce ? M.D.: - Mai nti operatiunile au fost stopate de Anglia, datorit influentei nefaste exercitat de Kim Philby si grupul su de spioni sovietici, asupra contraspionajului englez. De fapt, pe linie englez, din cte am cunoscut eu ulterior, nu a fost trimis nimeni n Romnia. Am avut o grup de legionari care s-au instruit n Anglia, dar dup dezertarea lui Philby, actiunea n Romnia a fost contramandat. n ceea ce-i priveste pe francoamericani, acestia au stopat n 1954 actiunile, de comun acord cu noi, ei avnd si un oarecare dezinteres, dup moartea lui Stalin. Avea s nceap nefasta perioad a "destinderii" si a "coexistentei pasnice"... Pe urm eram si noi nemultumiti de faptul c echipa Gheorghiu fusese parasutat complet gresit, fapt ce a dus la capturarea ei. L.V.: - Generalul Neagu Cosma, n cartea sa, d dou exemple, de doi legionari parasutati, care nu au fost prinsi niciodat, nici pn n ziua de azi Securitatea, recte SRI-ul, nu stie identitatea lor, cine erau aceste persoane ? M.D.: - Din partea noastr nu au fost ; dac sunt nc doi parasutisti care nu au fost capturati niciodat, nu au apartinut Miscrii Legionare, deci nu cunosc cine sunt ei. Noi ns am mai trimis si alti legionari, terestru, trecnd frontiera prin Ungaria, care, de asemenea, nu au fost niciodat descoperiti ! L.V.: - La trecerile terestre ce filier era folosit ?
41

M.D.: - Din Austria se ajungea la Budapesta, unde aveam un punct de sprijin la o familie, unde sotia era romnc, iar la frontiera ungaro-romn aveam construit o filier de trecere, cu punct de sprijin pe partea ungar. Pe partea romn punctul de sprijin era la Arad. L.V.: - Legionarii parasutati au fost toti capturati de Securitate ? M:D.: - Da, cei parasutati au fost n final capturati toti, unii dup un an, altii dup doi ani... Echipa Tnase a fost prins, pentru c Tnase a fcut marea imprudent s se duc la o persoan care-i era prieten (desi fusese avertizat n prealabil c respectiva persoan este suspect). Cu toate acestea, Tnase s-a dus la aceast persoan si a fost denuntat. L.V.: - n total cti legionari au fost parasutati n Romnia, la nceputul anilor -50 ? M.D.: - Zece legionari. Toti au fost executati sau exterminati, n afar de dou persoane din grupul Gheorghiu (o a treia persoan din aceast echip a fost internat ntr-un lagr de exterminare n Delta Dunrii). Cele dou persoane care au supravietuit din echipa Gheorghiu, triesc, dup cte stiu eu, si n prezent. Unul se afl la Constanta, iar cellalt, care era cstorit (are si un copil), se afl acum, probabil, n Austria. L.V.: - Cei doi parasutisti rmasi necapturati, de care vorbeste generalul Neagu Cosma, dac nu sunt numai n nchipuirea lui, cine au fost atunci, cine i-a parasutat ? M.D.: - Nu stiu cine au fost, nu cunosc cine i-a parasutat. L.V.: - Dac parasutistii desantati n Romnia au putut actiona nestingheriti, vreme de pn la doi ani, nseamn c actiunea a fost destul de eficient... M.D.: - Sigur c da ! n primul rnd a avut un efect psihologic extraordinar de mare, n nchisori. S-a aflat repede, dela o nchisoare la alta, dela un lagr la altul, despre aceste actiuni. A ridicat moralul tuturor legionarilor (si nu numai al legionarilor) care se aflau n aceste nchisori. Legionarii si-au dat seama astfel c Legiunea nu a murit, poate unii si-au nchipuit chiar c aceste parasutri constituie doar avangarda unor actiuni mai importante, care s duc n final la eliberarea Romniei de sub tirania comunist... L.V.: - n conditiile n care 10 legionari parasutati au produs atta panic Securittii si subredului regim comunist, ce s-ar fi ntmplat dac erau parasutati de exemplu 1.000 de oameni ? M.D.: - Nu cred c s-ar fi ntmplat ceva deosebit, pentru simplul motiv c acesti oameni care s-ar fi dus n Romnia, nu ar fi putut rezista diabolicului sistem de control, un sistem mpins pn la perfectiune, impus de comunisti ntregii populatii a trii. Uitati-v, de exemplu la arestarea lui Samoil, produs la Brasov. Samoil a fost arestat pentru c sotia lui a cumprat mai mult mncare dect pentru o singur persoan, iar acest lucru a fost anuntat imediat Securittii... L.V.: - nseamn c din punct de vedere contrainformativ Securitatea sttea destul de bine... M.D.: - Sttea foarte bine ! Avea n toate prtile denunttori, care orice observau, anuntau... L.V.: - Cum se explic, c la numai trei-patru ani dela instaurarea regimului comunist, Securitatea functiona foarte bine si deja avea o armat de informatori si denunttori ? S fie la romni delatiunea si trdarea o boal national ? M.D.: - Din pcate este o boal si a fost permanent o boal... S nu uitm pe de alt parte, c si Carol si Antonescu si comunistii au cultivat delatiunea, denuntul ! Iar prigoana contra legionarilor a fost o constant a politicii romnesti, de dup 1927, indiferent cine era la putere (cu exceptia scurtei perioade de patru luni a guvernrii Sima-Antonescu). S revin ns la colaborarea noastr cu franco-americanii. n 1954 aceast colaborare a luat sfrsit, n cel mai deplin acord ntre Miscarea Legionar si franco-americani, iar legionarii aflati nc n centrele de instructie, au fost demobilizati, cutnd fiecare s-si rezolve problemele existentei.
42

VIII. EXILUL CONTINU, 1954-1989 Organizarea Miscrii Liviu Vlenas.: - n Exil, concret, cu ce s-a ales Miscarea Legionar n urma colaborrii cu organele militare franceze, americane si britanice ? Mircea Dimitriu.: - Noi nu am tras nici un folos, n afar de acela c am fost activi si fiecare legionar a fost mndru c Miscarea nu este moart ! L.V.: - Cu alte cuvinte d-le Dimitriu, n 1954 ati fost trecut "n rezerv" ? M.D.: - Sigur c da ! Nu mai aveam utilitate si n plus si eu m gndeam ce o s fac la btrnete, dac nu am nici o pensie ? Nemaifiind nimic de fcut, n afar de scris articole si crti legionare, m-am angajat ntr-un serviciu "civil". Am lucrat mai nti, n Germania, ntr-o fabric de aparate de radio, pe urm m-am angajat la o fabric de masini unelte, unde am rspuns de programarea ciclului de lucru si pe urm m-am transferat n sectia care fcea schemele electrice pentru conducerea hidraulic a masinilor. Dup 19 ani de lucru, am iesit la pensie din aceast fabric, acum 21 de ani... L.V.: - Ce actiuni a mai ntreprins totusi Miscarea Legionar mpotriva regimului comunist, din 1954 si pn n 1989 (o perioad de exact 35 de ani), cnd a fost rsturnat de la putere Nicolae Ceausescu ? M.D.: - Eu personal, n aceast perioad de 35 de ani, am lucrat, pn n 1978. Dup ce am iesit la pensie, Horia Sima m-a nsrcinat cu Secretariatul General al Miscrii Legionare din afar, din Exil. Asta s-a ntmplat n Iulie 1985. L.V.: - Aceast functie, concret, n ce consta ? M.D.: - Prima atributie desemnat de aceast functie era de a-i tine mpreun pe legionarii din Exil, mprstiati pe patru continente. n calitate de secretar general, aveam n subordine vice-secretari generali, unul rspundea pentru America de Nord, unul rspundea de America de Sud, unul rspundea pentru Australia, iar altul rspundea de Europa. Eu trebuia s rspund la toate problemele pe care le ridica unul sau altul, pe glob. Trebuie s spun c multe din atributiile mele erau fcute de Horia Sima, n special redactarea de scrisori. ns dup ce a murit el, n 1993, aceast munc am trebuit s mi-o asum integral... L.V.: - Cine finanta aceast munc de secretariat general, expedierea corespondentei de pild ? M.D.: - La noi n Miscare este un obicei instaurat de Cpitan, fiecare legionar trebuie s dea o contributie pentru Legiune, ct de mic, dar trebuie s dea o contributie lunar. n felul acesta, am avut si avem un mic capital ntotdeauna, pentru buna functionare a Legiunii, inclusiv Secretariatul General. Casieria General a Legiunii pune la dispozitia Secretariatului General un mic buget lunar. L.V.: - Cine este n prezent casierul Miscrii Legionare ? M.D.: - Marin Brbulescu. L.V.: - Cti legionari sunt acum in viat, n Exil ? M.D.: - Acum mai triesc n jur de 150 de legionari n tot Exilul. Vorbesc de legionarii credinciosi lui Horia Sima, care au rmas deci pe "Linia Horia Sima". Cu ceilalti nu avem niciun fel de contact. Avem probleme cte odat si cu acesti 150 de legionari, unul are vreo "idee", altul vreo nemultumire, altuia i se pare c este nedrepttit. Toti acesti camarazi mi scriu, iar eu sunt ocupat permanent cu scrisorile. Dup moartea lui Horia Sima, la 24 Mai 1993, pn-n August 1993, am trebuit s girez singur problemele Miscrii. n August 1993 sau ntrunit vice-secretarii generali si sefii de garnizoan, care au desemnat un Grup de Comand. V-am vorbit
43

de fapt, la nceputul discutiei noastre, despre componenta acestui grup, din el fac parte patru persoane, Dumitru Cretu, Filon Verca, Faust Brdescu si subsemnatul. Rpirea lui Traian Puiu L.V.: - n perioada 1954-1989, Miscarea Legionar s-a rezumat doar s scrie articole si crti ? M.D.: - n aceast perioada a aprut si marele conflict cu dizidentii din Miscarea Legionar. L.V.: - n ce an a aprut acest conflict si cine este principalul "vinovat" ? M.D.: - Dizidenta care apruse n lagrele de internare din Germania si continuat la Viena, s-a amplificat prin plecarea lui Vasile Iasinschi de lng Horia Sima. Au mai plecat si alti legionari, mai putin nsemnati. Acest lucru a produs o oarecare tulburare, care a mai mrit numrul dizidentilor. Acestia, s-au adunat si au luat tot fel de "hotrri" aberante (mai fuseser astfel de "hotrri" si n trecut), l-au "exclus" de pild pe Horia Sima din Miscare !?? Aceast "hotrre" nu a avut nici un efect asupra legionarilor... L.V.: - Un efect tot au avut aceste dizidente, au reusit s scindeze Miscarea Legionar n dou... M.D.: - Da, este adevrat, numai c partea a doua era foarte mic... Ceea ce au reusit acesti dizidenti, a fost c dup Revolutia din Decembrie 1989 din tar, au transplantat dizidenta si n Romnia (ei fiind primii care au venit n tar, dup Decembrie 1989). Binenteles, acolo au fost ajutati si de Securitate si apoi de SRI. Securitatea avea deja implantati agenti printre dizidentii Miscrii din Exil. Unul din dizidenti care a fost agent al Securittii si cu vechi state de serviciu (nc din 1948 !) a fost Petre Vlimreanu. El tinea legtura cu Ambasada Romniei din Viena, prin intermediul unei agente a ambasadei, o romnc cstorit cu un ungur, iar Vlimreanu locuia cu lunile la aceast agent. Petre Vlimreanu mai avea n jurul su si doi "mexicani", agenti si ei ai Ambasadei Romniei din Viena, care contribuiser, mai trziu, la rpirea lui Traian Puiu. Acestia doi, macedoneni de origine, dizidenti nc de pe timpul guvernului dela Viena, se numeau Atanasie Cunia si Dumitru (Tache) Varduli. L.V.: - Ce s-a ntmplat concret n "cazul Traian Puiu" ? M.D.: - Concret nu stim ! Atta stim, c el a comunicat Exilului, c a fost vndut Securittii de Atanasie Cunia si de Tache Varduli !... L.V.: - Dar de unde a disprut Traian Puiu ? M.D.: - Din Viena, dela propria locuint. El tria, urmnd s se cstoreasc, cu o austriac. A fost chemat jos, de la etajul de unde locuia, de cineva, a cobort n strad si ...nu s-a mai ntors !... Cnd prietena lui Traian Puiu a venit dela serviciu, a gsit usa apartamentului deschis, iar toate hrtiile si lucrurile lui Traian Puiu din cas erau rscolite, lipsea legitimatia (Ausweisul) si pasaportul lui. Deci cineva fcuse o perchizitie n toat regula. L.V.: - Cu ce a fost transportat n Romnia, cu un vapor pe Dunre ? M.D.: - Asa am crezut si noi. Ulterior ns, citind relatrile lui Pacepa, publicate ntr-o carte de a sa, rezult c a fost dus cu o masin cu fund dublu. O masin a Ambasadei Romne din Viena, special construit n asa fel nct s aib un spatiu unde putea s ncap un om. Probabil, drogat si nchis n acest spatiu minuscul, a fost transportat clandestin pn n Romnia. L.V. : - La Bucuresti odat transportat, ce s-a ntmplat cu Traian Puiu ? M.D.: - A fost bgat n puscrie, nu stiu dac a fost si condamnat si fortat s scrie la revista de propagand comunist pentru Exil, "GLASUL PATRIEI", cteva articole n care luda regimul, cerea legionarilor s se rentoarc n tar, le cerea s devin "patrioti" etc....
44

L.V.: - Probabil ca s mearg si ei la puscrie... M.D.: - Da, desigur... n 1964, cnd a fost gratierea pentru detinutii politici, Traian Puiu a reusit s trimit n afar stirea, c a fost atras n curs de acesti doi legionari dizidenti, Atanasie Cunia si TacheVarduli, care l-au vndut Securittii. Traian Puiu a trit n continuare n Romnia pn acum 5-6 ani, cnd a murit. Atacarea Legatiei Romniei din Berna L.V.: - O alt actiune neelucidat n totalitate nici pn n prezent, a fost atacarea Legatiei Romniei de la Berna, n noaptea de 4 spre 5 Februarie 1955, de un comando romnesc, condus de Oliviu Beldeanu. Acest comando, dup ce a mpuscat si un securist (soferul legatiei, plutonierul de Securitate Aurel Setu), a reusit s ocupe legatia si s pun mna pe toate documentele secrete, care se aflau n cldire. Cine a stat n spatele acestei actiuni ? A stat Miscarea Legionar, asa cum a acuzat-o initial Securitatea ? M.D.: - Este cu totul si cu totul fals ! Nu am auzit niciodat de persoanele implicate n aceast afacere, care de fapt au fost judecate ulterior de autorittile elvetiene. Nu am auzit nici de Oliviu Beldeanu. Cert este c acesta nu a fost niciodat legionar. Am aflat ulterior c preotul Vasile Zprtan a avut contact cu ei. Cine i-a pus s fac treaba, care au fcut-o si care a fost un esec total, nu stim nici pn n ziua de astzi... L.V.: - Actiunea de fapt n ce a constat ? M.D: - Au intrat cu forta n cldirea legatiei Romniei comuniste, au tras cteva focuri de revolver, au omort un securist si au pus stpnire, o perioad scurt, cteva ore, pe cldirea legatiei... L.V.: - Dac Miscarea Legionar nu are nimic de a face cu aceast actiune, cine sunt atunci autorii ei ? M.D.: - Dup cum v-am spus, eu nu cunosc dect c atacatorii au avut contact cu preotul Vasile Zprtan. Dar preotul Zprtan nu era legionar, nu a fost niciodat legionar, noi am colaborat cu el exclusiv pe linia asistentei spirituale, duhovnicesti, iar la Salzburg si pentru asistenta material acordat refugiatilor romni. Deci noi nu am stiut cine erau "patronii" acestei actiuni de la Berna si nu stim nici n prezent. L.V.: - Ca fapt istoric divers, regimul comunist al lui Dej, l-a trimis pe Octavian Paler (...) ca ziarist la procesul "teroristilor" romni care au atacat Ambasada Romniei din Berna, proces desfsurat n Elvetia. Octavian Paler primise sarcina precis, s-i nfiereze pe "teroristi"ct mai mult n corespondentele sale de pres... Dup atacarea Legatiei Romniei din Berna, ziarul "Scnteia", publica la loc de frunte ("autorul" "articolului" era O. Paler ?) : "Oblduirea de ctre o serie de guverne din occident a trdtorilor de tar care sau fcut vinovati de crime mpotriva poporului nostru, este o expresie a politicii agresive, rzboinice, duse de cercurile imperialiste. Acesti trdtori de tar sunt stipendiatii faimoaselor fonduri pe care guvernul SUA le pune la dispozitie cu atta cinism n slujba actiunilor criminale ndreptate mpotriva trilor democrate. Din rndul lor sunt recrutati spionii si diversionistii-elevi scolilor criminale organizate de serviciile de spionaj ale trilor imperialiste. Dintre ei sunt selectionati banditii parasutati pe teritoriul trilor democrate... Dintre ei au fost alesi si ucigasii care au atacat legatia romn din Berna". Fraza referitoare la "banditii parasutati", este o referire, este drept indirect, la Miscarea Legionar. Cu toate acestea, Securitatea a sfrsit prin a ncrimina (n legtura cu actiunea din Berna) Comitetul National Romn, prin filiala sa din Franta... M.D.: - Cred c Securitatea nu stie nici pn n prezent cine a stat n spatele comandoului, care a atacat Legatia Romniei din Berna, pe data de 4-5 Februarie 1955. Repet, noi nu am avut absolut nici o legtur cu aceast actiune, mai mult chiar, nici noi nu stim, pn n ziua de astzi, cine a comandat si a pregtit acest atac. L.V.: - Atacul asupra Legatiei Romniei din Berna a avut totusi un mare merit, prin publicitatea mare care s-a fcut n mass media din Occident n legtur cu acest caz, opinia public din Occident a aflat n fine c n Romnia exist un sistem represiv, bolsevic, c sute de mii de oameni stau pe nedrept dup gratii, c nu exist nici un respect pentru drepturile omului... Ulterior, statul romn comunist a demonstrat nc odat c este un stat terorist, printr-o operatiune montat n comun cu STASI, Securitatea l-a rpit pe Oliviu Beldeanu, din
45

Berlinul Occidental, n 1956 si l-a "repatriat" cu forta n Romnia. Oliviu Beldeanu a fost judecat sumar si mpuscat n 1958, dar ntre timp Securitatea "descoperise" c nu era legionar, ci membru al Partidului National Trnesc... Moartea preotului Vasile Zprtan L.V.: - Revenind la preotul Vasile Zprtan, generalul Ion Mihai Pacepa, afirm, ntr-o carte scris de el, "C preotul Vasile Zprtan a fost asasinat de Securitate, prin montarea unui accident de circulatie"... Este adevrat aceast versiune ? n fond cum a murit preotul Zprtan ? M.D.: - Nu am descoperit cum l-ar fi putut asasina Securitatea pe preotul Zprtan. El a murit, mai mult dect probabil, n urma unui atac de cord pe cnd conducea masina, pe autostrada Nrnberg-Mnchen. Era pe data de 5 August 1976. Preotul Zprtan se afla n masin cu un legionar, Dumitru Leonties, din Mnchen si cu dou romnce care ceruser azil politic in centrul de triere de la Zirndorf, de lng Nrnberg. Dela Zirndorf, preotul Zprtan, Dumitru Leonties si cele dou romnce, s-au dus, cu masina condus de preotul Zprtan, spre Mnchen. Pe autostrada Nrnberg-Mnchen au oprit la un motel, au luat o mas si au plecat mai departe, cu masina (marca Audi 80) preotului Zprtan. Mergnd cu vitez mare, au intrat la un moment dat ntr-un copac, care era singurul pe marginea autostrzii, ct se vedea cu ochii !... M ntreb, cum ar fi reusit Securitatea s-l fac pe preotul Zprtan s intre n singurul copac de pe marginea autostrzii, singurul existent pe o raz de ctiva kilometri ? Ar fi fost oricum extrem de greu s fie planificat o astfel de crim, n aceste circumstante. Dar exclus nu este, dac n fiecare motel de pe traseul Nrnberg-Mnchen ar fi fost plasat un agent al Securittii. La urma urmelor Securitatea a fost si este n stare de orice. mpreun cu preotul Vasile Zprtan a murit si camaradul Dumitru Leonties, iar cele dou romnce au fost grav rnite. Deci cade si ipoteza c cele dou femei din Romnia ar fi montat accidentul, cci erau s moar si ele. Au stat n final o perioad bun n spital. L.V.: - Ce s-a ntmplat ulterior cu cele dou femei, venite din Romnia, aflate n masina preotului Zprtan ? Unde se afl ele acum, cu ce se ocup ? M.D.: - Nu am date despre ele, nu stiu unde se afl, nu stiu cu ce s-au ocupat n continuare. L.V.: - Poate nu ar fi lipsit de interes s existe date despre ce au fcut ele dup acest accident... Prin acest accident din 1976, oricum au murit dou persoane extrem de incomode pentru regimul comunist al lui Ceausescu, asa c cele spuse de generalul Pacepa, nu pot fi respinse aprioric, cel putin aceasta este prerea mea... Sciziunea se accentueaz L.V.: - Legionarii deveniti dizidenti fat de Horia Sima, ce au mai fcut n continuare ? M.D.: - Au publicat si ei diverse crti si articole, dar nu n numr mare. Exceptie face Palaghit, care a publicat n 1951, la Buenos Aires, cartea lui "Istoria Miscrii Legionare", la care au contribuit Grneat si Papanace. Papanace a publicat si el o carte, "Fr Cpitan", alta de evocri si nc una, un studiu de fapt, despre romnii din Pind, de unde era originar familia sa. Au mai scos o revist fcut de Vlimreanu, "Vatra", care nu se ocupa, nu avea alt profil, dect injurii la adresa lui Horia Sima. Revista lui Vlimreanu aprea la nceput n Italia, apoi la Freiburg n Germania. La aceast revist, mai colabora sub pseudonim, Nicolae Iliescu din Statele Unite, care ulterior a fost desemnat ca seful dizidentilor. L.V.: - Mai este si acum n aceast functie ? M.D.: - ncetul cu ncetul "recunoasterea" sa a nceput s se subtieze, pentru foarte probabilul motiv c este francmason si pentru faptul c a colaborat permanent la o asociatie din Statele Unite, ARA ("Academia Romno-American") unde erau si sunt n continuare o multime de agenti comunisti si francmasoni...

46

L.V.: - n Romnia acest conflict ntre legionari era perceput ca un conflict ntre "codrenisti si "simisti", este corect aceast perceptie ? M.D.: - Este complet fals ! Nu are nimic de-a face cu Codreanu, n fond "simistii" sunt si ei "codrenisti" !... Este o inventie a doctorului Serban Milcoveanu, acest "conflict" ntre "codrenisti" si "simisti", pentru a legitima ntr-un fel pe dizidenti... Cnd a lansat aceast aberatie, Milcoveanu s-a bazat pe relatiile foarte bune pe care le avea cu familia Codreanu. Aceste relatii l-au si determinat pe Milcoveanu s spun c este "codrenist"... L.V.: - Dizidentii care "defilau" cu Codreanu, ce au vrut s spun, c Horia Sima nu este la nltimea lui Codreanu ? M.D.: - Nu acesta este adevrul ! Dizidentii nu au afirmat aceast aberatie, ci numai o ramur dizident, a lui Serban Milcoveanu, care este dovedit c a fost agent al Securittii si care nu este acceptat nici mcar de ceilalti dizidenti. Pot ntri aceast afirmatie, printr-un denunt, un fel de not informativ, fcut la Borsec la 24 Februarie 1964, n care Serban Milcoveanu l denunta colonelului Enoiu, seful anchetelor politice din MAI, pe preotul legionar Ion Dumitrescu-Borsa. Mentionez c doctorul Milcoveanu a recunoscut autenticitatea (deci si-a recunoscut paternitatea denuntului) acestui act, dar a ncercat s-l justifice ulterior prin presiunile morale la care a fost supus... Voi reproduce acum aceast scrisoare de denunt : "Tovarsului Colonel Enoiu, seful anchetelor politice, n conformitate cu interpretarea care poate fi dat culpei, de "omisune de denunt", din Codul nostru penal, mi permit a v aduce la cunostint urmtoarele fapte : Dela 25 Maiu 1964 nu mai am serviciu la Circumscriptia sanitar 93 din Policlinica Bradului, raionul Tudor Vladimirescu Bucuresti si sunt detasat de M.S.P.S. ca medic balneolog la Statiunea Borsec, raionul Toplita, regiunea Mures. Aici am domiciliu n Pavilionul Central et.II, camera 51 si pot fi gsit ntre orele 1517,30. Iat acum faptul oferit atentiei si competentei D-voastr, n calitate de autoritate politic. Ieri, 23 VI 1964 ora 8,40 dimineat, dup sedinta de raport si ndrumare cu conducerea S.M.B. Borsec, m ndreptam la deal pe poteca spre Vila Sanatorial 34, n al crei cabinet-medical am locul de munc ncepnd dimineata la ora 9. Eram singur si cu mintea n ntregime concentrat asupra sarcinilor trasate de dvoastr la ultima ntlnire avut. La jumtatea potecii dintre strada principal si vila 34 sunt strigat "Serbane !" si n fat mea recunosc fr ezitare pe preotul Ion Dumitrescu, despre care nu mai aveam nici o informatie din 1945, ultima dat cnd ntmpltor l-am ntlnit pe strad si am conversat. La ultima noastr ntrevedere nu am primit sarcini referitoare la preotul Ion Dumitrescu, dar am discutat cu el 15-20 de minute, iar n finalul discutiei ca s-l apropii, i-am spus "noile mele orientri si hotrrii n viat nu au schimbat convingerile din tinerete". Dup aceast discutie , am continuat drumul si fr alt incident am intrat n masina consultatiilor medicale cu ritmul de 6 pe or. Pe preotul Ion Dumitrescu l cunosc de mult timp, este foarte inteligent si dup prerea mea este simist nfocat si nu va renunta niciodat la ideile legionare. n anul 1963 m-a chemat la telefon spunndumi c este bolnav si are nevoie de asistenta mea medical. I-am explicat c din 1957 am nchis cabinetul medical din str Al. Petfi 11 si c pentru orice referint se poate adresa medicului circumscriptiei sale medicale. Refuzul meu se datoreste n principal legturilor ntrerupte cu Dvoastr, si v asigur acum c sunt gata oricnd s slujesc cu devotament institutia Dvoastr. Astept s ne vedem. Dr. Serban Milcoveanu 24 II 1964 Borsec." Din acest denunt se desprind clar dou lucruri : Serban Milcoveanu era mai de demult informatorul lui Enoiu, deci acest denunt nu a fost un act ntmpltor, fcut sub constrngere, "prin presiuni morale" si de asemenea, trebuie s retinem si afirmatia net fcut n final de Milcoveanu, "c este gata s serveasc (si) pe viitor, cu DEVOTAMENT (...) Securitatea" !... Probabil c a fcut acest lucru pn n prezent... Paul Goma afirm c Enoiu lucra n Ministerul Afacerilor Interne (unde avea gradul de cpitan) si l-ar fi si torturat personal, Milcoveanu l plaseaz ns pe Enoiu la Securitate, cu gradul de colonel... n fond MAI sau Securitate tot aia este... Dizidentii, dup moartea lui Ilie Grneat, dup moartea lui Vasile Iasinschi, dup moartea lui Papanace au fost condusi de Nicolae Seitan, iar dup moartea lui Seitan de Duliu Sfintescu, avnd ca sprijin, ca vechi legionar, pe doctorul Victor Apostolescu. Dup ce s-au convins c Sfintescu nu poate s organizeze ramura dizident, l-au gsit pe Nicolae Iliescu, de care v-am si vorbit, profesor la Harvard, unde tinea o catedr de limb italian.
47

L.V.: - Dup datele pe care le-am obtinut din Romnia, Enoiu a fost colonel n Securitate, sef de anchete politice, rspunznd de "problema legionar" n Transilvania. n prezent Enoiu este pensionar n Fgras. M.D.: - Da, este adevrat, asa ceva stim si noi despre el. L.V.: - Legionarii (care nu au fost exterminati) au fost eliberati din nchisorile din Romnia, n 1964, n urma decretului de gratiere acordat de Dej. Pn n acel an Miscarea Legionar din afar a reusit, prin diverse mijloace, s ajute familiile legionarilor nchisi ? M.D.: - Nu am putut s ajutm familiile legionarilor nchisi, cci nu am putut s ptrundem n Romnia. n schimb am reusit s scoatem anumiti oameni prin filierele noastre clandestine de trecere, deci am reusit s aducem acesti oameni din Romnia n Apus. n limbajul nostru, prin filiere, ntelegeam canalele de comunicare cu tara, inclusiv canalele pentru trecerea clandestin a frontierei, n acest scop aveam organizate mai multe puncte de sprijin. Trecerile se fceau prin Banatul iugoslav sau prin Ungaria. L.V.: - Cu alte cuvinte, Horia Sima, pn la 22 Decembrie 1989, nu a reusit s tin legtura cu legionarii din Romnia ? M.D.: - Singura legtura a fost cea realizat, pn n 1954, prin echipele de legionari parasutati n tar si prin legionarii trimisi prin filiere terestre. L:V.: - n Exil, Horia Sima unde a locuit si cu ce pasapoarte a cltorit prin lume ? M.D.: - Horia Sima a locuit cam pretutindeni, n Germania Occidental, n Italia, n Franta si n final n Spania, unde a primit statutul de refugiat politic. Cu ce pasapoarte cltorea, nu cred c este relevant pentru discutia de fat. Autorittile comuniste romnesti i-au retras cettenia romn, iar Horia Sima nu a fcut ulterior diligente, pentru a primi o alt cettenie. A rmas deci fr cettenie, "apatrid", din punct de vedere oficial. L.V.: - Securitatea nu a ncercat s-l asasineze, n Exil, pe Horia Sima ? M.D.: - Ce este cert, este c nainte de Securitate, a ncercat s-l asasineze, din ordinul lui Eugen Cristescu, Serviciul Special de Informatii (SSI), printr-un agent nfiltrat n lagrul dela Rostock. Nu avem date prin care s rezulte faptul c Securitatea ar fi plnuit asasinarea lui Horia Sima. Este totusi stranie ncercarea lui Traian Boeru, de a-l rpi pe Horia Sima, n 1954... Cine a stat n spatele acestei actiuni, este neclar pn n ziua de astzi. IX. LEGIUNEA REVINE N ROMNIA Tatonri dup Decembrie 1989 Liviu Vlenas.: - Ajungem si la momentul 22 Decembrie 1989. Miscarea Legionar s-a asteptat c va nterveni cderea comunismului, n Romnia, n 1989 ? Mircea Dimitriu.: - Nu ne-am asteptat absolut deloc ! Am fost total surprinsi !... Una din primele noastre msuri a fost trimiterea, n explorare, n tar, a unui camarad, care s ne aduc rezultatul investigatiilor sale asupra a ceea ce a mai rmas din Miscare. L.V.: - Cum l chema pe acest legionar ? M.D.: - Victor Corbut, din Cleveland, Statele Unite. n Romnia avusese gradul de comandant-ajutor, n Bihor. Arestat de comunisti n Romnia, dup gratierea din 1964, Victor Corbut a putut s ajung in Statele Unite, la interventia guvernului acestei tri. El fcea parte dintr-un lot de cetteni americani repatriati, Victor Corbut, se nscuse n Statele Unite si avea cettenia american prin nastere. Noi avem mai multi legionari, cetteni americani prin nastere, Baciu si altii.
48

L.V.: - Plecat n "explorare" n Romnia, n Ianuarie 1990, s-a rentors cu ce rezultate ? M.D.: - S-a rentors dup aproximativ o lun si jumtate napoi si a raportat c a gsit n Bucuresti o grup care actiona clandestin nc din timpul cnd tria Ceausescu, iar aceast grup era condus de dou persoane, cunoscute ca legionari, Luca Dumitrescu si Mircea Nicolau. Mircea Nicolau a fost chemat apoi n strintate (Luca Dumitrescu s-a mbolnvit si apoi a si decedat) si a primit dela Horia Sima nsrcinarea, s caute s descopere legionarii din tar si s nceap s-i reorganizeze. Revenind la camaradul Victor Corbut, el a fost si n provincie, dar explorarea lui a fost ngreunat si de faptul c era permanent sub supravegherea Securittii, n primul rnd pentru c era cettean american si n al doilea rnd era si legionar. L.V.: - Raportul su cum a fost primit de Horia Sima ? M.D.: - Pozitiv... Pozitiv pentru c s-a gsit un punct, dela care putea ncepe o activitate de strngere a rndurilor, de unde se putea reorganiza Miscarea n tar. L.V.: - Raportul lui Victor Corbut a fost dat n jurul datei de 1 Martie 1990 ? M.D.: - Da. Pn la primirea acestui raport, Horia Sima a stat n expectativ, nu a putut face nimic, cu exceptia faptului c a dat diferite declaratii, a scris o brosuric, n care ndemna pe legionari s stea linistiti, s nu se amestece n actiunile de revolt mpotriva noului regim. L.V.: - Care era scopul acestei declaratii, mobilul ei ? M.D.: - Scopul era unul singur, acela de a nu periclita reorganizarea Miscrii Legionare. L.V.: - Dar cu toate acestea, oricine isi aminteste bine, c Ion Iliescu si Petre Roman, vedeau peste tot numai si numai legionari, si asta imediat dup 22 Decembrie 1989... n orice manifestatie de protest contra FSN-ului, se vedea o actiune "legionar", mineriada din 13-15 Iunie 1990 a avut la baz (dup Ion Iliescu) pe legionari, si n plus, n Februarie 1990 au fost expulzati din Romnia doi cetteni canadieni de origine romn, pe motiv c fac propagand legionar, c sunt legionari... M.D.: - Comunistii au exacerbat notiunea de legionar pn la paroxism. Dup comunisti, noi legionarii eram n stare de orice, puteam s facem si s rsturnm tot ce vroiam... Evident c comunistii urmreau n 1990 (dar si dup aceea, pn n ziua de astzi) crearea unei psihoze de spaim n rndul populatiei, contra legionarilor. Uniunea Democrat Crestin L.V.: - Pn si PNTCD-ul era atacat de comunisti si de FSN, n toat prima parte a anului 1990, ca "un partid legionar", n orice caz, "cu multi legionari" n componenta sa, de ce ?. M.D.: - Legionarii au primit intr-adevr dispozitia, dela Horia Sima, s intre, de preferat, n PNTCD. Nu m refer la perioada 1944-1946 (grupul lui Horatiu Comaniciu), ci la perioada de dup 22 Decembrie 1989. ns, n acelasi timp, sub subordinea lui Mircea Nicolau, trebuiau s se reorganizeze. Prima lor manifestare politic a fost n UDC (Uniunea Democrat Crestin). Cnd conducerea UDC a fost acaparat de Grama si Fulger, acestia au dat afar pe toti legionarii !... "Noua Romnie Crestin" si Partidul "Pentru Patrie" L.V.: - Reorganizarea propriu zis a Miscrii Legionare, n viziunea lui Horia Sima, cum a debutat ? M.D.: - n aceast perioad a reorganizrii din tar, n 1990, el a fcut si un memoriu Regelui Mihai. Pe chestiunea acestui memoriu Horia Sima a fost foarte criticat de unii legionari, care pe urm s-au si ndeprtat de el. Ni s-a confirmat, de ctre secretariatul Casei Regale, primirea acestui memoriu, dar rspuns la el nu am primit niciodat... Si nainte de 1989 Horia Sima a trimis cteva memorii Regelui Mihai, dar nu a primit niciun rspuns dela Casa Regal...
49

L.V.: - Horia Sima nu s-a gndit s vin personal la Bucuresti pentru a lua n propriile mini reorganizarea Miscrii Legionare ? M.D.: - Horia Sima nu putea veni n Romnia, deoarece n 1946 (asa zisul proces al "marii trdri nationale") fusese condamnat, n contumacie, la moarte... Or, aceast sentint nu a fost anulat niciodat. ns Horia Sima se preocupa ndeaproape, din Exil, de reorganizarea, pas cu pas, a Miscrii. Nucleul de la Bucuresti s-a extins n toat tara, destul de frumos, a reusit s se amplifice, pn cnd Securitatea s-a alarmat. Securitatea s-a gndit s contraatace, iar contraatacul cel mai bun era producerea unei sciziuni. S-a creat, tot cu ajutorul unui dosar si al Securittii, adic a SRI-ului, o ramur legionar simist, care vroia s se unifice cu dizidentii Miscrii, care ntre timp si fcuser si n tar aderenti, n special printre macedoneni... L.V.: - Aceast ramur dizident si-a luat vreun nume ? M.D.: - Nu, nu si-a luat niciun nume, erau numai anumite persoane. Printre ei era avocatul N. Pun de la Brasov, inginerul Gheorghe Brahonschi de la Sibiu, Stefan Cojocaru, Nelu Rusu si Constantin Atanasiu, ultimii trei din Bucuresti. L.V.: - Ca o parantez, este clar acum c toate sciziunile care s-au produs din 1990 n Romnia au fost orchestrate de Serviciul Romn de Informatii (dup planuri bine puse la punct), s ne aducem aminte ce a ptit Partidul National Liberal, rupt n final n vreo sase felii... M.D.: - Horia Sima a trimis vorb lui Nicolau, s creeze un nou partid, dar nu din legionari (ca s nu provoace autorittile), ci din simpatizanti legionari. Grija permanent a lui Horia Sima a fost, n primul rnd, s nu provoace autorittile, n al doilea rnd, s nu provoace populatia. Cettenii Romniei au fost ndoctrinati de comunisti, peste jumtate de secol, "c Miscarea Legionar este o aduntur de banditi, de criminali, de trdtori de tar etc". Chiar acei oameni care nu erau comunisti, cnd auzeau de legionari si puneau minile n cap, era un soc pentru ei. De aceea Horia Sima l-a nsrcinat pe Mircea Nicolau s fac un partid politic doar cu simpatizanti. Acest partid s-a chemat "Noua Romnie Crestin". L.V.: - Mrturisesc c nu am auzit de acest partid... M.D.: - Da, era un partid mic. Grupul de legionari care s-au desprtit de Nicolau si vroiau s se uneasc cu dizidentii Miscrii, au cerut lui Horia Sima autorizatia s fac si ei un partid. La nceput au vrut s-si spun "Partidul Democrat - Miscarea Legionar". Ne-au trimis proiectul de statut, din conducerea partidului trebuiau s fac parte jumtate dizidenti, jumtate simisti, iar n Adunarea General trebuia s fie o paritate ntre aceste dou grupe. Natural, Horia Sima a respins cererea de a autoriza un astfel de partid. Atunci acest grup de legionari a ncercat altceva, s numeasc partidul "Totul pentru Tar" si ne-au trimis din nou statutele spre vedere, Horia Sima s-a mpotrivit din nou, spunnd c este deja un partid legionar, nu mai vrea s se creeze un al doilea. Cu toat aceast opozitie a lui Horia Sima, ei au depus cererea pentru autorizarea partidului. Nu au reusit s mentin numele de "Totul pentru Tar" (presedinta tribunalului unde au vrut s nregistreze partidul, nu le-a acceptat aceast titulatur, spunndu-le c vor avea greutti pe viitor din cauza acestui nume...) si pn la urm a fost schimbat n "Pentru Patrie" (nu a fost acceptat nici titulatura "Totul pentru Patrie")... Sub acest nume partidul a fost autorizat, de instantele judectoresti din Romnia, s funtioneze legal. Pentru a atrage aderenti, fondatorii partidului l-au pus ca presedinte pe Nistor Chioreanu, iar ca vicepresedinte, au reusit s-l ademeneasc pe Virgil Mateias. Ironia soartei este c a existat o revist comunist a armatei, ntitulat "Pentru Patrie"... In orice caz, Horia Sima a fost pus n fata unui fapt mplinit. L.V.: - Care a fost reactia lui Horia Sima ? M.D.: - ngrijorat de aceste conflicte care au izbucnit n tar, el a cerut s se constituie un Grup de Comand, unde fiecare din membri acestui grup s aib un sector geografic definit din Romnia, de care s rspund. Aceast propunere nu a fost acceptat, de ctre grupul Brahonschi, Pun, Rusu,Cojocaru si Atanasiu. n aceast situatie, Horia Sima s-a vzut nevoit s intervin personal, fcnd efortul de a merge la Budapesta. De aici a trimis pe cineva n tar cu misiunea de a-l aduce la Budapesta pe Virgil Mateias si pe nc o persoan.
50

L.V.: - Cine a fost Virgil Mateias, puteti s ne vorbiti putin despre el ? M.D.: - Virgil Mateias s-a nscut la Dridif n Tara Fgrasului, la 26 Ianuarie 1909. A fcut liceul la "Negru Vod" n Fgras, unde a fost coleg si prieten cu Horia Sima si Nicolae Petrascu, cu care a legat o prietenie, care a rezistat tuturor timpurilor. La Facultatea de Drept din Bucuresti, n 1928, intr n Miscarea Legionar. Avocat, a practicat la Brasov si Fgras. n 1937 este numit comandant legionar. Mobilizat, a fcut campania pe Frontul de Est. n 1948 este arestat si eliberat dup 16 ani, n 1964. A fost vicepresedintele si apoi presedintele Partidului "Pentru Patrie", unde a rezistat presiunilor, de a accepta dizidenti legionari ("mexicani") n acest partid, pn la moartea sa, survenit la 2 ianuarie 1995. L.V.: - n ce perioad a fost Horia Sima la Budapesta ? M.D.: - n toamna lui 1992. Horia Sima s-a dus la Budapesta, ca s fie ct mai aproape de Romnia, ntr-o tar care nu cerea vize cettenilor romni si ca atare legionarii din Romnia se puteau ntlni fr mari probleme cu el. A fost singurul motiv pentru care s-a ales Budapesta ca loc de ntlnire. La Budapesta, Horia Sima "nu vindea Ardealul ungurilor", ci a avut doar contacte cu doi legionari din tar, din care cel mai important era Virgil Mateias, vicepresedintele Partidului Pentru Patrie. Mateias era un vechi coleg de-al lui Horia Sima, din Fgras, om de mare ncredere. Horia Sima i-a dat dispozitie lui Mateias s aduc la ndeplinire acel Grup de Comand, gndit de el. Presedinte al acestui Grup de Comand trebuia s fie Nistor Chioreanu, care ns era bolnav, aproape olog, nu se putea deplasa si nici nu mai era suficent de lucid. La Budapesta, Horia Sima a recunoscut existenta Partidului Pentru Patrie, contnd pe loialitatea lui Virgil Mateias, care conducea de fapt partidul. Proiectul "Grup de Comand" mpiedica ns intentiile fondatorilor Partidului Pentru Patrie, convertiti la solutia "unittii" (ntre simisti si dizidenti), idee urmrit de Tache Funda. Pn la urm, prin tot felul de manevre, a fost sabotat dorinta lui Horia Sima, aceea de realizare a unui Grup de Comand. L.V.: Cine era Tache Funda ? M.D.: - Este romn macedonean, nscut ns n tar. Ca vechi legionar, a avut un comportament admirabil n nchisori. A fost cstigat - recunoscnd abia acum - de dizidenta adus n tar dup 1989. Diferit de altii, el s-a decis pentru eliminarea lui Horia Sima din Miscarea Legionar, printr-o strategie care s fie acceptat de nssi aderentii lui Horia Sima (...). ntmplarea a fcut ca Tache Funda s aib un cumnat n Sibiu, aflat n strnse relatii familiare si camaraderesti cu familia Gheorghe (Ghit) Brahonschi, care era cel mai acerb adversar al lui Mircea Nicolau, ce era sustinut de Horia Sima. Prin acest cumnat, Leonte Radu, dar si direct, speculndu-i toate slbiciunile si resentimentele, Funda a reusit s-l transforme pe Ghit Brahonschi, eroul dela Brasov si din nchisori si pe care Horia Sima l considera "fiul su sufletesc", ntr-un robot docil si chiar ntr-un adversar al lui Horia Sima ! Cu ajutorul lui Brahonschi, Tache Funda si altii, au reusit s mpiedice, sistematic, toate ncercrile lui Horia Sima de a instaura n tar o unitate de actiune legionar. Cu toate presiunile la care a fost supus, Virgil Mateias a refuzat s accepte intrarea vreunui dizident n partidul condus de el. De abia dup moartea lui Mateias, a reusit Funda s-si realizezez planul, pentru care luptase cu atta abilitate. L.V.: - n fond de ce nu era de acord Miscarea Legionar condus de Horia Sima, cu unificarea tuturor legionarilor ? Ca o parantez istoric, la 26 Mai 1994 Corneliu Coposu mi- a spus la Paris, "C nu ntelege de ce legionarii se ceart ntre ei si nu se unesc, pentru a forma un partid de dreapta n Romnia, binenenteles sub o alt titulatur, mai ales c n Romnia spatiul politic de dreapta este descoperit"... Pentru Corneliu Coposu certurile dintre legionari erau ceva profund regretabil... M.D.: - Este vorba de asa zisa "unificare" a tuturor legionarilor, urmrit de dizidenti ("mexicani") si respins consecvent de Miscarea Legionar, rmas fidel lui Horia Sima (cu toate c "Unitatea" este o lege fundamental a Miscrii Legionare). Aceast contradictie produce nedumerire si de aceea trebuie explicat. n Exil dizidenta, care initial a pornit dela nemultumiri fat de Horia Sima, a evoluat pn la a nu-l mai recunoaste ca Sef al Miscrii Legionare, cerndu-i destituirea. Imediat dup Revolutie, doi agenti ai Securittii, si anume Petre Vlimreanu din Exil si Serban Milcoveanu din tar, au pornit s informeze pe legionarii din tar, pn atunci uniti, despre motivele pentru care dizidenta vrea destituirea lui Horia Sima. Vlimreanu a plecat ntr-un turneu prin tar, cu 1.000 de exemplare din "Vatra", "editie special", "dedicat"
51

lui Horia Sima, iar Milcoveanu, ajutat de Stefan Predescu (ambii la rndul lor "ajutati, nainte de 1989, de Sfnta Fecioar Maria ca s nu fie arestati de comunisti" <sic>, desi erau fruntasi legionari...), a organizat un "cenaclu" sptmnal <sic>, unde cutau s ridice pe legionari contra lui Horia Sima. Si asta n calitate de reprezentanti ai dizidentei, numiti ca atare de Victor Apostolescu. La acest cenaclu participa regulat si Tache Funda. Ajuns si el la necesitatea destituirii lui Horia Sima, nu credea ns, c ea poate fi fcut imediat, asa cum o cerea Milcoveanu, numrul legionarilor anti-Sima fiind nc redus. El a propus n schimb o alt strategie, care prevedea mai nti o campanie sustinut, pentru a mri numrul legionarilor anti-Sima si apoi unificarea legionarilor de toate culorile. Din interiorul Miscrii Legionare astfel unificat, ar urma dup aceea s fie declansat, de fostii dizidenti, o actiune progresiv pentru diminuarea pn la disparitie a adeziunii la Horia Sima, nlocuind-o treptat numai cu adeziunea la Corneliu Codreanu, la care nimeni nu s-ar putea opune. Desi apoi Funda a mbrcat "pielea de oaie", profernd loaialitate fat de Horia Sima, si lsnd campania plnuit anti-Sima, pe seama altor dizidenti, el nsusi alturndu-se legionarilor desprtiti de Mircea Nicolau, Miscarea Legionar a fost informat din chiar interiorul "cenaclului" lui Milcoveanu, despre ntreaga strategie propus si vizibil urmrit de acelasi Tache Funda. De aceea ea a ntmpinat cu mult suspiciune propunerile de unificare cu dizidentii, venite dela Funda, fie dela interpusii lui. Si totusi, dup moartea lui Mateias, legionarii din Partidul "Pentru Patrie" s-au lsat coplesiti de mirajul unificrii, fluturat de Funda, ajungnd pn acolo, nct numele lui Horia Sima s fie - pentru salvarea unittii - tabu, n toate actiunile oficiale ale partidului. Iar acei numerosi membri, care n particular au rmas credinciosi lui Horia Sima, sunt nevoiti s se comporte n cadrul partidului, asa cum unul dintre ei a declarat textual : "Noi cultivm ce ne uneste si respingem ce ne desparte". Ce-i desparte este Horia Sima. Este de nteles c Miscarea Legionar nu a vrut, si nici nu vrea, s ajung n aceeasi situatie. Pentru ea, Horia Sima a fost - dup Cpitan - Comandantul Miscrii Legionare. Serviciul Romn de Informatii contraatac L.V.: - Un episod controversat, n ziaristica romneasc post revolutionar, este articolul semnat de Ioan Itu (n prezent consilier guvernamental...), n revista "Tinerama", n care s-a afirmat, n 1991, "C Horia Sima ar fi venit incognito n Romnia, cu un vapor <sic> pe Marea Neagr si undeva n Delta Dunrii s-ar fi ntlnit n secret cu camarazi legionari si chiar si cu directorul SRI Virgil Mgureanu" !... Exist ceva adevr n aceste afirmatii, iar dac nu exist, cui au servit aceste aberatii ? Cine credeti c a stat n spatele acestui articol ? M.D.: - Dup "articolul" lui Ioan Itu, Horia Sima nu s-a ntlnit cu Mgureanu ("ntlnirea" cu Mgureanu apartine altor ziare dubioase din Romnia)., ci cu doi btrni legionari >sic>... Totul a fost ns inventat. Cum Ioan Itu avea reputatie de ziarist serios, nseamn c acest articol i-a fost impus de cineva ! Dat fiind c n text sunt redate toate atacurile contra lui Horia Sima, se poate ghici cine si de ce i-a fost impus acest articol spre publicare...Este posibil ca acest articol s-i fi fost impus chiar de Mgureanu personal ! L.V.: - In articolul lui Ioan Itu, s-a publicat o fotografie, care fusese fcut n 13 Ianuarie 1991 la Majadahonda, n care Horia Sima apare cu bratul ridicat. Cine a fcut aceast fotografie si cum a ajuns ea publicat n revista "Tinerama" ? M.D.: - Fotografia a fost fcut la Majadahonda, n 1991. Acolo a putut veni oricine si a putut filma si fotografia liber. Ambasada Romniei din Madrid este plin de securisti si acum... L.V.: - ntre timp persoana care a fcut fotografia a fost identificat de contraspionajul german, este vorba de Elena Grager (Popescu), n. n 1950, domiciliat n Hemhofen, Germania. Elena Grager a transmis fotografia la SRI, iar SRI-ul a dat-o lui Ioan Itu... Ca fapt divers, dup 1989 Elena Grager a fost utilizat de SRI pentru spionarea Miscrii Legionare, inclusiv a lui Horia Sima, efectund n acest sens mai multe deplasri n Spania, Austria si n alte prti, finantate de serviciile secrete romnesti. Dup ce l-a spionat pe Horia Sima, Ioan Mrii si pe alti fruntasi legionari, acum Elena Grager l spioneaz pe printul Ilie Sturdza, domiciliat la Madrid, fiul fostului ministru de Externe legionar, Mihail Sturdza. Este interesant si cariera Elenei Grager nainte de 1989. A fost activist UTC la organizatia de baz UTC din ntreprinderea unde lucra, apoi a urmat o scoal de partid PCR, si dup ce a lucrat ca si chelnerit si barmanit, a sfrsit prin a primi gestiunea unui shop pe valut la Neptun (statiunea lui Nicolae Ceausescu), o unitate controlat strict de Securitate. La sfrsitul anilor -80 a ajuns n RFG, iar aici, dup nu mult timp a fost arestat de politia criminal german (KRIPO) pentru
52

tinuirea lucrurilor furate de o band de hoti din Romnia, care activau n zona Nrnberg-Frth. Iat cine este n realitate aceast "legionar", primit de Horia Sima la el acas, la Madrid, la nceputul anilor -90... Pentru a masca aceast activitate de spionaj (complet ilegal pe teritoriul Germaniei Federale si al Uniunii Europene), Elena Grager a fost numit "presedinta" unei societti fantom, "Miscarea pentru Regatul Romniei, filiala Germania"... Nu a fost ns singura agent folosit, dup 1989, pentru spionarea Miscrii Legionare ! S revenim ns la fondul discutiei noastre, Horia Sima, n 1993, a abandonat ideea unui Grup de Comand n tar ? M.D.: - Nu, n ajunul decesului su, Horia Sima a trimis din nou n tar, o persoan de ncredere, ca s realizeze aceast formul, dar si de data aceasta ea a esuat, tot din cauza lui Brahonschi si a prietenilor si. L.V.: - De fapt cum se explic opozitia lui Brahonschi, orgolii personale, problemele legate de vrst sau altceva, adic manipularea sa de ctre Seviciul Romn de Informatii ? M.D.: - Brahonschi era un mare lupttor, fusese n organizatia mea, la Centrul Studentesc Legionar Timisoara, l-am cunoscut foarte ndeaproape, era foarte putin maleabil, foarte ncptnat, nu era n stare s conduc ceva. Dup cum v-am mai spus, la Timisoara am avut sase cuiburi, dar pe Brahonschi nu l-am nsrcinat niciodat s conduc unul din ele, pentru c mai mult strica. Era influentabil si rzbuntor. n nchisoare Brahonschi s-a comportat eroic, aproape ca un nebun, cuta tot timpul s provoace conducerea nchisorii si era bgat periodic la zarc, unde era tinut sptmni ntregi, prin aceasta a obtinut un prestigiu deosebit printre ceilalti legionari. Dac a fost manipulat de Serviciul Romn de Informatii, atunci numai indirect, prin specularea slbiciunilor lui si fr ca el s fie constient. Dup moartea lui Horia Sima, Mateias a rmas fidel liniei si memoriei lui si s-a opus consecvent la unirea cu "mexicanii". n schimb doctorul Milcoveanu a fost dovedit c a lucrat ca agent, n trecut, pentru Securitate. L.V.: - Cu toate acestea doctorul Milcoveanu a devenit un fel de "purttor de imagine" a Miscrii Legionare n Romnia, fiind prezent la multe discutii televizate, unde se discut despre Miscarea Legionar... M.D.: - Tocmai de aceea este preferat de adversarii Miscrii. Este de remarcat c n cartea publicat n 1997, "Mihail Moruzov si Serviciul de Informatii al Armatei Romne", istoricul oficial al Serviciului Romn de Informatii, colonelul Cristian Troncot, l citeaz copios pe Serban Milcoveanu, ca si cum ar fi singurul "memorialist" al Miscrii Legionare. Or, dup cum am mai spus, d-rul Serban Milcoveanu nu are nici un drept s mai vorbeasc n numele Miscrii Legionare, din moment ce a lucrat si lucreaz pentru Securitate, iar dup 1990 pentru SRI ! Este curios faptul, c desi Serban Milcoveanu era un fruntas al Miscrii Legionare nc de pe vremea Cpitanului, nu a fcut nici o zi de nchisoare, att el ct si inginerul Stefan Predescu, care mpreun au dus actiunea mpotriva lui Sima. ntrebati fiind de ceilalti legionari, cum explic ei acest lucru, au spus c "Sfnta Fecioar Maria i-a protejat"... Pe de alt parte, a fost pus n circulatie, o scrisoare a lui, autentic, de denunt, ctre colonelul Enoiu, scrisoare de care am pomenit deja. L.V.: - Dup moartea lui Horia Sima, cum a mai evoluat Miscarea Legionar n tar ? M.D.: - Dup disparitia lui Horia Sima, legionarii din tot cuprinsul trii, care nu erau nici n grupul Nicolau, nici n grupul dela partidul "Pentru Patrie", au nceput s fac presiuni asupra lui Mateias, dar si asupra lui Nicolau si au cerut unificarea celor dou fractiuni simiste si ncetarea atacurilor ntre ele. De fapt erau atacuri numai din partea lui Brahonschi. n fine, dup lungi discutii, conduse de un fost judector de la Sibiu, Grigore Lechintan (care modera discutiile), la 5 Februarie 1994 s-a ajuns, dup o sedint furtunoas, care a durat o zi si o noapte, s se ncheie un protocol de unificare. La insistente ultimative, Nicolau a fost de acord s desfiinteze partidul su, "Noua Romnie Crestin" si s intre toti membri acestui partid n partidul "Pentru Patrie". S-a fcut un protocol de unificare, s-a stabilit un comitet paritar de conducere al noului partid unificat. Grupul Nicolau s-a pus pe lucru n acest nou partid unificat, dar a constatat c secretarul general al partidului, Pun, nu a depus la tribunal lista noii conduceri. Pun a tergiversat incontinuu depunerea acestei liste la tribunal, iar peste aproximativ o lun a venit bomba : Brahonschi face declaratia uluitoare c el nu mai recunoaste semnturile de pe protocolul de unificare, pentru c atunci erau toti foarte obositi etc... n aceast situatie grupul Nicolau l-a convins pe Nistor Chioreanu s convoace congresul partidului. Congresul de la Bucuresti a confirmat valabilitatea protocolului de unificare ncheiat si valabilitatea tuturor semnturilor de pe
53

acest protocol. Congresul a avut loc la a cincea lun dup protocolul de unificare, dar, dup nc o lun fostii membri din conducerea Partidului "Pentru Patrie" (neunificat), s-au adunat n secret la Brasov si au anulat protocolul ncheiat la 5 Februarie 1994, l-au declarat nul si neavenit... L.V.: - Se pare c n viata politic romneasc Brasovul a devenit locul predilect pentru organizarea sciziunilor... M.D.: - Binenteles, dup anularea protocolului, au avut loc un mare numr de demisii din partid si nu numai fostii membri ai partidului lui Nicolau "Noua Romnie Crestin", ci si din Partidul "Pentru Patrie" propriu zis. La 15 Septembrie 1994, la Aiud, la o comemorare, Mateias si Pun au ncercat s conving persoane mai tinere dect ei, fostii Frati de Cruce din anii -40, s preia ei conducerea partidului, pentru c altfel, el,Virgil Mateias, l desfiinteaz din lips de membri ! L.V.: - Aceste incontinue certuri, organizate si de SRI, au slbit, bnuiesc foarte mult, Partidul "Pentru Patrie", ce rezultate a obtinut acest partid la alegerile din 1996 ? M.D.: - n alegerile pentru Parlament a obtinut un rezultat foarte slab, sub 1 %, iar la alegerile locale, a reusit s obtin un loc de consilier municipal n judetul Teleorman. L.V.: - Partidul "Pentru Patrie" nu a dorit s intre n Conventia Democrat ? M.D.: - Nu, nu cred c au dorit asa ceva, fiind convinsi c vor fi refuzati. Cu toate acestea s-au declarat solidari cu CDR. L.V.: - A luat n vizor Serviciul Romn de Informatii fundatia "Prof.Gheorghe Manu" si implicit unificarea legionar ? M.D.: - Grupul de legionari din jurul fundatiei "Prof. Gheorghe Manu" este ramura autentic a Miscrii Legionare, pe care Serviciul Romn de Informatii nu a reusit s-o infiltreze sau s-o influenteze. Acest grup a acceptat n dou rnduri o "unire" cu Partidul "Pentru Patrie", grupul cel mai apropiat dintre gruprile dizidente, fiind compus n majoritate de "simisti". Acest fapt s-a ntmplat la 5 februarie 1994 si la 15 Aprilie - 27 Mai 1995. n ambele cazuri unirea a fost distrus intentionat de Gheorghe Brahonschi, membru important si chiar fondator al partidului (la sedinta din 28 Mai 1994 si la sedinta din 27 August 1995). Mndru de isprava sa, Brahonschi a rspndit n decursul sedintelor, prima dat n scris si a doua oar printr-o caset audio (pe care a mai si "retusat-o"), motivatia acestei actiuni. De fiecare dat grupul "Gheorghe Manu" a fost grosolan nselat, si-a sacrificat partidul propriu, iar la a doua ncercare, unii din aderentii lui au refuzat s demisioneze din nou... L.V.: - Revenind la nedumerirea regretatului Corneliu Coposu din 1994, de ce nu se poate totusi unifica Miscarea Legionar ? M.D.: - Pentru ca unificarea s nu fie o ncercare a SRI-ului de a obtine controlul si asupra ultimului bastion al Miscrii Legionare, sau s nu fie o "unificare" de "tip Funda", unde numele lui Horia Sima trebuie s fie tabu, sunt obligatorii garantii reale c entitatea rezultat se va mrturisi clar si fr retineri si n toate mprejurrile, la apartenenta att la Corneliu Codreanu - fondatorul Legiunii, ct si la Horia Sima. Horia Sima este succesorul Cpitanului, care, dup decapitarea si masacrarea Miscrii din 1938-1939, a reusit s-o readuc n fort pe scena politic, s-o refac biologic, s-i asigure continuitatea si actualitatea doctrinar, politic si biologic si s-o conduc n lunga perioad de 53 de ani, zguduiti de periculoase furtuni politice si ideologice. Numai atunci va putea avea loc o "unificare" legionar care s reziste ingerintelor si presiunilor adverse. Diversiuni organizate de Securitate L.V.: - n 1991 a mai aprut un partid definit "ca doctrinar legionar", "Miscarea pentru Romnia", condus de Marian Munteanu. Acest partid are legturi cu Miscarea Legionar ?
54

M.D.: - Dincontr, Marian Munteanu a si declarat n mod public, c partidul su nu are legtur cu Miscarea Legionar, cu tineretul legionar. Marian Munteanu a definit partidul su ca "partidul tinerilor nationalisti din Romnia", ceea ce arat c a vrut s se delimiteze de Miscarea Legionar. Desi initial Marian Munteanu a declarat c se inspir din doctrina legionar, faptele sale au demonstrat ns contrariul. Acum se stie c Marian Munteanu a fost finantat de Iosif Constantin Drgan (care nu are nici o legtur cu Miscarea Legionar), iar acest fapt spune multe. La alegerile din 1992, ca si la cele din 1996, acest partid al lui Marian Munteanu a avut un esec total, si iritati de unele circumstante, unii membri ai partidului i-au pus ntrebri directe lui Marian Munteanu : "Ce legturi are el cu Securitatea" ?... A recunoscut n fata a vreo 15 insi, "C n 1981 a luat contact cu Securitatea". nainte de alegeri Marian Munteanu a primit o cantitate mare de "sfetnici" din protipendada Securittii, oameni de 60-70 de ani, desi el declarase initial "c vrea s lucreze numai cu tinerii"... L.V.: - Dar nu numai din Securitate erau sfetnicii lui Marian Munteanu, ci chiar din GRU, comandorul de marin Radu Nicolae de pild... M.D.: - Radu Nicolae a si candidat pentru Parlament pe lista partidului lui Marian Munteanu. Dar au mai candidat si altii, maiorul de contrainformatii din DSS, Dumitru Dumitru (care a si murit n 1994), un al treilea "consilier" al lui Marian Munteanu a fost sociologul Ilie Bdescu, abolvent al scolii dela Bneasa a Securittii, care a rmas si mai departe n anturajul lui Marian Munteanu, n plus scrie si la gazeta lui, "Miscarea"... Marian Munteanu a fost primul presedinte al Aliantei Civice, propus se pare pentru aceast functie de Ana Blandiana (pe vremea cnd Alianta Civic era condus prin rotatie), dar n urma unei ntlniri secrete cu Virgil Mgureanu, directorul SRI, a fost dat afar din Alianta Civic ! Iat cine este Marian Munteanu ! L.V.: - Cu alte cuvinte Miscarea Legionar nu are nici o legtur cu Marian Munteanu ? M.D.: - Absolut nici o legtur ! Dimpotriv, Marian Munteanu a adpostit articole ostile Miscrii Legionare, n ziarul su "Miscarea", scrise de doctorul Ion Zean, prietenul lui Milcoveanu. (Ion Zean este si colaboratorul lui Milcoveanu, la o asociatie fantom, cu un titlu foarte lung, al fostilor presedinti de centre studentesti, unde Milcoveanu este presedinte, iar Zean secretar...). L.V.: - Ce s-a mai ntmplat n Miscarea Legionar din tar, dup ruptura dela Brasov din 1994 ? M.D.: - Dup aceast ruptur, Mateias, lovit att el ct si sotia sa de o boal nemiloas, ar fi vrut chiar s desfiinteze Partidul "Pentru Patrie", din cauz c cei din fostele "Frtii de Cruce", au refuzat s-l preia. A fost convocat o nou adunare, n Noiembrie 1994, la Smbta, n Fgras, unde ntreaga conducere a Partidului "Pentru Patrie" a demisionat, declarndu-se senatori ai partidului si prednd conducerea unor persoane mai tinere, dar care trebuiau s fie ulterior identificate de o grup de cinci membri ai partidului. Dup dou luni si jumtate de cutri si discutii, acest grup de cinci persoane (din care fcea parte si Funda) au reusit s pun pe picioare o nou conducere, n frunte cu profesorul Constantin Iulian. Fac o parantez, Brahonschi a declarat ulterior, "C el a acceptat unificarea din 05.02.94, numai pentru a distruge partidul lui Nicolau, "Noua Romnie Crestin"... L.V.: - Grupul Nicolau ce a mai fcut n continuare ? M.D.: - Ei s-au constituit n Fundatia "Profesor Gheorghe Manu". L.V.: - Cine a fost profesorul Gheorghe Manu ? M.D.: - Profesorul Gheorghe Manu a fost profesor la Bucuresti, n specialitatea fizic nuclear. A fost un mare specialist, cu reputatie mondial, fost asistent al sotilor Curie. Fiind legionar, a fost arestat de comunisti si exterminat n nchisoare. Antonescu nu-l descoperise ca legionar si fusese lsat n pace atunci, comunistii ns l-au descoperit si l-au arestat mpreun cu ceilalti. Desi Eugen Cristescu ntocmise o list, dup 23
55

Ianuarie 1941, de 15.000 de legionari care trebuiau arestati, repet, profesorul Manu a scpat de arestare n acei ani 1941-1944, dar a fost nlocuit, pe linie profesional, cu profesorul Horia Hulubei. L.V.: - Cum a evoluat aceast fundatie "Profesor Georghe Manu", condus de Mircea Nicolau ? M.D.: - Mircea Nicolau este profesor, licentiat n litere si filosofie, iar Fundatia "Profesor Gheorghe Manu" urmreste scopurile generale ale oricrei fundatii. Din Ianuarie 1998 scoate si propria revist lunar, "Permanente". Fundatia ncearc s valorifice pentru societatea romneasc actual, mostenirea spiritual si cultural a Miscrii Legionare, organiznd simpozioane si conferinte, la Cluj, la Iasi, la Suceava, la Bucuresti etc., Mircea Nicolau fiind foarte activ. n ceea ce priveste revista "Permanente" ea se doreste a fi un periodic al Miscrii Legionare, se vinde si n tar, unde este redactat si tiprit, dar si n strintate, n Germania de pild. Necesitatea acestei reviste s-a resimtit din cauza faptului c Miscarea Legionarea a fost pus la index de aproape toate ziarele din Romnia. L.V.: - La Timisoara aveti "Gazeta de Vest"... M.D.: - "Gazeta de Vest" are cu totul alt profil si alt auditoriu si nu reprezint ntrutotul punctul de vedere al Miscrii Legionare, cel putin din 1997 ncoace. n plus revista si-a ncetat aparitia lunar din cauza dificulttilor financiare, inerente si datorit faptului c si-a schimbat profilul, iesind trimestrial. L.V.: - Nu as spune c Miscarea Legionar a fost pus la index de presa din Romnia, cel putin nu de toat presa. De exemplu, n 1992, revista "Baricada" a publicat un lung serial, semnat de comandantul-legionar Nicolae Crcea, despre istoria Miscrii Legionare. M.D.: - Ce s-a ntmplat ? Imediat dup Revolutie presa a nceput s se intereseze despre Miscarea Legionar, existnd si un mare interes n opinia public pentru istoria Miscrii Legionare. ns, dup vreo doi-trei ani, presa a sabotat publicarea oricrui comunicat al adevratei Miscri Legionare. n schimb a publicat, cu o suspect de mare preferint, actiunile si interviurile lui Serban Suru, care dup prerea noastr, este o creatie (si o diversiune n acelasi timp) a Securittii. Serban Suru, autointitulat "sef al Miscrii Legionare din Romnia" <sic>, vrea s substituie Miscarea Legionar cu diversiunea lui, denumit absolut fraudulos "Miscarea Legionar" si uneori chiar cu adausul "Horia Sima" <sic> !!? Dup Suru, adevrata Miscare Legionar nu mai exist, este disprut... L.V.: - Totusi Serban Suru este foarte activ, a organizat tabra "legionar" la Padina n Bucegi (se pare c si alte tabere), a organizat simpozioane, mese rotunde, si are acum vreo 10 cuiburi, inclusiv n Basarabia, adic n asa zisa Republic Moldova... M.D.: - Serban Suru este foarte favorizat de pres, care i public orice comentariu, orice declaratie, orice interviu, a mers pn acolo nct a fcut afirmatia, la Constanta, ntr-o gazet, "C el sper c n ctiva ani din Miscarea Legionar s nu rmn dect ideologia"... Acest domn Suru face actiuni de provocare a autorittilor, n toate actiunile sale, el si oamenii lui apar n uniforme verzi, cu centuri si diagonale, provocnd adeseori indignarea populatiei, care se afl nc sub impactul imaginii create Miscrii Legionare de propaganda comunist, dar si protestele cercurilor evreiesti internationale, care au cerut guvernului Romniei s ia msuri ferme, de represiune, care de fapt ar lovi numai Miscarea Legionar si nu pe Suru... L.V.: - De unde au aceste uniforme legionare ? M.D.: - Le-a cumprat Serban Suru, cu ce bani nu stiu... Poart aceste uniforme, cu toate c Horia Sima a interzis, textual, dup 1989, purtarea uniformei legionare n Romnia. n plus, Horia Sima a cerut tuturor legionarilor s nu provoace n niciun fel, nici prin scris, nici prin vorb ! Or, Suru provoac incontinuu, iar, curios, autorittile nu iau nici o msur contra lui... L.V.: - Miscarea Legionar nu a luat legtura cu Serban Suru ?

56

M.D.: - A luat legtura cu el, dar numai pentru ca el s termine cu actiunile sale, s le opreasc, ns el a refuzat ! I s-a cerut acest lucru de vreo dou-trei ori. In orice caz, n 1997 Serban Suru avea 7 cuiburi (acum are 10) cu 51 de membri. Acesti tineri, sunt n necunostint de cauz, ei cred sincer c activeaz n cadrul Miscrii Legionare, dar numai Serban Suru stie cui apartin n realitate aceste cuiburi... L.V.: - n afar de Marian Munteanu si Serban Suru, au mai aprut si alti "legionari" de acelasi tip ? M.D.: - Nu, n afar de un fost ofiter de militie, Ionic Ctnescu, care a "nfiintat" "Partidul National Legionar" (??!)... O alt diversiune a Securittii a fost "Noua Dreapt", care a ncercat s ia legtura cu Miscarea, dar noi nu am stat de vorb cu ei. Nici nu merit s mai discutm despre aceste diversiuni ale serviciilor secrete comuniste si neocomuniste... L.V.: - Este interesant c pe 21 Ianuarie 1990, Ionic Ctnescu mi-a fcut o vizit la hotelul "Astoria" din Bucuresti, rugndu-m, eu avnd calitatea de ziarist, s-l ajut si s-i definitivez programul si ideologia <sic> unui partid, pe care s-l conduc. nc de atunci primise Ionic Ctnescu sarcina precis, din partea "Comisiei Ecologice Romne" (asa se numea atunci SRI-ul), comisie condus de "ecologistul" ....Virgil Mgureanu, s fondeze un nou partid, care o fi el. n ceea ce priveste partidul "Noua Dreapt" (care mai exist si astzi), am avut mai multe ntrevederi n Iulie1992, cu "fondatorul" acestui "partid", Radu Sorescu (nepotul poetului Marin Sorescu) si care mi-a recunoscut personal c partidul su este o cacealma. Posed dovezi, nc din 1992, c Radu Sorescu lucra acoperit pentru Serviciul Romn de Informatii. Am fcut aceast parantez, pentru a se vedea, c "mama" a nenumrate partide aprute ca ciupercile dup Decembrie 1989, a fost Securitatea (rebotezat rapid n SRI). Scopurile : mai multe; parazitarea vietii politicii romnesti, crearea unei atmosfere de debandad (politic) si dezorientarea electoratului (si asa debusolat). n plus SRI-ul a urmrit compromiterea partidelor istorice, PNTCD si PNL n primul rnd. S revenim ns, dup aceast parantez, la tema discutiei noastre. n 1994 au aprut, postum, sub ngrijirea lui Victor Corbut, operele publicistice ale lui Horia Sima (publicate n editura lui Traian Golea). Este ns interesant, c ntr-o scrisoare adresat lui Victor Corbut de Horia Sima, n 1993, cu putin timp nainte de a muri, el i cerea ca n ultimul volum "s nu fie atacat Ion Iliescu". De ce vroia Horia Sima, n Februarie 1993, s-l menajeze pe Ion Iliescu ? M.D.: - Imediat dup Revolutie Horia Sima a dat un comunicat legionarilor din tar, s nu participe la nici o manifestare de protest, care s-ar face, mpotriva lui Ion Iliescu si s nu provoace n niciun caz Puterea. Horia Sima dorea prin aceasta, ca avnd liniste din partea Puterii, Miscarea Legionar s se poat reorganiza n toat tar. Interesul Miscrii era si este, de a asigura continuitatea ei si pentru generatiile viitoare. L.V.: - Horia Sima, din motive, s le spunem tactice, nu a dorit s fie atacat Ion Iliescu ? M.D.: - Da, si a dorit s nu fie atacat niciun guvern de la Revolutie ncoace. Motivul este simplu, toti legionarii care mai triesc sunt oameni btrni, iar timpul n care ei mai pot actiona este destul de scurt. n acest timp noi trebuie s asigurm continuitatea Miscrii Legionare si pentru viitor, cci altminteri ea va dispare si imensele sale jertfe vor deveni inutile pentru Istoria Neamului. X. DUP MOARTEA LUI HORIA SIMA - 1993 Moartea lui Horia Sima Liviu Vlenas.: - La 24 Mai 1993 murea n Germania Federal Horia Sima, a murit fr s vad realizat acea unitate a Miscrii Legionare n tar, dincontr a vzut pn la moarte, numai certuri si scandaluri printre legionari... Mircea Dimitriu.: - Testamentul su a fost cea de a treia ncercare de constituire a unui Grup de Comand n Romnia, ncercare sabotat iarsi de Brahonschi si prietenii si ! L.V.: - Horia Sima a lsat un testament politic scris ?

57

M.D.: - Nu, doar verbal. n ajunul mortii sale, a dat aceast nsrcinare unui camarad care era cu el si care a plecat n Romnia ca s realizeze acest plan. Dup moartea lui Sima, ca s revin asupra celor ntmplate n tar, Partidul "Pentru Patrie", a avut o nou conducere, din membri ai Frtiilor de Cruce din anii -40. Noua conducere a nceput din nou tatonrile pe lng grupul Nicolau, pentru o nou reunificare. Nicolau, ncreztor c noua conducere este alta, dect cea veche si nu mai face parte din ea Brahonschi, Pun si toti ceilalti, care vroiau s saboteze unificarea, a acceptat s poarte discutii cu noua conducere. Desi nencreztor, el a acceptat colaborarea, cernd comunicarea noului comitet, asupra cruia se czuse de acord. Nu s-au fcut angajamente scrise de aceast dat, s-au luat numai angajamente verbale dela noul comitet, pe "cuvnt de onoare legionar"... La diligentele lui Nicolau iar s-au nscris n partid membri Fundatiei "Profesor Gheorghe Manu". Devenind ns bnuitori, au cerut o sedint, unde s se stabileasc un document de fuziune scris. La aceast sedint, spre surpriza tuturor apare din nou acelasi Brahonschi, mpreun cu Pun, care transform sedinta ntr-un scandal, cu acuzatii, cu insulte la adresa grupului Nicolau, scandal care s-a terminat, dup sase luni de colaborare pe "cuvnt de onoare legionar", cu o nou ruptur. Nicolau a iesit din nou nselat, pentru c o parte din grupul su, care se nscrisese a doua oar n Partidul "Pentru Patrie", nu toti au mai vrut s se retrag... Trebuie s mentionez c dup moartea lui Mateias, survenit n 1995, imediat, grupul care a nfiintat partidul "Pentru Patrie" a deschis portile partidului pentru dizidenti, pentru "mexicani". Asa c la ora actual exist n Romnia o unificare, n acest partid, a unor legionari a lui Horia Sima si al dizidentilor antisimisti. Pentru a mentine unitatea n partidul "Pentru Patrie", conducerea partidului a decis s treac complet sub tcere numele lui Horia Sima. Se "defileaz" numai sub "stindardul" Cpitanului, numele lui Horia Sima este tabu (asa cum a calculat Funda) n toate actiunile oficiale ale partidului... L.V.: - ntre timp, la 27 Octombrie 1998 a murit presedintele Partidului "Pentru Patrie" Nistor Chioreanu, la venerabila vrst de 91 de ani. Puteti s-i evocati personalitatea ? M.D.: - Chiar dac dup 1990 Nistor Chioreanu a fcut unele greseli (poate si manevrat de altii), el a fost totusi o personalitate marcant a Miscrii Legionare. S-a nscut la Mgina Aiudului n 1907, a urmat studii de Drept si si-a luat doctoratul cu Magna cum laude. A fost numit de Corneliu Codreanu sef organizator al Frtiilor de Cruce din Ardeal. n timpul scurtei guvernri legionare, este seful organizatiilor legionare din Ardealul neocupat de Ungaria. Dup puciul lui Antonescu din Ianuarie 1941, se refugiaz n Germania, unde are domiciliu fortat la Rostock si obligat s lucreze n industria militar german. Dup evadarea lui Sima n Italia, este internat alturi de ceilali legionari la Buchenwald, Dachau si Sachsenhausen. Dup 23 August 1944 Nistor Chioreanu se rentoarce n Romnia, mpreun cu Nicolae Petrascu, pentru a reorganiza Miscarea Legionar din tar. Este ns n curnd arestat si judecat, alturi de Nicolae Petrascu si Eugen Teodorescu, si condamnat la 25 de ani munc silnic. Va executa din ei 18, fiind eliberat, alturi de ceilalti camarazi, care au supravietuit nchisorilor comuniste, n 1964. Dup Decembrie 1989 s-a implicat activ n reorganizarea Legiunii n Romnia. Fiind bolnav n ultimii ani ai vietii, a adresat la 23 Octombrie 1996 conducerii Partidului "Pentru Patrie" a judetului Alba, urmtoarea scrisoare : "Subsemnatul Nistor Chioreanu, deoarece datorit vrstei - aproape 90 de ani - si ncercrilor prin care mi-a fost dat s trec, m simt la sfrsit de viat si nu mai sunt n stare s fac servicii de rspundere n Miscarea Legionar, v rog s m scutiti de orice rspundere pe linie politic si administrativ. Rmn legionar si rog pe Dumnezeu s m nvredniceasc cu aceast simpl calitate pn la sfrsit de viat, n spiritul Cpitanului si al Comandantului Horia Sima". L.V.: - La 30 Noiembrie 1998, la Tncbesti, cu prilejul comemorii a 60 de ani de la asasinarea lui Corneliu Codreanu si a camarazilor si, nepotul lui Codreanu, Nicanor Zelea Codreanu a anuntat crearea unui nou partid legionar, despre ce este vorba ? M.D.: - La comemorarea de la Tncbesti au participat absolut toate culorile de legionari, Corneliu Codreanu fiind fondatorul tuturor. Ct priveste initiativa pentru o nou grupare legionar, ea apartine si este dorit numai de un mic grup. Fratele lui Corneliu Codreanu, Ctlin Codreanu, fiind la 90 de ani, l-a "scos din mnec" pe Nicanor Zelea Codreanu, o persoan la 50-60 de ani. n pregtirea comemorrii, a fost rspndit gratuit n tar si n Exil o brosuric de 31 pagini, cu panseurile lui Milcoveanu, cu titlul "Romnia si cere partidul de centru-dreapta", avnd ca autori dou asociatii fantom ale lui Milcoveanu si una condus de Silviu Alupei, tovarsul lui Milcoveanu n toate actiunile lui, iar pe ultima pagin, o chemare : anuntul comemorrii dela Tncbesti. S-ar putea s m nsel, dar toate aparentele duc la concluzia c si aceast actiune este o diversiune inspirat... n ceea ce priveste noul partid, el ar urma s poarte numele de "Uniunea
58

National pentru Renasterea Crestin". Nicanor Zelea Codreanu a mai anuntat la Tncbesti "C acest partid va intra n viata politic romneasc pe data de 13 ianuarie 1999, cnd vor fi comemorati Ion Mota si Vasile Marin, pn atunci asteptndu-se adeziuni". Viitorul va demonstra dac acest partid reprezint ceva viabil, serios si nu o nou diversiune a serviciilor secrete romnesti. Deocamdat 13 Ianuarie 1999 a trecut de mult si partidul lui Nicanor Zelea Codreanu nu s-a nscut nc... ntre timp s-a aflat c n spatele acestui pseudopartid, inexistent pn la aceast or, se afl tot Serban Milcoveanu. Ce s-a urmrit prin aceast nou diversiune, nu ne este clar pn n acest moment. S urmreasc SRI-ul "inventarierea" legionarilor dispusi pentru o politic militant ? L.V.: - ntre timp n Romnia, n mare ascensiune (18 % n ultimele sondaje de opinie - Dec.1998) se afl Partidul "Romnia Mare" condus de C.V.Tudor. Ce prere aveti de acest fapt ? M.D.: - Corneliu Vadim Tudor, n duplicitatea lui de cameleon, a reprodus n gazetele lui poezii de Vasile Posteuc si Radu Gyr, fragmente din publicatiile lui Traian Golea, a adpostit articole pro-legionare ale lui Ioan Coja si a gsit n America de Sud un fost legionar, drept corespondent pentru "Romnia Mare" <sic>... n plus, a mai "descoperit" n Statele Unite, un nebun, care se pretinde comandant legionar (?!) si care i-a cerut lui C.V.Tudor, nici mai mult nici mai putin, dect s se proclame "noul Cpitan al Miscrii Legionare" <sic>. !!?.. Numele ecestui iresponsabil este Constantin Burlacu, care s-a autoproclamat seful asa numitei "Ligi ai Aprrii Nationale" si al "Noii Drepte"... Desigur, prin toate acestea C.V.Tudor doreste s capteze voturile si simpatiile a sute de mii de oameni, poate chiar milioane, care simpatizeaz cu ideile Miscrii Legionare si care nu stiu c ntre Miscarea Legionar si C.V.Tudor nu exist niciun fel de legtur, mai mult chiar, exist o contradictie total ! Pe de alt parte, C.V.Tudor nu pierde ocazia, ca numr de numr, n "Romnia Mare", s atace fundamentele doctrinare ale Miscrii Legionare si s proslveasc trecutul comunist, inclusiv pe dictatorul Nicolae Ceausescu... L.V.: - Constantin Burlacu, care de altfel a fost anchetat de FBI, n legtur cu asasinarea lui Ioan Petru Culianu si a "diplomatului" romn (n realitate ofiter DIE acoperit) Dima (autorii celor dou asasinate, produse n SUA si respectiv Canada, nu au fost descoperiti nici pn n prezent !), este un personaj dubios. Asupra actiunilor sale, a fcut partial lumin, o scrisoare, trimis pe data de de 12.03.98, redactiei revistei "Lumii Libere" din New York, de ctre inginerul M.S., din care aflm c Burlacu este n contact permanent, nu numai cu Corneliu Vadim Tudor si cu Partidul "Romnia Mare", dar si cu Partidul "Noua Dreapt", nfiintat de Radu Sorescu, "partid", n realitate o oficin a SRI... M.D.: - Repet, Constantin Burlacu NU ARE ABSOLUT NICI O LEGTUR CU MISCAREA LEGIONAR ! Nu stim cine este acest personaj, nu stim cine l finanteaz, dar avem bnuieli c este n realitate omul Securittii, trimis pe vremea lui Ceausescu n Statele Unite, ca s compromit Miscarea Legionar ! Revenind la Corneliu Vadim Tudor, el a primit misiunea de la mafia comunist, s completeze nationalismul ateu si sovin de tip ceausist, care astzi nu mai poate cstiga masele, cu acele trsturi traditionale, de omenie, credint n Dumnezeu, tolerant, n scopul de a confisca pentru aceast mafie comunist, ntregul spectru nationalist. Dar C.V.Tudor si d mereu n petec. Continuu apare populistul ieftin, care speculeaz toate greuttile prin care trece populatia (asa cum s-a ntmplat recent, n Ianuarie 1999, cu minerii), acuznd si amenintnd. Nu vd unde sunt la el preceptele legionare. Dimpotriv. L.V.: - n Germania Federal este binecunoscut profesorul doctor Dionisie Ghermani, care a activat n tinerete n Frtiile de Cruce. n Septembrie 1997 a acordat un interviu, pe aceast tem, de o or si jumtate, televiziunii din Oradea (TVO), cine este profesorul Ghermani, din punctul de vedere al Miscrii Legionare ? M.D.: - A activat n Frtiile de Cruce, a fost n lagre cu noi n Germania, era student la Berlin, a participat n organizatiile guvernului dela Viena. Dup aceea a continuat s fie n Miscare, a participat la colaborarea Miscrii cu englezii, pe plan contrainformativ. Numai c dup un timp nu a mai pstrat contacte cu Miscarea Legionar, s-a preocupat numai de profesiunea lui proprie. Desigur, noi acest lucru nu-l considerm trdare, ci numai delsare total fat de Miscare. L.V.: - n ce circumstante a murit totusi Horia Sima ?
59

M.D.: - Horia Sima ntreprindea anual un turneu n Franta, Germania si Italia pentru a lua contact cu legionarii din aceste tri. n Germania vizita si familia doctorului stomatolog Filip Punescu, care este legionar si locuia ntr-un sat, nu departe de Augsburg, la Unter Meitingen. Aici poposea cteva zile si isi repara si controla dantura. n Mai 1993 a venit ca de obicei la familia Punescu, nsotit de un camarad de cea mai mare ncredere si care urma s plece n tar. Horia Sima dorea s se odihneasc cteva zile n casa familiei Punescu. De asistent dentar nu mai avea nevoie, dat fiind c avea protez dentar total. n seara zilei de 24 Mai 1993 - ajunul mortii - au plecat toti trei, Horia Sima, dr. Punescu si nsotitorul lui Horia Sima, n cea mai bun dispozitie, cu masina la Augsburg, ntr-un local, au mncat si au but bere. La ntoarcere, Horia Sima era bine dispus si pus pe glume. La ore trzii s-au dus la culcare, Horia Sima avnd camer separat, unde era si televizorul familiei. Pe la cinci dimineata, sotia lui Punescu s-a dus la toalet si a vzut c n camera lui Horia Sima lumina este aprins. A deschis usa si l- a vzut pe Horia Sima mbrcat n pijama, seznd pe o canapea, cu picioarele pe un scaun, prnd c se uit la televizor... I s-a prut ciudat c Horia Sima era cam galben la fat. L-a alarmat pe camaradul care venise cu Horia Sima la ei si acest camarad, desi nencreztor c Horia Sima ar avea ceva, la insistentele doamnei Punescu, a constatat c este mort. Atunci a fost anuntat un medic din comuna respectiv, care a consemnat decesul, initial derutat de stimulatorul cardiac care functiona n continuare. S-a fcut actul de deces si urmau s se fac restul actelor la primria comunei, fapt ce s-a si ntmplat. Diagnosticul a fost "insuficient cardiac". L.V.: - Cine era camaradul aflat cu Horia Sima cnd a murit ? M.D.: - Este o persoan din tar si nu am asentimentul ei s-i dau numele. L.V.: - Cu toate acestea, multi au bnuit si bnuiesc n continuare, c de fapt Horia Sima nu a murit de moarte natural, ci a fost asasinat n casa doctorului Filip Punescu, de ce ? M.D.: - Da, am auzit si eu de asta. Este o ipotez prosteasc. De fapt o astfel de ipotez apare ntotdeauna cnd mor personalitti. Ce este sigur, este c Horia Sima nu se gsea n tratament stomatologic la doctorul Punescu, la aceast vizit. Fusese n trecut la tratament stomatologic la doctorul Punescu, de un an Horia Sima avea protez dentar total si o injectie - care ar fi fost letal - nu i-a fost administrat si nici nu ar fi putut fi justificat. L.V.: - Cert este c din 1994-1995 politia criminal german (KRIPO) a nceput niste investigatii asupra mortii lui Horia Sima, cunoasteti motivele ? A fcut cineva un denunt n acest sens la politia german ? M.D.: - Dizidentii au pus n circulatie aceast versiune, concomitent cu reporterul Dinu Braunstein de la "Evenimentul Zilei". Acest Dinu Braunstein, despre care unii bnuiesc c lucreaz n RFG si pentru serviciile secrete romnesti, s-a anuntat telefonic la doctorul Punescu, cernd lmuriri. Nu stim de unde avea numrul de telefon al doctorului Punescu, poate l-a gsit n cartea de telefon, poate l-a primit de la Securitate... Deci nu exist nici o prob, cel putin noi nu avem, c Horia Sima ar fi fost omort... Este de asemenea posibil, ca dizidentii, "mexicanii", s fi fcut o sesizare la politia criminal german, c Horia Sima ar fi fost asasinat, doar pentru a tulbura apele. Nu am ns informatii n acest sens. L.V: - Cine este doctorul stomatolog Filip Punescu ? Este si el membru al Miscrii Legionare ? M.D.: - Dr. Filip Punescu a intrat n Miscarea Legionar prin 1978, nu-mi aduc aminte exact data. Are gradul de legionar. El a intrat n cercul de bnuieli cu ocazia decesului lui Horia Sima n casa lui, dar numai din partea acelora care ar fi dorit s descopere agenti si comploturi n Miscarea Legionar, sau a acelora care nu erau la curent cu detaliile decesului lui Horia Sima. Noi, camarazii lui, nu avem nici un motiv s-i retragem ncrederea noastr. L.V.: - Dup ce a fost descoperit mort, n dimineata zilei de 25 Mai 1993, ce s-a ntmplat n continuare cu cadavrul lui Horia Sima ? M.D.: - Eu am fost anuntat telefonic, la domiciliul meu din Stuttgart, m-am urcat imediat n masin si am ajuns la casa doctorului Punescu. Au mai fost si alti camarazi anuntati, unii au venit chiar din Franta. Am
60

tinut imediat un consiliu si prima problem care ni s-a pus, a fost problema banilor, dar un camarad ne-a creditat imediat cu o sum de bani (exista un cont bancar, n cazul c Horia Sima ar muri, numai c acest cont se gsea n Spania). ns, dup cum am mai spus, cu ajutorul acestui camarad am putut depsi acest moment de impas financiar. Suma de bani ne era necesar pentru ndeplinirea formalittilor de nhumare si pentru transportul n Spania. Horia Sima a fost dus lng Barcelona si acolo a fost nmormntat pe malul Mrii Mediterane, ntr-o statiune balnear, Torre d-Embara, unde era nmormntat si sotia lui, Elvira. L.V.: - Cte persoane au luat parte la nmormntarea lui Horia Sima ? M.D.: - Eu nu am participat la nmormntare. Stiu ns c nmormntarea s-a fcut ntr-un cadru destul de restrns, pentru c mult vreme s-a tinut secret locul unde este nmormntat, pentru ca mormntul su s nu fie profanat de comunistii spanioli. Majadahonda L.V.: - Dar monumentul ridicat n 1970 la Majadahonda, n memoria lui Mota si Marin, nu este profanat ? M.D.: - Ba da, este profanat permanent, murdrit cu lozinci comuniste, impotriva "fascismului", mpotriva lui Mota, mpotriva lui Marin, mpotriva Miscrii Legionare... L.V.: - Dac la att se rezum profanarea, este destul de minor, vopselele se pot sterge. La Timisoara ns, n 1997, a fost distrus complet crucea (prin lovituri de secure !!?) din Pdurea Verde, unde un grup de partizani, doar partial legionari, au fost mpuscati fr sentint judectoreasc, n anii -50. Autorittile romne nu au dorit s-i descopere pe autorii acestui act de vandalism... M.D.: - Este greu de distrus monumentul de la Majadahonda, pentru c este o constructie masiv, n beton, practic nu poate fi distrus. Comunistii spanioli au ncercat distrugerea acestui monument, cu dalta si ciocanul, dar nu au reusit, asa c profanarea se reduce la grafitti. L.V.: - Acest monument de la Majadahonda reprezint, dac nu m nsel, cea mai mare oper financiar a legionarilor din Exil, este adevrat ? M.D.: - Da, asa este. S-a fcut o colect, Horia Sima a fcut un apel la toti legionarii s contribuie, am contribuit si noi din Germania, iar din aceste donatii s-a construit un foarte frumos si impozant monument, pe locul unde era nainte doar o simpl cruce. Monumentul se afl n ngrijirea unui comitet romno-spaniol. n fiecare an, la 13 Ianuarie, se face comemorarea lui Mota si Marin, la acest monument, prilej de pelerinaj, la care vin legionari din toat lumea. Vin deci legionari, simpatizanti ai Legiunii, vin si nelegionari, dar vin si agenti ai Securittii, ai SRI-ului, ai SIE, nimeni nu este oprit s participe. Participarea este liber pentru oricine, legionar sau nelegionar... Vin ns si spanioli, din Falanga Spaniol a lui Blas Pinar. Desigur, vin si agenti si agente ale Securittii, care de obicei se ocup cu fotografiatul persoanelor si ascult conversatiile care se poart la Majadahonda... Moartea lui Aureliu Rut L.V.: - SRI si SIE folosesc n special agente contra Miscrii Legionare, au trimis persoane de sex feminin de 35-45 de ani, foarte prezentabile (cu o fals genealogie legionar <sic>...), care au pus mna pe anumite personalitti din Miscarea Legionar, desigur n vrst... Este ciudat cazul profesorului Aureliu Rut, care s-a cuplat n 1994 cu Silvia Bdescu, mai tnr dect el cu vreo 50 de ani... Dup un an de convietuire cu Silvia Bdescu, profesorul Rut a decedat n conditii apreciate ca dubioase... Este straniu c Silvia Bdescu reusise s intre n 1990 si sub gratiile lui Corneliu Coposu, fiind pus pe listele de candidati ai PNTCD, pentru alegerile de la 20 Mai 1990, numai c nu a mai ajuns n Parlament, nefiind aleas... Dup moartea lui Aureliu Rut, survenit n 1995, ce s-a ntmplat cu averea sa, cu arhiva sa si cu Cminul Legionar de lng Madrid ? M.D.: - Da, stim de aceste cazuri, si de aceste persoane. Deocamdat avem numai bnuieli, nu si certitudini. Dar bnuieli c asa stau lucrurile avem. Oricum nu prea este logic s se ntmple ce s-a ntmplat cu Aureliu
61

Rut. n ceea ce o priveste pe Silvia Bdescu, stiu c l-a ngrijit pe Rut ct era bolnav, s-au cstorit n spital si l-a mostenit... Nu am alte date despre convietuirea lor si asupra motivelor care l-au determinat pe Rut s-i lase ei toat averea... L.V.: - Fiindc am vorbit de Aureliu Rut, dac vreti, pe scurt, s-i evocati memoria... M:D.: - Aureliu Rut fusese inginer agronom. Ce a fcut pn n 1940 nu cunosc. n Octombrie 1940 a venit la Berlin, bnuiesc trimis la specializare. Am aflat acolo c este comandant-ajutor. Nu stiu ce a fcut ca s nu fie internat n lagrele de concentrare germane, ca noi toti ceilalti. Nu a participat nici la guvernul dela Viena. Dup rzboi s-a stabilit n Spania. Nu a mai avut contact cu Miscarea Legionar, ocupndu-se de afaceri, cu mare succes. n jurul anului 1955 are un rol n asa zisul "juriu de onoare" "organizat" de Traian Boeru, n scopul de a face rspunztoare conducerea Miscrii Legionare, respectiv pe Horia Sima, pentru faptele sale (asasinarea lui Iorga si a lui Madgearu), sprijinit n aceast actiune si de dizidenti. Ca o parantez, se stie c asasinarea, la 27 Noiembrie 1940 a lui Nicolae Iorga si a profesorului Virgil Madgearu a fost "ideea" si opera exclusiv a lui Traian Boeru, care a actionat cu o echip de la Institutul National al Cooperatiei, unde Boeru era director, Sima fiind informat prea trziu asupra acestei actiuni iresponsabile, care a adus ulterior mult ru Miscrii Legionare. Revenind la Aureliu Rut, dup Revolutie a ntretinut relatii "de prietenie" cu Miscarea Legionar, iar n plan romnesc a finantat generos diferite actiuni. Ridicarea unei statui la Paris a lui Mihai Eminescu este numai un exemplu n acest sens. L.V.: - Se pare c finantarea organizrii de ctre Aureliu Rut a simpozionului Exilului Romnesc din Mai 1994 la Paris, i-a adus condamnarea la moarte de ctre "noile" servicii secrete romnesti (SRI si SIE). O alt personalitate a Exilului Romnesc este printele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, presedintele recentului "ROMFEST", organizat n Septembrie 1998 la Bucuresti. Printele Calciu, n tinerete, a fcut parte din Frtiile de Cruce ? Actualmente care sunt relatiile dintre Miscarea Legionar si domnia sa ? M.D.: - n scrierile despre Pitesti este citat ca legionar. Ajuns n SUA a cutat s joace un rol de frunte n organizatiile romnesti, ca atare s-a lepdat de "pcatele tineretii", adic de apartenenta sa (ct o fi fost ea) la Miscarea Legionar si asa a rmas pn n prezent. Mai mult chiar, el s-a apropiat de dusmanii Miscrii Legionare si de dizidentii ei. L.V.: - Presedintele de onoare al aceluiasi "ROMFEST", a fost IPS Nicolae al Banatului. Este adevrat c IPS Nicolae Corneanu a fost si el n tinerete membru al Miscrii Legionare, mai precis spus, al Frtiilor de Cruce ? M.D.: - Ca elev de liceu a fost ntr-o Frtie de Cruce, dar a uitat acest fapt destul de repede, cci era o frn pentra cariera sa ulterioar. Mitropolitul Nicolae al Banatului a fcut si alte compromisuri, a se vedea n acest sens spovedania lui din "Romnia Liber", din 1997, foarte partial de altfel... L.V.: - Puteti s vorbiti putin si despre fratele lui Horia Sima, Eugen Ratiu ? M.D.: - Eugen Ratiu este un frate vitreg (numai dup mam) al lui Horia Sima. Este legionar, a fost la Rostock si apoi internat de nemti n lagrul dela Buchenwald. Dela Viena a fost trimis, n 1945, clandestin n tar, dar a fost ns prins de rusi la Arad. A fost grav torturat si apoi trimis n URSS, nchis n nchisoarea NKVD-ului de la Liublianka. Dup anchet a fost dus la Vorkuta. Dup 10 ani de internare la Vorkuta, a fost retrimis de sovietici n Romnia, unde a fost bgat imediat la nchisoarea din Aiud. Eliberat n 1964, a iesit n din tar n 1990 si s-a stabilit la Madrid. Dup moartea fratelui lui Horia Sima, Eugen Ratiu a revenit n Romnia, la Fgras, unde trieste si n prezent. Romfestul 1998 L.V.: - ntre 16-18 Septembrie 1998 a fost organizat la Bucuresti asa numitul "Romfest 1998", editia a IV-a (o manifestare care se poate considera un esec). Aceast ntrunire, care s-a vrut un "congres" al Emigratiei, a fost opera Miscrii Legionare ?

62

M.D.: - Miscarea Legionar nu a avut absolut niciun amestec n privinta organizrii "Romfestului 1998". "Romfestul" de la Bucuresti a fost dorit si organizat de Pr. Calciu, care avea nevoie de o ocazie si un cadru (pentru convertirea lui) fat de ierarhia ortodox din tar, criticat de el pn acum... S-a servit si de dizidentii legionari din exterior, George Blasu si Mihaela Moisin dela "Cuvntul Romnesc" din Hamilton (Canada). Obiectivul Pr. Calciu s-a ndeplinit, s-a pus bine pe lng Sfntul Sinod si pe lng patriarhul Teoctist, ns dizidentii nu si-au atins scopul. Conducerea lor, Nicolae Iliescu si Duliu Sfintescu nu au putut participa, n schimb legionari si alti neangajati au luat parte, primii n necunostint de cauz. Desi Pr. Calciu a pretins initial c "Romfestul" de la Bucuresti este organizat cu sprijinul autorittilor romne, niciun demnitar dela Bucuresti (cu exceptia primarului interimar Viorel Lis) nu l-a onorat cu prezenta sa pe Pr. Calciu, mai mult chiar, "consilierul guvernamental" Doru Braia, a chemat Politia si SRI-ul ca s confiste literatura legionar expus de dizidentii Miscrii Legionare !?? n aceste conditii "Romfestul" din 1998 a fost util doar pentru ambitiile si scopurile Pr. Calciu, n rest el fiind un fiasco total si n plus a artat adversitatea regimului actual din Romnia fat de Romnii din emigratie ! L.V.: - La "Romfest 1998" au "disprut" si publicatiile editurii "DORUL" din Danemarca, desi aceast editur nu are absolut nici o legtur cu Miscarea Legionar !... Un alt personaj important al Miscrii Legionare este IPS Bartolomeu Anania, arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului, despre care generalul Pacepa a scris, "C n 1964 (imediat dup eliberarea de la Aiud >sic>) a fost trimis de Securitate ca agent DIE n Statele Unite". Se afirm c arhiepiscopul Bartolomeu Anania, a fost nainte de 1947 legionar, este adevrat ? M.D.: - A fost "frate de cruce", dar la Aiud a fost turntor si om de ncredere al colonelului Crciun, care l-a nsrcinat s colecteze ntr-un volum toate declaratiile compromittoare, fcute de legionari n cursul "reeducrii" de la Aiud. Cu publicarea acestui volum au fost amenintati legionarii, att de Constantin TicuDumitrescu, ct si de Virgil Mgureanu. Ajunge s mai spun, c imediat (??!) dup eliberarea dela Aiud, Bartolomeu Anania a fost trimis de Patriarhia dela Bucuresti, "ca preot misionar" n SUA, de fapt, dup cum scrie Pacepa, ca agent DIE, cu misiunea precis de a spiona si de a nvrjbi emigratia romneasc din America, sarcini de care s-a executat destul de bine, rsplata primind-o dup Revolutie, cnd a fost numit arhiepiscop la Cluj. Obiectivul Miscrii Legionare L.V.: - Trimiterea de agenti si mai ales agente, contra Miscrii Legionare cost contribuabilul romn, mult srcitul popor romn, sume importante, poate de ordinul sutelor de mii de dolari SUA, dac nu chiar mai mult (...). Este Miscarea Legionar att de periculoas pentru actualul regim ca s determine cheltuirea acestor importante sume de bani ? M.D.: - Eu nu stiu ce crede Securitatea si respectiv Guvernul Romn si Presedintele Emil Constantinescu despre Miscarea Legionar. Obiectivul Miscrii Legionare a fost s restituie istoriei nationale pe Cpitan, pe Mota si Marin, pe Horia Sima si pe ceilalti mari dispruti, asa cum ei au fost, eroi si lupttori, pn la sacrificiul suprem, pentru credinta crestin si pentru interesele permanente ale neamului si nu desfigurati si mproscati cu noroi, pn si n prezent, de conspiratia comunist. Aceast misiune a avut-o si o are mai departe Miscarea Legionar, n acest scop sunt publicate crti, brosuri si reviste si sunt tinute numeroase conferinte si simpozioane. Miscarea Legionar se adreseaz n primul rnd tineretului, cci la el educatia comunist nu s-a sedimentat, ori nici nu a existat, ns nu sunt neglijate nici generatiile mai n vrst, cci ele decid de prezentul trii. Sunt numerosi dintre acestia n care educatia comunist nu a reusit s prind rdcini, iar cunoasterea, sau numai acceptarea de ctre ei, a valorilor morale si spirituale, din doctrina legionar, ar nsemna totusi o contributie efectiv, la efortul absolut necesar de a scoate societatea romneasc din impactul malefic si destructiv, al dominatiei comuniste si neocomuniste. Obiectivul nostru este s asigurm pentru generatiile viitoare continuitatea Miscrii Legionare. Nu dorim s cucerim puterea n Stat, nici n prezent si nici n viitorul apropiat. Asa c Puterea poate dormi linistit, Miscarea Legionar nu o va tulbura. L.V.: - V multumesc ! Stuttgart, 24 Februarie 1998 - 28 Martie1999
63

64