P. 1
Pacientul cu tuse

Pacientul cu tuse

5.0

|Views: 170|Likes:
Published by Victoria Jereghi

More info:

Published by: Victoria Jereghi on May 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/13/2014

pdf

text

original

Pacientul cu tuse, hemoptizie si hemoragie pulmonara Tusea este un act reflex sau voluntar, care are drept rezultat

expulzarea violenta a aerului si în unele cazuri a corpurilor straine din caile respiratorii. Ca mecanism general, actul tusei cuprinde o faza inspiratorie, în care aerul patrunde în plamâni, o faza de compresiune, prin închiderea glotei, si o faza de brusca expulzie a aerului prin contractia muschilor abdominali, ridicarea violenta a diafragmului si deschiderea fortata a glotei. In cursul celui de-al treilea timp, odata cu coloana de aer, sunt proiectate în afara si expec-toratia, mucozitatile sau corpurile straine. Aceste trei faze reprezinta o secusa de tuse. Tusea poate fi: uscata, fara expectoratie (pleurite, faza initiala a bronsitelor acute sau a tuberculozei pulmonare) sau umeda, urmata de expectoratie. Acesta este semnul unui proces bronsic sau parenchimatos pulmonar (bronsita acuta sau cronica, supuratii bron-sice sau pulmoanre, pneumonie etc.). Tusea seaca este vatamatoare, deoarece poate raspândi infectia, poate epuiza cordul drept si tulbura somnul; de aceea trebuie combatuta. Exista si alte tipuri de tuse: tusea cvintoasa, care se întâlneste în afectiunea denumita tuse convulsiva si se caracterizeaza prin mai multe expiratii puternice si zgomotoase, urmate de o inspiratie fortata, numita repriza; tusea bitonala - în doua tonuri - tradeaza o paralizie a nervului recurent stâng; tusea latratoare, zgomotoasa, apare în adenopatii traheobronsice si tumori mediastinale; tusea surda, ragusita, voalata, survine în afectiuni laringiene; tusea emetizanta, urmata de varsaturi alimentare, este întâlnita în tusea convulsiva. Uneori, tusea apare în anumite pozitii care, favorizeaza eliminarea continutului unor cavitati (ca în tuberculoza pulmonara, dilatatia bronsica) sau în anumite momente ale zilei. Astfel, tusea poate surveni noaptea (de obicei în afectiuni cardiace), poate fi matinala (supuratii bronhopulmonare cu secretie abundenta), vesperala sau de seara (în special în tuberculoza). Dupa etiologie, tusea poate fi: faringiana (faringite acute si cronice), laringiana (larin-gite sau tumori laringiene), bronsica (bronsite, dilatatii bronsice, cancer bronsic), pulmonara (pneumopatii acute sau cronice), pleurala (pleurite), mediastinala (tumori, insuficienta cardiaca, pericardite). Asistenta medicala trebuie sa urmareasca si sa stie sa interpreteze tusea. Trebuie sa linisteasca tusea de iritatie (laringita, bronsita), obisnuind bolnavul sa-si stapâneasca tusea si recomandându-i sa evite fumatul, discutiile, deschiderea gurii în inspiratie, aerul uscat sau temperatura prea ridicata, sa tuseasca cu batista la gura etc. De asemenea, trebuie sa aseze bolnavul în pozitia care permite expectoratia si, la nevoie, sa utilizeze tusea artificiala, aspiratia bronsica etc.

O varietate speciala de expectoratie este vomica. tuberculoza pulmonara cavitara. tuberculoza pulmonara avansata). abcese subfrenice.). de care trebuie sa se tina seama. Sputa mucoasa este vâscoasa.400 ml/24 de ore. în gangrena pulmonara. abces pulmonar. evacuata prin bronhie. In aceasta ultima afectiune. în pneumonie. Este contraindicat sa se fumeze sau sa se ia masa. ruginie. numita asa din cauza dopurilor mici si opalescente de muci-na din care este constituita. la suprafata. Mirosul poate fi fetid în abcesul pulmonar si în dilatatia bronsica si putrid. Dupa cum am mentionat. dilatatii bronsice). se dispune în patru straturi: un strat purulent grunjos la baza. unul seros mai abundent deasupra. expectoratia are mai multe caractere. în mod curent. în tuberculoza pulmonala si unele dilatatii bronhice. Culoarea poate furniza de asemenea unele indicatii. un altul spumos. Expectoratia are o valoare fundamentala din punct de vedere diagnostic. Sputa seromucopurulenta se deosebeste de precedenta prin adaosul de sero-zitate. cât si produsele eliminate (sputa). alcatuita exclusiv din puroi. pleurezii purulente. hemoptoica. prin deschiderea în caile respiratorii. abces si gangrena pulmonara. materialul patologic cel mai periculos. chist hidatic suprainfectat etc. prin expectoratie se înteleg atât actul de expulzie. în mod obisnuit nu se elimina dupa fiecare tuse mai mult de 50 ml. Sugereaza o supuratie bronhopulmonara (dilatatie bronsica. Apare în abcese pulmonare. Sputa mucopurulenta este netransparenta. Se întâlneste în bronsita acuta si în astmul bronsic. negricioasa. fara dezinfectarea mâinilor care au venit în contact cu scuipatoarea. Sputa purulenta este cremoasa. Expctoratia reprezinta. aderenta si aerata. apoi un strat mucos si. Trebuie precizate totdeauna cantiatea. Recoltata într-un pahar de sticla. Expectoratia apare când exsudatul alveolar sau secretia bronsica creste. respingator. si o întâlnim în infectii ale cailor aeriene (bronsite. fara îndoiala. Se . Prin acest termen se întelege expulzarea brutala a unei colectii purulente situate în parenchimul pulmonar sau în vecinatate. aspectul. Adeseori femeile si copiii nu stiu sa expectoreze. cantitatea creste. uneori chiar pâna la 300 . declansând tusea.Expectoratia este procesul prin care se elimina produsele formate în caile respiratorii. în unele boli (dilatatie bronsica. Cantitatea. mai ales daca este recenta. Astfel. galbena-verzuie. fapt pentru care trebuie luate masuri de asepsie riguroasa. înghitind sputa eliminata prin tuse. sputa din cancerul bron-hopulmonar este rosie-gelatinoasa. în infarctul pulmonar. culoare si mirosul. sputa poate fi perlata. Aspectul expectoratiei este uneori foarte revelator.

moale si lucios). la sfârsitul unor inspiratii fortate. provocarea tusei artificiale. Bolnavul prezinta o criza . începe si se termina de obicei brusc. de obicei dimineata la trezire si fara eforturi de tuse. Când sângele provine de la nivelul rinofaringelui. se foloseste uneori. Sputa pseudomem-branoasa contine multa fibrina sub forma de membrane. sputa este striata cu sânge sau alcatuita din sânge neaerat. baza toracelui . al unei tuse emetizante însotite de hemoptizie si al înghitirii sângelui în cursul une hemoptizii. Eliminarea sângelui este brusca. De asemenea.de gingivoragie. sângele este în general mai abundent.R. Dezinfectarea scuipatorilor este o regula absoluta. Hemoptizia poate aparea pe neasteptate. Se întâlneste în unele bronsite. ventral. sunt necesare examene de specialitate (O. provenind din caile aeriene inferioare. Aceste cauze trebuie eliminate deoarece. sarat.în eprubete sau pahare gradate expectoratia abundenta. mai închis la culoare. Uneori. gust usor metalic. amestecat cu cheaguri de sânge si uneori. Hemoragia de origine bucala (stomatoragia. în orele urmatoare bolnavul are deseori dureri. amestecat în mucus. iar a doua zi melena (scaun negru. gingivoragia) sau rinofaringiana (epistaxis) ce poate fi luata în discutie în cazul sputei hemoptoice. hema respiratorie însotita de stare de teama.de hematemeza. trebuie sa strânga si sa masoare .în pozitie sezânda . Se comprima brusc si sacadat. sângele este eliminat tot pe gura. Hemoptizia este eliminarea pe gura a unei cantitati de sânge. sa stearga cu tampoane de vata montate pe pensa. Se elimina în cantitati mici. când provine de la nivelul gingiilor .bolnavul afându-se în pozitie se-misezânda . care preceda imediat tusea. când sângele se elimina de obicei prin nas. cu alimente.L. sa remarce si sa obisnuiasca pe bolnav cu utilizarea pozitiei în care sa expectorexe cu mai multa facilitate si abundenta. Caractere distincte. Rolul asistentei medicale consta în a face educatia bolnavilor asupra modului cum trebuie sa expectoreze si cum sa utilizeaze scuipatorile. urmate de eforturi de tuse. în aceste cazuri. sputele adunate pe gura si dintii bolnavului. în acelasi scop se efectueaza uneori bolnavului . în unele cazuri diagnosticul este dificil: în cazul unei tuse reflexe care însoteste hematemeza. etc. de la nivelul stomacului . gâdilitura laringiana. neaerat. Hematemeza are unele caractere particulare: apare în timpul unui efort de varsatura. dar de obicei este precedata de prodroame: senzatie de caldura retrosternala. Pentru dezobstruarea cailor aeriene. cu exceptia epistaxisului.dupa o inspiratie fortata. în timp ce bolnavul face un efort de tuse.constata în dilatatii bronsice si abcese pulmonar. sa învete femeile si copiii sa expectoreze si sa lupte împotriva rezistentei acestora fata de utilizarea scuipatorilor. si fractura de coloana.compresiuni bruste si sacadate în baza toracelui. în celelalte cazuri. Exista trei contraindicatii speciale: traumatisme craniene. eliminarea poarta denumirea de epistaxis.).

lent). Pot aparea însa si hemoptizii masive. dupa testarea sensibilitatii cu 1 ml s. Celelalte cauze. Micoren. în situatii speciale . traumatisme toracice etc. i. fulgeratoare (tuberculoza pulmonara. în primele ore sau zile. sa-i asigure izolarea. desi numeroase.. Cauzele hemoptiziei pot fi multiple. în timpul unui puseu evolutiv. aerat spumos. hemoptizia este putin abundenta. sub forma de spute hemoptoice. în pozitie semisezânda. Coagulen sau Manetol (1-4 fiole/zi). tumori being-ne. oxigen s. în dilatatia bronhiilor si în chisturile aeriene apar. Adrenostazin. Vitamina C . astm. Semnele generale constau în paloare. (pneumoperitoneu). cu tuberculoza fibroasa. dar sase domina prin frecventa: tuberculoza pulmonara. hemoptizia poate aparea: la un bolnav care se ignoreaza. rosu-viu. în caz de hemoragii mai severe. supuratii pulmonare.). care persista 2-3 zile. micoze si spirochetoze bronsice. dilatatie bronsica etc. traheobronsice.v. i. dispnee. trombina în aerosoli. i. aerisirea. cu stare de soc. K. repaus vocal absolut. dilatatia bronhiilor. la un bolnav stabilizat. aderente.heparina (coagulare intravasculara diseminata). care pot fi negricioase. lapte). în infarctul pulmonar apare. dar frecventa. alimentatie formata exclusiv din lichide reci (compot. Vit. Glanduitrin (1 fiola. de obicei fara prodroame. pneumoconioze. fie rosie sau negricioasa. daca este posibil pe partea leziunii. stenoza mitrala si infarctul pulmonar. Eliminarea sângelui se poate repeta peste câteva ore sau în zilele urmatoare. Dicynone.v. în cancerul bronsic. chisturile aeriene.. sângerare sau Pendiomid (hemoptizii persistente din stenoza mitrala). foarte lent. Asistenta medicala are rolul sa calmeze pe bolnav si pe cei din anturajul acestuia. în tuberculoza pulmonara. când. limonada. la 4 ore). dupa câteva ore bolnavul nu mai prezinta decât spute hemoptoice.v. sa recomande bolnavului sa nu tuseasca. sau i.500 mg i.m. cu caracter fulgerator. bronsite alergice. vâscoase.c). în pozitie semisezânda. . bolnavul elimina o mare cantitate de sânge si moare prin asfixie. mici transfuzii repetate de sânge proaspat (50 .L00 ml). sirop. temperatura moderata (16°). semiobscuritatea. Nu se administreaza ergotina. cantitatea variind între 100 si 300 ml. închise la culoare. la un bolnav cunoscut. Tratamentul hemoptiziei urmareste: repaus absolut la pat. sunt rare: sindroame hemoragice.m. sai impuna imobilitate absoluta si tacere. caz în care se numeste hemoragia de alarma. Venostat.de tuse. Ca medicatie: clorura de calciu (10-30 mi solutie 10%.v. cancerul bronsic. Clauden. când apar în sputa si cheaguri de sânge. transpiratie. în cursul careia elimina sânge curat. deoarece agraveaza hemoptizia. punga cu gheata pe hemitoracele presupus bolnav sau pe stern. sau i. Novocaina 1% (10 ml. Forma minima a hemoptiziei este sputa hemoptoica fie strita cu sânge. tahicardie. sau în unele forme de tuberculoza cavitara. De obicei.c. spute hemoptoice. Celelalte cauze sunt rare. sa-1 dezbrace cu blândete si sa-1 aseze în pat.

sa nu recomande alimentatie si bauturi timp de 24 de ore. Hemoragia pulmonara este un simptom de boala foarte grav.Cateodata poate fi vorba de un simptom inselator.va fi descompus de sucul gastric.care ii da o coloratie neagra.Si este totdeauna insotita de tuse.acesta va colora fecalele in negru datorita descompunerii lui de catre sucul gastric.In orice caz trebuie consultat direct medicul si poate chiar un spital din apropiere . Exista si varice de esofag.In cazul ca bolnavul a inghitit o cantitate mare de sange. sa-i curete gura de cheaguri si sa-i administreze bucati de gheata.Dar el va fi inchis la culoare daca este dintr-o artera pulmonara.interpretata de un nespecialist ca provenind din plamani.chiar daca provine din plamani.Sangele nu este neaparat spumos. Sangele provenit din plamani poate fi eliminat si prin voma.sa inspire lent si profund. De cele mai multe ori isi are originea la nivelul cailor respiratorii superioare.putant fi si deschis la culoare.Daca ramane mai mult timp in stomac.Ele pot sangera si da astfel impresia de hemoragie pulmonara.caci poate fi doar o hemoragie nazala.iar continutul varsaturii va avea o nuanta bruncofenie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->